JUDETUL ILFOV - upload.wikimedia....

Th,;.
.5
LI
WEE MP!
\ G. T. BUZOIAIVO
JUDETUL ILFOV
PENTRU
Clasa II primary urbad i Pivisia II, nu! I a eoalelor rurale
..-
PrEArrr_,A.Pri,A,,N
11 0.
Aprobat de Ministerul Cultelor ,si Instrucliunei Publice la concursul de cdrti didactice
cu ordinul seria A, No. 10321 din 22 August 1896.
E I) -1 T I A_
;.:V
REAPROBATA DIN NOU JN AUGUST -1898
BUCURWI
Atelierele grafice I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59
5
1904 1905
I.
h.
...
... ,.,
,
Prelim!, I ..P8,

G. T. BUZOIANU
PrE Yir-w.A'rilLe A.
JUDETUL ILFOV
PENTRU
-
Class II primary urbane i Divisia II, anal I a coalelor rupale
Aprobat de Ministerul Cultelor fi Instructiunei Pub lice la concursul de Orli didactice
cu ordinul seria A, No. 10321 din 22 August 1896.
EDITIA_ V
REAPROBATA DIN NOU IN AUGUST 1898
BUCURESTI
Atelierele grafice I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59
1904-1905

Toate exemplarele vor purta semnotura autorului.
C,
-----.........
1 . ---73c-r _...)70 -

TRIMESTRUL I
]EXERCITII l7E
OMEN 'TARE
Orizont Punte cardinale.
C and ne aflam pe o ample, Di se pare ca cerul inconjura pamantul de toate
partile.
Toata marginea pamantului, acolo unde pare atinsa de cer, se nume§te zare
sau orizon.
Daca ne aflam in zori de ziva, vedem ca inteun punt al cerului se ive§te
soarele §1 daca '1 urmarim cu rabdare, vedem ca el se tot ridica pe bolta cereasca,
pana ce ajunge d'asupra capului nostru.
Daca apoi ii urmarim toata ziva, vedem ca soarele se lasa pe cer, pana ce
ajunge tocmai in partea cealalta a cerului.
Locul unde s'a ivit soarele dimineata se
Model de orientare
noastra, vom merge spre Miaza-noapte;
spre Miaza-zi.
nume§te Rciscirit; iar acela unde a
disparut seara, se nume§te Apus.
Daca mergem spre partea de
unde a rasarit soarele, zicem ca
mergem spre Rasarit, iar daca, mergem
spre puntul pe unde a disparut
seara, ne ducem spre Apus.
A§ezandu-ne astfel incat sa
avem Rasaritul la dreapta, vom
avea negre§it Apusul la.. stanga ;
atunci in fata noastra vom avea
Miaza-noapte, §1 in spatele nostru
Miaza-zi.
Daca vom merge inainte, avand
necontenit Rasaritul la dreapta
iar daca ne intoarcem inapoi, vom merge
Noici. Accet exercitiu se va face cu scolarii pana ce fiecare va sti sa mearga spre cele patru punts
cardinale, ziva in curte.
74014. Ilfov.
1

Apue
Miaza.noapte
Miaza-zi
Puntele cardinale
Rasarit
2,
Acestea sunt cele patru punte cardinale, can ajuta pe
orce calator in drumul sau. Unite doua cats doul, adica
Rasaritul cu Apusul §i Miaza-noapte cu Miaza-zi, ele formeaza
doua linii incrucipte.
E destul sa cuno§ti unul din ele, ca sa afli numai
decat pe fiecare din celelalte trei.
Orientarea pe peretii clasei, pe tabla Si pe placi.
i pe peretii clasei se pot insemna punctele cardinale. Este destul sa cunoa-
§tem peretele din spre Rasarit, unde se afla a§ezata icoana. Peretele din fata
acestuia va fi spre Apusul soarelui. A§ezandu-ne cu mana dreapta spre peretele
dinspre Rasarit, §i cu stanga spre cel din spre Apus, peretele din fata noastra
va fi spre Miaza-noapte, iar eel din spatele nostru va fi spre
Miaza-zi.
Ducand linii pe podele dela un perete la altul, in mijlocul clasei, vom obtine
o incruciptura la fel cu cea data de cele patru punte cardinale ale orizonului.
Aceasta incruci§are a puntelor cardinale se poate desemna §i pe tabla.
A§ezam tabla culcata pe banca. Pe marginea
laturii din spre paretele cu icoana, insemnam Rciscirit;
iar pe laturea opusa, insemnam Apus. Apoi unim aceste
doua punte cu o linie. Ducem acum o alts linie, care
sa cada de sus In jos §1 formam o cruce. La capatul
de sus al acestei linii notam
pe Miaza- noapte iar la capatul
opus notam pe Mia-
zd-zi.
Astfel §i pe tabla vom
avea in totdeauna Rasaritul
]a dreapta, Apusul la
stanga, Miaza-noapte sus §i.
Cum stau punctele cardinale pe tabla si pe piaci"),
Miaza-zi jos.
Pe placa se poate face acela§ lucru. A§ezam placa cu laturea din dreapta
spre paretele cu icoana, adicii, spre Rasarit.
Apoi ducem cele doua, linii care se incrucivaza §i notam puntele cardinale
intocmai cum am facut §i pe tabla. Cand vom ridica placa, vom avea Miazanoapte
in susul placii, Miaza-zi in josul ei, Apusul spre stanga i Rasaritul spre
dreapta 1).
Notci. Sa se stie asa dat, odata pentru totdeauna, ca pa toate hartile cum si pe toate planurile
Rasaritul va fi totdeauna la dreapta, Apusul la stanga, Miaza- noapte sus si Miaza-zi jos.
') Atat sand e vorlyt de fixarea puntelor cardinale pe tabla cat si atunci card se lucreazacu plaef,
se vor face exercitii numeruase cu

3
Planul Clasei.
Aceasta odaie, in care ne adunam in toate zilele de lucru, se nume§te clasci.
In clasa noastra se afla' o catedra, o tabla neagra, o sobs §i mai multe banci.
Clasa noastra e facuta ca orice_odaie, adica din patru pareV,
ferestre.
o uja §i doua
Ca sa desenam clasa noastra,
tragem pe table, patru linii, care
vor arata cei patru pared. Vom
M.N.
avea numai grill ca peretele cu
icoana sa-1 notam in partea dreapta
a tablei.
B
I
Pe una din aceste linii insemnom
deschizatura uei, in locul
A.
I
I
uncle vine una, apoi tot a§a cu ferestrele,
cu soba, cu catedra i. cu 0
I
bancile.
Desemnul care ne infatipazei
pe tabld on pe placci clasa noastra, /
Ter.
11111/ '/
Peres fort
1111111111
Fcr. moms./ '
4
se numege planul clasei.
Planul de pe table, e cu mult
M.Z.
Planul clasei
mai mic de cat clasa iar cel de pe placei este Inca §i mai mic.
Planul §coalei.
Casa in care se afla clasa noastra se chiama §coall.
§coala este o cladire cu mai multe camere, in care se afla a§ezate clasele.
Unele coale cuprind mai multe clase, precum sunt cele dela orap ; altele
-
:.In vedere
..4;1,5,A401
insa n'au decat una sau doua clase, cum sunt, de obiceiu, la Foalele din sate_
-vt:

4
Putem face upr planul §coalei tot in acelas fel, dupa, cum am lucrat pe al
clasei, adica desenam pe tabla atatea linii drepte cate ne trebue, spre a arata.
F
M.N.
C t e,
E F. E E F. F.
F. F. F. F.
Parta
II II
M.Z.
Planul §coalei
peretii. Pe aceste linii lasam deschizaturi in locul anume uncle se gasesc poarta,
u§ile §i ferestrele. aci trebue inainte de toate sä apzam exact puntele cardinale..
Im prejurimile §coalei.
Uncle §coale au in fata sau pe delaturi o curte; altele au si cate o gradina.
Curtea §i gradina sunt imprejmuite cu gard de nuele.
A.,
M.N.
M.Z.
Planul §coalei cu imprejurimile ei
La ora§e curtea §1 gradina sunt imprejmuite cu uluci de scanduri sau cm
gard de tier.
Curtea §i gradina §coalei se numesc imprejurimile ei.
F
R.
R.

5
Caseie §1 stradele din vecinatatea §coalei.
Cand plecam de la §coala, mergem pe un drum cuprins intre doua randuri
de case. Acest drum se chiama strada sau linie.
Cand aceasta strada sau linie este pardosita cu piatra marunta, atunci se
chiama §osea.
La ora§e, stradele sunt mai
toate pardosite cu piatra mare.
r
Unele din ele sunt largi, drepte
i lungi. Acele se chiama bule-
varde. Pe marginea for sunt sa-
dip pomi.
Pe ici pe colo, se vad locuri
mai largi numite piete. Prin unele
din aceste piete se aduna vanzatorii,
de la care not cumparam fe-
Iurite lucruri trebuincioase.
Stradele nu merg toate in aceia§i
parte, ci unele se incrusieaza
cu altele. Unele strade sunt
Carte
424222
B u, L e
2
tn
4
A
Casele gi stradele din vecinatatea §coalei (in vede re)
mai lungi, altele mai
7.)
44444 r
S cola,
2242
Case
Caseleai stradele din vecinhtatea scoalei (in plan)
strada . . . 2) care conduce la . 3).
. . .
') Numele stradei.
2) Idem
2) Numele localitatii mai importante din acel sat.
scurte.
Casele, stradele §i toate
locurile de pe kings qcoala
noastrei se chiamci vecineiteiti.
Aceste case sau cladiri
sunt de doua feluri :
cicidiri publice qi cleidiri particulare.
Cladirile publice
sunt case ale tuturor. Astfel
sunt bisericile, primariile,
judecatoriile §i altele.
In satul nostru avem
strada . . . . l) care
ne duce la biserica -- apoi

6
Casa parinteasca.
Casa in care locuim dimpreuna cu familia noastra se chiama casa parinteasc4.
Tata], muma i copiii alcatuiesc o familie.
Tatal este capul familiei.
Nola. Fiecare
de invatator.
elev va prezenta invatatorului planul easel lor, care se va verifica §i indrepta
0 escursiune in vecinfitate.
Vecinatatile le cunoa§tem facand escursiuni. Ceea ce vom
escursiuni se poate desena ca si clasa i §coala. La tail, se
paduri, rauri, §i paraie pe care umbla morile. Unele rauri au pe
pe cars tree oamenii §i carutele.
Ca sa cuprindem cu ochiul mai multe vecinatati, ne a§eza.m
malt, un deal sau o movila. De aci observam toate localitatile
hartie. Astfel am lucrat un plan al vecinatatilor noastre.
Notci. i aci ca pretutindeni, singura griA ce trebue sa preocupe pe invatator,
atstfel, fuck sä aiba rasaritul la dreapta.
Ce este un orq
'edea in aceste
gasesc dealuri,
dansele poduri,
pe un loc mai
§i le fixam pe
este ca sä se asezo
Locul pe care se afia multe case §i in care locuie§te un mare numar de familii,
se numete oral.
In ora§ se Al strade drepte §i bulevarde pardosite cu piatra. Casele sunt
mars §i frumoase.
Fiecare ora§ trebuie sa alba edificii publice §i piete. Unele au §i tramvae.
Toate oraple sunt aezate langa o cale ferata
curga cate o apa.
ass
pe langa ele trebuie sa,
S a t
Satul este o intindere de loc mai mica decat a oraplui.
numai agricultori. Casele sunt marunte i locuitorii unui sat
putini la numar ca la oral.
In sat locuiesc
sunt mult mai

PLANUL ORAULUI BUCURETI

7
Oraul Bucurelti
BucureVii este cel mai mare ora§ din TaraRomaneasca. El este taiat in
B Ilevardul Elisabeta
doua de apa Dambovitei. Bucure§tii are o multime de strade, cari it strabat priri
toate partile. Cea mai mare §i mai frumoasa este Bulevardul, care taie Bucure§tii
Ateneul
dela Apus la Rasarit. Acest Bulevard poarta diferite numiri : Elisabeta, Carol,
Ferdinand §i Pache-Protopopeseu. Afars de dansul mai este Bulevardul Coltei, care

8
strnate o parte din oral de la Miaza-noapte spre Miaza-zi; Bulevardul Maria care
trece pe_ la Mitropolie §i Bulevardul Neatdrncirii, care trece pe la Uzina de gaz.
-
, In?!
Ve lere Generala. Bic it qti
,
Pal tul Po,telor
_
Palatul Justitiei
_

9
Imprejurul oraplui se af15, mai multe drumuri pietruite. Astfel aunt §oselele :
Easarab,' Bonaparte §i Stefan eel Mare in partea de Nord; Pantelimon i Miltai-Bravul
Universitatea
spre }Unlit ; calea Raionului §i oseaua Viilor la Miaza-zi, §i oseaua Doainnei,
a Pandurilor si Grozcivegii in partea de Apus.
Casa de Depuneri.
Din mijlocul oraplui plead, mai multe strade, care duc catre margine.
74011. Illov.
.9 °
z---T41-41 °
-Vat . -
sr tt.....1;
W/17
I et
7

10
Cele mai insemnate sunt:
Ca lea Victoriei care merge in spre Miaza-noapte §1 tine pang, la §oseaua
Teatru National
Chiselef ; calea IlloOlor merge in spre Rgsarit §i Miaza- noapte ; calea Caleiraqilor
duce spre Rasarit ;
calea Viicciregi spre Miaza-zi ; calea Bahovei spre Apus §i
Banca NationalA Mitropolia

11
Miazazi ; calea Grivitei duce in spre Gara de Nord ; calea Dorobantilor, spre
Miaza-noapte; calea Plevnei spre Apus.
Dintre cladirile publice mai insemnate sunt : Palatul Regal, Ateneul, Palatul
Justitiei, Palatul Po§telor, Universitatea, Curtea de Conturi, Teatrul National, Casa
Statua lui Miliai Vitea?u Statua lui Heliade
de Depuneri, Ministerul der-Domenii, Mitropolia, Biserica Domnita Map, Biserica
Sf. Spiridon, Seminarul Central, Spitalul Coltea, Spitalul Brancoveneasa, Gara de
Nord, Gara de Sud.
Palatul Cotroceui

12
Se mai afla in ora§ Piata mare, Plata mica, Ha la Traian, Ha la Grivita, precum
§i cateva gradini publice, cum sunt: Cismigiul, gradina Sf. Gheorghe, gradina
Icoanei §i altele.
Ora§ul Bucure§ti se imparte in cinci parti numite eulori. In centrul oraplui
e afla culoarea de roqu; iar jur imprejurul acesteia se afla culorile de Verde, de
Galben, de Albastru §i de Negru.
Biserica Buc it
Cea mai mare parte din locuitorii oraplui Bucure§ti sunt Romani. Romanii
in de religia cre§tina. Mai sunt §i alte neamuri precum : Evrei, Nemti, Francezi,
Unguri, Greci, Sarbi §i Bulgari. Romanii sunt parte functionari §i slujb4, iar
altii sunt industria§i §i negustori. Strainii sunt cea mai mare parte negustori §i
me§te§ugari.
Toti locuitorii unui oral se chiama orckeni.
Catunul Si satul
Deosebire dintre sat *1 oraq
Cateva case marunte a§ezate unele langa altele se chiama cdtun.
Tin catun are mai putin de 100 locuitori. Un sat are mai mult de 100 locuitori.

13
Case le dintr'un sat sau catun stint midi. Ele sunt facute din nuele §i acoperite
cea mai mare parte cu stuf sau coceni.
Ora§ele sunt mult mai maxi decat satele, Case le din ora§e sunt zidite cu
caramida §i acoperite cu tabla de fier ; ele sunt mult mai niari §i mai frumoase
dent cele de prin sate.
Prin sate §i catune se gasesc prea putine drumuri §1 chiar acestea sunt rari,
on pietruite. Stradele ora§t lor sunt insa pretutindeni pardosite cu piatra.
Locuitorii dela sate se ocupa aproape numai cu plugaritul §i cre§terea vitelor.
Ei sunt mai toti Romani, pe cata vreme in ora§ traesc pe langa Romani, §i alte
neaniuri straine. ImbracAmintea orasanului este nemteasca, pe and a sateanului,
§i mai alcs a sateanului de munte, este curat romaneasca.
Cand un sat este mai mare, adica cu mai multe strade §i pravalii, el se
nume§te targuor sau tarp. Printre targoveti sunt mai multi negustori decat
printre sateni.
Comuna cu satele Si catunele ei
Organizarea comunei. Primarul qi consIliul comunal. Judeeatorla eomunala
Unul sau mai multe sate §i catune impreuna alcatuesc o comun'd. Satele
alcatuiesc comune rurale, iar orasele comune urbane.
Orice comuna fie urbana fie rurala, are in capul ei un primar. El lucreaza
intr'o casa numita primarie sau easel comunala.. Satul sau catunul In care locue§te
primarul, se chiama reqedinta comunei.
La primarie, se aduna §i alibi oameni, dela care is povete primarul.
Acestia se numesc consilieri comunali, iar adunarea for se chiama consiliu
comunal.
Consilierii comunali sunt alesi de locuitori pe timp de 4 ani. Unul dintre
consilieri se chiama primar; acesta este ales de catre ceilalti.
La toate comunele rurale primarul impreuna cu doi jurati, au datoria d'a
impaca si d'a judeca micile neantelegeri dintre locuitorii comunei. Primarul §i
juratii alcatuesc judecatoria comunala. Juratii se aleg dintre cei mai de frunte
oameni ai comunei.
Imprejurimile oraplui Bucure§ti
Daca e§im afara din ora§ pe calea Victoriei, dam peste satele Hercistraul,
Baneasa, Colentina si Teiul. Mergand spre Rasarit intalnim satele Marcuta,

14
Pantelimon §i Dude0. Daca e§im pe la Filaret, adica spre Miaza-zi gasim, in calea
noastra inchisoarea Ricare0, §i catunul Progresul ; iar data mergem spre Apus
dam peste Cotroceni §i ceva mai departe .711ilitari.
Manutirea Cernica
Langa Ilercistreiu §1 langa Teiu se afla cate un lac. Tot pe langa aceste
comune trece raul Colentina.
In toate parpe mergem pe §osele.
Imprejurimile comunei Budepi
Daca e§im din sat §i inaintam pe drum spre Miazanoapte, dam peste satul
Trasilati. Spre Rasarit se afla Negoegii. Spre Miaza-zi satul CHIA; iar spre Apus
catunul Gruiu. oseaua care merge spre Gruiu trece peste apa Dambovita. Aceasta
apa curge pe la Apus de satul nostru §i se impreuna cu raul Arge, care trece
pe la Miaza zi.
Imprejurimile comunei Tanganu
Spre Miaza noapte de comuna noastra se intinde valea Tanganului cu un
lac. Restul este ceimpie neteda taxa site pan la o mare departare. Daca
si
mergem spre Rasarit, dam peste catunul B iduleam. Spre Miaza.zi se afla catunul
Tanganu-Moara §i mai departe satul Baldetanca; iar spre Apus catunul Ccildciraru
§i mai sus Cernica. Numai spre Cernica mergem pe §osea. In toate celelalte
direqiuni sunt numai drumuri primitive.
Imprejurimile comunei Oltenita
Mergand spre Miaza noapte dim peste comuna .Atdrnatii. Spre Apus peste
comuna Chirnogii, dupa ce trecem peste Arge§; iar spre Miaza-zi se afla catunul
Carantina, tocmai pe malul Dunarei.

TRIMESTRUL II
Plasa
Afars de comunele, pe care le cuno4em, se mai afla §i altele mai tildepartate.
1. Mai nzulte comune alccituesc o plasa. Plasa este dar mai mare dent o
comuna. De pilda, dad, intr'o plasa se afla patru comune, plasa este cam de
patru on mai mare decat o comuna.
2. In capul flecarei pla§i este un inspector comuna]. Casa in care lucreaza
inspectorul se chiama inspectorat.
3. Comuna in care locue§te inspectorul comunal se chiama revdinta plasii
sau capitala ei.
4. In comuna de re§edinta se all cate-odata i judeccitoria de pace, unde
judecatorul judeca neintelegerile ivite intre locuitorii
Plasa Dude0
plaqii.
Plasa Dude.ti se afla la rasarit de Bucure§ti. Ea se compune din §ease
comune, din care face parte si capitala tarii.
Este udata de raul Dambovqa.
Repede o hire asupra comunei in care se gaseste coa.a se va face la inc -p xtul tai upstrului
II. Fiecare invatator va face lmprejurimile comunei sale dupa unul din modelele de mai sus, ai i
va inrepe cu plasa din care face parte comuna respective.
Fiecare invatator va trata plasa in care se gase§te comuna in care dansul se afla. Ap )i va urma
en plA§ile vecine, pe care le va a5eza pe rand la locul fiecareia, pans ce le sfarp§te pe toate. In acel
moment va trace la notiunea de judet.

Re§edinta pla§ii este in Dude§ti.
In aceasta plasa se afl. forturi]e Caldararu,._Leordeni si Pope§ti.
=
Mora D otnpeasc a.
0.,---y4a.
16
Plasa Branqti
Piteasca
0
MV Pas ertia
0 Surd th.sa n
00 r o ci giwnescii.
r r/q
'
ra n 40
Coven
a easa
mica
Sitar/14u ,
Va du/ Aire,-
Cam spre Miaza-noapte de plasa Dude§ti se intinde plasa Brane§ti.
Se compune din ease comune. Are re§edinta In Brane§ti.
Aci se afla manastirile Pasarea, Cernica §1 Panteliom.

17
Este udata de garlele Colentina, care formeaza lacul Cernica, §i Pasarea cu
lacul Pasarea.
In Brane§ti se afla §coala de silvicultori si fortul.
Plasa Baneasa
Spre Apus de plasa Brane§ti se afla plasa Baneasa, formata din 6 comune-
Este udata prin mijloc de garla Colentinei.
Re§edinta pla§ii este in comuna Baneasa.
In aceasta plasa se afla forturile Otopeni §i Baneasa.
Plasa Bucoveni
Spre Apus §i Miaza-noapte de plasa Baneasa se intinde, pana, la marginea
judetului, plasa Bucoveni, compusa din §eapte comune.
Re§edinta acestei pIa§i este in satul Buftea.
Plasa este udata in lungul ei de raul Colentina §i de afluentele acestoia
Ilfovul, precum si
de varful lacului Caldaru§ani.
74014. Nov.
OG.
0'
SatuNou
os
sus Opedeall-
nap', -desus Poser&
Cre.tuleas -de
c7/7eaSa
ss,
streu
ulescn
'Tandem's-
3

1. YrzaTan
_j.° 0 o
Cre u
j&iocaoe\i".
006.,
rase
alag Na
/I
I Cii
rei.a
O
18
nati7
I
coven"
Plasa este strabatuta de calea feran, care merge spre Ploesti.
Plasa Cocioc
,..S(\ It a
if
,if
1 Boriaf,
o
AW tai i \. .
yartesca-
°Bar.?
anti
/
0,
arabocu
45'tertano-Butnnanu X../ ilji
.. e'..)
° Li oca; ar ici/tellit r-t7 doo \ -- /
Dobrescli
POItC/a Poen ri 1/u/pescii 1.,
Isvoranii
PO ri N fesc51 \ jo , Br.ituiescil
C erminesa
Luc/a/Nal/n.9 Ratescu ,-4'fv:5 /ofiic;"ini
I.
cs .i\
set,
- de nyoc./6--LO
I
/
,/.,,,,., -
dam, us
Lipia
Mov//a -----Nc i
r "?. . nca bescii t ....
`,
/ ,
ra7cwo iC
e pa:ment 0
amurcas/
/a oc,/enii
faro ?eas
Cdcd/efir
atilt"
0
Oran, Saft rd..
mtescii
0
e sus
tratu Pre oteerti
dia- ° arza
0 0, riope 5
dejos lamas °Corbe fica
0 an stir-` ea 0
o.
gaile
Grrvita I/ ,-
.- - --- -k
, --, \-"1------,..,- 2
,
5,.., , , ,
Se intinde spre Miaza-noapte de plasa Baneasa, paria in Oda Ialomit 1, care
face hotarul despre judqul Prahova.
Plasa Cocioc se compune din 6 cornune, avAnd resedinta in Cocioc.
41\,;
\
upos
,
- -
ojOand

Ea coprinde §i manastirile Tigane§ti, Snagov §i Caldaru§ani.
Este udata de lacurile Tigane§ti, Snagov §i Caldaru§ani.
Prin partea de apus trece calea ferata.
Movilea ca
Raddeqyo
-Caldirusani
Mari fetclni
/udrtii
5117711Icea
19
Plasa Fierbinti
cahova
O
Ftnic
Netezescii
\-Mdra
frlicsunescil-
-nthrol
0
Dridul-Znago
0?. ova
d_ejos
susSarindarul-
iv oescii
r binti; d.s.
-.4.-- c_441 ",.1)8
s'-+,cii
%,6ra iistea
- reri----.Fe iccsunescli
-,_.o
PO c e g
o-veche
,
-noua
Movilita- ;
Se afla a§ezata la rasarit de. plasa Cocioc i se compune din §eapte comune..
Re§edinta este in targul Fierbinti.
In partea de Miaza-noapte curge raul Prahova, care face hotarul. Pe MO
Fierbinti trece raul lalomita. Cele doua rauri se unesc langa satul Dridu-Snagov.
Mai cade in aceasta plasa §i o parte din lacul Caldaru§ani.
Plasa Hagiqti
Se afla arzata spre Miaza-zi de plasa Fierbinti i se compune din lease
,comune, avand re§edinta in Hagieti.
Este udata numai de paraul 1VIosti§tea, care formeaza lacul Fundulea.
vl

S.
to
-Pa )nentenn
Bittna-
-1./5srurent t
Ch
20
Gosii/e/ e
plata
,.." ;
Cgno'eascal ti
85/c/ugate-405 0
, - - 1--i--;- 0 ,,,-----\\___ _ ds
_, .
Fun
iseriCes
Dralgoes'en-
-Znagav `\.
Banca
0
ODarvar
aii7achij/-
Pe la Miazazi trece calea ferata, care trece in judetul IalOmita, vecinul
nostru din spre rasarit.
Plasa Parlita-Sarule§ti
Mergand tot spre Miaza-zi de plasa Hagie§ti, intram in plasa Parlita-Sarule§ti,
compusa din cinci comune.
Re§edinta pla§ii este in comuna Parlita.
Este udata de garla Mosti§tea §1 de o alt , garla care se varsa in lacul
Obile§ti.
A.
/ 1

Calarje(ii
Seinoro
Brata-sam9
Ileana
a Sa,
Po
Cbc/ele
okescti /man
fin tifid Dom 2,efi
tee ,
/- (30.0illiffanciulescu -5:itulescil
Pirlita: r'l
(okibeanu
ricuta Coo'renNI /7) ,asna iidue
Scotarilo
0fjAki,ttreign
sc.,/
-6;togan° Mil/ 0 anclu .0 tofeanca
------ - 0 dvlichenli
'Salary&
,/ , \--'
N
0.
, /
Cioflicenii-
0
r
Palea Presnei.i.
1
1
,
' N 1
1
I
Tirtele Silvestro ,,'
O
Cam pe la Miazaoapte trece calea ferata.
ss.
_
El
Plasa Manastirea
Pa ICU \
0
Ocupa toata partea dela Miaza-zi de plasa Parlita pans la Dunare.
Se compune din §eapte comune, §1 are re§edinta in comuna Manastirea.
Alan de Dunare, care o ucla la Miaza-zi, aceasta plasa este udata in lungul
sau de lacurile Obile§ti, Coconi §i Mosti§tea, precum §i de garla Mosti§tea, care
merge in Dunare.
kr

'
vechi
;'I Capitan u
(2, gri ma 56/d
this'
O
oC/aruse/
22
-n01/1
Vidd CeaSC:72
Luptatorii
0.
-Curat
0" nisi/Yet
Pupiza
iricem
Oda ia- Z; i c fb,
Chiseletu
Sur/ari/
=_,Kgea /u/So. re
1 C/ ciu
adistea
1
Ark'
t /Rd
Buzataifl
0
/Stance
Spa n to
Cocoa
Monastire
N
064,.
La Chiselet Mihaiu Viteazu a batut crunt pe Turd.
La Obile§ti s'a intamplat o mare lupta intre Ru§i §i Turd.
%?

23
Plasa Oltenita
oCurcanii
Flarosca
0
Fundenii-Mitr ni
O
,\itescu
Ch\nogii
I p \)% REq
Olte a rurale
ernatif
Te-lanca2
mena
Oltenita a-urband
Se afla spre rasarit de Manastirea. Este §i ea udata de Dunare, precum §i
de raul Arge§, care se varsa tocmai langa Oltenita.
Se compune din §ease comune, avand re§edinta in Oltenita (targ).
Oltenita e renumita pentru nenumaratele lupte dintre Ru§i §1 Turci.
Targul Oltenita este comuna urban §i un bun port pe Dunare.
Plasa Hotarele
Se intinde de-a lungul Dunarii spre Apus de plasa Oltenita, pana, la hotarul
despre judetul Vla§ca.
Aceasta plasa se compune Alin §eapte comune, avand re§edinta in Hotarele.

24
Pe la Miaza- roapte curge Arge§ul ;
pe la Miaza-zi curge Dunarea dimpreuna
cu bratul sau Muierea, care formeaza, marele lac Greaca.
Pamantul e in mare parte nisipos.
Plasa Bude§ti
Se intinde la Nord de plasa Oltenita §i se compune din §eapte comune.
Repdinta pla§ii este in Bude§ti, care se afla a§ezat la confluenta raului
Dambovita cu Arge§ul.
Aceasta plasa este udata in lungul sau de raul Dambovita.

Lamatesc ora naua
Pape
tanescl,
Yasi/api /7
0
O
Pir/ it a
Satu/ nou
..sv/api I
..-eranisca
soli"
.
, ---
(
.,, a
fld.Fil
5
cr
25
hatu/
daile ibacelaru/
eigheaua
La cu/ acorn/u,,
Aprodir Nana
egoesqli Ca
Saida nu
Plasa Cucuetii-Platare§ti
Tcir/e/e Luicehti
Os
Be intinde spre miaz1.-noapte de plasa Budeti de- a- Iungul nului Dambovita.
Se compune din cinci cornune.
74014. II fov.
Slubek-
/ o
Posta
-
ndenii6herasii
duleasa
Frunzanesti
mpat.,.probantit
/41-aresai
If.
°Renascer
Podu/ Pit el/of
-Su
Pfitrachrara
olakcarul
Perisoruls
0 ss..
oLifiecii
1
IIMEMI1=11.
4

26
Re§edinta este in comuna Podul-Pitarului.
La Platare§ti se afla o manastire §i un penitenciar pentru femei.
Afars, de Dambovita, aceasta plasa mai poseda
Fundenii ,Gherase.
gi
lacul Fundenii, langa satul
,
Pascann
,----/ mai
c/u/api
Pir/ita
o
,--111resci
-rii.
9
Plasa Afumati
IF* e/a
Af ii4Siraca.
Rua
-,.--- `, ..,
eri sca .\
age
ONE Les/le
Greats ven,;ztor,
----
Creata PetrIchoia ,-'
Stainoa,
Kyneasca
/osca
0 o., -oecn, gnescti-
5' rlar MoS taste -now,
,1 `ociirunescii
Saltas:
/
A furna'fi;
/ ,
Se afla, a§ezata la nord de plasa Brane§ti qi se compune din cinci comune.
Re§edinta este in comuna Afumati, unde se mai gasesc Inca §i astazi
cateva ruine din palatul Domnului roman Radu de ]a Afumati.
Aceasta plasa este udata, de garla Pasarea, care formeaza lacul Afumati.
Aci se afla §i fortul Afumati.
Plasa Heralti
Se intinde la Miaza-noapte de plasa Hotarele, de care se desparte prin
raul Argq.
.
-Li/
Cl/

I
/
/ s
27
...-13.uciunte --.
/
5' .irakii f /
I 4,
a / /basil
Ciacovenn
Obedem7
eosbnarii
r
YDra vim
6 mpatii
I
I LJ
Se compune din cinci comune cu repdinta in Hera§ti.
Este udpta de raurile Arge§u §i Sabar.
Plasa Crete§ti-Sintepi
...."
Milasescii
obnii
Se intinde spre Iiiaza-noapte de plasa Herald, pe raul Sabaru in sus.
Se compune din §ease comune, avand resedinta in comuna Crete§ti.
Este udata de raul Sabaru.
,
I
4
r:,
C.,

0,0
4
28
Plasa Clinceni-Slobozia
r---
t.
\
1
o d.s-.
Caltatii
I.: ---- :t e'rbi
tO c
0.01tenti
atimnescil di baron
Caitlin \II t ,--".
0
\ Tegh esti' fic.. - ec Bra, , dirt:
SIC
Bu I2 ill rirlej
/Nbt4.44,5,
Prun,
1.
b. ra a ,
As
Da4st/
te nu ./41:agure/e/e
-Ohdr
JQ,:ttaP
Mergand in sus pe raul Sabaru, spre Miaza-noapte de plasa Crete§ti-Sintqti,
intram in plasa Clinceni, compusa din eapte comune.
Repdiqa acestei pla§i este in comuna Clinceni.
Este udata de raurile Sabarul §i Ciorogarla. '
In comuna Mggurele se afla o §coala de fete internat.
Plasa Gradinari
6radinarif
ralw, a
ilcoiancat
OP101)14 .
8°Iffghen"
Prisikelik
Post.o..\\'
404 ed-cu
00. ornetu din Vale
Aceasta plasa se intinde spre Apus de plasa Clinceni §i se compune din ease
comune cu re§edinta in Falcoianca.
Este udata de raul Arge.
e"
s
n,--
....

66hina ea
1
ib.%)171-lou/ din deal
0 Bercem"
29
Plasa Ciorogarla
noulis
Se afla a§ezata spre Miaza-noapte de plasa Clinceni §i se compune din opt
comune, avand re§edinta in comuna Ciorogarla.
Este udata de raurile Sabarul i Ciorogarla. Aci se afla §i vechiul schit Cio
rogarla.
Plasa Bolintinu din vale
Ai
e sus/
Ca .\ -F -nesci,
4 tc,ect dejos \ Del
....,Sia esc
(--
Drila
....Goy ra
n
's PA/an uta
aneasca
oala
ainigsrasul
_,
a re/e
res ii
050
CD ri .5 ClPfrir"A
- ri -
Ornesct
'01//17
1.1,4 ngica'.9 n- lore\s`u
eray.sineascl
!_.
147a I,u/ S
SA6arenil^-
Popesol Ala fiug
rbaua
O
^/a
a
0
pm/
din dea
Ciorogirla
°14
- f nu t4 o/Poenarii-
% osIgn`A,
piridon
a .1.-1-6;71711"fi1011.17 Vaile
P
Se afla spre apus de plasa Ciorogarla §i se compune din §ease comune.
Repdinta acestei pNi se afla in comuna Bolintinu din Vale.
Aci s'a nascut marele poet roman Dumitru Bolintineanu.
Este udata. de raurile Sabarul §i Argesul.
9 e,s
OCa O 0 a
.vina
51-1910
R-Of
t
ranyas:a

NOTIUNI DE GEOGRAFIE FIZICA
Cand mergem, pe un drum neted, fara suiuri sau se,oborapri, atunci zicem
ca mergem pe un loc §es. Locul ace]a des se numete campie.
Campie intinsit
Unele campii §i §esuri sunt foarte manoase. Pe ele se seanAna, mai cu
seama granele, iar p4unile for nutresc turme de vite.
Pit§uni in campie roditoare

31
Suprafata pamantului nu este peste tot neteda ; prin unele locuri este mai
ridicata iar prin altele mai adancita. Ridicaturile de pamant, dupa inaltimele lor, iau
Dealuri maxi. In fund munti acoperiti cu zapad"a
numele de movild, meigurel, deal, Si munte, pe cand locurile mai adanci se chiama:
vale, treccitoare sau pas.
Cand dealurile §i- muntii se in §ir, legati unii de al ii, atunci formeaza sir
de dealuri or de munti.
Campie cu dealuri in fund
Partea cea mai inaltata a unor dire de dealuri sau de munti formt.azl. coama
sau muchea; partea pe care se scoboarl apele la vale este povcirn4ul s to coasta ;
in fine partea unde se face tot una cu campia sunt poalele sau picioarele mantelui.

32
Cateodata, plecand de pe .§esul unei ape marl, trebue sa urci o coasts §i apoi
mergi iar pe loc des. Acest loc §es, mai ridicat de cat cel de Tanga apa, se chiama
podiq sau platou. Podi§ul poate sa fie brazdat de dealuri §i chiar de munti,
Munti marl.
In munti se gasesc izvoarele apelor curgatoare. Apele curgatoare poarta dupa
imea Tor, felurite numiri, de porclia§e, paraie, rduri on fluvii.
Apa, ce curge din izvor, devine din ce in ce mai mare §i In drumul ei se
Incarca din dreapta §i din
stanga cu alte cursuri de apa,
pe cari le numim afluenfii
rdului.
*.!:-._'1Vr'4,--!-7-Z-kr-,_
°
`1.
____.-- - -- -..-
DunArea la Fertile de tier
N
ft
Un curs de apa are doua
maluri. Apzandu-ne cu fata
incotro curge apa, avem malul
drept la dreapta noastra, iar
malul stung, la stanga noastra.
Cand ploua mult, unele
vai se umplu cu apa ce nu
seaca niciodata, formand astfel
lac on ball& Baltile nu
sunt niciodata prey adanci.
Unele parti scobite se ample cu a pa de ploaie §i formeaza lacuri sau balti.
Lacurile sunt mai marl §i mai ad and decat baltile.
Lacurile din munti sunt foarte adanci.
Comunicatiile Intro sate, ora§e se fac pe drumuri.
Drumurile sunt de trei feluri: Drumurile de fier, pe cari umbla numai trenurile;
foselele cari sunt pardosite cu piatra §i drumurile naturale. Cand §oseaua
.gip
''.-=:."--: ,:7-7,-- I.---;W
z*--- -------.-. ---`._,:i. -,..- ,-.-fr---;..a..rezok.v,;' -- .-.,---. Cer,,-.
Ej
4
-44;
E

33
sau calea ferata intalne§te un rau, se construe te pod peste el; cand da de un
munte se scobe§te muntelek §i se face un tunel ; cand da de o vale se cladqte
un viaduct..
Podurile aruncate peste rauri sunt §i ele de
trei feluri: poduri de fier, poduri de lemn qi poduni
de vase sau dube.
Tunel Vederea unui luciu de mare
0 apa intinsa §i strata, la gust, se nume§te mare. In mare se scurg toate
fluviile.
Basinul unei mari coprinde tot tinutul scaldat de toate fluviile, cari se
varsa inteansa.
Marginea pamantului, de care se ating valurile marii, se chiama malul marii
sau tarmul marii.
Malurile marii sunt unele stancoase §1 inalte, altele joase §i nisipoase.
La malurile inalte, marea este adanca, la cele joase fundul marii se lasa
oblu pe subt apa. Unui farm oblu §i
nisipos i se rnai zice liman.
Un golf
74014. .111'ov. 5

34
0 parte a marii, intrata adanc in uscat se nume§te golf, sdn sau baie.
Un colt de pamant ascutit, care inainteaza in mare se chiama cap.
Un pamant inconjurat de toate partile cu apa, se nume§te insula.
Ostroave sunt insulele ce se gasesc intre malurile unui rau sau intrun lac,
0 grupa de insule se chiama Arhipe/ag.
--
Archipelag
0 bucata mai mare de pamant, care inainteaza in mare, dar tot se mai tine
de uscat, se nume§te peninsula.
Bucata de pamant, care leaga peninsula de uscat, se chiama Istm.
Istmul este de obiceiu
un pamant ingust, care desparte
fundul a doua golfuri
'
e'd,'
.-,--,;:L._
-, '4:-2...;21: L., t '1
,...r..__ .
Peninsula
.
sau a doua mail. Prin unele
locuri oamenii au sapat istmul
§i au lAsat sa treaca apele
dintr'o mare In cealalta. Ei
au construit astfel un canal
maritim.
Pe luciul marii plutesc
vapoare.
Unele marl comunica intre ele prin nite brate inguste de apa, stranse intre
doua uscaturi; acestea se numesc strdmtori.
Ora§ele mezate pe tarmul marii se numesc porturi.
Porturile sunt mezate sau in fundul unui golf sau la gura unui fluviu.
,..
...., .
,-.., I °I= . 4 -T- -, , -,

35
SEMNE CONVENTIONALE
Pe planuri sau pe harti, diferitele accidente se noteaza cu anumite semne,
pe care le numim semne topografice sau conventionale.
0 Sat.
0 Comuna de rerdinta, adica cu primarie.
Re§edinta plap.
0 Re§edinta judetului. Prefectura.
IIIIII1i
al=mazoi=sadir
-VNZI8HIPKI) Rite
Capitala
Manastire.
Pod peste apa.
Frontiera tarii.
Marginea sau hotarul unei pla§i.
Marginea sau hotarul unui
Cale ferata.
Bulevard.
Drum neimpietrit.
Hosea impietrita.
Fluviu.
Rau.
Insula.
Munti.
Lac.
tarii.
Gura fluviului. Delta. Mare.
judet.

TRIMESTRUL III
De Ia plasa Ia judet
Mai multe pla§i alcatuesc un judet. Judetul in care se afla plasa noastra
este Judetul Ilfov. El cuprinde cu totul doazeci de pla§i. A§a dar judetul Ilfov
este cam de doazeci de on mai mare de cat o plasa. Judetul Ilfov se margine§te
la Miaza-noapte cu judetul Dambovita §i Prahova, la Rasarit cu Ialomita, la
Apus cu judetul Vla§ca §i la Miaza-zi cu fluviul Dunarea.
Pamantul judetului Ilfov este un §es intins. Nu se gasesc de cat prea putine
dealuri, cari despart raurile intre ele. Cate-va movile strict, §1 ele netezimea
terenului.
Ape. Apele care uda judetul Ilfov sunt : fluviul Dunarea, care uda marginea
de la Sud, Arge§ul, unit cu Sabarul, care curge pe Ia Apus §i se varsa
in Dunare, DiimboviN incarcata cu Colentina, care tae judetul prin mijloc §1 se
scurge tot in Arge§.
In partea de Rasarit a judetului sunt lacurile Tigitneqti, Snagov, Calcitiruqani,
Obile0 i
Mostiftea ; iar la Miaza-zi se afla lacul Greaca, cel mai mare §i cel mai
aproape de Dunare. Dunarea face margine judetului spre Miaza-zi. Apele Dunarei
invaluie ostroavele Albina, Frumoasa §i Lunga.
Pla§ile judetului
Cele 20 pla§i, care alcatuesc judetul Ilfov sunt :
Cocioc cu capitala Cocioc
Bucoveni 11 Bufta
Bolintinu din Vale n Bolintinu din Vale
Gradinari Falcoianca
77
72
Ciorogarla Ciorogarla
)1
Baneasa Baneasa

Afumati
Fierbinti
Clinceni Slobozia
Dude§ti
37
cu capitala
7) 7)
71 7)
n n
Afumati
Fierbinti
Clinceni
Dude§ti
Brane§ti 7) 71 Brane§ti
Hagie§ti 17 1) Hagie§ti
Crete§ti-Sinte§ti n 7, Crete§ti
Cucueti-Platare§ti n n Podu Pitarului
Parlita Sarule§ti 1) 7) Parlita
Here§ti 7) 7) Here§ti
Bude§ti 77 7) Bude§ti
Hotarele 7) 7) Hotarele
Oltenita 7) 1) Oltenita
Manastirea n n Manastirea
Capita la judetului Ilfov este Bucure§ti.
Bucureqti este §1 capitala tarei romane§ti, fiindca aci sta
Regele dimpreuna cu cei ce carmuesc Cara noastra.
Marca judetului Ilfov este un templu cu sfintii imparati
Constantin §i Elena.
Oraple judetului
Afara de Bucure§ti, nu se mai gase§te in judetul nostru alt ora§ de cat
Oltenita, port la Dunare §i re§edinta pla§ii Oltenita. In acest port se incarca
toate granele, care se exporta din judet. Are un spital §i un serviciu de po§ta
§i telegraf.
Locuri istorice
In judetul nostru sunt cateva locuri, unde s'au dat batalii intre Romani §i
vrajma§ii tarii noastre.
La Afumati, Turcii au fost rau batuti de catre Domnul Muntenei, Radu dela
Afumati.
La Chiselet, langa Dunare, Turcii au fost nimiciti de Mihai Viteazu.
La Copdceni de pe Arge§, boerii tariff au batut pe Alexandru cel rau §i l'au
izgonit de pe tron.
La Oltenita qi Obilesti s'au intamplat lupte dese intre Ru§i §i Turci.

HAR TA JUDE ULUI ILFOV

89
Manastiri
Printre manastirile zidite de catre Domnii sau boierii Orli in vremuri trecute,
insemnam cele mai insemnate pe Tigdneti §i C'dlddrupni, spre Miaza noapte ;
Pascirea, Pantelimon, Cernica §i Illdrcuta prin mijlocul judetului.
Principalele cai Si drumuri
Imprejurul oraplui Bucure§ti este o tale ferata in forma de cerc, care leaga
fortificatiile.
Judetul nostru este brazdat in toate partile cu tot felul de cai de comunicatiune.
Drumurile de tier pleats din Bucure§ti: a) spre Ploe§ti ; b) spre Pite§ti;
c) spre Giurgiu ; d) spre Fete§ti.
Afar, de drumurile de fier, judetul Ilfov este strabatut de mai multe §osele
asternute cu piatra, dintre care trei 'duc spre Miaza-noapte ; doua merg spre
Apus ; una spre Miaza-zi; altele spre Rasarit.
-,4
ProductiunL. Ocupatiunea locuitorilor
Agricultura §i vile. Pe tohta intinderea judetului Ilfov se cultiva grdnele
0 se crest numeroase vite ca : boi, bivoli, cai, oi, capre §i porci.
Se gasey pciduri, mai cu seam, prin plasa Snagovului.
Vita (.e§te in deosebi pe langa Bucure§ti, apoi pe dealurile Arge§ului 0 ale
Sabarului §1 pe la Nord de lacul Greaca. Satul Copeiceni este mai ales avut :in
vita de vie.
Mara de cereale se mai cultiva : in, rapitei, ccinepei, tutun §i tot felul de
legume.
Din Dunare §i de prin lacuri se scoate mutt pqte.
Locuitorii cei mai multi sunt plugari §i pdstori. Altii insa se indeletnicesc
cu tot felul de me§te§uguri ; ace§tia sunt meseriqi on meqtequgari. Mai sunt profesioni,sti,
ca profesori, ingineri, medici, advocati, preoti si militari, §i in fine negustori.
Plugarii si functionarii sunt mai toti Romani. Me§te§ugarii §i negustorii sunt
multi straini : Evrei, Greci, Armeni §i alte neaniuri.

40
Industrii
In Bucure§ti sunt mai multe fabrici mari. Se lucreaza fiereirie (turnatoria de
pe malul Dambovitei), cismdrie, caramida, chibrituri, apei gazoasei, lundneiri de ceard
qi de seu, bere, sapun, ciment. Sunt §1 numeroase mori.
La Bucure§ti se afla o fabrica de tutun, §i o multime de tipografii. Apoi o
multime de ateliere de lemneirie, fabrici de uleiuri §i altele. In comuna Bragadiru
se afla o fabrica de bduturi spirtoase.
Comertul
In ora§ul Bucure§ti se desfac cantitati marl de toate productele judetului,
precum §1 multe marfuri aduse de prin alte tari. Prin portul Oltenita se trimit
afara din tall, cea mai mare parte din cerealele ce se produc in acest judet.
Mare schimb de marfuri se fac §i prin balciurile ce se in la zile mari,
cum este eel din Bucure§ti la Mo§i, in Pantelimou la 27 Iu lie, la Oltenita in
ziva de Sft. Constantin.
Capitala judetului
Autorithtile judetene
Prefectul. Dupa, cum inspectorul comunal este capul pla§ii, tot asemenea
in fruntea judetului se afla prefectul. Prefectul are sub ordinele sale pe toti cei
douazeci de inspectori. Dimpreuna cu consiliul judetean, prefectul orandue§te
facerea §oselelor, a §coalelor §i indestularea altor nevoi ale judetului. Ora§ul in
care se afla re§edinta prefectului se chiama capitala judetului.
In acest ora§ este §1 politaiul, care, ajutat de sergenVi de strada, §i de comisari,
ingrije§te de buna randuiala din ora§ §i paze§te pe locuitori. Pentru stingerea
focului, in ora§e, mai sunt §i ponzpieri. Orme le au §i garnizoane de tunari
§i dorobanti, iar pe la sate sunt caleiraqi §i jandarmi rurali.
Tribunalul. In fiecare capitala de judet se afla cote o judecatorie mai
mare decat judecatoria de pace. Aceasta judecatorie mai mare, se chiama Tribunal.
Aci se judeca pricinile ivite intre locuitorii judetului, §i cele ale locuitorilor,
cari nu s'au multurnit cu hotarirea judecatorilor de pace. In Bucureqti
se mai afla o Curte de apel, la care se apeleaza in contra hotarirei tribunalului,
§i in fine o Curte de casatie, care aproba on strica orice alta hotarire.
Revizorul. Ace la care ingrija§te de mersul bun al §coalelor din judet este
revizorul qcolar. In judecul Ilfov sunt doi revizori §colari. -