DOCTRINELOR ECONOM10E
DOCTRINELOR ECONOM10E
DOCTRINELOR ECONOM10E
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ARISTIDE N. B - ASILESCU<br />
DOCTOR IN DREPT SI STIINTELE ECONOMICE S FINANCIARE<br />
AL FACULTATEI DE DREPT DIN PARIS<br />
PROFESOR LA FACULTATEA DE DREPT DIN BUCURESTI<br />
AVOCAT<br />
ISTORIA<br />
<strong>DOCTRINELOR</strong> <strong>ECONOM10E</strong><br />
PANA LA 1NEEPUTUL SEEOLULU1 AL XV111-LEA<br />
■721, $.0 b"--<br />
i<br />
ELEMENTE<br />
ii? - 116 .<br />
Toate exemplarele vor Ii numerot ate ii vor purter<br />
semnatura autorului.<br />
80-30
PREF ATA<br />
In primul rand, sant dator sd justifie de ce<br />
am oprit la inceputul secolului al XVIII-lea<br />
expunerea „istoriei doetrinelor economiee" pe<br />
care o fac in prezentul volum.<br />
Motivele sant simple.<br />
Excluderea studiului doctrinelor econo mice<br />
din secolele XIX si XX se justified' dela sine<br />
prin faptul cd, utilizand metoda si felul de<br />
expunere adoptate in lucrarea de fag o atat<br />
de vast gi complicatcl materie nu ar putea<br />
fi coprinsd intr'un sigur volum.<br />
Iar pe de Oa parte, in mai toate directiile<br />
si pentru qtiin(ct economicd in special, este<br />
incontestabil ca finele veacului al XVIII-lea<br />
si primele decenii ale celui urmd tor marcheazd<br />
inceputul unei noi ere.<br />
Bine inteles cd ea nu este fdrd multiple si<br />
strdnse legeituri cu trecutul, ea este, in cea mai<br />
mare parte chiar, un rezultat al evolutiei de<br />
panel atunci, dar nu rdmane mai putin adev<br />
drat ed dacd santem obligati, — .pentru usurinta<br />
expunerii,—sa separ dm epoci in istorie,
- 6 -<br />
tot revolutia francezei constitue unul din cele<br />
mai naturale gi justificate puncte de separatie.<br />
Dar atunci se vor intreba, in mod firesc,<br />
cititorii: de ce n' a fost coprinsei, in prezenta<br />
expunere, qi istoria doctrinelor din secolul al<br />
XVIII-lea ?<br />
Am exclus-o $i pe aceasta pentru cd, dupei<br />
peirerea mea, in materie politicd, economicei<br />
qi mai ales din punct de vedere al istoriei<br />
doctrinelor, cea mai mare parte al secolului<br />
al XVIII-lea se prezintei cà o epocei de tranzifie<br />
intre cloud lumi.<br />
In acest secol vin sd dispard ultimele valuri<br />
ale unor sisteme politice $i economice<br />
foarte vechi, in acest secol expirei multe doctrine<br />
can le serveau de suport fi tot in acest<br />
secol, chiar clacei nu se nasc, dar eel putin se<br />
generalizeazei brusc, noi sistemepolitice $i economice,<br />
in acest secol apar cele mai multe din<br />
eurentele can vor domina in doctrinele erei noi.<br />
La aceste considerapi voi mai addog a una<br />
de ordin mai putin general.<br />
Intre multe admirabile studii pe can le-a<br />
expus in cursurile pe can le face de peste 40<br />
de ani la facultatea de drept din Bucuroti,<br />
d. decan Nicolae Basilescu s' a ocupat $i de<br />
„cauzele rovolutiunilor socialea, de ale celei<br />
franceze din 1789 in special.<br />
Dacd acest studiu va fi publicat, ceeace sper,<br />
el va cons titui o minunatd sintezd a curentelor<br />
de idei din veacul al XVIII-lea, astfel<br />
eei am un motiv ma i mult opresc expunerea<br />
din prezentul volum la inceputul acestui
- 7 -<br />
In al doilea rand, sant dator th justific de<br />
ce mi- am consacrat intai activitatea expunerii<br />
doctrinelor vechi in loc de a favoriza, de indatet,<br />
cunoa$terea celor mai noi $i chiar contimporane<br />
0 aceasta cu atdt mai mult cu cat<br />
unii autori consider& ea' qtiin(a economic&<br />
dateaz& abia dela tisiocrati.<br />
Imi va fi u$or sci ma justific $i de data<br />
oceasta.<br />
Asupra epocii din care trebue s inceapa o<br />
istorie a doctrinelor economice, m& explic<br />
mai departe 1).<br />
Dar chiar unul din autorii cei mai de<br />
seamd,--ca d. prof. Deschamps,—care scria<br />
1900 ca „in istoria $tiintei (economice) nu va<br />
fi nevoe th ne suim dincolo de fiziocrati" declard<br />
in acela$ articol cd este de ileiertat<br />
nu s'a extras din antichitate $i evul mediu<br />
„minunatele invgaminte economiee pe earl<br />
le eontin" 2).<br />
Apoi d-1 prof. Deschamps insu0 consacr&<br />
acestor doctrine multe din cursurile pe can<br />
le face la facultatea de drept din Paris, jar<br />
cursul din 1920-1921, pe care il citez adesea<br />
In aceast& lucrare, be este in intregime consacrat.<br />
Mai adaog c intr'un studiu !stork trebue<br />
sci se (in& seama neaparat de ordinea cronologic&<br />
$i ctI deci o expunere a „istoriei doctrinelor",<br />
trebue sa inceap& cu cele mai vechi<br />
1) Vezi pag. 19<br />
2) Articol publioat in «Revue de l'enseignement« din 15 Marti&<br />
1900 oitat de Ch. Gide si Ch. Rist in Histoire de T doctrines coonomiques»<br />
ed. Sirey Paris 1926, in prefath, pag. XII,
-- 8 -<br />
fard de can cele Mai noi nu pot fi pricepute.<br />
In fine, o ultima considerafie ce nu mi se<br />
pare lipsitd de iniportanfd : asupra unora<br />
din curentele $i doctrinel3 mai noi existd deja<br />
o interesanta literaturd romdneascci, dar nu<br />
cunosc nici o expunere de ansamblu asupra<br />
doctrinelor din epocile de cari mci ocup in<br />
prezenta lucrare.<br />
lmi permit dar sá cred cei aceasta va implini<br />
o foarte simtita lipsci in literatura economicci<br />
romcineasa, permi(and cititorilor romcini<br />
sa capete, intr'un minimum de timp,<br />
cunoqtinte ce nu pot lipsi celor ce se ocupd<br />
serios cu studiile economice.<br />
Cred c metoda cea mai bund pentru a<br />
studia $i reda pcirerile unui autor, trebue sd<br />
consiste In:<br />
a( a ne situa iniai, printeun studiu rapid<br />
in cadrul istoric, social i economic in care<br />
trciia autoruf in chestiune ;<br />
b) a citi in intregime $i dacci este posibil<br />
ix original, intreaga operci a acestui autor ;<br />
c) a reciti pasajele mai interesante sau dificile<br />
pcind sdntem perfect stapani $i pe felul<br />
de a gandi pe opiniile exprimate de autorul<br />
studiat ;<br />
d) a celpdta o cuno$tinfd suficienta despre<br />
par erile autorilor, contimporani sau mai vechi<br />
earl au putut influenfa pe eel studiat.<br />
Opinia personal fiind puternic i emeinic<br />
Stabilitd:
- 9 -<br />
e) a citi cat mai multe conientarii $i critici<br />
asupra autorului in Chestiune, refinandnumai<br />
observagile ce se par bune.<br />
Dupd efectuarea acestor lucrari ne va fi<br />
u$or sa prezentam cat mai exact opiniile autorului<br />
studiat, in cadrul istoric, social, economic<br />
qi intelectual in care au fost cOncepute,<br />
precum $i cornentariile noastre, can se vor<br />
bucura de marea autoritate a omului<br />
cunoa$te subiectul (autor izolat).<br />
Cam astfel am 0'ocedat $i eu de cafe on<br />
am prega- tit, pentru leceille mele studiul rofundat<br />
al vre-unui autor izolat.<br />
)57 cam tot astfel ar trebui sci procedeze zecile<br />
de oameni de Uinta ce ar trebui sa se<br />
asocieze consacre o buna pane din<br />
viafa pentru a pub lica, in multe zeci de volume,<br />
o ,istorie a doctrinclor economice",<br />
completa $i rezultdnd din studiul direct, amdnuneit<br />
$i temeinic al fiecarui autor citat.<br />
Am spus: zecile de oameni de $tiinfa", fiindca<br />
unuia sin gur nu i-ar ajunge o viata intreaga<br />
pentru a citi numai $i infelege opera unei<br />
zecimi din autorii ce trebuesc citati, fie $i numai<br />
pentru perioada careia i-am consacrat<br />
prezentul volum.<br />
latd de ce am fost obligat, pentru alcaluirea<br />
acestei lucrdri, sci md folosesc,—verificdndu-le<br />
pe cat posibil,—adesea, de analize fcicute de<br />
alfi autori, cu atat mai mult, cu cdt imensa<br />
ma joritate a lucrarilor vechi nici nu suns in<br />
comer( i mai pu(in Incd se pot gcisi in fara<br />
noastra.
- 1 0<br />
De altfel, o bund parte a datelor, icleilor $i<br />
doctrinelor prezent ate in acest volum fac parte,<br />
incd de mult, din domeniul comun al culturii<br />
g ener ale.<br />
latd qi de ce am subintitulat aceasta lucrare:<br />
elemente, excluzdnd once pretentie la o paradd<br />
de erudifie.<br />
Ea nu se prezinta ca un fel de reducfie, de<br />
rezumat, al unui studiu de genul in care am<br />
ardtat c a$ concepe o odeveiratd i completel<br />
«istorie a doctrinelor economice..<br />
fiindcd scopurile urmdrite intr'un caz<br />
intr' altul sunt cu totul diferite.<br />
0 lucrare de vastd erudifie ar servi pentru<br />
cunnoa$terea unor detalii in genere ignorate,<br />
ar servi ca un imens depozit de material care<br />
ar putea fi folosit pentru lucreiri de specialitate,<br />
pentru crearea de teorii noi ; rezumarea<br />
unei asemenea lucthri ar lipsi-o de once valare<br />
Prezenta lucrare urmeire$te un scop cu totul<br />
diferit : de a permite eititorului sa eunoasea,<br />
temeinic §i precis, cu amanuntele indispensabile,<br />
dar si in ansamblullor, eurentele de<br />
idol earl s'au manifestat, in deeursul vreml<br />
Iii domeniul doetrinelor econoualee; tar pe de<br />
alta parte sit serVeasea de Prima , ealauza eelor<br />
ee dorese sg, studieze aprofundat o rnic parte<br />
a acestui domeniu.<br />
.Cred ca modestia pe care am ardtat-o mai<br />
sus imi permite sei atrag acum atentia asupra<br />
ceea ce cred cd constitue adevdrata originalit<br />
ate a acestei
A. Alegerea autorilor ce trebuesc citati inleo<br />
asemenea lucrare, locul uncle trebuesc citati,<br />
extensiunea ce trebue data studiului fiecaruia<br />
dintre ei, sant operatii foarte delicate, pe can<br />
sper ca le-am dus la bun star0t.<br />
A trebuit, intre altele, sd. ma feresc de a<br />
cita prea multi autori, Intunecand astfel partea<br />
genera la a expunerii, dar nici sa nu tree<br />
cu vederea pe cei ce au adus o interesanta<br />
eontributie in domeniul doctrinelor.<br />
B. Cu toate ca aceasta lucrare prezinta un<br />
caracter de asamblu, am Mutat 0 redat date<br />
Mt mai precise asupra fiecarui an for, iar pentru<br />
cei mai de second am alai tuit studii cat<br />
'mai complete, astfel ca cititorul, — far cl a<br />
pierde din vedere marile curente de idei, —<br />
sa poatd totu$i gasi adunate la un be elementele<br />
necesare pentru a-0 forma o idee<br />
exacta despre activitatea unui anumit autor,<br />
C. Am dat cea mai mare atentie incadrarii<br />
doctrinelor In mediul istoric, politic, social<br />
economic $i intelectual In care au fost conce.<br />
pute, considerand castudiul unei doctrine<br />
T§I pierde cea mai mare parte<br />
din valoarea sa dacá este scos din<br />
acest cadru Cu multiple aspecte.<br />
Mi-am dat toata silinta ca aceastd Incadrare<br />
sa fie cat mai precisa $i cred ca mul-<br />
(imea datelor istorice, departe de a obosi pe<br />
cititor, Il va scut?, din contra, de sfortarea<br />
de memorie sau de cercetarile Incontinuu ne<br />
cesare pentru a situa un autor In timpul sau.<br />
Mai crec cga zj trdnsa incadrare a<br />
s‘x
- 12 -<br />
doctrinelor economice va fi de itn nepretuit<br />
ajutor pentru cei ce vor sei-si apropieze Ninostintele<br />
necesare asupra unui domeniu atdt<br />
de vast, de mobil si de putin precis cum este eel<br />
al evolutieiuneiparti din gdndirea orneneascei.<br />
Ei vor g dsi astfel imediat la dispozitie elementele<br />
necesare pentru a-si incadra solid si<br />
precis cunostinfele dobandite.<br />
Gratie acestei metode de cercetare si expunere,<br />
— a ceirei originalit ate imi permit sã o<br />
revendie,--sper ca am reusit sal alcoltuese o lucrare<br />
unical in genul el, in care am evitat pe<br />
cat posibil unele lipsuri pe earl le-am observat<br />
in multe din „istoriile doctrinelor economice"<br />
pe can le-am studiat.<br />
Nu este locul sd fac aci . o polemical si de<br />
aceea nu voi cita nici un nume, dar trebue s'd<br />
prezint cateva observatii de principiu.<br />
De exemplu, lucrarea unui erudit istoric al<br />
doctrinelor se preziretol mai mull ca o biblio<br />
gratie de mare valo are e drept, decal ca o istone<br />
a „doctrinelor".<br />
Alti autori, foarte multi si nu de mica valoare,<br />
perfect staipani, erudifi, in materia<br />
uitd col nu tot astfel pot fi si imensa majoritate<br />
a cititorilor qi jongleazei la °rice prilej<br />
cu idei si nume de autori, despre can nu dau<br />
nici o informatie.<br />
Cititorii asistal la un cadril de idei, date,<br />
fapte, pe can nu le pot silua nici in limp<br />
nici in loc si nu-si pot insusi nici o cunos-<br />
precisol.<br />
Unii oactori expun doctrinele faith a le in-
-- 13 -<br />
cadra de loc in imprefurdrile timpului in<br />
care s'au produs, la-sand astfel impresia unor<br />
idei can plutesc Iii spatiu lard nici o legd -<br />
turd cu<br />
Altii, in fine, dau toata atentia faptelor, dar<br />
individualizeazd insuticient autorii citati si<br />
doctrinele, ceea ce insemneazd a adea in excesul<br />
contrar.<br />
Departe de mine ideia de a nega marea valoare<br />
stiintifical a celor mai multe din operile<br />
la can m'am gdndit folcdnd observatiile de<br />
mai sus.<br />
Dar cred cd dat filnd scope prezentei lucrari,--mai<br />
sus precizat,--metoda de cercetare<br />
fi expunere ce am intrebuintat aduce o reald<br />
contributie la rdspdndirea, in tara noastrd, a<br />
unor serioase si precise cunostinte in domeniul<br />
docrinelor economice.<br />
Dorinta mea cea mai vie,—ca autor si mai<br />
ales ca pro fesor, — este ca a4ii, observand si<br />
lipsurile,—de sigur multe,--pe can be prezinta<br />
luerarea de fad, sä lucreze mai bine ca mine<br />
ridice tot mai sus nivelul stiintei 2 -omd-<br />
nefti.<br />
Bueureati 21 Martie 1933
Partea I<br />
GENERAL1TAT<br />
CAPITOLUL I<br />
Domeniul „Istoriel Doctrinelor Economice"<br />
Metoda de Expunere<br />
Inmultirea cunoOntelor umane si nevoia de specializare<br />
au despartit „stiinta" in nenumarate ramuri<br />
si au creat In multe din aceste diviziuni, ce au<br />
bat fie-care In parte numele de „stiinta", noi do-<br />
menu i de speciaiizare 1).<br />
Astfel s'a creat „.,stiinta economica" pe care am<br />
-definit-o ca aceea care are de object studiul omului<br />
in raporturile sociale can tind la satisfacerea trebuintelor<br />
lui materiale" 2)<br />
Astfel s'a creat, — intre multe altele, un do-<br />
menitt de specializare avand de obiect studiul doctrinelor<br />
cu caracter economic.<br />
Dar trebue sa adaugam imediat ca acest domeniu este<br />
departe de a constitui, ptir i simplu, o sfera mai<br />
mica In Intregime inchisa In aceea rnai mare a §tiintei<br />
1) Vezi in cPrincipii de econornie politica» vol. I cap. I ee<br />
intelegem prin atiinta el in cap. III loeul pe care-1 ocupa
- 16 -<br />
economice i cä daca multe chestiuni economice raman<br />
in afara de domeniul „doctrinelor", apoi acest<br />
dorneniu depa§e§te Cu mult, in multe directii, sfera<br />
§tiintei economice.<br />
Patent num' doctrind un ansamblu de pareri despoltate<br />
si sistematizate.<br />
In domeninul economic, foarte multe doctrine vor<br />
fi necesarmente consacrate organizarii economice, —<br />
general a sau partiala, preconizarii unui anumit<br />
regim economic.<br />
Aces+a este nu numai in strabsa legatura, dar face<br />
un sing& tot cu regirnul politic §i mai ales cu cel<br />
juridic, Cu organizarea :sociala In -genere.<br />
Dreptul nu este altceva, aproape in intregimea<br />
lui, --- deck t11nta formelor In care se imbraca raporturile<br />
economice<br />
In consecinta o doctrina nu se poate ocupa de<br />
aceste raporturi, nu le poate explica i mai putin<br />
Inca poate tinde la modificarea lor, fara a proceda<br />
la foarte adanci i vaste incursiuni In domeniul juridic.<br />
Realizarea unora din cele mai modeste deziderate<br />
ce le au formulat vre'un doctrinar, ale lui Sismondi,<br />
ar fi implicat interventia statului in raporturile juridice<br />
dintre particulari, o grava atingere adusa principiului<br />
juridic, fundamental in vremea aceea, Ca vointa partilor<br />
trebue sä se poata manifesta liber, ca ea face<br />
legea partilor, ; .realizarea lor In practica ar fi trebuit<br />
sä inceapa printeo revolutionare a dreptului priwat<br />
§i public.<br />
Vezi «Principii. Vol. I. ed. II-a peg. 41-42.
— F7 —<br />
Realizarea dezideratelor 1W Saint-Simon ar fi implicat,<br />
— pe Miro reformarea radical a dreptului<br />
succesoral, — o schimbare a formei de guvernamant.<br />
In fine, realizarea ori-carei doctrine comuniste implica<br />
o revolutionare a raporturilor sociale de toate<br />
ordinele.<br />
Cel ce studiaza istoria doctrinelor economice este<br />
dar obligat sa le examineze si sa le aprecieze nu<br />
numai din punct de vedere economic, dar si juridic,<br />
social.<br />
De altfel exact acelas lucru s'ar intampla daca am<br />
avea in vedere doctrine pOlitice saii sociale.<br />
Credem chiar ca ar Ii mult mai logic sä inlocuim<br />
denumirea de „istoria doctrinelor economice" cu aceea<br />
de „istoria doctrinelor sociale" fiindca daca putem<br />
da un loc aparte unor doctrine juridice de specialitate,<br />
este aproape imposibil sä tragem o linie de<br />
demarcatie Intre cele economice i politice, ambele<br />
genuri confundl ndu-se in organizarea sociala.<br />
Aceleasi consideratiuni sunt valabile chiar pentru<br />
doctrine economice de specialitate : o reforma monetara,<br />
o noua metoda de salarizare, vor atrage imediat<br />
atentia asupra laturilor juridice, politice si in<br />
genere sociale, pe care le prezinta chestiunea.<br />
Am maiputea adauga ca nu se pot ignora nici<br />
efectele morale si psihologice ale masurilor ce se<br />
propun.<br />
Dar studiul doctrinelor economice depaseste con-<br />
siderabil cadrul stiintei economice si in alta directie.<br />
Spuneatn ca doctrina este un asamblu de Wired,<br />
un sistem ce se propune ca atare se bucura de o<br />
relativa llbertate fata de rigurozitatea faptelor exis-<br />
tente, care limiteaza domeniul „stiintei" econornice.<br />
Istoria Doctrinelor Economice
-- 18 -<br />
Nu se poate refuza luarea In considerare a unei<br />
doctrine economice pe simplul motiv ca este contrazisa<br />
de anumite fapte existente sau de parerea<br />
dominanta, sau chiar unanima, din timpul cand a<br />
fost propusa.<br />
Nu am fi putut, de exemplu, sä inlaturam, ca<br />
simpla aberatie, doctrina colectivista a lui Marx pe<br />
rnotivul ca in mijlocul veacului al XIX-lea soliditatea<br />
proprietatei individuale constitue un fapt de netagaduit<br />
i ca quasi-unanimitatea contemporanilor o considerau<br />
intangibila.<br />
Unele idei noi, unele produse ale imaginatiei chiar,<br />
pot sä merite atentie pot fi fecunde ca invataminte<br />
ale trecutului, pot deschide orizonturi noi pentru<br />
viitor.<br />
Produsele imaginatiei lui Jules Verne, -- redate in<br />
romane de aventuri — au devenit clasice in aceasta<br />
privinta.<br />
Aceasta nu insemneaza insa ca pot fi considerate<br />
ca doctrine once produse ale imaginatiei, certate cu<br />
logica cea mai elementara si in contrazicere cu anumite<br />
elemente materiale a caror modificare nu o yedem<br />
nu numai probabila, dar nici cel putin posibila.<br />
Va fi o chestiune da discernamant pentru cerce<br />
tatorul doctrinelor economice sa deosebeasca o adevarata<br />
doctrina de un produs dezordonat al imaginatiei.<br />
(kick ar fi Insa el de sever, va trebui sä- si intinda<br />
cercetarile, in aceasta directie, i dincolo de<br />
cadrul riguros ai stiintei,. sub pedeapsa de a ignora<br />
tocmai activitatea de avant-garda, pe a celor ce<br />
cauta chiar numai sä-si concretizeze i sä-si precizeze<br />
visurile de mai bine.
- 19 -<br />
Iata dar cum se delimiteaza, dela sine, in spatiu,<br />
domeniul istoriei doctrinelor economice care se suprapune<br />
pe o parte ale celor proprii economiei,<br />
dreptului i politicei, ramanand in legatura cu psychologia<br />
i morala.<br />
Limitele acestui domeniu sunt, este drept, cam<br />
nebuloase, dar cum ar fi altfel daca nu se pot preciza<br />
exact nici limitele stiintelor sociale, cand in<br />
speta este vorba numai de idei, de proecte, de nazuinte<br />
spre mai bine.<br />
De cand exist a oamenii,. acestia au avut nevoi<br />
materiale ; jar cand ei s'au constituit in societati,<br />
satisfacerea acestor nevoi a pus de indata o problema<br />
sociala de primul ordin.<br />
Nu putetn trece insa mai departe fara a adapga<br />
ca in interiorul domeniului delimitat gasim o imensci<br />
variet ate.<br />
0 doctrina nu poate fi conceputa deck in cadrul<br />
ei istoric, de unde i pentru doctrine imensa varie-<br />
tate pe care ne-o ofera istoria.<br />
Varietatea se mai arata si in obiectul diverselor<br />
doctrine : unele imbriltiseaza intreaga organizatie sociala,<br />
altele numai parti din ea ; altele se marginesc<br />
la chestiuni de stricta specialitate, cum ar fi, de<br />
exemplu, valoarca, moneta, tarifele vamale, salari-<br />
zarea, etc...<br />
Metodele preconizate sunt din cele mai diverse :<br />
dela cele mai abstracte deductiuni i pan la cea<br />
mai meticuloasa cercetare a statisticilor i faptelor.<br />
In fine si modurile de expunere merg dela forma<br />
matematica i (Jana la romanul de aventuri.<br />
lata dar aspectul general al domeniului doctrinelor<br />
economice, pe care !'am delimitat astfel In spatiu.
20 —<br />
Ne ocupam ins a de ,istoria" doctrinelor si ne<br />
vedem astfel obligati a discuta daca nu este locul a<br />
stabili si oarecari limite in timp i anume din ce<br />
epoca ar trebui sä Inceapa cercetarea istorica a doctrinelor<br />
aceasta cu atat mai mult Cu cat tot istoricului<br />
doctrinelor Ii incumba si sarcina de a stabili<br />
epoca constituirii stiintei economice.<br />
In privinta aceasta s'au formulat cele mai diverse<br />
pareri, dela aceea care situeaza originile acestei stiinte<br />
In paradisul terestru i pana la cei care-i contesta<br />
existenta Inainte de Adam Smith, adica la finele secolului<br />
al XV111-lea.<br />
Cele mai multe pareri se grupeaza in jurul urmamatoarelor<br />
epoci : antichitatea greaca (secolul lui<br />
Pericles), renasterea, aparitia mercantilismului, a scolii<br />
fisiocratice sau a celei clasice vechi.<br />
Nu vom trece Iii revista aceste pareri si nici nu<br />
vom mentiona numele autorilor can le sustin pentru<br />
ca solutia problemei depinde exclusiv de punctul de<br />
vedere pe care-1 alegem.<br />
Vrem sä stabilim epoca In care economia se constitue<br />
ca stiinta bine distincta cu legile si disciplina<br />
ei ?<br />
Nu ne vom putea urca mai sus In trecut decat<br />
pan a la Adam Smith, cel mult la fisiocrati.<br />
Vrem sa stabilim epoca cand economia Incepe a<br />
se constitui in „sisteme" cit pretentii de reglementare<br />
generala ?<br />
Vom merge pana la mercantilisti, ba chiar pana<br />
la vechii metalisti.<br />
In fine, vrem pur si simplu, sa studiam economia<br />
In originele ei, sä cautam preocuparile economice<br />
chiar In scrierile In can sant amestecate cu unele de<br />
alte ordine?
-- 21 —<br />
Vom putea merge paria la scrierile idocumentle<br />
cele mai vechi, fiindca in totdeauna oarnenii cari an<br />
trait in societati civilizate s'au preocupat de satisfacerea<br />
nevoilor materiale in cadrul social.<br />
Polemica, In aceasta privinta, ni se pare deci fara<br />
fobs.<br />
De altfel, cam tot asemenea se prezinta lucrurile<br />
pentru multe alte stiinte.<br />
Dela practicile curative ale vrajitorului din triburile<br />
primitive si pan la Pasteur este, de pilda, destul<br />
timp pentru a situa inceputurile stiintei medicale.<br />
Totul va depinde de punctul de vedere adoptat.<br />
In ceea ce priveste istoria doctrinelor, indiferent de<br />
epoca in care am considera ca s'a constituit stiinta<br />
economic, nu ramane mai putin adevarat, ca, din<br />
antichitate chiar, ganditori de mare valoare au formulat<br />
asupra unor chestiuni economice, opinii a caror<br />
cunoastere prezinta pentru noi sun multiplu interes.<br />
Patrundem felul de a gandi si de a expune ale<br />
unor mad ganditori din trecut<br />
Ne completam cunostintele diu istoria faptelor cu<br />
o parte din istoria gandirii, ceea ce este foarte util<br />
fiind-ca once om cult nu trebue sa neglijeze nici un<br />
prilej de a-si largi sfera cunostintelor istorice.<br />
Gasim In acest studiu si un interes actual, multe<br />
idei formulate cu secole inainte fiind apte de rodnice<br />
realizari i acum.<br />
Cele mai pretioase mosteniri ale omului modern,<br />
-- mai ales In timpurile actuale cand ayerile au atatea<br />
fluctuatiuni, — sant cultura experienta acumulate<br />
timp de multe si multe secole.<br />
Iata de ce vom conchide ca In timp domeniul istoriei<br />
doctrinelor economice nu trebue sa cunoasca<br />
limit.
- 22 -<br />
In aceste limite, campul de cercetare al istoricului<br />
doctrinelor economice este extrem de vast.<br />
Nu se va gasi om destul de erudit ca sä cunoasca<br />
toate doctrinele i toate ideiite interesante in legatura<br />
cu economia.<br />
Nu se va gsi viata destul de lunga pentru expunerea<br />
tuturor acestor doctrine si idei.<br />
Suntem dar obligati la o riguroasa selectiune.<br />
Dar cum se poate face o alegere dintr'un tot numai<br />
partial cunoscut ?<br />
IatA marea dificultate.<br />
0 solutie, cel putin aproximativa, se poate totusi<br />
gasi.<br />
Diverse popoare au avut epoci de stralucire intelectuala<br />
; au avut pleiade de ganditori in can s'au<br />
acumulat si s'au concentrat manifestarile intelectuale<br />
anterioare; ganditori ale caror lucrari au servit de aliment<br />
si manifestarilor intelectuale posterioare, recluse<br />
une-ori, timp indelungat, la simple comentarii ale<br />
maestrilor din timpurile de stralucire.<br />
Pentru studiul doctrinelor ne vom indrepta dar<br />
atentia, cu deosebire, asupra acestor epoci, asupra<br />
marilor ganditori can le-au ilustrat si prin ei vom<br />
privi o intreaga epoca, cate odata, chiar o intreaga<br />
faza de civilizatie.<br />
Ca in intervalele dintre aceste epoci de stralucire<br />
va fi existat cate o opera solitara demna de a if<br />
luata in consideratie, este foarte posibil i datoria<br />
erudititilor, descoperitori de documente i opere de<br />
valoare, este tocmai de a semnala oamenilor de stiinta<br />
aceste descoperiri interesante.<br />
Dar nu ra.mane mai putin adevarat ca Mta de imensul<br />
material ce exista in istoria gândirii, cercetarea
- 23 -<br />
epocilor de Inflorire a intelectualitatii ramane un<br />
foarte acceptabil mijloc de selectiune, cu conditie sa<br />
nu fie exclusiv.<br />
Aceasta fiind metoda de cercetare, ramane de stabilit<br />
cea de expunere.<br />
Am putea In special :<br />
sä urmarim In timp evolutia doctrinelor de acelas<br />
fel sau cari au multe puncte comune ;<br />
sa expunem diversele doctrine in ordine cronologica.<br />
Ar fi banal si obositor sa mai facem o paralela<br />
intre meritele i desavantajele fie-carui procedeu.<br />
Ne vom multumi dar sa observam 0 cel dantai<br />
ar avea marele merit de a ne permite sä urmarim<br />
filiatiunea ideilor, evolutia lor in raport cu evenimentele<br />
istorice.<br />
Considendm ?nth', Ca o doctrind nu poate ji in-<br />
teleasd decdt dacd ne transpunem in cadrul el is<br />
toric, in felul de viata i felul de a gel ndi din epoca<br />
respect iv .<br />
0 expunere, cu pretentii de generalitate, va trebui<br />
dar sa adopte metoda cronologica, cea dantai obligand<br />
la nenumarate repetari a naratiund evenimentelor<br />
istorice.<br />
Tot spre aceasta metoda. ne Indreapta i o alta<br />
consideratie : este foarte interesant a studia in ace -<br />
las timp doctrinele unei anumite epoci, fie ca se<br />
aseamana, fie ca sunt antagoniste ; stabilim astfel<br />
spiritul epocii si Intelegem mult mai usor tendinta<br />
fie-cArei doctrine in parte.<br />
Vom adopta dar ordinea cronologica, dar nu ne<br />
vom sfii sa o transgresam de cate on ni se va parea<br />
util pentru mai completa intelegere a unei doctrine<br />
sau a influentei sale.
CAPITOLUL II<br />
Irnportantat istoriei doctrinelor economice<br />
Este o banala necesitate de a vorbi despre importanta<br />
subiectului ce se expune si am cautat sä o<br />
evit de cke on mi-a lost posibil.<br />
In cazul de fata insa aceasta necesitate devine<br />
imperioasa.<br />
N'ar fi mai bine, s'ar putea spune, sa ne consacram<br />
timpul studiului faptelor i institutiilor econo-<br />
mice, a ceea ce a existat In adevar deck sd-I consacram<br />
istoriei unor simple pareri ?<br />
Voi rdspunde ca am fost si raman un partizan<br />
hotdrat al preponderentei studiului faptelor asupra<br />
celui al doctrinelor i ca lupt de multi ani... fard<br />
succes pdnd acum, pentru infiintarea unei catedre<br />
de „Istorie economicau la Facnitatea de Drept din<br />
I3ucuresti.<br />
Dar importanta istoriei economice nu o scade cu<br />
nimic pe aceea a doctrinelor.<br />
Putinta de a gandi este desigur cel mai -nobil<br />
atribut al omului i deci istoricul felului cum si exer-<br />
citat nu poate fi fära interes precum nu poate fi fara<br />
interes pentru ganditorii actuali de a cunoaste mecanismul,<br />
constructia logica,felul de expunere al marilor<br />
inaintasi.<br />
Importanta studiului doctrinelor este departe insd<br />
de a se limita aci.
— 25 —<br />
Unele doctrine si chiar simple idei s'au manifestat<br />
In domeniul realitatilor cu o forta ce a lasat-o mult<br />
in urtna pe a unor importante evenimente istorice,<br />
forta ideilor a creat si a modificat faptele, a determinat<br />
uneori cursul istoriei.<br />
N'a lost oare idea crestina principala cauza a cruciatelor<br />
?<br />
Dar lupta intre doua doctrine crestine : catolica<br />
calvinista n'a dominat ea oare, timp indelungat<br />
istoria Frantei, n'a avut o importanta capitala in<br />
colonizarea Americei de Nord?<br />
Care ar Ii fost oare fata imensei lumi asiatice fara<br />
doctrina budista ?<br />
Una din dogmele acestei schisme,--veche de vre-o<br />
trei mu i de ani , a brahmanismului consista in credinta<br />
ca sufletul este condamnat la o vesnica transmigratiune<br />
in cele mai variate vietati §i ca i se poate<br />
sustrage numai ajungand la perfectiune i. confundandu-se,<br />
astfel, prin rnoarte, in Nirvana.<br />
In contradictie poate, cu doctrina primitiva, s'a<br />
inradacinat credinta ca spre aceasta perfectiune se<br />
poate tinde mai ales prin contemplatie i o cat mai<br />
totala abstractie dela viata materiala.<br />
Sa lasatn la o parte once alte consideratii si sa<br />
ne gandim numai la consecintele economice incalculabile<br />
cari au decurs pentru lumea asiatica din adoptarea<br />
unei asemenea doctrine, la partea de vina pe<br />
care o are in mizeria in care traesc populatii departe<br />
de a fi lipsite de inteligenta i civilizatie.<br />
Dar in domeniul artelor?<br />
N'a ucis oare crestinismul frumosul al carui cult<br />
era atat de infloritor in politeismul grec ?<br />
Sa venim insa la doctrine cu caracter economic.
— 26 —<br />
Doctrina „metalista" Cu toate ca era empirica<br />
grosolana, a reusit sa se impue Intr'o mare parte a<br />
Europei, sa provoace fel de fel de masuri Cu caracter<br />
economic si politic, a avut o influenta hotaratoare<br />
asupra constituirii multor state.<br />
Apoi doctrina mercantilista a urmat pe aceeasi<br />
cale, accentuand politica de concurenta si ura intre<br />
popoare.<br />
Astfel, In 1651, se voteaza, in Anglia, faitnosul<br />
act de Navigatie al lui Cromwell.<br />
Franta raspunde aplicarii 1ui prin tariful vamal din<br />
1664.<br />
„Ceeace a lost Inceputul razboiului vamal si a<br />
„maniei de a-si face rau. A fost aproape admis ca<br />
„regula a dreptului gintilor ca binele unui popor ii<br />
pare fundamentul in raul celorlalti..." spune un bine<br />
cunoscut istorici).<br />
Dar n'avem oare sub ochi viata unui popor condus<br />
de oameni fanatizati de o doctrina economicopolitica<br />
: comunismul.<br />
,Tot acest popor traeste din proecte. Si acest<br />
,mod de a trai indulceste pentru multi (nu pentru<br />
,toti) sacrificiile si lipsurile orei prezente. Se con-<br />
,vinge fiecare ca prezentul nu este deck un defileu<br />
,si ca In curand se va ajunge in carnpul liber. Un<br />
pproverb rus spune: „toamna se numara bobocii".<br />
,Numai la sfarsit se pot aprecia rezultatele. Dar<br />
peredinta cea noua invinge cu usurinta vechea in-<br />
,telepciune"... scrie un recent observator al starilor<br />
de lucruri din U. R. S. S. 2)<br />
1) Cantu cHistoire universelle vol. 16 pag. 57.<br />
2) Arthur Feller e L'experience du bolehevisme» trad. din germane<br />
de Rene Janin. Ed. n. r. f. Paris 1929 peg. 37.
27 -<br />
Am putea continua astfel la infinit Cu exemple din<br />
toate dorneniile pentru a arata ca influenta doctrinelor<br />
poate depasi lumea teoreticienilor, Ca adesea gandul<br />
a provocat si chiar a invins faptele.<br />
Bine inteles Ca i importanta si influenta pe care<br />
o poate avea o doctrina sant in functiune de o suma<br />
de alte imprejurari : anumite stari psychologice,<br />
caracterele anumitor rase si asa mai departe, fiindca<br />
toti factori sociali stint interdependenti.<br />
Dar printre acestia, doctrinele si chiar unele simple<br />
idei ocupa un loc de frunte.<br />
„Dati-mi un punct de reazim si ridic cerul si pamantul"<br />
ar fi spus Arhimede.<br />
„Dati-mi o Wee i revolutionez lumea" am putea<br />
conchide noi, — fara prea multa exagerare,— aceste<br />
scurte observatii asupra imp ortantei docriinelor economice.
CAPITOLUL III<br />
Baza i obiectul multor doctrine economice<br />
Am aratat cat sunt de variate doctrinele economice<br />
si in fond si in forma.<br />
0 clasificare a lor nu ar putea Ii dar de cat arbitrara<br />
si lipsita de interes. In tot cazul ea s'ar putea<br />
stabili numai pentru perioade relativ scurte.<br />
Stint totusi multe doctrine can se leaga, mai mull<br />
sau mai putin strans, de o baza comuna, iar altele<br />
de un scop comun.<br />
Credem Ca succinte observatiuni asupra acestor<br />
baze si scopuri vor contribui mutt la luminarea aspectului<br />
general al istoriei doctrinelor si la intelegerea<br />
curentelor din diverse epoci ; vom atrage atentia<br />
cititorului asupra: insuficientii bunurilor economice,<br />
.1uptei de clase, luptei intre liberalism si egalitarism.<br />
Un tapt care s'a impus, se impune si se va impune<br />
necontenit, atentiei economistilor, este insuficienta<br />
bunurilor economice fata de nevoile oameriilor.<br />
Populatiunea tinde sä se Inmulteasca mereu, mai<br />
ales in tarile civilizate si mai ales in ultimele secole.<br />
Faptul acesta a preocupat pe ganditori Inca din<br />
cele mai vechi timpuri ; Malthus l'a expus Inteo forma
— 29 --<br />
sugestiva 1); in fine cresterea vertiginoasa a popula-<br />
tiei este verificata prin datele statistice si indiferent<br />
de felul- in care o putem aprecia, este incontestabila.<br />
Pe de alta parte trebuintele fiecarui individ in<br />
parte sunt nelimitate ca numar.<br />
„Satisfacerea unei trebuinte creazd o alta", spun<br />
cei mai multi autori", ea demasca numai alta trebuinta,<br />
spune Banfield formuland „legea subordinatiei<br />
trebuintelor 2).<br />
Si !mewl caz si intealtul concluzia este aceiasi<br />
oamenii sunt din ce in ce mai numerosi si au din ce<br />
In ce mai multe trebuinte.<br />
Pentru satisfacerea lor trebuesc bunuri economice.<br />
Cantitatea acestora este departe de a fi atat de<br />
nelirnitata ca a trebuintelor.<br />
Unele, cum este in special pamantul 3), nu se pot<br />
multiplica de loc.<br />
Inmultirea altora, cum sunt produsele agricole, se<br />
loveste de bine cunoscuta lege a „productivitatii neproportionate<br />
a solului" 4).<br />
Chiar produsele industriale nu pot fi prezente in<br />
cantitatile necesare in toate partite unde oamenii au<br />
nevoe de ele.<br />
In fine chiar cand mijloacele technice permit o augmentare<br />
vertiginoasa a productiei, adaptarea productiei<br />
la nevoile consumatiei este atat de defectoasa<br />
in regimul capitalist in cat si in timpul unor crize<br />
de supraproductie, de exemplu de cereale, sunt oarneni<br />
care flamanzesc, chiar in tad din cele mai civilizate.<br />
1) Vezi detalii in oPrincipii Vole I. cap. XIII.<br />
2) Vezi detalii in «Principii» vol. 1. ed. II. pag. 113<br />
3) Vezi .Principth vol. I. ed. II. pag. 195-6<br />
4) Vezi «PrincipiiD vol. I. ed. II. pag. 207.
-- 30 —<br />
Teleclide ne descrie o epoca de aur In care :<br />
„Painea si vinul se bateau la gura muritorilor rugand<br />
sa fie Inghitite... Pestii mergeau acasa, se fri-<br />
„geau singuri si se asezau pe mast. Fluvii de sos<br />
„curgeau imprejurul divanelor transportand carne<br />
„calda... Potarnichi fripte si prajituri cu lapte sburau<br />
in gura muritorilor.... Oamenii erau grasi si de sta-<br />
„tura gigantic” 1).<br />
Aceasta epoca a existat ins, din nenorocire, numai<br />
In legenda si chiar daca s'ar repeta nu credem<br />
cä oamenii s'ar multumi numai cu placerile mesei.<br />
Natura ar trebui sa mai aiba grije de cai ferate,<br />
sali de spectacol, cinematografe, terenuri si accesorii<br />
de sport, avioane, aparate de radio si multe altele.<br />
Marea problem economica de rezolvat ramane dar<br />
mereu aceiasi: a mul(umi un numar de oameni<br />
mereu crescand, ale diror nevoi sunt nelimitate, cu<br />
bunuri economice vesnic insuficiente.<br />
Cand mergea prin desert, urmat de vre-o 4000 de<br />
oameni si neavand, pentru a-i hrani pe toti, &cat<br />
sapte paini si cativa pesti, Cristos s'a gasit in fata<br />
aceleiasi probleme pe care a rezolvat'o foarte simplu:<br />
a inmultit painile si pestii In cat au ramas si peste<br />
trebuinte.<br />
Economistii n'au insa puterea de a face asemenea<br />
miracole si de aceea au cau tat solutii in alte directii.<br />
Iata unul din punctele de plecare al multor doc -<br />
trine.<br />
Unii autori, In special In Franta prin secolul al<br />
XVI1I-lea, credeau a gasi o solutie In Intoarcerea la<br />
„starea de natura”, adica lmputinarea nevoilor.<br />
1) Vezi Vilfredo Pareto
-- 31 —<br />
Altii, ca Saint-Simon si unii socialisti, au atacat<br />
celalt termen at problemei si credeau ca poate if<br />
rezolyata prin marirea productiei, astfel ca toti sa<br />
fie indestulati.<br />
Unii, ca Rodbertus si alti socialisti de stat, s'au<br />
gandit la o altfel de repartitie a muncii si mijoacelor<br />
de productiune astfel ca cel putin unele nevoi,<br />
socotite de ei primordiale, ale tuturor oamenilor,<br />
sa poata fi satisfacute.<br />
In fine, cei mai multi cred ca problema s'ar putea<br />
rezolva modificand sistemul de repartitie si merg.<br />
dela propunerile cele mai modeste In acest sens (de<br />
exemplu Sismondi) si pana la revolutionarea compieta<br />
a .formei sociale.<br />
Nu este locul sa ne intrebam aci can au dreptate,<br />
sau cum se poate rezolva problema, elaborand<br />
astfel o doctrina proprie,— ci este suficient sa constatam<br />
ca foarte multe doctrine sunt In legatura Cu<br />
problema pe care am formulat-o si pe care cauta sa<br />
o rezolve.<br />
Indiferent de solutiile propuse ele au avut imensul<br />
merit, de a lumina, prin discutii teoretice, drumul pe<br />
care omenirea ii urmeaza in cautarea unei star mai<br />
bune.<br />
0 alta cauza a crearii si desvoltarii multor doctrine<br />
o gasim inteun vechi si constant fenomen social:<br />
lapta de clase.<br />
Inca in capitolul I al faimosului „Manifest comunist"<br />
') publicat In Februarie 1848, Karl Marx a<br />
1) Reprodus de Antonio Labriola in «Essais sur la conception<br />
materialists de l'histoireD trad. A. Bonnet. Ed. Giard BriEire ■<br />
Paris 1902.
- 32 -<br />
precizat una din ideile fundamentale ale doctrinei<br />
sale : lapta de clasd.<br />
Modificarea modului de productie a dat in decursul<br />
istoriei diverse clase, iar revolutionarea pro-<br />
Iluctiel, in secolul al XVIII lea i al XIX-lea, a dat<br />
burg hezia.<br />
Aceasta la randul el creat i intretinut clasa<br />
proletard de care are nevoe pentru existenta capitalismului.<br />
Clasele sociale au fost in totdeanna In lupta pentru<br />
a se inlocui unele pe afteIe ; acum lupta se cla<br />
intre burghezie i proletariat, cand acesta va invinge<br />
burghezia va dispare i nu vor mat fi clase.<br />
Vilfredo Pareto ,), atat de opus marxismului, prezinta<br />
chestiunea in mod diferit.<br />
Societatile au fost in totdeauna conduse de elite,<br />
can au format varfuI piramidelor sociale.<br />
Aceste elite, avand puterea, o intrebuinteaza, in<br />
primul rand in propriul lor fobs çi ajung astfel sa<br />
uneasca puterea cu bogatia.<br />
Ele se uzeaza insa fatalmente. Razboiul, pentru<br />
cele razboinice, un trai prea luxos u§or, lipsa de<br />
selectiune mat ales, favorizata prin salvarea unui<br />
procent mai mare de noi nascuti, invincibila lege a<br />
naturii, simpla detinere indelungata a puterii,— cum<br />
se observa i pentru once guvern de azi,---le slabesc<br />
din ce in ce.<br />
Alte elite se simt atunci in stare sa guverneze §i<br />
trec la atac; elita dela putere se apara, cautand<br />
ate odata sa se constitue in casta inchisa, — lupta<br />
sociaia devine din ce in ce mai violenta.<br />
Istoria Romei,—continua acela au tor 2),—confirma<br />
aceasta teorie.<br />
1) In op. cit. vol. I pag. 26 i urm.<br />
2) Op. cit. vol. I pag. 12 i urtn.
- 33 -<br />
timpul lui Tarquinitts, „minores gentes" ar fi<br />
cautat i apoi reusit, sa imparta puterea Cu „majores<br />
gentes",<br />
Abia se aseaza repubtica lupta dintre patricieni<br />
si plebei duce la retragerea aestora pe Muntete Sacru<br />
apoi la crearea tribunatului, prin care plebeii incep<br />
a exercita i ei puterea.<br />
Elita lor intra apoi in senat obtine treptat ac-<br />
cesul la cele mai multe demnitati.<br />
Locuitorii municipiilor „sine sufragio", „libertii",<br />
alti necetateni, ii. deschid accesul la putere pun largirea<br />
cetateniei.<br />
In fine elitele barbare le inlocuesc pe cele vechi.<br />
Un fenomen interesant, pus in lumina de Pareto,<br />
este ca fiecare din elitele in lupta cauta sprijin in massele<br />
poporului.<br />
Aceea dela putere cauta sa-1 utilizeze prin legi,<br />
organizarea politica si militara de care dispune.<br />
Aceea care da atacul se Infatiseaza ca aparatoare<br />
conducatoare a masselor.<br />
On cat deosebi[e at fi intre parerile lui Marx si<br />
ale lui Pareto, vedein ca ambii constath . existenta<br />
unei continui lupte sociale, cand latenta, cand violenta.<br />
In aceasta lupta incontestabil ca doctrinele au un<br />
rot de primul rang ; am putea spune chiar ca sunt<br />
principalul instrument de lupta.<br />
Unele vor fi in slujba clasei dominante, vor cauta<br />
sa dovedeasca ca ordinea sociala existenta, anumite<br />
institutii, sunt cele mai bune, eventual cu mici modificari.<br />
Altele vor fi doctrine de atac in contra ordinei<br />
existente, ii vor pune in lumina, lipsurile i nedreptatile,<br />
vor propune sisteme noi.<br />
„Istoritt Doefrittelor Economice.!
1) Principii. vol. 1. cap. VI.<br />
- 34 -<br />
On cat ar fi de obiectii un authr, Cu greu se vac,<br />
putea sustrage el simpatiilor can II atrag in spre otabara<br />
sau alta. Ganditorul bogat se va sitnti atm&<br />
sa cladeasca pe „ordine §i legalitate d ; daca §arace§te,.<br />
devine revolutionar convjns.<br />
On cum ar fi insa nu ramane mai putin adevarat ca<br />
lupta sociala, intre clase intregi cum sustine Marx,<br />
intre elite numai cum crede Pareto, constitue urr<br />
foarte bogat isvor de doctrine de tot soiul.<br />
Catev'a exemple.<br />
Din lupta contra patricienilor romani au ieit teo-rule<br />
§i legile agrare.<br />
Atacul contra domihatiei clericilor ne-a dat doctrinele<br />
lui Huss §i Luther.<br />
Atacul contra aristocratiei nobiliare ne-a dat prin-<br />
Revolutiei Franceze.<br />
Atacul contra burgheziei ne-a dat , nenumarate doetrine<br />
socialiste!<br />
In fine lupta ?rare cele mai puternice tendinte sociale<br />
: liberalismul §i egalitarismul . este §i ea un bogat<br />
isvor de doctrine diverse.<br />
Am aratat in alta lucrare 1) imensa irnportanta<br />
ciala a acestor tendinte §i felul cum s'au manifestat Iry<br />
istorie.<br />
Adesea lupta intre aceste tendinte se implete§tecu<br />
aceea dintre clasele sociale.<br />
In domeniul economic, In special, vom constata ca ,<br />
cele mai multe doctrine tind a asigura, fie cat mai<br />
multa libertate, fie cat mai rnulta egalitate.<br />
In genere, doctrinarii claselor dominante vor pled&<br />
pentru libertatea de a... pastra puterea, bogatiile
--- 35 -<br />
in genere toate avantagiile pe can si le-au asigurat<br />
jar cei' ai claselor celor slabi, vor pleda pentru egalitate.<br />
Vechia coa1a clasica, considerata ca exponentul<br />
capitalismului burghez este esentialmente liberala ; nenumaratele<br />
forme de socialism, doctrine favorabile saracilor,<br />
tind spre egalitariSm.<br />
Oprim ad i aceste observatii, can speram cä au<br />
izbutit sa arunce, Inca dela inceput, — putina lumina<br />
asupra marilor curente cari strabat intinsul domeniu<br />
at istoriei doctrinelor economice §i sociale.
Partea II<br />
Antichitatea elini i romana<br />
CAPITOLUL I<br />
GENERAUTATI<br />
In genere, istoricii inteleg prin „antichitate" o perioada<br />
de 4-5.000 de ani, care s'ar sfarsi cam .pe<br />
la cade.ea Romei (410) sau moartea lui Teodosiu<br />
cel mare (395).<br />
In aceasta bare lunga perioada au existat principalmente<br />
doua centre de civilizatie extremul orient si<br />
bazinul Mediteranei.<br />
Prea putinele studii publicate supra economiei extremuiui<br />
orient si Indiei, nu ne permit de a patrunde<br />
spiritul unei civilizatii despre care putem afirma Insa<br />
Ca a ajuns, pentru 'clasele dominante, la un mare grad<br />
de rafinament.<br />
In bazinul Mediteranei.i spre est in Asia„ au trait<br />
o surna de popoare despre .cart stim, ca au ajuns,<br />
Inca foarte de mutt, la un grad destOde inaintat de<br />
civilizatie.<br />
De exemplu, in, bazinul Tigrului Eufratului si Niiului<br />
a existat o asemenea civilizatie Cu cel putin<br />
3.000 de ani 1. de Chr.
— 38<br />
Toate aceste popoare au avut, de sigur, ganditorii<br />
lor, can n'au putut ramane Cu totul straini de latura<br />
economica a vietii sociale.<br />
Prea putin din aceasta gandire a ajuns insa pana<br />
la noi, cu exceptia ,celei a elenilor si romanilor, can<br />
pot fi considerati, de altfel, ca adevaratii exponenti<br />
ai civilizatiei antice precum $i a_doua tipuri diferite<br />
extrem de interesarite d Organizare politica $i sociala.<br />
lata de ce iie limithm observatiufille ninifai la antichitatea<br />
elina i roman,- regretul de a nu avea<br />
destule date asupra preocuparilor de viata sociala<br />
ale fenicienilor, perSilor, n $L Cartaginezilor.<br />
Ca observatie-,generala asupra organizarli .sociale<br />
elina $i romana putem retine .dotta principii funda,<br />
inentale: . .<br />
predominarea intereselor de stat asupra. celor indjviduale;<br />
.<br />
, o rnare, putere, a . claselor dominante asupra restului<br />
populatiei. . .<br />
0 accentuata predominare a intereselor organiza,<br />
lid de stat era indispensabila, In situatia de atunci,<br />
pentru :a mentine coheziunea sociala si pentru a-da<br />
claselor ..-dominante ; constituite pe cat posibil , in<br />
:caste,--putinta de a comanda. -<br />
AceaSta 'era indispensabil i pentru a putea pune<br />
.4rf aCtitthe,3prin Constrangerea: direct, for ta -tuna na,<br />
"-aprbape;shIgurai Uti1izat p raltuhci. ,<br />
Clasele dominante Ii impun dar, adesea'man saL.<br />
crificii . Pentrit'binele '$i prosperitatea stattiliti Si iMpun<br />
$Faltora/ $1 mai grele :Sacrificii; atat in proPriul lor<br />
iolos cat si in al statului.
— 39 —<br />
In afara de aceste trasaturi comune, vom intalni<br />
insa o mare diversitate in organizarea sociala.<br />
In Grecia gasim un popor, In mare parte consacrat<br />
comertului, traind imbucatatit in mid „cetatia,<br />
cu organizari diferite, mergand dela tipul spartan la<br />
cel atenian si variand, cu timpul, de la tiranie la<br />
democratie, dar o democratie limitata tot numai la<br />
anumite clase.<br />
La Roma gasim un popor pur . razboinic, care-si<br />
largeste si pastreaza cuceririle prin forta armelor si<br />
o priceputa politica de colonizare.<br />
In timpul desvoltarii celei mai energice, forma de<br />
guvernamant este republica, a carei conducere este<br />
insa tot nurnai Iii mana,,anumitor clase, republica ce<br />
evolueaza spre autocratismul principalilor conducatori<br />
si apoi se transforma In imperiu absolut.<br />
In tot timpul insa domneste una din cele mai accentuate<br />
centralizari cunoscute in istorie.
CAPITOLUL II<br />
Doctrinele economice la elini<br />
§ 1. Mediul social '<br />
Dupa legende, vechile popoare can au locuit Elada,<br />
insulele si coastele marii Egee, s'ar fi bucurat de o<br />
civilizatie destul de Inaintata Inca cu vre-o 17 sesecole<br />
I. d. Cr.<br />
Fapt este ca In jurul inceputului primului inileniu<br />
I. d. Cr. se produc importante deplasari de<br />
popoare, can dau Eladei aspectul sub care o gasesc<br />
timpurile istorice, al caror Inceput II putem situa cam<br />
prin sec. al VIII-lea I. d. Cr.<br />
In Laooconia, unul din cei doi poli ai politicei eline,<br />
se stabilesc dorienii si constituesc, prin lupte seculare,<br />
puternica cetate: Sparta.<br />
Celalt pol, Atena, ar fi pastrat un pronuntat caracter<br />
ionian si ar fi fost constituita de regele Teseu,<br />
cu cateva decenii Inainte de inceputul celui de al<br />
XI lea veac. I. d. Cr.<br />
Bine Inteles ca nu este locul sa refacem aci istoria<br />
atat de complexa, a Eladei, dar credem indispensabil<br />
sä prezentam cateva foarte rezumate observatii<br />
asupra organizarii politice a acestor doua cetati, —<br />
fiecare un tip caracteristic in genul sau.
— 41 —<br />
Organizarea politica primitiva a Spartei, atribuita<br />
lui Lycurg, corespunde Iii totul caracterului razboinic<br />
al acestei cetati.<br />
In fruntea ei erau doi regi, pretiO descendenti ai<br />
Eraclizilor, — cu atributii probabil din ce In ce mai<br />
mult religiose, — cinci etori, — magistrati anuali cu<br />
mare putere,--un senat, compus din 28 de rnembri.<br />
mat batranide 60 de ani i o adunare a poporultti,<br />
compusa din cetateni Intre 30 i 60 de ani.<br />
Clasa dominanta, In ansamblul ei, o formeaza cetateni<br />
spartani, descendenti ai dorienilor, jar restul<br />
populatiei era format din perieci, rnuncitori mai mult<br />
sau mai putin, liberi i Hog, sclavi al spartanilor.<br />
Toti cetatenii spartani valizi sant soldati.<br />
Egalitatea stabilita pe carnpul de lupta prin fratia<br />
de arme,--pe care nu o contrazice o indispensabila<br />
ierarhie militara, fundata pe merit i vitejie,--trebne<br />
sa domneasca §i In cetate.<br />
In acest scop s'a recurs, In principal la „partagnism"<br />
forrnandu-se un numar de lottiri egale, -- se<br />
spine 9.000, — atribuite cate until fiecartti -cetatean.<br />
S'a recurs Insa §si la comunism, rezervandtt-se In<br />
folosul cetafii O Mate parte din praZile de razboi,<br />
organizandu-se 'mese cornune, cre0ere comun a<br />
copiilor dupa o anumita varsta.<br />
Aceasta organizare economic a interesat In mod<br />
deosebit pe mulfi autori.<br />
Astfel Plutarch scrie :<br />
„Inainte de Lycurg inegalitatea era mare, multi<br />
„'s0artani rfaveatt nirnic, putinf erau bogati" 1).<br />
Latura comurrista;-in ;special, a 'dat Unatere Ia<br />
,multe torn'entatii.<br />
7<br />
1) Vezi Panto eS5isteines t3telatistes , Op. eit. Vol. I pag. 156.
— 42<br />
toate ca legile Jui Lyeurg,--scrie economistul<br />
„Sudre,r— reausegigmentat eomplet cornunismul, totusi<br />
„i-au facut o parte aSa de larga in Cat ,trebue sa-l-<br />
„considera-m .ca primul ,isvor al celor m,ai multeutopii<br />
„coinurnste," ). , . -<br />
Act este, .de sigur, o exageratie, acest cornunisin<br />
fund foarte departe .de cel propus In timpUrile .moderne,<br />
,nu nurnai.-fiindea el nu era complet intre tetatenii<br />
spartaPt, Oar ,,mai ales fiindea era liantat numat<br />
Ia. clasa , dominanta, molt alimentata de produsul<br />
munch elaselor : inferioare. , .<br />
Le altfel, ,existenta unui asemenea comunisrn este<br />
departe de a,,fi ,specifica spartanilor<br />
11 gasim cretane atrilauite, lui Minos; la<br />
insulelor, Lapari, pe la Cr., la<br />
suOii, de pe, dupa spusele lui Cesar,<br />
incasii din Peru; etc,<br />
Oricum ár fi apreciata ,insa aceasta organizare a<br />
Spartei, nu putem nega ca .a. corespnns,seopului ;de<br />
a. forma ,un ppppr . cu marl ca1itai. razboinice.<br />
,Dela, 873 si, pana, la 743,,spartanii due faimpasele<br />
raztioae contra argeenilor, pe can Inving definitiv ;<br />
appi, la 722.:1e. incep pe cele in contra , mesenienilor,<br />
jar ,pe la 550, „egemonia, Spartei asupra, ,Pelopone,<br />
sului este necontestata.<br />
Organizarea Atenei, cu O popplatie foarte ameste 7<br />
cata, este departe de a fi cunoscut .aceiasi stabilitate.<br />
-<br />
Regat la ,Codus, — , carp ,ar fost<br />
rege, — condasa. apoi 4e ,un .arllonite:nurt* viata,<br />
apoi numai pe zece ani, inlocuit in orata.'cu - noun at.<br />
4) Vezi Pardo «Systemes sociplistes» op. cit. peg.,'4'48
honti,, Atena a fnst teatrulijupor deesc,oa1e. pOpUlat<br />
i. u.nori maxi lup„te intrd debitoii i cfectitori.<br />
Cam pe Ia inceputul veacului al VII. d. cr ., Sp,log,<br />
reorganiZeaza Atena. .<br />
Situatia 'debitorilor 'este lichidataprin :fainToask<br />
sisachtiel , :H.-<br />
-Dobanzile platite , 131).treellt spi fast cpp$,WOrate<br />
plati din capital; restut.-capitalplui ; datoTar,,urmAnd,<br />
jeslituirrfara dobAudai,<br />
Co nstrângerea ebrpotala su-<br />
tat; pentru a ifacilita '-debitoritor -- achitarea, -sumelor<br />
ce , datoratti lls'n:'..ridicat;ifdartec. simtitot vaicatea torni#.<br />
nala aAnnneteIor onetaticeiTI::: ,<br />
Organizatea politica'estd plutOcratita, cunt . era. §i<br />
nOrtn -ali tdtate cconierciala: , '<br />
Cetatenit:sunt impartiiAn patru.clase;Iduparveint.<br />
Aceste palm .clase formeaza. adunarectiOporaduli<br />
card, 40tre.alte1e,:a1ege pe dentrititati, clasa<br />
44a,! adieb, ,c1Cari venit'sUb J:150: de thedithe i sant<br />
,Seiiiitti4'f. cOitipitis' .„ 400 de theitibtiiit , ate , MCI' de,<br />
fiecare trib,dar alesinuniai din membrii Primeloftreil<br />
clase, examineaza. in prealabil, chestiunile ce vor 'fl<br />
suptse adunaiii pdpdrului,' pbatd ., da:ediete Valabile<br />
pe , iiri n,si:'are'.iadttiniSttatia,'-:deci 0 , piepbuderenta<br />
necontestata in 'Stat.: - , nn , r,<br />
' Ataittitthild , . ','„Areopagtilup'r un. erimiiiaVsat4<br />
etiiie pentrü jucleC'area,<br />
tioVaft in dm1i1tratja )0r,<br />
Tot "0 Oath 14' 416 dtficä i 1rgete tit'iddiiir de<br />
r66ti6iie al trnbrIor acest tribunal, cothpu in 'spe -<br />
cial din tostii ;arhooti. _ . ,
--- 44 —<br />
In fine, in fruntea Cetatii, sant mentinuti arhonfi,<br />
ale§i de adunarea poporului; dar numai din membrii<br />
primei clase.<br />
In afara de cetateni, mai traesc In Atena stditti §1<br />
In dreptul civil, Solon, restrange drepturile de autoritate<br />
ale tatalui de familie, reglementeaza proprietatea,<br />
large§te dreptul de a testa.<br />
Aceasta legislatie este dar eminarnente plutocratic&<br />
Nu trece Insa malt §i cu Pisistrate, la 561, reincep<br />
turburarile, legislatia lui Solon continuand totu§i<br />
a fi respectata, dar tiranii ce-i -urmeaza o terg tot<br />
mai mutt guvernarea se continua Cu alternative, cancl<br />
spre detnocratie, cand spre dominatia personala.<br />
Un eveniment international, ca sa-1 numim astfel :<br />
razboaele cu per§ii, stabile§te un timp unirea intre<br />
cetatile eline.<br />
La 490 atenienii In frunte cu Miltiade,. ca§.tiga batAlia<br />
dela Maraton; la 480 are loc ba,talia dela Ter ,<br />
mopyle, apoi, In acela§ an, cele dela Salamina, Plateea<br />
§i Nlicale, can au insemnat distrugerea armatei 1W<br />
Xerxes.<br />
Acum campul ramane liber pentru lupta Intre cele<br />
dotia pretendente la egemonje, am putea spune intre<br />
cele doua principii : Sparta §i Atena.<br />
DuPa o declaratie de razboi, In 465,—ramasa fara<br />
urmari din cauza revolte.i mesenienilor contra Spartei<br />
care-1 cleclarase, — la 431, Incepe .faimosul razboi al<br />
Peloponezului, care imparte intreaga .E1ac4 n , doua<br />
tabere §i se. termina cu victoria spartanilor egp110nia<br />
lor, la 404.
— 45 .77.<br />
Rana in acest timp se modificase, de sigur, i structura<br />
sociala a Spartei, despre care Aristot scrie, pe<br />
la 387 ca :<br />
In Lacedemonia toate bunurile sant concentrate<br />
In putine maini" (Politica v. 6. 7.) ').<br />
Nici razboaele !titre cetati, nici luptele sociale nu<br />
au Impiedecat Insa manifestarea uneia dintre cele mai<br />
stralucite epoci ale gandirii si artelor,—care Incepe dupa<br />
sfarsitul razboaelor medice, la 480, si este cunoscuta<br />
istorie sub numele de „secolul lui Pericle".<br />
Cu acesta Elada si-a atins apogeul.<br />
In 371 spartanii sant Invinsi de tebani la Leuctia,<br />
jar spre finele secolului al IV suprematia Macedonerlia<br />
lor, can sant si el reprezentanti ai civilizatiei eline,—<br />
se afirma netagaduit asupra Eladei, ce clevine o parte<br />
cornponenta a imPeriului rnacedonean si este cucerita<br />
de Romani la 146 t d. Cr.<br />
lata schitata, In linii largi, o organizatie sociala<br />
luasi-milenara.<br />
§ 2. Preocupdri de organizare economicd $1 sociald<br />
„Economia", o ramura a stiintei, este pentru autort'<br />
elini „arta de a-$1 guverna bine gospoddriaatum<br />
vom vedea ca o considera Xenofon.<br />
Ast-fel Inteleasa, ea este toarte departe de conceptul<br />
nostru modern de „Organizare economica<br />
sociald".<br />
lath de ce credem ca nu este locul sa mentionam<br />
§1 mai putio Inca 84 anallzarn ad, o suma de lficiari<br />
cu caracter practie, aprimpe 'exclusiti pradtic,<br />
asupra gospodarlei domestice, diVerselor felurl de<br />
1) Citat de V. Pareto, op. cit. vol, I pag. 150.
- 46 ---<br />
cUltUri agrieole, expidariIniineldr, earierelor<br />
Procecland ast-fel este drept ca reducem mult in-<br />
vestigatiile noaStre In 'dotheniul '„economiei" aSa:curru<br />
era conceputa atunei.<br />
Pentru a Ile Incadra Irma cereetarile ma i mult in<br />
conceptul de azi al econorniei:1 Nom fi obligati la.<br />
cate - v a. interesante incurstm ia doineniul „ eticeP<br />
adica al.moravurilor-sati at moralei, cum i s'a spts<br />
mai tarziw mai ales In ace! al;:. adica:<br />
artei de a guvernar cum o consideran anus<br />
th ijogi irn1ta insa observatille la strictal !weeso,<br />
naturik'acestui stqdiu1..<br />
,<br />
Unii, istorici elini nu s'au oPup4t.aproape de loC`<br />
de, aspeCtui economic al evenimentelor t<br />
" Herodat (484--425 I d. Cr. aptox.), de exemplu,<br />
nu-i da aproape nici o importarita in descrierea razboaelor<br />
medice, du tbate ca adestea au'aiiiit; de sigur<br />
cauze i efecte economice importante.<br />
Takyclide (440---350 I.„d. _Cr. aprox.) . descriind,<br />
razboiul Peloponezului, se ocupa in treatat de mult&<br />
cliestiuni , ,,eC0110MiCe; ;cum ár fi ,schimbul; ceeac,e ,se<br />
poate explica prin faptul ca era bogat si exploataimportante<br />
mine' de aur. .<br />
Am putea, lasa .printre istorici si pe Xenofon ;<br />
(tar preferam past-rant iocul de discipol at lui,<br />
Socrate.<br />
,Socrate (69-399 I d. Cr s) A trait aproapetoata<br />
viata Ja Atena, sarac, ..donsacrandu-se filoSofiei<br />
edticatiei intefeCtuale a concetatenilor sai<br />
S'a discutat mult aSuPra personalitatii Sale ; ceea'<br />
s. . . .T 1 YT n,10
- 47 -<br />
ce credern ca, putern retine este un acord perfect intre<br />
opera si om: indeplinirea integrala a indatoririlor<br />
de cetatean, echilibru si moderatiune In toate, fara a<br />
ii catusi de putin ascet, con dus de ratiune in actele<br />
vietii si in felul, bine cunoscut, cum a sfarsit-o.<br />
Socrate poate a citit, In tot cazul s'a instruit, ne-<br />
fiind un ignorant, cum au pretins cati-va , detractori<br />
ai lui dar el nu a scris nimic.<br />
Activitatea intelectuala si-a marginit-o la meditatie,<br />
discutli si lectiuni orale, ale caror idei fundarnentale<br />
pe-au fost reclate de principalii sai discipoli: Xenofon.<br />
Platon i Atistot (cel din urma nascut dupá moartea<br />
lui Socrate), ceeace, din pricina divergentii dintre acesti<br />
atitori, face destul de grea,cutwasterea adevaratei doctrine<br />
a lui Socrate-<br />
Vom cauta totusi sa facem cate-va observatii de<br />
folQs pentru studiul nostru.<br />
Morala lui Socrate pare a fi bazata pe utilitarisrn<br />
(util in, sensul de folositor).<br />
ceeace este folositor este si bine. .<br />
Dar lucrurile pot fi si folositoare si rele, dupa cum<br />
le Intrebuintam; ca sa fie folositoare trebue sa stim<br />
sa le utilizam in fetal care convine naturii noastre<br />
Omul trebue SA se cunoasca cat mai bine,; scopul<br />
.stiintei este sa cerceteze,ceeace convine naturii umane<br />
astfel va ajunge sa stabileasca ce este binele. .<br />
Trebu sa. adaogam irnediat ca prin natura umana<br />
Socrate intelege pe cea morala, sufletul fiind ceea ce<br />
omul are mai pretios fiindca In el rezida ratiunea.<br />
Ajungem astfel la identitateap/ositondul Cu binele;<br />
ajungerp si l identitatea ,folositorului cu frtzmosul,<br />
peritru ca once, lncru, un cos de gunoae chiar, .<br />
este frumos daca este bine adaptat scoputui salt,
— 48 --<br />
ajungem, cum am vazut, si la identitatea qtiinfri Cu<br />
Oprindu-ne, tin rnotnent asupra acestei morale atat<br />
de rezurnat schitata, trebue sa recunoastem, niai ales<br />
cand o analizam de aproape, ca este expusa pun<br />
rationamente pur dialectice si multe fara nici o valoare<br />
cu adevarat stiintifica.<br />
Dar mai trebue sa recunoastem ca aceas`a morala<br />
are si doua mad si incontestaioile merite ; pentra<br />
economist, In special.<br />
indreapta atentia concentrica a stiintei asupra riaturei<br />
urnane, in functiune de care trebuie sa fie toate<br />
activitatile;<br />
pune in lumina marele Principiu ca once object,<br />
once activitate, trebuie sa fie perfect adaptata scopuiui<br />
sau.<br />
Aplicand aceasta morala in „economie" -(dupa con-<br />
, ,<br />
ceptul de atunci), SoCrate ajunge la concluzitini asu-<br />
pra utilitatii artelor mecanice si felului in.care trebnesc<br />
executate din punct de vedere technic, diverse munci.<br />
Aplicand-o la „politica" va gasi ca scopul el este<br />
de a face pe oaineni fericiti` si virtuosi si ca se confunda<br />
deci cu morala.<br />
Organizarea politic , Socrate o Concepe aristocratic,<br />
vorbeste adesea despre clefectele democratlei;<br />
ridiculileaza tragerea 'fa 'sOrti a inagistratilor ; dar<br />
guvernaritii, ori cat de ariStOcrati, vor trebui sa aib<br />
grija de a instrui popOrui si nu vbr intrebuinta , alte<br />
mijloace de constrangere de tat convingerea.<br />
SOcrate sa ocupat',de rolul ,ferneii, gospodaria , domestica,<br />
cresterea 'dopillor si relatille de fantilie,. dar<br />
flu d:dat `CtISatoriei 1 fariffliei vreun rol de 'seanaa in<br />
cetate.
(49 -<br />
El nu este adve sor at sdavajului, — chestiune pe<br />
care o vom discuta, pe larg mai tarzfu.<br />
Ridicandu-se dela cetate la univers, Socrate crede<br />
ca legile naturii sant inteun perfect acord cu legea<br />
tnorala ; ca ()rice greseala comisa in contra 1or este<br />
fatal pedepsita. '<br />
Zeii cunosc mai bine nevoile oamenilor detat el<br />
Insisi ; moartea chiar poate sa fie un bine.<br />
Asupra imortalitatii sufletului, Socrate pore a ezita,<br />
ca si dealtfel .intre politeism si monism ; chestiuni<br />
asupra carora nu ne oprim de loc.<br />
In schimb, eSte foarte interesanta pentru noi metoda<br />
stlintifica a lui Socrate.<br />
dronia", prin care, din rationament, in rationament,<br />
duCe pe interlocutorul sau la o concluzie absurd, ii<br />
serve* ca sa-1 conVinga de propria lui ignotanta aSupra<br />
subiectului in discutie.<br />
Socrate, considerandu-se sl el ignorant, urtnearza 'sa<br />
caute adevarul, impreuna cu interlbcutorul sait. .<br />
.Pentru aceasta el vor exarnina diverse opinii din<br />
cele mai raspandite, am putea spune: ipoteze, le vor<br />
confrUnta unele Cu, a'tele si cu un numar cat Mai mare<br />
de exemple, de fapte, le vor eliniina pe unele,'COmpieta<br />
pe altele si astfel vor ajunge sä formuieie un<br />
principiu satt concept cat mai general. -<br />
Socrate tinde astfel spre Stilhta dniversaM.<br />
Din aceste eoncepte generale ? „rdin aceasta siiinta<br />
universala„se vor putea face apoi Oecluctiunilnecesare<br />
in diverse cazuri sau fenon*ne particulare..,<br />
, F'utem ( Qbserva ca Socrate, procrcleaza igtai la o<br />
rapicla induciitine din fapt,e i , diveTse Oiuii 9rente,<br />
cauta A4 , stabileasca , un, pri,Rgipiu F4t Anal „g9erabcu<br />
o puternica tendinta sl uplixeaz4 apoi<br />
in mod larg deductiunea.
50 -<br />
Nom vedea cal aceasta metoda a fost foarte mult<br />
-folosita in economic. -<br />
Xenolotz (40-350 aprox. I. d. Cr.) a cautat sa<br />
urniareasca de aproape in tinerete invatamintele lui<br />
Socrate pe can le reda, in special, In ,„Apologia<br />
„Nernorabilele Cul Socrate §i, „13anclzetul".<br />
A dus apot o viata plina de interesante aventuri,<br />
pe call nu le ptitein povesti aci,, fund ca mercenar<br />
§i in serviciul periior , ceeace i-a, pertnis ,sa scrie<br />
„Arabasis" , povestirea peripetiilor retragerii celor<br />
zCe mu de plini din Persia si „Cyropeclia" in care<br />
desCrie o parte a vietii lui Cyrus cel mare,, precum<br />
§i un „Hipparc"„ asupra cavaleriei. „<br />
Se manifesta 'ca istoric i in „Elinicele" prin can<br />
are pretentia sa continue istoria lui Tukydide.<br />
'De origine ateniana, dar putin simpatizat de Ate.nieni,<br />
cari-I expulzeaza pe tirnp indelungat pentru<br />
ideile sale reactionare §i fiincica luptase In contra lor<br />
In randurile iacedernonienilor, Xenofon este foarte<br />
bine .pritnit de spartani §i traete vre-o 30 de ani<br />
in pelOpcinez, ceeace explica, rnulte din ideile, sale.<br />
militar distills, istoric de valoare,--adesea,<br />
-e drept, cam partial,--Xenofon , este interesant pentru<br />
noi mai ales prin ceea ce a scris in „Econornica"<br />
„Venitarile Aticei" §i „Republica Spartei".<br />
„Econonfica" pentru el este arta de a guverna<br />
bine gdspodaria'(domestica).<br />
RecutiOa§te imp ortanta schimburilor, comertului §i<br />
Impartiril munch i ptofesiuni.<br />
Dar se manifesta , in ceeace priveste organizarea<br />
sOciala ea tin adevarat aristocrat rural;,reaCtionar §i<br />
Maie admitator el 1egi41atiei lui Lycurg, veclie dela<br />
de 5=6 'seeole In tirripul -cand 'scria el
-- —<br />
El exalta. puterea ;de productie a liaturii‘si In cansecinta<br />
itoIu1 agricUltUrii.<br />
-Bine f InteleS, este, partiz an ‘alt<br />
A Baga ia,pen .tru ea, ,'CcinsiSta Ifyexcedentul butiurilar ,<br />
,<br />
asupra trebuiritelor, cancel)* cse explica pan<br />
&tut aseetism<br />
- Xenbtan :ne - apare astfel in ;lumina faarte,interei,:<br />
santa de exponent al mentalitatii, spartane diii , timput<br />
saw' si ca a maittuie foarte pretibasa.ca' daea1apthta<br />
CaMunismtil .egalitarismur cetateni<br />
disparuse prin diferentierea averilor, apoi tot 4pai.<br />
persistau cel pu4in ea deziderat -.teoretic cperStsta<br />
tertdinta 'de -stricta.-ierarhiZate 'titre ciasele soCiale,<br />
din otganizarei - q)iiinitiva.<br />
In , Veniturile Aticei", opera de batranete-:-Xenofon<br />
isi intiride sfera de 'eercetare , -dela, ,ecanornieli asa<br />
cum - a definiSe, ocupAndil- ,Se '..7s1 d undle isvoare<br />
bogatie '41e Atetiei , tde : niljloace1 pothte .pentim<br />
a mari averea<br />
El ',va.deste 'astfel' preocupare;`' 4)entru<br />
economia doniestick dar;.Si; peilinr . 7 abeea `'a 'tet4ii:-<br />
§ 3 b0C/TOCt<br />
Biografia lUi Platon a dat nastere Ia numeroase, si<br />
,<br />
'indekingate disCutiuni, - mai ales In Ceea ce priVeste,<br />
isvdarele instructithiii sale.<br />
S'a nascut la Atena sau gginalic.:42t'Sdu<br />
d:tr.-'si' a murit In . . ,<br />
pratoni-'w.-fast 'Un ariStad.rat.''Ulill - lpittitideati''ea;<br />
pridiatat sail Arfsto n, ar if 46sciti !1-'clih'iegele?Cadfus';<br />
,Perictiorieea; Uri 'freAlittif -<br />
Solon.
- 52 -<br />
Fapt este ca familia lui era tnrudita Cu important<br />
sefi al aristocratiei ateniene si destul de bogata.<br />
Pe la 20 de ani, Platon, clevine un cliscipol foarte<br />
apropiat al lui Socrate, clupa moartea caruia (399),<br />
calatoreste, !titre altele, In Egipt, sudul Italiei si Si-,<br />
cilia, jar la Siracuza leaga o durabila prietenie.cu<br />
Dion, nepotul tiranului Denys cel vechi, care-1 retri-<br />
Mete in Elada.<br />
Relfitors la Atena, fundeaza o scoala, foarte frequestata,<br />
In fruntea careia ramane pana la sfarsitul<br />
vietii.<br />
Intre timp mai calatoreste In Sicilia.<br />
Prima oara, ca sa convinga pe tiranul Denys cel<br />
tanar Sä-i puna In practica cloctrinele politice, dar<br />
nu reuseste.<br />
Apoi, pe la 361, pentru a c.auta sä Impace pe<br />
Denys Cu Dion; dar tot fara succes durabil. Denys<br />
exileaza pe Dion; acesta isbuteste sa-i ia locul, dar<br />
este asasinat peste putin.<br />
Activitatea intelectuala a lui Platon a fost vasta<br />
i. s'a exercitat In domenii diverse.<br />
Politica, traiul oamenilor In societati, l'au preocupat<br />
In gradul cel mai malt; etica, economia, metoda In<br />
cautarea adevarului si In educatie, filosofia in alta In<br />
genere, de asemenea.<br />
Indiferent daca i se pot atribui sail nu anumite<br />
formule, este stabilit ca da o mare importanta<br />
maternaticei<br />
Analiza manifestatiilor ,sufletesti sub . diversele lor<br />
forme, a sentimentelor umane, a amorului in special,<br />
a fromosului, origina i naturarnisticismul,<br />
iaudatprilei sa se ridice pan la ccle ai inalte<br />
trepte ale gandirii omenesti.
- 53 -<br />
Toate chestiunile erau examinate cu cea mai- mare<br />
'obiectivitate si vederile cele mai largi; In „Academia"<br />
londata de . Platon au dorninat pe rand pytagorismul,<br />
.scepticismul, ecletismul. ,<br />
Perfect cunoseator al retoricei, mare si convins<br />
partizan al superioritatei Invatamantului oral asupra<br />
eelui, seris, Platon a fost un orator care-si incanta<br />
auditorul.<br />
In expunerile sale a Intrebuintat „dialogul', urmand<br />
-astfel pe maestrul sau Soerate, si rnoda timpulul, dar<br />
l'a, perfeetionat,. .l'a variat Intr'atat, a dat atata viata<br />
personagiilor, In cat aceasta forma constitue pentru<br />
el un instrument artistic de expunere,<br />
In fine, frumusetea, limbei si stilului II arata pe<br />
Paton ca fin literal, chiar atunci c.and ataca problemele<br />
,cele mai aride.<br />
Operile cunoscute Si atribuite lui Platon sant foarte<br />
iumeroase editla ,din 1571 a lui Henry Estienne<br />
ajunge la peste 40 de luerari, 13 scrisori i 185 de<br />
debit<br />
Discutiile asupra autenticitatii acestOr opereati fost<br />
-atat de largi si de pasionate Incat numai cateva din<br />
-de áü scapat necontestate.<br />
'tngenère losa sant rectmostute ca autentice: „Phe-<br />
don" (despre suflet), „ Thetteta, (despre stiinta),<br />
„fkitIchetut".. (deSpre amor), „Phedra" (despre fru-<br />
iProtagaras" (despre soffsti), „ GorgiaS" (des-<br />
pre retorica), „Republica" (despre justitie si politka<br />
genere, si Tiin e (despre naturai, fizlea), pe langa<br />
,cari se mai pot adaoga ,aproape cu aceiasi certitu-<br />
dine : Cratyl" (despre nurne, logica), „Phyletra (des-<br />
pre placere), ,Euthydeme" (despre discutie), ,114enart" .<br />
,(despre virtute), 4 Critias" (despre 'etica)-si<br />
(despre legislatie). ,
— 54 —<br />
trdrioltlice;?.w i.operit- Jul<br />
Platdir niai-,!cotnple5ct hica. ,;:decat etle-aSupitit.<br />
aurenticitstk .AtiAtitg itu rerili1:tat6 cle -stunzleslab&ro<br />
Un oarecare acord pare a se, fiT<br />
whit; „Wepablicei! ätfi an gray tmot<br />
„Siifisquif` i „Pdtitifee's,i!,„:parrnesilidt'm,:!de altiet fOnhe'<br />
contestate I 0 uttimele:salt-'dpere au 'foil<br />
„Pr/11as" i Legile7 aceasta de .§igur ultirna - f ra -<br />
rn ása neterrifiria *6'. - , .;<br />
lungi"$ot ,,Republica" 40 , ze<br />
crt1 §t= „Le,ktie :dopa'SP.reieee<br />
e'sfe aproape egal cu 60 . '41-ftittitof<br />
citate cu, 40;060a :fel- to61", '<br />
'riaeaSia tie atith' eath<br />
thifii f Or call .<br />
ne. vorii ocupa i noi In przentu1 tudiu , perft ji 4<br />
.thaj thult, Cu fb4te:<br />
.vedere 'particular al tOoriei doctrinelor i n alte,t*tf t ■<br />
ale ,-.operii acestuLvare..,ganditpr..<br />
: - ..-<br />
DiScutiiie :din .'„Repal* ce,. au: drept seea ca din<br />
tatal',.oratopului,<br />
actor; principal pe<br />
,<br />
Socrate,y -,<br />
- - ,<br />
Acq§lia„:pleearid dela o',/clisoutie. ':a8upr,a<br />
A00. ,<br />
propune.iglefir<br />
nitia Iui 5ifiaphide;': a 44 , :fie*Tula Ce I §ei..datoreazk<br />
Trasyniar6h,' - o dthhete ca finid intereSut .celiti<br />
maj tare :<br />
Sobrate cQmbate ambele pareri i nista Ca.-far.A -<br />
justitie nu ,po'ate dainui mci o Ocre6fe'-,§f -'1akfel:Se<br />
. ,
— 55. —<br />
_<br />
purl, in cartea chestiunile fundamentale de..tratat.<br />
,<br />
Lasam 'acurn, la . a. parte, -toate peripetfile, de altfei<br />
foarte' interesante, .ale duelului oratoric -ce seurmeaza<br />
si des.prindem nutnai ideile can ne intereseazA; Cu<br />
sebire din punctul nostru actual de vedere. - ,<br />
Societatile ii au origina in npvoia pe care . , oainenii<br />
o au unii de altii.<br />
Diviziunea muncii rnanuale irnpune respectarea jus-:<br />
titiei in schitnbuti. ‘:<br />
SA ne oprim, un moment, 'asupra acpstui aspect<br />
al realizArii justitiel i sa vedern Cum o intelege<br />
ton 'aial In „P4liblica" Cat si in „Legilea.<br />
Baia Statuliii,--Cenceputin cadtut celut Atentaii,<br />
aflAndu-Se In Satisfaterea fiebuinteler unian, atat<br />
niutica"meserlasildr icat Si' a cornerciantilor este utilA;<br />
Dar ei nu trebue sa trap din aceste munci decat<br />
uty profit legitiriz„.<br />
La Intrebarew,cum .se'va:.determina acesta, Piton<br />
tA,spunde.In , .<br />
..7Frebue ca , Ozitorii legilor, , adunandu-selinprennA<br />
oamenii,priceputi, sa' co.nsulte asupraeq4P!<br />
,fel de cornett si sa exarnineze„, care este,,yepitul<br />
,cfleltuiala dfticari rpzultA.penttu,comerciant..,tin pro-<br />
,fit couform;.cniatiunea si dup , 4eqea sa fixeJla<br />
„scris ce, poate pretinde fiecare, fata de aceea ce .<br />
„platit, adica pretul cu care 'se va putea vine jar<br />
apoi acest , regulament sa fie , splicat,' in parte de agro-<br />
„.nomi, In parte dediversi funttiOnart,, In 'parte ,delna-<br />
„gistratia. ; . ,<br />
cal ; priyeste ,pe, tneseriasi, ei.,trebne sä eVite<br />
„mice minciunA,,-Ity.,,cpeace.-,priveste , Munca; lot, Si . sa<br />
,,,epara j ,pentru ptoa4se,te,.:1Or',numai utl pre conform<br />
cu tatiunee).' .‘H<br />
. ,<br />
1)'142xtraedin"enrstil DIui DesChamps, in 191T ,-1920,"flieut la<br />
Facultatea de Drept din Paris.
56<br />
Na este vorba dar de faimoasele preturi maxitnale<br />
ci de stabilireq unei limitilri legale a beneficii/or,<br />
care desigur .ca se apropie mai mutt de idealul<br />
justitie $i $i-a gAsit numeroase aplicatiuni hi decursul<br />
istoriei.<br />
Putem conchide dar c justitia are o baza subiectiva.<br />
Tot subiectiva este si conceptia lui Platon asupra<br />
bogatiei : bogati sant cei ce an mai mult decat cek<br />
lalti 7 (desigur din jurul lor).<br />
Oricat ar recunoaste insa Platon utilitatea meseriilor<br />
i comertului, tot agricultura rarnane i pentrtt<br />
el, ca pentru multi alti autori din antichitate, ocupatia<br />
de capetenie, ramura fundamentala de productie lute°<br />
societate.<br />
SA ne intoarcem acum la ”Republica" §i saur<br />
marim maideparte .organizarea statului.<br />
Cand civilizatia progreseaza; penfru a-i , asigura<br />
stabilitatta, este nevoe de „gardieni", pentru a<br />
inentine justitia $i de ”razboinicia; aukiliarii lor, pendu<br />
a apara societatea. '<br />
Trecem asupta educatiei pe care Irebue Sa o pri<br />
measea'cetatenii $i care trebue sA4incla spre realizarea<br />
until acord al opiniilor, moderatitmii in toate $i iubitii<br />
de frumos. '<br />
lii stat vor fi dar trei clase, avand fiecare virtutea<br />
sa dOminanta: „gardieni, (pe car-i ii putem 'num' $i<br />
magistrati) vor avea intelepciunea, razboinicii vor<br />
avea curajtil; jar meSeriasil (alb $gunelmaibine populatia<br />
muncitbare) vdr avea temPeranta. '<br />
Justitia si atmonta vor fl iizat Vritt subordonarea<br />
clasei a doua (razboinicii) fata de' tea dantai<br />
,prin subordonarea clasei a tteta fata de celelalte<br />
doua.
In ce priveste felul de viata al fieckei ciase,, sau<br />
parti din soeietate, -el va trebui sa fie comunismul<br />
pentru primele doua, o cat mai mare egalitate de<br />
averi pentru cea de a treia.<br />
Magistratit si razboinicii trebue sa se consacre<br />
exclusiv binelui cetatii, sa nu aiba alt scop i alta<br />
preocupare decat aceasta.<br />
Ei trebue sa se rupa dar din cercul intereselor<br />
afectiunii farniliare pentru -a forma o mare familie a<br />
„<br />
cetatii.<br />
Deci singurul regim economic care convine este<br />
cornunismul, comunismul integral, Cu suprimarea ca-<br />
satoriei, comunismul femeilor cresterea In cornun<br />
a copiilor.<br />
Aceste idei an dat loc la multe critic' i an ali-<br />
mentat si multe ironii i ridiculizari.<br />
Platon el insu§i recunoaste chiar in ,,Republica"<br />
ea ele nu s'ar putea realiza decat sub domnia filosofilor.<br />
Jar in ,Legile", el Inlocueste acest cornunism al<br />
cIaselor conducatoare, cu o cat , mai egala repartitie<br />
a averilor.<br />
In cartea VIII-a a „Republkei" Platon arta cum<br />
forma perfecta de stat se conrupe In mod fatal, transformandu-se<br />
succesiv in „timocratie", „oligarh'e",<br />
n dernocraiie" §i .tiranie , ceea ce arata el rnai<br />
departe in cartea IX, merge paralel cu degenerarea<br />
caracterului oamenilor.<br />
In fine, In cartea X-a, vorbeste despre imortali-<br />
tatea transimigratiunea sufletului. ,<br />
,Sa ne intoarcern irisa indata la o Chestiune care<br />
a fost pus a si a ramas deschisa : aceea a partilor<br />
sau claselor din star, la care Platon nu renunta Catusi<br />
de putin nici in ,Legile".
— 58 —<br />
Un individ trebue sa exercite o singura profesiune<br />
§i mai ales trebue sa ramana in aceiasi clasa.<br />
, ”Caci nu se vor gasi oameni, spime Platon in<br />
”Legile" )) can sa reuneasca intfo singura persoana<br />
„talentele necesare pentru a excela in doua 'arte, san<br />
„in doua profesiuni, sau chiar numai perttru a exer-<br />
„cita cu succes un mestesug si a pretinde sa con-<br />
„duca In acelas timp pe altul In alt rnestesug. Asu-<br />
„pra acestui principiu legea trebue aplicata cu stric-<br />
,,tete;spre pilda un mestesugar in lemn nu trebue<br />
,sã conduca pe rnestesugarii in fier lucrarile lora.<br />
-Dar ce ar fi mai gray, ceea ce ar constitui o adevarata<br />
crima contra 5ocietatii, ar fi trecerea de la o<br />
clasa la alta, de exemplu, daca un mestesugar, findca<br />
s'a Irribogatit, ar pretinde sa devina rnagistrat.<br />
Problema cea mai grea de rezolvat erea insa curn<br />
se va face selectiane indivizilor intre diversele clase.<br />
Intre „gardienia i „rdzboinicia se va face dupa<br />
varsta si capacitate, spune Platon in cartea III-a<br />
”Republicei”.<br />
In „Legile” gasim desvoltarea i precizarea acestei<br />
idei.<br />
„Fie-care cetatean trebue sa aiba o singura ocu-<br />
„patie in stat, aceea pentru care a avut, Inca dela<br />
„nastere, cele mai tnulte dispozitii” 2).<br />
Cine va stabili Insa existenta acestor dispozitii ?<br />
Magistratii.<br />
La prima vedere ar fi dar o selectiune dupd capacitate.<br />
Nevoia sociald va juca Insa si ea un rol fiind-ca<br />
magistratii vor fl dispusi sa descopere la cat mai<br />
1) Extras din curs Deschamps op. cit.<br />
2) Citat curs Deschamps. op. cit. '
'<br />
Anemai 'pentru'Iarnurile ;de ,activitate<br />
unde .se va sirnti lipsa, 'de oarneni„ ,<br />
Dar,;-pe de -alra, parte„ - ,acestptitudinibiripl ,avan-<br />
Au -le Inca 'de, N :fict,ytere, sigig ergditatea<br />
va juca un rol imp9rtan In selectittnea L intre :.cliversel<br />
!parti sautclase . ale, societatii,_<br />
Mingem ast-fe1 ; ,1v.:constituirea: ,unor clase; sau<br />
chiar:caste, ereciii4re de can ClUCatOlt: cu toate, ca<br />
PlatOrl,spune: ,Republica", ,cgtea 111, c merltul<br />
cel mare al acestora,va fi a sa riclice,<br />
inferioare, pana la ele, pe oomeni exceptionali.<br />
Corriparati&ideile ekpitse In „Republica": cu:i cele<br />
, din<br />
„Leek"- vorti‘;c6nstata - ca Platoni nu a . abando-<br />
nat, — cum s'a spus adesea, — in locrarea a idcitia,<br />
'ideilerifiridarrielithle diñ cea dihtâi 1' in special' creareáuhor<br />
c1asede gfiverrianti in viata carbra lega-<br />
11Ni-timid sa fie reguli., -<br />
" ACesta 'este lealizat `Insa prin '-'eotnunismui integral<br />
In 'priina opera, rriai mult utopica, chiar in intentia<br />
autni-ululi`— Orin „partagiSm a -- egalitatea de averi<br />
Thca de a doua care' canta sa se apropie mai<br />
link 'de 'practica:: '<br />
S'a diSditat Mult daca nu 'cum-va Platon a fost<br />
fiffluentat-in-doctrina sa a organizarii cetatii de exem-<br />
[Al 'Spartei.'<br />
S'ar .ptitea Spune Cel unlit ea, ales in „Legile"<br />
-- a „ cautat sa contopeasCa legislatia'doriana cu cea<br />
ioniana. ' "- '<br />
Dar unde Platon difera CU' totul "de pretinsul<br />
del spartan este in scopul spre care trebue sa tinda<br />
organiareacetatif. , ,<br />
, ,ACeea a SparteiJindea' la etearea timid popor razboinic<br />
capabil de. cuceriri,, : ; .
60 —<br />
Iar aceea a cetatli mi Platon la realizarea ideats--<br />
lui de justitie.<br />
De la acest deziderat pleaca Platon, Inca de la<br />
inceputul „Republicei", de el este preocupat In tat<br />
timpul, acesta reapare In ,Legile".<br />
lar „justitia" am vazut ca, n rezumat, se pokerealiza<br />
numai Inteo , societate arrnonios echilibrata,<br />
in care indivizii Ii au un loc conform cu aptitudinile<br />
lor si pot asigura in acest mod un maximum<br />
de fericire pentru tntreaga cetate.<br />
Putini autori au fast ridicati in slava mai mult<br />
de cat Platon, dar iarasi p4tini au fast mai atacati,<br />
mai. ironizati char, de cat el.<br />
Ori-ce am Insa, cu adevarat de buna credinta, va<br />
trebui sä canvina . ca Paton a reusit sa creeze ,a<br />
doctrina de organizare sociala cu 6 baza solida<br />
satisfacerea trebuintelor umane, admirabil echilibrata,<br />
pusa in concordanta cu cel mai malt ideal filosofic<br />
justitiai Ca aceasta doctrina este desvoltata prezentata<br />
pe cel mai inalt plan al ganclirii omenesti.<br />
De atunci au trecut 23 de secole, felul In pare<br />
aamenii inteleg justitia a vadat dupa lac si dupa<br />
tirnp, dar ramane incontestabil ca planut cel rnat<br />
Malt, cel mai frumos si am putea spune i cel mai<br />
pe care se poate pune o doctrina de organizare<br />
sociala este tot cei fixat de Platon satisfacerea<br />
nevoilor umane Intr'o organizatie bazatci ,pe ,un<br />
Malt concept , de justifie.<br />
§ 4. Doctrina lui Aristot<br />
”Daca este adevarat Pa in unii oamerri se /near-<br />
„neaza cate odata geniul unui popor ca ace4te
— 61 —<br />
„spirite vaste si puternice sant ca un fapt i 0 per-<br />
„fectiune In care o lume intreaga de virtualitati ik<br />
„gaseste realizarea i incoronarea, Atistot, mai mutt<br />
„decat oricare altul, a fost un asemenea om : In el, ge-<br />
„niul filosofic al Greciei si-a gasit expresia universala<br />
„si perfecta.<br />
„Evocam dar, In acest moment, mai mult decat -<br />
„gandirea nnui individ, -- de alffel considerabila, --<br />
„evocam spiritul Grecieilnsasi ajunsa la apogeul ma,<br />
„ririi sale intelectuale” 1).<br />
'Apiervorarig s'a nascut In peninsula Calecidica la Stagiria,<br />
In 384 1. d. Cr. si a murit, la Calcis, In Eubea,<br />
la 322.<br />
Teal lui Aristot, Nicomac, descendent al tin& familii<br />
de medic', a fost medicul lui Amiatas at II-lea,<br />
tatat lui Filip, 'ceeace a dvut, de &gut, o mare influenta<br />
asupra felului cum s'a desfasurat activitatea<br />
Ini Aristot.<br />
Murindu-i parintii, Aristot s'a gasit, pe la 17 ani,<br />
In fruntea unei averi considerabile i s'a stabilit la<br />
Atena.<br />
Ad i a intrat In cercul scolii lui Platon, unde a Minas<br />
pana la moartea acestuia, adica vr'o 20 de ani, deck<br />
pana pe la 38 de ani.<br />
Este foarte probabil ca /flea Inainte de a veni la<br />
Atena, Aristot a Studiat medicina, filosofia i wide<br />
stiinte exacte.<br />
La Atena nu se tnargineste a fi un devote si entuziast<br />
discipol al lui Raton; studiaza diverse.le sisteme<br />
filosofice, Ii completeaza cunostintele In divii*<br />
1) Astfel Triceps, in ,La Grande Endelopedie* ed. H. Laintrault.<br />
et Co. Paris, excelental articol, ecllwalent Cu un volum de peste<br />
100 de pagini,---asupra lid Aristot articol semnat de Emile Boiltroux<br />
si din care extragetn unele din datele ce :Vor urma.
- 62<br />
-ramuti stiintific.e,Incepe sa scrie i manifest accentuata<br />
independenta intelectuala, sustinand chiar unele<br />
idei contrare doctrinei maestrului sau. „<br />
- aupa , moartea lui Platon (347), % pleaca impreuna<br />
cu,Xenocrat, la discipolul salt Hermias,,tiran al Atarnei<br />
In Mysia si se casatoreste cu Pytias sorasau nepoata.<br />
acestuia.<br />
- in , 345 Hermias moare Aristot' pleaca la Mytilene,<br />
de unde se zice ca s'a reintors la Atena, deschizand<br />
o scoala de retorica in care combatea pe Isocrat.<br />
In ,342 primeste propunerea regelui Filip al Macedonielide<br />
-a lace educatia fiului sau Alexandru, in varsta<br />
de vre'o 14 ani.<br />
In acest scop rarnane la curtea macedoneana pana<br />
In 334, , Alexadnru intreprinde expeditia din<br />
Asia, apoi, se reintoarce ,la Atena unde a fundat o<br />
coala ce s'a,numit peripateticiana, probabil din cauza<br />
ca discutiunile aveau loc In timp ce maestrul si elevii<br />
se plimbau.<br />
S'a discutat mult asupra relatiunilor dintre Alexandru<br />
i Aristot, s'a spus chiar Ca Alexnndru ar fi insarcinat<br />
nenumarati oameni sa caute anitnale de tor<br />
soiul pentru Aristot, ca i-ar fi constituit in diverse regiuni<br />
adevarate gradmi zoologice.<br />
Fa,pt este caAlexandru a pastrat intotdeauna o<br />
mare stima pentru el, ca la ajutat, pe cat a putut,<br />
cercetarile sale, chiar cu bani, cand s'a ivit ocazia,<br />
-cu toate ca Aristot A fost si a ramas bogat.<br />
Trebtte Sa adaggam ca cl s ia.recasatorit , CU I-lerpyllis.,<br />
'<br />
Cand a izbucitit razboiul lamiac (numit astfel dela<br />
.,<br />
In - tare ,Ant.ipatert, a ,tb,st - :asedi4t elinii rasctii),<br />
In AtfV,Ilenii: au ,ccinsiderat pe „Aristot ca<br />
prieten al regilor 'itiatedarigni ‘0'1'ait datin`judecata.
— 63 —<br />
El‘ a fugit la Calcis, in Eubea, unde a murit in 322,<br />
In varsta dar de 62 de ani, dupa 'ce a avut cu Pytias<br />
o fata cu acelas nume si cu Herpyllis un flu numit<br />
Nicomac.<br />
S'a discutat mutt asupra caracterului ,acestui ganditor.<br />
,Din faptele sale -el ne apare ca un spirit foarte luminat,<br />
precis, tin muncltor neobosit si un caraeter<br />
nobil. ,<br />
Principala invinuire ce i s'a adus ; simpatizarea cu<br />
regii macedoneni, trebue judecata tinand seama, pe<br />
de o parte, ca familia Iui si el insus au trait indelungata<br />
vreme la curtea acestor regi, ca acestia si In special<br />
Alexandru i-au tnanifestat foarte multa prietenie,<br />
iar- pe de alt parte, ca In amestecul lor in certurile<br />
razboaele intre cetatile eline, macedonenii nu s'an<br />
prezentat sub aspectul unor cuceritori straini,— cum<br />
au fost Perii , — ci ca elini, oameni de acelas sange<br />
si de aceiasi civilizatie.<br />
Operile lui Aristot au fost,—cum ne puteam lesne<br />
astepta,--foarte numeroase si variate.<br />
o prima editie a lor a fost intocmita, pe la 60-50<br />
1. d. Cr. de filosoful peripatetician Andronicus din<br />
Rodos.<br />
Este probabil Insa Ca aceasta editie nu contine toate<br />
operile autentice si ca unele din cele reproduse nu<br />
sant autentice. in tot cazul selectiunea este foarte<br />
grea i trecem -asupra discutiilor pe can le provoaca,<br />
discutii foarte complicate, dat fiind mai ales ca u.nele<br />
opere aveau un caracter pur didactic, altele erau destinate<br />
publicitatii, altele erau discursuri, scrisori, poezii,<br />
sau pur i simplu note persOnale,
„Putern clasa insa in modul urrnator, scrie Emile<br />
„Boutroux 1), scrierile stiintifice propriu zise, sau<br />
„scrietile ,publicate pe can le posedam i cari repre-<br />
„zinta, inteun mod complet, In ceea ce priveste esentialul,<br />
opera filosofica a lui Aristot", dupa care urmeaza<br />
clasamentul pe care-1 rezumam ad, cat mai<br />
mult.<br />
Scrieri de logic, reunite In epoca bizantina sub<br />
numele de 6pyavov= KargyopCa ; In parte de autenticitate<br />
dubioasa<br />
llcp pviuc (despre discurs sau propozitii) atribuita<br />
unui preipatetician din sec. 111 1. d. Cr.<br />
Avamixa nperuepQ (prime analize, despre silogisrn).<br />
Avairma iiarepa (ultime analize, despre demonstratie).<br />
Tonma (topica, dialectica), din care cartea IX este<br />
de obicei considerata ca lucrare a parte sub numele de<br />
llepi aocptotothiv eXaydov (despre rationarnentul sofistic).<br />
0 serie de scrieri de filosofie natural, cpww,01 axpoctotc,<br />
in opt carti :<br />
llp yevgoecog cpSopd; (despre generatie i distru-<br />
gere), rkpi apc,wa (despre cer), pEtEopokormi (meteoro-<br />
logie), nEpt vuxrig (despre suflet) cu care se leaga<br />
opuscule numite nEPI ttiaCt imopEcti (istoria anirnalelor)<br />
Ilepi %coy Mopion (despre partile anirnalelor), rfr oi rropEi. g<br />
toScov (despre organele motoare ale animalelor)<br />
nEpi tthow yEveGEws (despre generatiunea anitnalelor.<br />
0 serie de scrieri,— dintre can unele neautentice,—<br />
despre ceeace Aristot, numea: pruna filosofie,<br />
qm,x00i)cpEct, cunoscute sub numele de rnetafizica, pentru<br />
ca In editia lui Andronicus urmeaza dupa fizica<br />
(re, !du« te, Tum-,a).<br />
—<br />
1) Articol chat din «Grande Enciclopedie..
- 65 -<br />
, In fine, o ultima serie de scrieri :<br />
_ iisma Nixiia (morala catre Nicomac) ;<br />
nokuumd (politica) opera in mai multe carti, neter,<br />
minata ;<br />
Tern) pritoptzil (retOriCa) ;<br />
ripL 110'n-utz* (despre poezie).<br />
0 serie de opere interesante au fost din nenorocire,<br />
definitiv pierdute.<br />
Toate aceste opere au fost compuse in ultimii 12<br />
au i ai vietii lui Aristot (335-322), ele constituesc<br />
an sistem complet, cu trimiteri dela unele la altele<br />
si se prezinta dar ca rezultat al unei vieti de munca<br />
neobosita, de, experienta Malta gandire.<br />
Aristot Intrebuinteaza" numai partial dialogul ; pe<br />
alocuri are un stil atat de frumos in cat Cicero a<br />
putut spune Ca discursurile sale se scurgeau in uncle<br />
de , aur.<br />
Dar In unele expuneri, — in cele didactic p mai<br />
ales, — terrnenii capata un sens foarte precis, forma<br />
este ,atat de lapidara i concisa !mat se apropie de<br />
cea matematica. „<br />
Daca am mentionat obiectul fie-carei opere a lui<br />
Aristot, — chiar a celor ce nu intereseaza din punct<br />
de vedere al studiului de fata, — am facut-o ca sa<br />
dam o idee cat mai precisa despre Intinderea cer,<br />
cetarilor i cunostintelor lui Aristot, cari merg de la<br />
cele mai mid detalli ale stiintelor naturale i liana<br />
la cele mai inalte discutii asupra sistemelor filosof<br />
ice. '<br />
Este dar inutil sa enumaram anumite ramuri de<br />
stiinta cercetate de Aristot ; el a cautat sa cunoasca<br />
tot, sa lmbratiseze toata stiinta din timpul sau, pe<br />
care o considera ca o universalit ate.
— 66 -L<br />
Metoda de cercetare §tiintifica a lui Aristot are o ,<br />
baza foarte solida In observarea faptelor, cunoa§-<br />
terea aprofundata a istoriei §i a opiniilor emise asupra<br />
diferitelor chestiuni.<br />
Atat de departe impingea Aristot dorinta de a se<br />
documenta, luck se spune ca Platon Ii poreclise :_-<br />
„ cititorul".<br />
Avand aceste cuno§tinte, Aristot procede, nespune<br />
Emile Boutroux 1), in rezumat, In modul urrnator<br />
:<br />
1) determina, Intai, cu precizie, obiectul cercetarilor<br />
;<br />
2) expune §i apreciaza cuno§tintele de fapt<br />
opiniile asupra chestiunei ;<br />
3) cerceteaza, cat mai complet, dificultatile Pe<br />
can le prezinta chestiunea ;<br />
4) pe baza tuturor cercetarilor §i discutiuniloe<br />
precedente, cauta sä determine esenta unica §i eternat<br />
a obiectului In chestiune.<br />
La prima vedere am putea spune dar ca metodaL<br />
lui Aristot se apropie mult de cea inductiva.<br />
Aceasta insa nu ar fi exact.<br />
Aristot trece destul de repede asupra observatiei<br />
directe a faptelor, dar examinaeza cu multa Ingrijireopiniile<br />
emise In chestiune, mai ales pe cele ma<br />
raspandite, ,comutze", „populare", am putea spune..<br />
El da 0 deosebita importanta §i cuvintelor, carii,<br />
fac lega.tura . intre obiecte §i inteligenta.<br />
Dupa aceasta Insa, Aristot cauta sa degajeze, cut,<br />
repeziciune, o solutie, ,, a priori" rationala, pe care o.<br />
Intare§te punand- o fata in fata cu dificultatile la cart<br />
1) Op. cit.
— 67 —<br />
poate da na*tere i aplicand-o, ipotetic, la diverse cazuri<br />
sau aspecte ale chestiunei.<br />
Bine inteles ca schema acestei metode este departe<br />
de a fi identica In toate cazurile, dar ea ne<br />
da o idee destul de exacta de mecanismul metodei<br />
lui Aristot, caruia ii putem atribui astfel si meritul<br />
de a fi facut un mare pas pentru a scoate stiinta<br />
din domeniul dialecticei si a o trece spre eel al realitatilor.<br />
Aceasta nu insernneaza insa ca Aristot ar fi cautat<br />
sã dea un scop practic cercetarilor<br />
Din contra, pentru el, scopul stiintei este pur teoretic<br />
a sti pentru a sti, a aclapta lucrurile la inteligenta<br />
umana, a intelege rostul exigtentei lucrurilor, ;<br />
iar partea cea mai Malta a stintei consista In a Infelege<br />
scopul existentei fiintelor i omului in special.<br />
Aristot nu se multumeste numai sa cunoasca faptele<br />
asa cum sant ; dar se intreaba si cum trebue<br />
sa fie, deci nu-i lipseste preocuparea de finalitate.<br />
Filosotia, .dupa Aristot este una ; ea cuprinde<br />
toate stiintele, afara de istorie, de care insa se foloseste.<br />
Ea imbratiseaza deci toate sistemele particulare,<br />
dintre cari cele principale sunt : matematica, fizica,,<br />
etica i poetica.<br />
In unele locuri Aristot Imparte propozitiile In : etice<br />
fizice §i logice, dupa sistemul platonician. .<br />
Stiintele teoretice le divide in teologie, matematied<br />
§i fizicä, iar pe cele practice, adica tele cari<br />
se ocupa de lucrurile umane, be divide, in : etica',<br />
economie §i politica, jar adesea economicul infra In<br />
politic, in ceea ce Aristot avea foartemulta dreptate.
-- 68 -<br />
Nu insistarn mai mult asupra diviziunilor pe cart<br />
le mai face Aristot i punctelor de vedere de la cart<br />
pleaca, eele de mai Sus fiind suficiente pentru a tie<br />
arata locul pe care-I ocupa economia in ansamblut<br />
siStemului aristotelician.<br />
Obiectul stiintelor politico-econotnice este omul ; ar<br />
fi poate deci loeul sa vedem cum ii Intelegea Aristot -<br />
psychologia.<br />
Pentru a nu lungi Insa peste masura aceasta expunere<br />
ne votn multumi cu cate-va observatii esentiale.<br />
Ceeace deosebeste pe otn de eelelalte animale.este<br />
voi,g, care la el Sc uneste cu sufletul<br />
Acest vas consista in cunostiintele primelor principii,<br />
el este absolut, etern si vine din afara ; el nu<br />
a're Inceput nici starsit, este lips-it de pasivitate, et<br />
exiSta in fapte. '<br />
Intre acesta i sufletul animal rnai este o inteli-<br />
genta inferioara, care poate fi numita<br />
voi,g actSittx6cinteligenta<br />
pasiva, care depinde de corp, piere cu et<br />
si se gaseste inteo Masuraredusa si la unele animale,<br />
dar pe deplin nuinai la om.<br />
Acest fel de vas nu gandeste de cat sub influenta<br />
imaginilor si a lui vas absolut, dar stiinta<br />
perfecta nu apartine de cat lui voiig SaoptutOs care procedeaza<br />
prin „a 'priori", plecand dela cauze.<br />
Am putea spune dar ca pentru Aristot exista um<br />
principiu pe care l'am putea numi divin, etern, absolut<br />
si o inteligenta umana care lucreaza sub influent<br />
acestuia si a imaginilor ce se reflecteaza dim<br />
afara. -<br />
Pentru a ne eXpliea actiunea, Aristot ne spune cat
69—<br />
ea rezulta dinteo combinatie a inteligentei Cu dorinta.<br />
Dorinta propune scopul, jar inteligenta mijloacele<br />
potrivite pentru a o satisface.<br />
La fiintele fara ratiune, dorinta poate sa nasca nurnai<br />
din senzatii; jar la om ea poate proveni fie din<br />
senzatii, i atunci este un ,apetita , sau din ratiune<br />
atunci este „voin(a".<br />
Intre apetit si vointa este liberul arbitru, sau facultatea<br />
de a se determina prin sine insusi.<br />
Virtutea si vitiul depind de noi ; esenta lor este<br />
spontaneitatea, care se manifesta si la animale si<br />
copii si preferin(a, care se manifesta la om, singurul<br />
in stare sä faca o alegere. 1 )<br />
Existenta acestui fiber arbitru este probata prin<br />
imputabilitatea rnorala, presupusa in legislatie, laud&<br />
reprobare, sfat si interdictie.<br />
Aristot este dar un partizan al liberului arbitru,<br />
pentru Ca ii constata existenta in fapt, dar fOra a<br />
nega existenta unui ptincipiu superior.<br />
Atat acesta, cat i obiectele, faptele exterioare,<br />
fluenteaza actele omului, care pastreaza insa destula<br />
libertate pentru a-si manifesta dreptul de preferinta,<br />
a-si exercita liberul arbitru intre bine si posibil.<br />
Imensa valoare a acestei teorii nu poate sä apara<br />
deck cu totul imperfect din rezumarea cator-va ide4<br />
dar daca vom inlocui notiunea de ,ag absolut prin<br />
aceea de rnorala a unei epoci, vom vedea a cu<br />
greu am putea da o .explicatie mai satisfacatoare a<br />
liberului arbitru si determinismului intre can se<br />
poate exercita.<br />
Morala este discutata de Aristot in special in<br />
„Etica catre Nicomac."<br />
1) Emile Boutroux, op. cit.
— 70<br />
--<br />
Retinem cate-va idei.<br />
Natura nu este ostila, nici pasiva, ea este dispusa<br />
spre virtute, care nu este de cat desvoltarea normala<br />
a tendintelor naturale.<br />
l3inele moral va fi tendinta spre fericire, jar aceasta<br />
va consta inteo activitate constanta a facultatilor<br />
specific umane, adica a celor intelectuale.<br />
„Virtutea etica _este o dispozitie sau obinuinta a<br />
„ sufletului, tinzand la alegerea justului mijloc, care<br />
„ convine naturii noastre i determina judecata pracn<br />
tica a omului inteligent.", 1)<br />
Este adevarat ca sant reguli, generale, dar mut<br />
inteligent va sti sa le aplice, sa le completeze in<br />
cazurile particulare atat de variate.<br />
Din varietatea relatiunilor yietii umane rezulta si<br />
o varietate de virtuti morale, can nu pot fi recluse<br />
la un singur principiu.<br />
Una dintre acestea este justitia, care ar consista<br />
In stabilirea unei egalitati proportionale in viata sodala.<br />
Deasupra justitiei, — care procedeaza in mod general,<br />
— este echitatea care tine socoteala de carac7.<br />
terul particular al fie-carei actiuni.<br />
„Economica 4 , < Otxovori txd» atribuite lui Aristot sant<br />
foarte probabil, neautentice.<br />
Fapt este insa ca prin aceasta expresie el intelege<br />
viata de familie, despre care sevorbe0e, i in „Etica"<br />
„Poetica".<br />
Aceasta este o societate naturala in care sant<br />
trei feluri de raporturi : de la barbat la femee, de<br />
La print i la copii si de la stapan la sclavi.<br />
1) Emile Boutrous, op. cit.
Femeia are o voints i virtute proprie, ea nu<br />
trebue tratata ca sclava, ci ca persoana libera avand<br />
domeniul ei propriu In gospodarie. Totusi fiind mai<br />
putin perfects de cat omul va fi supusa autoritatii<br />
acestuia.<br />
Parintii i copii formeaza o monarhie. Copilul nu<br />
are nici un drept fata de tatS, fiind Inca o parte a<br />
acestuia, dar tatal are datoria sa vegheze la binele<br />
copilului, sä comunice perfectiunea lui acestei fiinte,<br />
Inca imperfectS.<br />
Vedem ca Aristot incadreaza in familie relatiile Intre<br />
stapan si sclav.<br />
SA pastram dar acest loc chestiunei sclavajului<br />
sa ne oprim un moment asupra ei, atat din cauza<br />
deosebitei importante pe care o prezints din punct<br />
de vedere economic, cat si fiindca a lost una din chestinnile<br />
cele mai discutate, Incepand din antichitate si<br />
pans pe la mijlocul secolului al XIX-lea.<br />
Am aratat deja 1) ca institutia sclavajului a fost<br />
indispensabila antichitatii pentru a pune la dispozitia<br />
claselor dominante singura forts, utilizata pe<br />
atanci : aceea a omului, Inteun timp cand „frica de<br />
pedeapsa" cum o numeste Wagner, 2) erea mobilul<br />
economic dominant.<br />
On-cat ar fi parut Insa de naturala aceasta institutie,<br />
subordonarea totals unui om fats de altul a<br />
permis abuzuri cari au contribuit mult ca insssi institutia<br />
sa fie pusa in discutie.<br />
Acest lucru ni-1 spune chiar Aristot :<br />
„Unii pretind ca puterea stapanului este contra<br />
1) Vezi (Prinelpii) vol. II pag. 43.<br />
2) Vezi cPrinelpii) vol. I ed II pag. 41.
- 72 -<br />
naturii, ca legea singura face pe oameni liberi<br />
„sclavi, dar ca natura nu face nici o diferenta intre<br />
„oameni i ca deci sclavajul este injust"....<br />
„Este oribil mai spuneau altii, CA cel mai puler=<br />
„nic, prin simplul fapt ca poate Intrebuinta violenta;<br />
„sa faza un sclav din victima sa" (Politica I cap.<br />
2. § 2 1).<br />
Institutia sclavajului a gasit Insa foarte multi apa-<br />
Tatori.<br />
Unii au bazat-o pe o prezumtie de superioritate<br />
rezultand din forth cum ne-o spune tot Aristot.<br />
„Sclavajul este just cand rezulta din razboi, fiindca<br />
„victoria presupune totdeauna o superioritate In ade=<br />
„vAr i astfel fundamentul sclavajului este mai putin<br />
„razboiul si victoria decal superioritatea i meritele<br />
„demonstrate prin victorie". '<br />
Argumentul acesta era departe de a putea multumi<br />
un spirit de valoarea celui al lui Aristot.<br />
„Daca un popor se prepara de lupta, aceasta nu<br />
„are de scop reducerea in sclavaj a unor popoare<br />
„cari nu merit a acest jug, dar in primul rand ca ace!<br />
„popor sa nu fie subjugat el Insusi..."<br />
Baza sclavajului Aristot o gaseste inteo sferA<br />
inult mai Malta in InsAsi natura omului i pentru<br />
a ilustra aceasta afirmatie Aristot compara 'pe sclav<br />
cu trupul i pe stapan Cu sufletul omului.<br />
„StAnanul si sclavul nu fac decat una, intocmai<br />
„ca sufletul i corpul, sciavul este ca o parte a stA-<br />
„panului i interesul acestei pArti este acelas ,ca al<br />
„Intregului, dupa cum interesul corpului este si al<br />
„sufletului”.<br />
„Natura a creat pe unii pentru a comanda, spune<br />
„tot el, si pe altii pentru a se supune ; ea a voit ca<br />
1) Principii vol. II pag. 42.1
73 -<br />
„fiinta inzestrata cu ratiune prevedere sa comande,<br />
„iar acea care nu dispune decat de facultati corpo-<br />
„rale sa se supuna.” ').<br />
„Fiinta este compusa din suflet i corp,,facute, in<br />
„mod natural, unul ca ,sa comande jar celalt ca sa<br />
„se supuna".<br />
„Aceasta este legea generala care trebue sä dom-,<br />
„neascä si intre oameni dupa cum domneste intre<br />
,trupul si sufletul omului. Cand cineva este inferior<br />
„semenilor sai intru atal dupa cum si corpul este<br />
„inferior sufletului,—si aceasta este conclitia tuturor<br />
celor la cari forta corporala este principalul avantaj,—<br />
„acesta este destinat de natura sa fie sclav" 2).<br />
Este chiar in interesul acestora sa fie sclavi.<br />
„Fiindca ei nu posed prin ei insisi ratiunea si nu<br />
„se pot ridica la intelegerea el decal daca le este<br />
,aratata. Este in interesul lor de a fi sclavi, dupa<br />
„cum este in interesul corpului sa lucreze sub di-<br />
„rectiunea sufletului. Stapanul si sclavul fac tin singur<br />
„tot, ca si trupul si sufletul ; sclavul este o parte a<br />
„stapanului, este ca o parte vie a corpului acestuia,<br />
„cu toate Ca este separat si interesul partii este ace-<br />
„las cu al intregului dupa cum interesul corpului este<br />
„si al sufletului” 3)<br />
In aceasta detnonstratie, facuta dupa moda timpului<br />
noi credem' ca putem descoperi adevarata baza<br />
economica a sclavajului: nevoto de brate.<br />
Este evident ca un cetatean care trebuie sä conduca<br />
ansamblul afacerilor lui si sa se ocupe pe<br />
deasupra si de cele ale cetatii, sau un ganditor<br />
I) Pol. I, 2 § 2 citat Curs Deschamps op cit.<br />
I) Politica I, eitat -curs Deschamps op. cit.<br />
3) Idem.
— 74 —<br />
oarecare nu putea hi aceias timp sa i sape ogoarele<br />
sau sa Indeplineasca alte munci brute, pentru<br />
efectuarea Mora ar fi fost insuficient un singur<br />
om, fie si un adevarat atlet.<br />
Azi forta de executie necesara se capata prin<br />
salariat i prin diversele moduri de a 'produce sau<br />
capata forta prin<br />
Pe vrernea aceea era indispensabil, salariatul<br />
fund aproape inexistent, — sa existe o forta pasiVa<br />
in serviciul inteligentii i conducatorilor<br />
aceasta forta o putea da numai constrangerea prin<br />
sclavaj.<br />
Concluzie care cadreaza cu filosofia lui Aristot ;<br />
sclavul nefiind capabil decat de munci corporale,<br />
deci aproape de animale, trebue sa apartie omului<br />
capabil de functiuni intelectuale si de ratiune.<br />
Pana ad i teoria Aristot ni se pare inatacabila<br />
chiar in afirtnatia Ca sclavajul profita si sclavului<br />
Daca in adevar acesta este un om incult u incapabil<br />
de a rationa, este preferabil pentru el sa faca<br />
parte, chiar in situatie de totala supunere, dintr'o<br />
familie bine condusa decat sa traiasca in voia<br />
soartei.<br />
Mult mai greu era "insa de rezolvat alta chestiune<br />
: gtapanii, erau in adevar cei inteligenti, jar<br />
sclavi cei lipsiti de ratiune ?<br />
Aristot a crezut ca o poate rezolva printr'o teorie<br />
a raselor.<br />
F'opoarele can locuesc climele reci sant in general<br />
pline de curaj dar sant desigur inferioare In inteligenta<br />
i pricepere In mestesuguri. In consecinta ele<br />
Ii pastreaza libertatea dar sant politiceste nedisci-
— 75 —<br />
plinabile si nu au putut vreodata sa-si cucereasca<br />
vecinii. `<br />
In Asia diii . contra, - popoarele au tnai multa inteligenta<br />
si pricepere pentru atte, dar sant lipsite de<br />
energie si stau sub jugul unui sclavaj traditional.<br />
Rasa greaca, in fine, care din punct de vedere topografic<br />
este intermediara, reuneste toate calitatile<br />
celorlalte doua si poseda si inteligenta si curajul ;<br />
ea stie Iii acelas timp sa-si pastreze independenta<br />
si sa formeze guverne capabile' si daca ar fi unita<br />
Inteun singur stat ar putea guverna universul 1).<br />
lar Iii alta parte :<br />
„Natura a voit ca barbari si sclavii sä fie tot una 2).<br />
Rasa at 'fi indicat dar cine trebue sa fie stapan si<br />
cine trebue sa fie sclav.<br />
Partea aceasta a teoriei lui Aristot ar putea sa<br />
par a ca o aroganta comparabila pretentiei pe care<br />
germanii o aveau de a guverna lumea.<br />
Daca -ne vom situa ins, pen tru un moment, in<br />
timpul cand scrie Aristot (335-322 I. d. Cr.) Ii vom<br />
gasi indata justificari mai mult decal suficiente.<br />
Trecuse aproape un secol si jumatate de cand o<br />
parte din mica Elada reusise sa Infranga itnensele<br />
armate persane.<br />
Au urmat cunoscutele lupte intre Atena si Sparta,<br />
cu amestecul altor cetati si chiar al Persilor, apoi,<br />
cu al Macedonenilor a caror supretnatie este recunoscuta<br />
la 337.<br />
Apoi macedonenii, parte integranta din civilizatia<br />
elina, cu concursul multor cetati eline, incep, sub<br />
conducerea lui Alexandru, bine cunoscutele expe-<br />
1) Pol 4, 6 § 1 citat curs Deschamps op. cit.<br />
2) Pol 1, 1, citat curs Deschamps op. cit.
— 76 —<br />
ditii in contra persilor ; Darius este Invins la Issus<br />
In 333 si drumul Asiei deschis.<br />
Succesele militare si politice, oricat . ar fi de man,<br />
sant slabe totusi pe langa stralucirea culturii eline ;<br />
secolul lui Pericle este incoronat de Aristot el Insu<br />
si.<br />
Ce popor, cunoscut In bazinul Mediteranei, ar fi<br />
putut ridica o pretentie oricat de slaba, de a se cornpara<br />
cu elinii In dorneniul intelectual ?<br />
De sigur ca nici unul.<br />
Iatä dece vom conchide ca, departe de a fi o<br />
zadarnica aroganta, identificare pe care Aristot o<br />
face intre elini si stapani, barbari i sclavi, era justificata<br />
pentru timpul sau si bazata pe o necontestatä<br />
superioritate militara si mai ales intelectuala.<br />
De sigur Insa ca teoria numai este potrivita pentru<br />
timpul cand centrul politic si intelectual se deplaseaza.<br />
spre Roma.<br />
In domeniul economic (in sensul modern al cuvantului)<br />
Aristot nu s'a marginit la studiul unor<br />
chestiuni particulare ci a elaborat si o teorie economica<br />
mult mai larga asupra evolu(iei economice fi<br />
crematisticilor,—de can ne vom ocupa acum ').<br />
Xpfma insemneaza „bun", xpiliwzitwInsemneaza. „ negociez",<br />
deci prin ,,crematistica" vom putea intelege<br />
„atta de a caftiga bunuti".<br />
Conceptia lui Aristot asupra crematisticei este, in<br />
ad.evar, remarcabila si a servit de baza multor teorii.<br />
Ea este In perfecta concordant a cu filosofia lui<br />
Aristot,—am putea spune chiar -ca nu este decat o<br />
1) Reproducem pasagiils ce vor urma din cursul D-lui Deschamps<br />
op. 4tit.
-- 77 —<br />
tlesvoltare a felului cum. el concepe virtutea si bivele<br />
').<br />
„Modul de existenta al fiecarui grup social, --<br />
„spune Aristot 2), -- este in primul rand dependent<br />
„de modul sau de alimentatie, care are de rezultat<br />
„ca unii traesc In grupuri, altii Imprastiati, clupa cum<br />
tonvine modului lor de hrana".<br />
„Se Intampla cu oamenii ca si cu animarele; mo-<br />
„durile de existent a ale oamenilor nu sant mai putin<br />
variate decat ale animalelor ; unii dintre oarneni<br />
„traesc inteo lipsa de munca aproape absoluta, sant<br />
„nornazi ; hrana le este furnizata de catre animalele<br />
„pe, can be cresc si be sta la dispozitie fara casna<br />
„din partea Ion. Tot,usi ei sant obligati, pentru a<br />
„gasi pa.auni sa se deplaseze si sa schimbe mereu<br />
,,de loc cu animalele Ion, s'ar putea spune Ca ei<br />
„cultiva un camp viu". '<br />
„Altii traesc din prada si vanatoare, dar si acea-<br />
,sta In diverse feluri.<br />
„Altii vaneaza sau rapesc turme; altii se hranesc<br />
,cu produsul pescuitului cand soarta i a asezat ,langa<br />
„,balti, rauri sau mare, bogate in peste. In fine altii<br />
,se hranesc CU animale salbatice, dar cea mai mare<br />
„parte a genului uman traeste din *produsele solului<br />
„si fructele pe can natura le di". ,<br />
„lata cam can sant diversele genuri de viata ale<br />
„popoarelor can nu cunosc Inca decat mijloacele<br />
„naturale si cari nu cer schimbului si comertului<br />
9<br />
„inijloacele lor de existenta. '<br />
Alte popoare traesc bine combinand aceste di-<br />
PP<br />
„Verse rnoduri de existenta ale . Caror lacune se com-<br />
,,<br />
„<br />
1) Vezi mai sus emoralw, lui Aristot. - '-<br />
2) «Politica».
- 78<br />
„pleteaza reciproc. Ele sant in acela$ timp nomade<br />
.si pradalnice, se ocupa cu agricultura si pescuitul<br />
„si astfel fiecare ii are genul de viata care cores-<br />
„punde cu nevoile<br />
Traind astfel omul se mentine in domeniul bretnafiSticei<br />
naturale, i$i castiga existenta prin 'rnijloacele<br />
indicate de natura si 'pe'' can i le pune la indemana<br />
chiar aceasta.<br />
Vedem precizata aci o idee pe care o gasim la<br />
foarte multi autori, din toate timpurile, a unei vieti<br />
economice cat mai apropiata de .natura.<br />
Marele merit al lui Aristot consista in a fi dat<br />
acestei teorii, — expusA de multi ca simplu deziderat,<br />
— o dubla baza<br />
Pe deoparte, este, cum am spus, In stransA<br />
legaturA cu principiile de morala ale autorului.<br />
Pe de altA parte, Aristot ii da o baza 'materiaM:<br />
felul de viata al oamenilor depinde de cel de alimentatie,<br />
care depinde la randul lui de anumite imprejurari<br />
naturale; conceptie foarte apropiata de a<br />
lui K. Marx.<br />
Vom mai releva numai, — pentru a reduce aceste<br />
comentarii la minimum,—ca materialismul lui Aristot<br />
are, asupra multor alte conceptii materialiste, meritul<br />
de a admite o larga relativitate.<br />
Conceptia lui Aristo,t asupra ,crematisticei naturale<br />
devine mai interesantA Inca, daca , trecem la exarninarea<br />
principalelor proceciee ale acestei crematistici.<br />
1 ) Primul este vdnatoarea, inclusiv pescuitul, pentru<br />
can nu este nevoe de explicatii.<br />
Aristot coprinde insa In acest procedeu i razboial
— 79<br />
onsiderat de foarte multi ca un mijloc de distrugere,<br />
nu ca procedeu economic !<br />
Razboiul, spune Aristot, este mijlocul natural de<br />
da gospodariei instrumentele pe can un sef de familie<br />
sa caute a si le procura inainte de once<br />
aft lucru : sclavii.<br />
Considerand lucrurile astfel si pe sclavii ca instrumente<br />
de munca, vom trebui sa convenim, in ade-<br />
ca prin razboi se pot crea bunuri economice,<br />
mai mult Inca : bunurile economice cele mai productive<br />
din vremea aceea. .<br />
Astfel conceptia lui Aristot ce explica foarte bine<br />
sclavajul,—despre care am vorbit deja,--ne apare<br />
el ca un procedeu al crematisticei naturale.<br />
Am mai putea adaoga chiar ca toate praziIe de<br />
razboi constituesc un venit economic normal Inteo<br />
societate in care starea de razboiu este cel putin tot<br />
atat de normala ca cea de pace.<br />
2) A doua serie de procedee ale crematisticei naturale<br />
o formeaza agrtcultara 1 cre.Fterea vitelor,—<br />
ceeace se intelege dela sine. ,<br />
3) In fine, in at treilea rand, Aristot enumara<br />
schimbal.<br />
Aci insa trebue sa facem o importanta distinctie<br />
fiindca vom vedea ca Aristot consider a schimbul si<br />
ca unul din principalele mijloace ale crematisticei care<br />
nu mai este naturala.<br />
„Schimbul mijloacelor din crematistica naturala,<br />
”spune el, Isi are principiul i fundamentul In natura;<br />
„el rezulta din faptul Ca in unele locuri este abun-<br />
„denta i In altele raritate de lucruri necesare vietii".<br />
„La origina schimbul nu se Intindea peste limitele<br />
„cele ma i stricte ale trebuintelor, si schimbul era
„desigut ,intitil in primele asociatii, acele ale ,famP<br />
„liei; pentru ca neeesitatea schittibului .sa fie Sinititk<br />
„trebtila ca cercul asodiatiei SA fie inai Intim. In<br />
donieniul farniliei tcitni era connin !rare rnembri. Cand<br />
„acestia s'ati deSpartit, s'au stabilit Intte ei relatiuni<br />
, de schimb pentru Impartasi teeiproc ceeace<br />
„lipsea la tinii si era in abundenta la altii".<br />
Fata de felul cum a aparut schimbul si cum s'a<br />
impus, char In crematistica naturala, vorh conchide<br />
da ea din aceastd crematistica face parte numai<br />
schimbul care consisM pentru un individ In a da<br />
altuia un object mai putin pill contra altui object<br />
de care are mai multd nevoe.<br />
Obiectul capAtat prin acest schimb urmeaza dar<br />
a servi direct la satisfacerea nevoilor achizitorului<br />
sau fainiliei sale $i numai la aceasta.<br />
Astfel se precizeaza mai clar domeniul crematisticei<br />
naturale pe care am mai putea-o caraeteriza<br />
prin aceea ca este lipsita de artificiile econornice<br />
create de societate, domeniu pe care l'am putea numi<br />
pur i simplu ,natural", eliminand cu total notiunea<br />
de „crematistica".<br />
SA trecem acum la crematistica care numal este<br />
izaturald, la aceea P6 care am putea-O num' si mer-<br />
Cantihl. '<br />
,Exista Insa i un alt mod de apropriatie,— spune<br />
„Aristot, — nurnit cu drept cuvant crematistica<br />
„care nu poseda In el Insu-si vre-o liinitare -a bo-<br />
„gatiei sau a activitatii. Asemanarea aceaSta cu eel<br />
,dantai este eauZa ca - de obicei nu. este luat In con-<br />
„siderare clecat tin singtir mod; adeVarul este ca ele<br />
om sant identide dat departate until de altul, priuml<br />
.„.este natural, celalt nu vine ,dela natura i este:mai
- 81 -<br />
,) degraba produsul unui anttmit tip i unei anumite<br />
barte. '<br />
In acest pasaj Aristot se reff ra desigur numai la<br />
cele doua feluri de schimburi cari se confunda prin<br />
faptul Ca crematistica nenaturala ii are Origina<br />
schimbul natural.<br />
„Orice bun, spune Aristot, poate avea, pentru cel<br />
„cared poseda, doua Intrebuintari arnandotia It sant<br />
„inerente dar nu in acela§ fel. Una este speciala lu-<br />
„crului , alta nu. De exemplu o Incaltaminte poate ft<br />
„Intrebuintata de cel ce o poseda la Incaltatul pi-<br />
„cioarelor sale, dar mai poate fi Intrebuintata §i la<br />
„facerea unui schimb iata cele doua feluri de a o<br />
„folosi. Cel care da altuia In schimb, contra bani sau<br />
„alimente, o Thcaltaminte de care acesta are nevoe,<br />
„Intrebuinteaza incaltamintea ca Incaltaminte, dar nu<br />
„In functiunea el speciala”.<br />
„Astfel se Intampla cu toate lucrurile ce posedam<br />
„caci nu este nici unul care SA nu poata face obiec-<br />
„tul unui schimb”.<br />
In acest pasaj, Aristot, face In mod magistral, distinctia<br />
!titre ceeace s'a numit mai tarziu valoare de<br />
schimb §i valoare de intrebuintare, sau cum a§<br />
spune eu,— intre utilitate §i valoare.<br />
El ne arata clar cum au aparttt, prin schimb, cele<br />
dotta aspecte ale bunurilor economice, dupa cum<br />
posesoruI lot le destina satisfacerii trebuintelor sale,—<br />
consumatiei, sau schimbului.<br />
In acest din urma caz bunurile sant privite ex :<br />
„marld". -<br />
clusiv ca<br />
Intre calitatite lor §i trebuintele posesorilor succe-,.<br />
sivi nu mai este nici o legatura, singurul lucru care-j<br />
intereseaza fund : cat vor putea obtine in schitnbul<br />
marfit ce o Poseda.
- 82 -<br />
Importanta calitatilor bunurilor economice ramane<br />
deci in umbra cat timp sant.marfuri, dar tot .aceste<br />
calitati sant suportul valorii de schimb, caci un lucru<br />
c'a nu poate fi consurnat de nimeni, nu va<br />
putea nici circula.<br />
Acest lucru nil arata Aristot expunand cum aspectut<br />
de ,marfa° este bazat tot pe existenta anumitor<br />
calitati ale lucrurilor, cum „schimbul pentru<br />
schimb" nu este decat o pervertire a celui natural :<br />
schimbul pentru satisfacerea trebuintelor.<br />
Pentru a nu strica unitatea expunerii, trecem acum<br />
asupra imensei importante pe care a avut-o in viitor<br />
aceasta teorie, asupra careia vom reveni insa, mai<br />
ales cand ne vom ocupa de K. Marx.<br />
„Schimbul pentru schimb",— cum imi permit sal<br />
numesc,—a capatat o imensa importanta prin aparitia<br />
monetei.<br />
„Cand necesitatea schimburilor,—spune Aristot,—<br />
„a creat moneta, a aparut un altfel de crematistica<br />
„consistand in a cumpara pentru a revinde". .<br />
„Lucrurlle s'au petrecut desigur la inceput cu sim-<br />
,plicitate, dar experienta l ingeniozitatea au facut<br />
,o arta din stiinta de a realiza cat mai rnulte be-<br />
„neficii prin felul cum este preferabil d a cumpara<br />
„pentru a revinde”.<br />
,lata pentru ce aceasta crematistica pare a fi avut<br />
drept object moneta i iata de ce principalul ei<br />
„scop este procurarea unei marl cantitati de moneta.<br />
„Aceasta crematistica este isvorul marilor averi §i<br />
,daca adesea se face o confuzie Intre bogie<br />
„abundenta de moneta este din cauza ca vanzarea<br />
„si cumpararea se face prin moneta". '<br />
Iata cum moneta, simplu instrument de facilitare
- 83 -<br />
a schimburilor, devine nu numai principalul agent al<br />
n schirtibului pentriP schimb°, dar devine un<br />
Schirnbul de mai -furl se - face nurnai In Vederea<br />
eirculatiel rnonetei ntimai in vedere ca poseorii dé<br />
rnarfuri sa-§i poath apropria cat mai mult din aceasta<br />
Moneta." '<br />
,Circulatia" bunurilor,—al carui scop natural este<br />
numai de a apropia bunurile de trebuintele pe cari<br />
trebue sä le satisfaca, adica de consumatori, --<br />
devine un isvor de ImbogAtire pentru unii.<br />
lmbogatirea, simpla apropriatie char, nu poate<br />
rezulta in mod natural cleat din crearea bunurilor<br />
economice, din productie am putea spune.<br />
A intrebuinta dar schimbul ca instrument de imbogAtire,<br />
a-I intrebuinta numai pentru a provoca circulatia<br />
monetei §i numai pentru a trage un ca§tig<br />
din aceasth circulatie Inseamrth a ne depArta cu totlul<br />
de naturA, a baza crematistica pe artificiile vietii<br />
sociale.<br />
„ lath ce este crematistica mercantith.<br />
n ticest regim de circulatie al monetei este elementul<br />
i scopul acestor schimburi §i in consecinta<br />
n nu exista, limita pentru acest gen de apropriatie".<br />
„Nu vedern oare pe toti cei cari II practica ma-<br />
,rind la infinit cantitatea de moneta pe care o pos<br />
se& ? "<br />
In acest pasaj scopul acestei pervertiri a functiunei<br />
schimbului apare §i mai clar.<br />
Daca am vrea sä utilizm formulelele marxiste am<br />
putea spune cä trecem dela formula :<br />
Marfa--Bani--Marfa<br />
la aceea<br />
Bani—Marfa—Mai multi bani.
= 84 =<br />
In fine, trebue sä relevatn neaparat observatia lui<br />
Aristot ca aceste artificii dau monetei, simplu instrument<br />
de schimb, — aspectul unei adevarate avutii,<br />
tnai mutt Inca, o transforma in bunul economic<br />
eel mai dorit, supremul bun economic daca<br />
putem spune astfel ; idee pe care o vom regasi la<br />
baza tnetalismului si mercantilismului.<br />
Consecintele acestei star de lucruri nu se opresc<br />
Insa aici.<br />
Capacitatea de satisfacere a fie-carei trebuinte umane<br />
fiind limitata, tot limitata va fi si dorinta de<br />
a poseda anumite bunuri, chiar cele mai pretioase.<br />
Dori* de Imbogatire a oamenilor si-ar gasi<br />
ea o limita, dna nu ar exista moneta sub aspectul<br />
mai sus descris.<br />
Considerarea monetei insa ca supremul bun, face<br />
insatiabila dorinta de Imbogatire si Ii Impinge limitele<br />
spre infinit.<br />
Aceasta are consecinte de o imensa importanta<br />
atat asupra vietii sociale, cat i asupra caracterului<br />
innan.<br />
Ar fi multe de spus in aceasta privinta ; oriZonturile<br />
deschise de Aristot sant extretn de largi si<br />
ne permit a privi multe teorii moderne, cele sodaliste<br />
comuniste In special, sub un aspect care a<br />
scapat multor autori.<br />
Sa trecem acum, mai departe la examinarea procedeelor<br />
crematistice mercantile. 1)<br />
1) Reproducem in cele ce urmeaza o mina' parte din parerile<br />
exprimate de D. Prof. Dechamps in cursid facut la facultatea de<br />
drept din Paris in 1919 — 1920.
,85 —<br />
Principalele sant:<br />
1) cornertul, -<br />
2) Imprumutul cu dobanda,<br />
3) locatiunea de servieii. '<br />
Sale analizam.<br />
1°. Comer(ul, este Impartit de Arlstot in trei : pe<br />
apa, prin transport pe uscat i sedentar, adica prin<br />
cumparare §i revanzare pe loc. .<br />
Comertul consistand din schimburi, cu scopuri de<br />
a realiza un castig din simplul fapt al schimbului<br />
este, — cum am vazut, — un procedeu al crematisticei<br />
nenaturale.<br />
Acest procedeu flind nenatural, este si Injust.<br />
Am aratat deja, in cele cate-va cuvinte ce am<br />
spus despre „Morala" lui Aristot, ca, pentru el<br />
titia consista in stabilirea. unei egalitati proportio- ,<br />
nale in viata sociala.<br />
Aplicand acest criteriu schimburilor, el va con,<br />
chide ea justitia va fi respectata cand schimbul nu<br />
va da nastere nici la pierdere, nici la castig.<br />
„A stabili in acest schimb egalitatea proportio-<br />
„nala ast-fel ca fie-care sä primeasca atat cat da,<br />
„iata.ceea ce trebue, caci alt-fel nu este egalitate<br />
„prin urmare nici societate posibila".<br />
Echivalenta aceasta a bunurilor va trebui sä se<br />
stabileasca in iaport cu utilitatea lor.<br />
„Masura naturala a lucrurilor spune Aristot, este<br />
„trebuinta pe care oamenii o au de acele lucruri<br />
,utilitatea".<br />
Aceasta nu se poate Insa masura i iata de ce<br />
inoneta a fost substituita utilitatii, ca intrument sau<br />
unitate- de masura, cu toate ea pe aceasta cafe nu<br />
pot obtine de cat rezultate aproximative i iata - de<br />
estA nc1isnpnshi1 1th+ cilnin+4+;irve
- 86 -<br />
Aristot pusese deja in lumina rolurile de instrument<br />
de schimb si instrument de inmagazinare" at<br />
puterii de cumparare ale rnonetei.<br />
.1cum ii vedem aparand $ica!tacterWde comuna<br />
masura a utilitatii lucrurilor,—etalon de valoare, cum<br />
am *spune azi.<br />
Revenind la schimb, vom conchide ca el este natural<br />
i deci just, numai Cand nu ar aduce nici profit<br />
nici pierdere.<br />
comert, ins, toctnai realizarea castigului este<br />
scopul schimbului si iata de ce. comertul este un<br />
procedeu nenatural, care vitiaza viata sociala si pune<br />
In pericol Insasi existenta societatii.<br />
Pana ad logica lui Aristot este foarte stransa<br />
aceasta teorie econornica formeaza un singur tot,—a<br />
continuare, cu rnorala sa.<br />
0 explicatie pe care Aristot ar fi trebuit sä o mai<br />
dea este cum se face ca societati in can se practiCa<br />
intens comertul 'continua totusi sa existe, In ciuda<br />
Intrebuiritarii unui procedeu injust.<br />
Probabil Ca toctnai pentru a evita aceasta dificultate<br />
Aristot, se multumeste a califica, „nenaturale"<br />
unele procedee ale crematisticei, fara a insista asupra<br />
caracterului de „injusta.<br />
Sau poate Ca el prevedea o ;:naruire, sau cel putin<br />
o transformare a societatilor bazate pe procedeele<br />
crematisticei nenaturale.<br />
Aceste observatii se aplica, de altfel, i celorlalte<br />
procedee ale crematisticei mercantile, pe can le vom<br />
trece In revista acum.<br />
2°. Irnprumutul cu dobanda. „Din toate mijloa-<br />
„cele de a cAstiga, spune Aristot, acesta, este eel<br />
„mai contrar naturii, mai contrar decat comertul..."
— 87 —<br />
si nu gase$te cuvinte destul de aspre pentru a infiera<br />
aceasta operatie.<br />
„Pe drept este urata meseria de carnatar, spline el ;<br />
„care consista a scoate moneta din moneta ea insasi,<br />
„lucru pentru care nu a fost inventata. Ea a fost<br />
„creata pentru a facilita schimburile si dobanda o<br />
„foloseste pentru a o face sä se Inmulteasca ea In-<br />
„sasi ; (de unde i numele de T.ixog de la „a naste");<br />
ceea ce este nascut este asemenea cu ce l'a nascut<br />
,si dobanda este moneta nascuta din moneta.<br />
Rationamentul lui Aristot este dar clar : moneta<br />
este ceva sterp si a percepe o dobanda inseamna<br />
a pretinde sa percepi produsul inexistent al acestui<br />
lucru sterp, deci tot ce poate fi mai contra nature'.<br />
Daca vrem sa intrebuintam formulele marxiste<br />
pentru a reda evolutia crematisticei dupa Aristot, vom<br />
vedea ca el a parcurs intreaga lor gama.<br />
Avem Intâi schimbul direct si lipsit de once idee<br />
dedstig, din economia naturala (M—M.)T.<br />
Intervine apoi moneta, ca simplu instrument de<br />
schimb i fara a modifica raportul de echivalenta<br />
(M—A—M) 2.<br />
Apoi schimbul intra fn domeniul crematisticei<br />
mercantile, echivalenta dispare i castigul devine<br />
scopul schimbului (M—A—M ').<br />
Moneta, banii, capata un rol preponderant si<br />
schimbul de marfuri ramane un simplu mijloc de a<br />
irealiza mai multi bani (A—M—A').<br />
In fine, In imprumutul cu dobanda, marfa dispare<br />
cu totul i banii se inmultesc prin ei ini, fara<br />
intremediar (A —A).<br />
1) M = merchandise.<br />
2) A argent.
Moneta, ,creata ea pup ; instrument de schimb, de'<br />
masura a utilitatii lucrurilor si eel mult de inmagazinare<br />
a puterii de eumparare, a devenit pur<br />
instrument de castig, mai - mult, din instrument a<br />
devenit seop!. 1) .<br />
Aceasta teorie trebue privita nurnai in cadrul timpurilor<br />
In can seria Aristot„ In cadrul economiei antice<br />
si al pesigurantei pe care ,la Intretineau necontenitele<br />
razboae intre cetatile recesti,<br />
In aceste imprejurari creditul In vederea productiei<br />
asa cum il intelegem noi azi, flu exista. Cel<br />
rnult daca vre-un negustor se Imprumuta personal<br />
dela cineva pentru o scurta operatie. Nici gand Insa<br />
despre situatia de azi In care unit oameni lucreaza<br />
cu masse enorme de capitaluri apartinand altora.<br />
Imensa rnajoritate a imprumuturilor erau dar<br />
imprumuturi de consumatie; avansuri pe can, un om<br />
In lipsa le obtinea dela altul mai bogat. -<br />
Azi, Inca, pentru asemenea mici Imprumuturi personale<br />
si negarantate de cat de persoana debitorului,<br />
dobanzile sant enorme. Cu atat mai marl erau.<br />
In antichitate, din cauza nesigurantei generale. ,<br />
Aceste dobanzi, — compuse in imensa rnajoritate<br />
a cazurilor, — sporeau foarte repede capitalui<br />
imprumutat In asa proportii, in cat clebitorul se yedea<br />
in imposibilitate de al plati vre-odata.<br />
In situatia aceasta ajung clase intregi, astfel ca<br />
dintr'o, operatie de drept pri,vat : Imprumutul personal,<br />
se naste i renaste mereu mareaAaroblerria sociala<br />
a ,situatiei debitorilor saraci, victim ale<br />
metei.<br />
I) M = Marehandise, M' = plus de ntarehanases.<br />
A = Argent, A' = plus d'argent.
— 89 —<br />
Nenumarate ;sant . in 'antichitate cazurileln cari<br />
statul, In timpul unor turburari sau pentru a le<br />
,preveni, — a lost silt sa intervie in favoarea debitorilor,<br />
prin mutatii monetare, sau acordandu-le<br />
reduceri de datorii.<br />
Am mentionat deja n sisachtia", datorata lui Solon.<br />
').<br />
In ,primele timpuri ale republicei romane cand principiul<br />
executarii debitorilor s'a aplicat Cu.cea mai<br />
mare rigoare cunoscuta In istorie, primul avantaj obtinut<br />
de plebei, can se 'retrag, In 493 1. d. Cr., pe<br />
Muntele Sacru este liberarea tuturor celor deveniti<br />
sclavi sau inchii pentru datorii i anularea corn1<br />
pleta a datoriflor celor insolvabili.<br />
Infinitele mutatii monetare, — pe can le vom vedea<br />
adinirabil studiate de Nicolas Oresme, -- au<br />
avut i ele efectul de a usura incontinuu situatia de<br />
bitorilor.<br />
Oprim aci aceste observatii, pe can le-am facut<br />
mai mult ca sa justificam opinia lui Aristot asupra<br />
legilirnitatii dobanzii, foarte mult atacat pe a-<br />
ceasta chestiune. -<br />
; D. Prof. Deschamps, de pilda, In cursul d-sale 2)<br />
arata ca tocmai cuvantul tox6g, care desemna dobanda<br />
i insemna f nastere, inmultirea animalelor,<br />
ar fi trebuit sa atraga atentia lui Aristot, ca ceea ce<br />
se itnprumuta nu era banul in sine, ci un capital, --<br />
idee care se gaseste i in ,alte limbi, de exemplu<br />
„sibtu" in babilonian Insemna dobanda i inmul-<br />
tirea animalelor, Joenus" in latineste insemna<br />
dobân.da i produsul uhor culturi agricole.<br />
1) Vezi pag. 43 de mai sus.<br />
2) Op cit.
- 90 -<br />
Daca In loc de bani, cu can debitorul ar cumpara<br />
o turma, creditorul i-ar da cu imprumut direct<br />
aceasta turma, incontestabil ca teoria sterilitatii<br />
banilor ar trebui sa cada, find ca turma da tot<br />
felul de produse.<br />
In fond Aristot este dar acuzat de a fi facut abstractie<br />
de existenta Imprumuturilor de productie;<br />
acuzatie ce ni se pare cu totul nefundata fiindca<br />
Aristot a judecat dupa cunostintele sale istorice<br />
eiupa realitatea pe care o avea sub ochi, in care<br />
dobanda aparea, -- in imensa majoritate a cazurilor,<br />
ca un instrument pentru a specula nevoile<br />
celor saraci, deci ca ceva odios.<br />
lar in cadrul general al crematisticei, daca Aristot<br />
a condamnat schimbul cu scop de castig, cu gat<br />
mai mult trebuia sa condamne Imprumutul Cu dobanda.<br />
Trebue sa recunoastem insa i noi cA argumentul<br />
sterilitatii monetei este departe de a fi unul din cele<br />
mai bune ce s'au produs contra dobanzii.<br />
Credem ca lipsa unei analize mai aprofundata a<br />
chestiunei se explica,—pentru Aristot,--prin faptul ca<br />
ilegitimitatea dobanzii decurgea prin „a fortiori" din<br />
aceea a schimbului cu scop de castig.<br />
3°. Loca(iunea de servicii. , Al treilea procedeu<br />
„ al crematisticei mercantile, — spune Aristot ') -- este<br />
„locatiunea de servicii. El se aplica fie artelor me-<br />
„canice, mestesugurilor, fie la munci can nu cer<br />
„pregatire speciala i: .unde fortele corporale sant<br />
„singure utile'.<br />
Vom releva, in primul rand, in treacat, a in acest<br />
pasaj, Aristot scoate la lumina ideia fortei de lucru,<br />
1) Reprodus din curs Deschamps op. cit.
— 91 —<br />
adica a munch considerata numai in cantitate nu §i<br />
Iii calitate, idee dela care pleaca ,,munca abstracta"<br />
§i onunca sociala" cari stau la baza teoriilor marxiste.<br />
Gasim, de asemenea, tot ad, §i o buna definifie<br />
a ,,muncii necalificate".<br />
In ceea ce prive§te acest al treilea procedeu Iii<br />
sine, santem alaturi de D-1 Prof. Deschamps pen tru<br />
regreta conciziunea lui Aristot asupra lui.<br />
Din teoria lui Aristot asupra sclavajului reese, in<br />
mod incontestabil ca folosirea muncii altora .nu este<br />
prin ,ea insa§i un proculeu at crematisticei mercantile,<br />
eel putin atat timp cat aceasta intrebuintare nu LITT<br />
mare§te un ca§tig banesc.<br />
Despre stapani cari §i-ar intrebuinfa sclavii Intfun<br />
asemenea scop, Aristot nu ne spune nitnic.<br />
Ca sa nu ne departam de ceea ce spune Aristot<br />
asupra acestui ; procedeu, trebue sa avem neaparat in<br />
vedere o locatiune de servicii.<br />
Aceasta nu o putem concepe deck in doua forme :<br />
utilizarea unor salariati ;<br />
utilizarea unor sclavi luati cu chide dela sstapad.<br />
nul lor.<br />
Cand asemenea operatii urmaresc exclusiv un ca§-<br />
tig pentru .cei ce le pi actica, se realizeaza acest din<br />
Irma procedeu, pe care l'am putea incadra tot in<br />
formula A —M — A', daca am considera munca ca o<br />
marfa.<br />
Apare deci ca printre procedeele crematisticei mercantile,<br />
Aristot a socotit .§i , „speculatia fortei de<br />
muncaa,-, idee pe care se vor baza, mai tarziu, ne<br />
numarate teorii.<br />
,<br />
Specularea omului de catre om in scop de ca§tig
- 92 -<br />
banesc nu a scapat dar lui Aristot, -- care o condamn.<br />
Aceasta reese din pasajul de mai sus, dar mai<br />
mult nu putem deduce.<br />
Acest fel de a veclea pune Insa In discutie din<br />
nou lcgitimitatea sclavajului,--cel putin partial.<br />
Conform teoriei lui Aristot, sclavajul este incontestabil<br />
legitim atunci cand slavii sant utilizati pentru<br />
satisfacerea directa a nevoilor stapanului si familiei<br />
sale sau pentru Indeplinirea anumitor servicii<br />
publice.<br />
Ce vom spune Insa de intrebuintarea sclavilor exdusiv<br />
lu scopul realizarii unui castig, a unei imbogatiri<br />
?<br />
Si ce deosebire ar fi, in aceasta privinta ?litre cel<br />
ce cumpara sclavi In acest scop si cel ce-i Inchiriaza<br />
?<br />
0 economie familiara agrara, cum gasim la Sparta<br />
si inceputurile Romei, poate utiliza sclavii numai in<br />
modul pe care Aristot 11 considera „natural".<br />
Dar desigur ca inteun regim de economie comerciala,<br />
cum era la Atena pe timpul lid Aristot, imensa<br />
majoritate a sclavilor erau Intrebuintati exclusiv In<br />
scop lucrativ.<br />
Daca admitem ca Aristot condamna „specularea<br />
fortei de munca" atunci trebue sa conchidem Ca In<br />
acest caz folosirea sclavilor este injusta J ca deci<br />
Aristot ar fi departe de a justifica sclavajul In ansamblul<br />
lui, ci numai In mod cu totul partial.<br />
Cu toate ca Aristot nu a impins analiza pana aci,<br />
am putea trage noi aceasta concluzie din ansamblul<br />
teoriei sale asupra crematisticilor, daca nu ne-am<br />
teme sa adaogam gandirii sale.
93<br />
Vom considera dar cele de mai sus ca simple co-<br />
'thentarii asupra crematisticei mercantile.<br />
Ar mai fi existand spune Aristot i o a treia<br />
erematistica: mixta.<br />
,,Exist, In fine, un al treilea fel de crematistica<br />
„ itermediara intre cea naturala si cea mercantila<br />
„tinand si de una si de cealalta. Ea coprinde ratriu-<br />
„rile de activitate cari exploateaza painantul pentru<br />
„a scoate lucruri utile altele deck fructe. Este vorba<br />
, de exploatarea letnnului, exttactiunea de materiale,<br />
de pietre si de minerale ale caror diviziuni sant<br />
,,atátde numeroase dupa cat sunt si felurile de<br />
„metale can se scot din pamanta<br />
Aceasta crematistica se deosebeste dar de cea naturala<br />
In sensul Ca produsele sant destinate vanzarii<br />
dar se deosebeste de crematistica mercantila, prin<br />
faptul ca produsele ce sant destinate vanzarii au<br />
fost prelevate asupra naturi direct, jar nu cutnpaparate<br />
In asest scop.<br />
Desigur Ca Aristot nu putea condamna aunt&<br />
crematistica, cad oamenii au absoluta nevoe de<br />
existenta acestor ramuri de productie.<br />
Cu prilejul acestei crematistici mixte santem indui<br />
a observa ca In teoriile lui Aristot gasim<br />
bazele doctrine' . fisiocratice : precaderea agriculturii,<br />
separatia in clase : agricultori, meseriasi, Comercianti,<br />
un loc a parte industriilor extractive si am<br />
putea spune chiar ca,—In mod foarte vag e dreptgasim<br />
si idea produsului net, adica numai cultura<br />
pamantului poate adoga ceva bunurilor existente.<br />
Cu aceasta, credem Ca am expus esentialul doctrinelor<br />
lui Aristot, pe care-I socotim, fara exagerare,
— 94 —<br />
ca unul din cei mai marl ganditori pe can i-a avut<br />
omenirea.<br />
1deile lui traesc i azi, — dupa. 22 de secole, —<br />
In mijlocul nostru, dupa ce au servit de aliment si<br />
baza multor mu i de autori.<br />
Aristot a fost si a ra.mas eel mai, stralucit exemplu<br />
de personalitate In care s'a concentrat expresiunea<br />
gandirei unei intregi epoci si a carui opera a<br />
ayut, in veacurile ce au urmat, o influenta care lasa<br />
mujt in urma pe a on carui alt autor.<br />
Cu Aristot vom 1ncheia si studiul doctrinelor exonomice<br />
la elini.<br />
, El moare In 322 I. d. Cr.<br />
Am mai putea ga.si, de sigur, i dupa aceasta<br />
data cati-va ganclitori de seama preocupati de unele<br />
chestiuni economice.<br />
Studierea parerilor lor nu ar ada.oga Insa mult<br />
peste cele spuse de Aristot.<br />
De aci Inainte se afirma suprematia macedoneana.<br />
asupra Eladei, devenita o parte componenta a irnperiului<br />
macedonean si cucerita de rornani la 146<br />
1. d. Cr.<br />
1ntelectualiiatea elina se va manifesta, de ad Innainte,<br />
mai ales In cadrul lumei romane si destul de<br />
putin In materie economica.<br />
1
CAPITOLUL III<br />
Doctrinele economice la roman!<br />
Romanii au avut, de sigur, ganditori can ocupa<br />
locuri de frunte printre cei ai Intregei omeniri.<br />
Pe de alta parte, un studiu aprofundat al organizarii<br />
politice i economice romane ar prezenta, incontestabil<br />
un mare interes.<br />
Dar noi ne ocupam acum, numai de doctrinele<br />
economice, jar atentia marilor ganditori romani a fost<br />
indreptata mai ales spre organizarea imediata i put<br />
politica a statului lor, retorica, drept, exacte<br />
filosofie pura. i istorie.<br />
Dominatia romanä este esentialmente politica<br />
militara i aceasta dominatie furnizeaza clasei dominante<br />
§i Romei In mod direct, mijloace de trai foarte<br />
largi.<br />
Jar cei ce compun aceasta clasa dominanta i char<br />
populatia Romei, sant atat de putini fata de imensitatea<br />
imperiului roman incat indata ce se trece dela_<br />
forma de economie familiala la aceea a latifundiilor §i<br />
economiei monetare, spada romanä poate indestula<br />
mai Imbelpgat nevoile Romei, decat once eventuale<br />
planuri de organizare economica..<br />
De exemplu, Sicilia, cucerita In sec. III 1. d. Cr.,<br />
trebuia sa plateasca un tribut anual de aproxima-
— 96<br />
tiv 10.000.000 kgr. de grAu, ceeace reprezinta aproape<br />
jun-Mate din nevoile consumatiei !). Si Roma era<br />
Inca foarte departe de a Ii stApana lumii !<br />
Chiar cand se elaboreaza planuri ce ating orgarizarea<br />
economic/ scopul lot este aproape exclusiv<br />
fiscal.<br />
Trebuie sä recunoastem Insa cä unii autori s'au<br />
ridicat deasupra preocupArilor practice si au cAutat<br />
ca printr'o reorganizare economica si mai ales printr'o<br />
mai mare si rationala desvoltare a agriculturii, sä<br />
ridice nivelul moral al lumii romane, dar fail a ajunge<br />
sä elaboreze teorii de ansamblu comparabile cu ale<br />
marilor ganditori elini.<br />
In genere Ins/ studiiie economice ale autorilor<br />
romani prezinta mai mult caracterul de sfaturii practice<br />
pentru organizarea diverselor ramuri de activitate<br />
si mai ales a agriculturi.<br />
SA Out= acum a ne apropia putin de felul de<br />
a gandi al romanilor in materie economic/<br />
Un foe a parte se cuvine autorilor cunoscuti sub<br />
immele de nscriptores rei rusticae"<br />
Cato, cel vechi sau censorul, cum a mai fost nur:<br />
mit Intre alte multe calificative, — s'a nascut la Tusculum<br />
la 234 1. d. C. si a murit in 149 , el ar Ii<br />
trait deci vre'o 85 de ani.<br />
Nu este locul sä povestim aci viata plina de e- .<br />
riergie si de lupte a acestui plebeu, ajuns consul la<br />
39 ani, care a luat parte la multe razboae i s'a<br />
manifestat mai ales ca censor, ocupand de mai multe<br />
1) Melvin M. Knight tHistoire economique de l'Europe jusqu'a<br />
la fin du mo'gen age" trad. de Jean et Elise Picard et Henri<br />
See,. Ed, Maxcel ,Giard. Paris 19O pag. 83, . ,
— 97 —<br />
on aceasta demnitate, — neinduplecat in contra<br />
luxului si lipsei de moralitate.<br />
lncepand cu acuzatia de risipa pe care o , aduce, la<br />
205, in contra Jul Scipio AfricanuI, In calitate de<br />
chestor in armata acestuia, trecand prin drasticele<br />
masuri pe can le-a luat dupa ce a fost ales censor<br />
In 185 si sfarsind cu acuzatia pe care o aducea in<br />
149, — cate-va luni Inaintea morti, -- contra lui<br />
Servius Sulpicius Galba, toata viata sa publica<br />
nu a fost de cat o lupta pentru pastrarea vechilor<br />
virtuti wmane asanarea moravurilor.<br />
Cu toate ca foarte ..mare parte din operile acestui autor<br />
si din nenumaratele sale discursuri i pledoarii au<br />
fost pierdute, putem afirma ca el considera reintoarcerea<br />
la agricultura ca unul din principalele mijloace<br />
pr9prii pentru a realiza asanarea moravurilor.<br />
iEl este un partizan al micii proprietati i culturii<br />
directe a pamantului de catre proprietarul sau.<br />
In aceasta privinta nu s'a multumit a da sfaturi.<br />
Adesea, iarna ca i vara, isi muncea pamantul in rand<br />
ca sclavii.<br />
In fine, cu toate cä unii l'au acuzat de intemperanta<br />
in ultimii anl ai vietii, felul cum a trait in famule<br />
a lost exemplar.<br />
Casatorit de doua on, odata in rinerete i odata<br />
la batranete, el a avut un flu din fie-care casatorie .<br />
s'a ocupat mult timp personal de educatia primului<br />
fiu, pentru care a si scris o suma de opere.<br />
Cato cel vechi intrupeaza in mod rninunat vechile<br />
virtuti romane, intemeiate pe mica proprietate i economia<br />
agricola in lupta cu luxul i desfraul can preparau<br />
imperiul.<br />
Luclus—lunius—Moderatus Columela a trait in<br />
7
- 98 -<br />
secolul I 1. d. Cr. §i a fost un agricultor i zootech_<br />
nician erudit i foarte bine documentat prin lung<br />
calatorii de studii §i administrarea propriilor sale 'domenli.<br />
A scris, Intre altele, — „De re rustica", lucraref<br />
ce a contribuit sä redea, pentru un moment,— agriculturii<br />
locul de cinste.<br />
0 alta lucrare a sa „ De culla hortorum" scrisa<br />
In decametri a fost considerata adesea ca o urmare<br />
a frumoaselor „Georgice" ale lui Virgiliu.<br />
Marcus Terentius Varro (116-27 i. d, Cr.) a<br />
ocupat diverse functiuni publice importante, a luat<br />
parte la lupte politice si a lost unul din cei mai<br />
fecunzi scritorii din antichitate ; s'a spus ca ar Ii<br />
scris vre'o 600 de volume.<br />
Cea mai importanta lucrare este '„De re rustica"<br />
in forma' de dialog §i Impartita in trei carti.<br />
Prima este consacrata culturii campului 1 gradinariei<br />
cea de a doua crqterii vitelor, jar cea de a<br />
treia cre§terii albinelor, pescuitului, vanatorii §i altor<br />
subiecte ce intereseaza economia rurala.<br />
In fond toti ace§ti „scriptoresc rei rusticae" considera<br />
ca virtutile romane, can s'au nascut in regimul<br />
micii proprietati, nu pot sä renasca decat repunandu-se<br />
agricultura la locul de cinste.<br />
Pentru a atinge acest scop, ei nu se multumesc<br />
sä diserteze asupra ridicarii moralului prin agricultura<br />
ci alcatuesc lucrari de interes practic, dau sfaturi<br />
can tind la marirea rentabilitatii In aceasta ramura<br />
de productie.<br />
Oamenii politici, filosofii, istoricii, au atins, fatalmente,<br />
In operile lor i chestiunile economice, forrnu-
— 99<br />
land cate-va pareri interesante pentru acest studiu<br />
al nostril.<br />
Marcus Tullius Cicero (107-43 1. d. Cr.) bine<br />
cunoscutul orator, om politic, jurist, etc... a tradus<br />
In tinerete „Economica" lui Xenofon si s'a manifestat<br />
Ca admirator al lui Caton eel vechi, partizan al agriculturii<br />
i adversar al manufacturii i marelui comert<br />
1).<br />
Cicero, -- ca foarte multi intelectuali romani,<br />
ca marele filosof Seneca, pe care-I vom mentiona<br />
Indata — este un partizan al stoicismului, filosofie<br />
cu tendinte moniste foarte pronuntate.<br />
Credem util sa relevam din extraordinarul complex<br />
al acestei filosofii, o idee care poate fi pusa la<br />
baza stiintei economice i chiar a unui oare-care<br />
materialism.<br />
Toate fiintele sant impinse de forte interioare<br />
4pl. In directiuni prestabilite.<br />
Fiintele can au si suflet pot fi constiente despre<br />
directiile in cari lucreaza aceste forte, a caror actiune<br />
se poate observa in special asupra fiintelor<br />
inzestrate cu vointa.<br />
Dupa Cicero, .62* , forta, fundamentala „este a-<br />
„ceea in virtutea careia natura recomanda, ca sä<br />
„spunem astfel, pe fiinta ca sa se fe-<br />
„reasca de cauzele de distrugere i sa se con-<br />
„ serve”.<br />
„Acest instinct primordial si universal lucreaza<br />
„pentru a paitra intacte corpul si membrele, pentru<br />
„a le thentine capabile de multiplele 'or atributiuni”.<br />
„Din aceasta „conciliatio" initiala iau nastere<br />
1) Luigi Cossa diistoire des doctrines economiques» Ed. V<br />
Ward & Briere. Paris 1899 pag. 151.
— 100 —<br />
„grape interventiei gandirei reflexive, noi din<br />
n ee In ce mai putin, interesate, can urmAresc un<br />
„scop mai general".<br />
„Peste" prirnele obiecte ale amorului nostru" peste<br />
„prirnele noastre dorinte, ratiunea ne indeatnna sä<br />
„punem ordine in purtarea noastra, armonizand-o-<br />
„cu insasi natura. (De Finibus bonorum et malo-<br />
„rum III. 6. 18-21).<br />
„Din ce In ce vointa noastra, parasind scopurile<br />
egoiste, va da precadere acestei concordii in reaIizarea<br />
careia, consista, in ultima analiza, fericirea<br />
virtutea”. ').<br />
Tata o admirabila ordonare i gradatie a mobilurilor<br />
economice, mult superioara celei a clasicilor<br />
englezi.<br />
Forta primordiala: instinctul de conservare ii are<br />
radacina In natura fizica.<br />
Odata asigurata aceasta conservare a individului,<br />
se manifesta insa alte mobiluri, putem spune, cari<br />
largesc, pentru actiunile umane, cadrul stramt at<br />
interesului individual.<br />
Cu cat o societate va fi dar mai civilizata i maf<br />
bine organizata, cu atat se vor putea manifesta mat'<br />
puternic aceste forte, — mobiluri din ce In ce ma<br />
dezinteresate, — cari vor tinde la stabilirea arrnoniei<br />
Intre om, societate i natura.<br />
In acest pasaj i aceasta filosofie mai gasim<br />
excelenta baza pentru legile economice: instinctul de<br />
conservare, interesul personal, servind de suport u-<br />
nei actiuni din ce in ce mai larga i dezinteresata,<br />
cu cat organizarea sociala este mai perfecta si tin-<br />
1) Francois Picard in cGrande Enciolopedie* op. cit. la auvantul<br />
cstoicisme* Vol. xxx pag. 511.
- 101 -<br />
de spre armonizarea factorilor fundamentali: om,<br />
societate, natura.<br />
Iata, In fine, o filosofie care, -- cu toate ca contine<br />
o importanta doza de determinism, — face o<br />
foarte larga parte vointei umane in perfectionarea,<br />
atat a omului insusi cat si a societatii.<br />
Lucius Annaeus Seneca (2, 3 — 6 5 d. Cr.), marele<br />
filosof roman, un Aristot al romanilor, am putea<br />
spune „toutes proportions gardees", se arata si<br />
el admirator al Romei antice si marilor ei caractere.<br />
Si el este un partizan al stoicismului, pe care am<br />
putea spune insä ca II imblanzeste i ii apropie mutt<br />
de morala crestina.<br />
In ceea e priveste acest studiu nu vom multumi<br />
sä retinem ca Seneca se declara contra excesului, fie<br />
In lux, fie in sgarcenie, este In fond tin adversar at<br />
sclavajului i formuleaza admirabile percepte pentru<br />
felul In care stapanii trebue sä se poarte cu sclavii<br />
Si servitorii.<br />
Caius Plinius Secundus, zis i cel vechi s'a näscut<br />
in 23,1. d. Cr. si a murit in 79, ca un adevarat<br />
savant, vrand sä observe de prea aproape o eruptie<br />
a Vezuviului.<br />
El a fost unul din cei mai eruditi savanti ai<br />
Romei.<br />
Unii, de exemplu Bunn, i-au adus cele mai marl<br />
laude ; altii printre can Cuvier, !'au considerat numai<br />
ca un erudit compilator I).<br />
A scris mult asupra subiectelor cele mai variate.<br />
Acum ne intereseaza mai mult „Istoria naturala"<br />
1) «Dictionaire de biographie et d'histoires de Ch. Dezorby<br />
et Th. Bachelet. Ed. Dezorby,E. Magdeleine et Comp. Paris 1857.<br />
vol. 2 la cuvantul «Pline. vol. II pag. 2144.
102 --<br />
o adevarata enciclope die In 37 de carti si singura<br />
sa lucrare care ne-a ramas.<br />
Din enormul material continut de aceasta lucrare<br />
putem desprinde ca erea adversar al latifundiilor, dar<br />
recunostea totusi productivitatea superioara a marei<br />
proprietati ea erea partizan al retinerii monetei In<br />
stat prin reducerea importului, fiind deci un indepartat<br />
precursor al mercantilistilor.<br />
A incercat sa dea si oare can indicatiuni asupra<br />
valorii: 1).<br />
Jurisconsultii s'au ocupat i ei de cateva teorii<br />
econotnice pentru a rezoIva chestiuni de drept.<br />
Ne multumim sa citarn un singur exemplu in acest<br />
sens. Un istoric al doetrinelor considera chiar<br />
ca textul despre care vom vorbi este singurul ce<br />
tnerita a fi citat inteo istorie a doctrinelor economice,<br />
dach vrem sä pomenitn In ea si ceva despre<br />
romani. 2).<br />
Este bine cunoscuta controversa dintre sabinieni<br />
procaleeni asupra chestiunei daca schimbul<br />
vanzarea pot fi supuse aeelorasi reguli.<br />
Este bine cunoscut si textul in care jurisconsultul<br />
Paul arata cum vanzarea avut origina<br />
in schitnbul a ceea ce o parte avea In surplus contra<br />
ceia ce-i lipsea (legea I dig. de empt. XVIII, 3).<br />
Principala dificultate consta in faptul ca, in drept,<br />
obligatiile vanzatorului erau diferite de ale cumparatorului.<br />
Coelus Sabinius sustinea ca aceasta dificultate s'ar<br />
1) L. Cossa op. cit. pag. 151-152<br />
2) A. Dubois «Precis de l'histoire des doctrines economiques»<br />
2' vol. Ed. A. Rousseau Paris 1903. Vol. I pag. 53.<br />
3) Reprodus in P. Girard «Manuel de droit romain». Ed. A.<br />
Rousseau Paris 1911 pag. 135.
— 103 —<br />
putea inlatura considerand, In schimb, ca vanzator,<br />
pe cel ce a facut prima oferta 1).<br />
In fata Iui Justinian 'a triumfat teza proculeenilor,<br />
considerandu-sedeci schimbul ca un act deosebit<br />
de vanzare.<br />
Incheem acum aceste scurte observatii asupra doctrinelor<br />
economice la romani.<br />
Vedem ca cei cati-va autori pe cari i-am rnentionat<br />
au trait Trite° epoca pe care putem sä o plasatn<br />
aproximativ, cu doua veacuri Inainte si unul<br />
dupa Cristos, adica lute° perioada care Incepe intr'un<br />
timp cand Roma ii stabilise deja egemonia<br />
asupra peninsulei italice si se termina dupa ce imperiul,<br />
infiintat de Octavius in 29 I. d. Cr., ajunsese<br />
la cea mai mare stralucire a sa ; aceasta perioada<br />
este dar tocmai aceea a marilor cuceriri si<br />
organizarii imperiului roman.<br />
Am aratat deja, la Inceputul acestui capitol, de<br />
ce planurile de organizare economica nu au jucat un<br />
rol mai mare In preocuparile ganditorilor romani.<br />
Printre acestea Insa, reinvierea vechei agriculturi<br />
romane ocupa cu totul primul plan.<br />
Faptul este usor explicabil prin aceea Ca disparuse<br />
aproape cu totul clasa mijlocie, pe care se bazase<br />
desvoltarea romana.<br />
Legittnile se recrutau numai dintre cetateni proprietari<br />
funciari.<br />
Multi au pierit In razboae, iar cei ce se tutorceau<br />
Ii gaseau campurile inculte, se Indatorau si<br />
cadeau in starea de proletari.<br />
Iar patnAnturile noilor cuceriri erau ocupate de bo-<br />
1) Maintz Cours de droit rornaitp vol. 11 pag. 199.
104 -<br />
gati, primii cari se Infruptau si din prazile de razboi.<br />
Astfel ca In stat, raman in prezenta doua clase :<br />
bogati, cari detin i toata puterea, i saraci intre<br />
ele marirea latifundiilor i desvoltarea coinertului sapa<br />
o prapastie din ce In ce mat adanca jar sclavajul<br />
ia proportii enorme.<br />
0 astfel de situatie, influenta greaca si orientala,<br />
nu pot decat sa duca la desvoltarea luxului si tuturor<br />
vitiilor.<br />
In asemenea con ditii este foarte explicabila lupta<br />
Indarjita a lui Cato cel vechi i aitora pentru restabilirea<br />
moralitatii si echilibrului social.<br />
Principalul instrument de utilizat In acest scop se<br />
arata a fl reconstituirea unei clase mijlocii de agricultori.<br />
Senatul creaza, in Italia, numeroase colonii In cari<br />
Imparte pamantul la sAraci.<br />
Cativa oameni de stat se gandesc la o vasta re-<br />
-forma agrara, dar nu Indrasnesc sa o sustina, paria<br />
cand Tiberius Sernpronius Gracchus, ales tribun In<br />
134 1. d. Cr. are curajul sa inceapa o lupta Indarjita<br />
pentru Infaptuirea unei reforme radicale, obtinand<br />
chiar inlaturarea colegului sau M. Octavius i votarea<br />
unei legi.<br />
Dar cu ocazia luptei pentru realegerea la tribunat<br />
el este asasinat.<br />
Fratele sau Caius Sempronius Gracchus, reia lupta<br />
si este ales tribun In 123, cu toata opunerea indarjita<br />
a senatului.<br />
Nu putem povesti aci toate peripetiile emotionante<br />
ale luptei pe care C. Gracchus o duce contra oligarhiei.
-- 105 —<br />
In 121 I. d. Cr., moare si el, tot asasinat.<br />
In fine, la 101 i. d. Cr. Marius da proletarilor<br />
dreptul de a intra in legiuni i acestia devin soldati<br />
in masa ; iar la 88 1. d. Cr. cetatenia este acordata<br />
tuturor locuitorilor Italiei pana la fluviul Po.<br />
Ian faimoasa chestiune agrara nu capata alta solutie<br />
deck crearea de colonii, lupta pentru interesul social<br />
si al Statulni, pornita cu atata dezinteresare de Gracchi,<br />
degenerand in lupte pentru satisfacerea setei de<br />
putere a unora i altora.<br />
Iata evenimentele can explica pe deplin ca reforma<br />
economica pe care o doreau ganditori romanii, nu<br />
era crearea unei ordine economice sistematic construita,—cum<br />
o vedeau filosofli elini In cadrul stramt<br />
al cetatii,—ci pur i simplu reIntoarcerea la agricultura,<br />
care dase odata Romei o clasa puternica<br />
virtuoasa de cetateni.<br />
Cum vedem, incercari In acest sens s'au facut.<br />
Gracchi au urmarit suprimarea latifundillor, propunand<br />
ca nimeni sa nu poata stapani mai mult de<br />
500 „arpents" (aprox. 72 ha.) 1) din panfanturile publice,<br />
jar restul sä fie impartit, In loturi de 30 parpents"<br />
(mai putin de 4 ha.) ce urmau a se atribui<br />
cel or sa raci.<br />
Dar Gracchi au murit asasinati, adevatati martini<br />
pentru realizarea unei doctrine economice si unei reforme<br />
sociale.<br />
Erea In adevar forma de stat agricol, cu proprietate<br />
mijlocie, cea mai potrivita pentru a sustine marirea<br />
romana ?<br />
Iata o Intrebare pe care o lasam acum fara raspuns<br />
pentru a nu lungi prea mult acest capitol.<br />
1) Un ,qtrpentv=`/, jug.,=--circa 2.500 m. p.
- 106 -<br />
Cu aceasta incheiam i studiul doctrinelor economice<br />
din antichitate.<br />
Daca nu au fost mai multe i mai ales daca nu<br />
au fost mai caracterizate, mai precise, nu este din<br />
lipsa de man i ganditori, ci pur i simplu fiindca lipsea<br />
atat un cadrti bine delimitat, care apare rnai tarziu :<br />
economia nationala , sau a statului unitar, cat i elementele<br />
can au constituit 0 economie internationala.
Partea III<br />
DOCTRINELE ECONOMICE IN EVUL<br />
MEDIU<br />
CAPITOLUL: I<br />
Cadrul istoric<br />
Este destul de riscat sä incercam a deosebi diverse<br />
epoci in istorie §i este §i mai greu Inca sä le fixam<br />
linii de separatie,—In istoria universala mai ales.<br />
Totu§i separatia in epoci poate fi utila pentru u§urinta<br />
expunerii §i cu toate ca va cuprinde o mare<br />
parte de arbitrar.<br />
S'á discutat mult asupra limitelor evului mediu.<br />
In cc prive§te inceputul, noi 11 vom situa In mod<br />
necesar in epoca cand am considerat ca se termina<br />
antichitatea, adica in jurul anului 400 (395 moartea<br />
lui Teoclosiu cel Mare §i separatia imperiului de apus,<br />
atribuit lui Honorius, de cel de rasarit, atribuit lui<br />
Arcadius ; 410 caderea Romei in puterea gotilor lui<br />
Alaric ').<br />
In ce prive§te sfar§itul evului mediu, ar trebui sa<br />
alegern intr'un criteriile: religios, politic, §tiintific, ar-<br />
1) Vezi pag. 37 de mai sus.
— 108 —<br />
tistic, etc., dupa care vrem sä-1 determinam §i apoi<br />
sa raportam acest criteriu la anumite tari.<br />
Se poate vedea usor cat de arbitrara va fi data<br />
aleasa.<br />
Sa presupunem ca alegem drept criteriu unul din<br />
caracterele principale ale acestei epoci : faramitarea<br />
puterii centrale in regimul feudal si al organizatiilor<br />
locale si regLnale.<br />
Aceasta faramitare ia sfarsit, in Franta, in timpul<br />
lui Ludovic al X1-lea, care moare la 1483, dar abea<br />
Incepe in Imperiul de Rasarit, in secolul al X-lea,<br />
dupa navalirea bulgarilor si am mai putea adaoga ca<br />
In rasaritul Europei feudalismul este mult mai putin<br />
caracterizat decat in apus si centru, jar in unele tani<br />
nici nu a existat.<br />
lata de ce credem ca nu este locul sa intram in<br />
discutia fixarii limitelor evului mediu, ci ne vom<br />
tumi, pur i simplu, sa adoptam una din parerile cele<br />
mai raspandite care fixeaza sfarsitul evului mediu la<br />
cucerirea Constantinopolei de catre Turcii lui Mohamed<br />
al 11-lea, la 1453.<br />
Evul mediu ar cuprinde, asa dar, nu mai putin de<br />
zece sccole din istoria Europei si a catorva tinuturi<br />
din Asia si Africa in legatura cu desfasurarea evenimentelor<br />
din Europa.<br />
Bine-inteles ca nu este aci locul sa refacem i nici<br />
cel putin sa rezumam istoria acestei epoci.<br />
Credem Insa util, pentru acest studiu, sa-i schitam<br />
cadrul i sä prezentam cate-va observatii asupra<br />
el, pastrand cat se va putea mai rnult, ordinea cronologica.<br />
In evul mediu nu exista popor care sä aiba civiliza-
109 --<br />
tia unitara a elinilor sau romanilor, in afara desi „Imperiu",<br />
organism politic „sui generis", nu exista nici<br />
'un stat iii orbita caruia sä graviteze celelalte.<br />
Istoria evului ,credem. este cea mai grea de studiat<br />
poate tocmai de aceea este si cea mai putin cungscuta,<br />
cu toate ca este din cele mai interesante<br />
fiitidca ne indica geneza popoarelor moderne.<br />
Dificultatile pe can le Intampina studiul acestei<br />
,epOci cresc Inca prin lipsa de documente serioase §i<br />
pri faptul ca fiecare colti§or avea viata sa proprie<br />
foate variata Insa i aceea prin interventii exte-<br />
Tio<br />
utea totusi incerca sä prezentam cate-va<br />
cu caracter de generalitate.<br />
Inceputul evului mediu a fost marcat printeo disolt41e<br />
generala.<br />
Dispare puterea i autoritatea romana.<br />
COzele acestui fapt §i consecintele lui sant admi-<br />
Tabil expuse de istoricul Guiglielmo Ferrero !).<br />
Tip de multe i multe secoale, o autoritate cen-<br />
trala extrem de puternica, tutelara, condusese lumea<br />
de (are tie ocupam, fusese arbitrul situatiei.<br />
Iiiiperiul roman a fost mai mult de cat o autori-<br />
-tate, politica, a fost o adevarata divinitate, o forta<br />
supl-a-omeneasca, pentru cei din timpul sau.<br />
ffaima legiunilor romane Invingea adesea inainte<br />
'aparitia lor materiala.<br />
F'restigiul imperiului roman a intrecut, de sigur,<br />
pliterea lui armata efectivA prestigiu care continua<br />
existe Inca mult timp dupa ce baza lui forta<br />
mata, slabise mutt.<br />
Vest (La ruine de la civilisation antique( Ed.ylon & Nourrit<br />
Earls 1921.
- 110 -<br />
Si puterea armatei i prestigiul, erau insa mereu<br />
mai adanc subminate de nenumarate cauze, pe<br />
cari nu este locul sä le enumaram aici.<br />
Simplul fapt de a detine o asemenea putere uzase<br />
adanc elita romana.<br />
Bogatia, luxul, rafinamentele civilizatiei, o conrhp<br />
si o slabesc.<br />
Armata de cetateni virtuosi se transforma in armate<br />
pur mercenare.<br />
Admirabila administratie romana se disolva, din<br />
ce in ce, in coruptiune.<br />
In fine, ceea ce erea si mai gray, vechea reigie<br />
pagan, suport moral puternic al autoritatii impeliale<br />
de drept divin, este distrusa i inlocuita cu crpstinisrnut.<br />
In locul unei refigii virile, in locul zeilor nationali,<br />
se propaga repede o credinta dulceaga i intinationala,<br />
molesitoare, cu tenclinte egalitare.<br />
Char artele, ajunse la atata perfectiune, pri esc<br />
o lovittfra de moarte.<br />
Notla doctrina a indepartarii de cele lume§ti<br />
trupesti a „encrassat" (in toate sensurile) Intru atat<br />
omenirea, in cat multe secole nu a mai inteles\ natura,<br />
nu si-a mai vazut nici propriile ei trupmi, a<br />
caror frumusete naturala si cultivata dase omeOrii<br />
atatea opere admirabile in toate artele.<br />
Au trebuit sä treaca multe secole ca adevar4u1<br />
frumos at naturii sa reinceapa a fl inteles !<br />
Colosul se clatina dar si se prabuseste tocmai<br />
momentul marilor imigratiuni barbare, determinat;<br />
poate in parte, tocmai de aceasta prabusire.<br />
Se prabuseste cu intreaga lui civilizatie, din car<br />
nu raman de cat epave.
=<br />
,<br />
Ce ar fi fost daca imperiul roman mai rezista<br />
cate-va secole ? . -<br />
Este greu de presupus.<br />
Poate cä barbarii, retinuti dincolo de granitele irnperiului<br />
*i-ar fi constituit civilizatii proprii, s'ar fi<br />
civilizat pe alte locuri, ramase mult timp prada salbiticiei<br />
; poate ca aspectul lumii ar fi fost Cu totul<br />
altul.<br />
\Sa lasarn Insa ipotezele, oricat de ispititoare ar<br />
fi,i sä ne reintoarcem la realitate.<br />
a 395, irnperiul se scindeaza , la 410, Roma<br />
ca e §i apoi imperiul de rasarit devine din ce in ce<br />
m putin „roman" i din ce in ce mai mult „biza<br />
tin".<br />
utoritatea colosului, care stapanise lumea dispare<br />
Inteun imens vartej, asernanator cu cel produs<br />
de Ilscufundarea unei uriw nave.<br />
I<br />
h acest vartej se precipita, sant atra§i, tot soiul<br />
de ,barbari, cari par ca nu-si cred ochilor cand se<br />
pot plimba prin tinuturile fostului imper.iu roman<br />
fail a fi distrO, red4 In pulbere, de forta quasi<br />
dilind, ce-i Ingrozise atat timp.<br />
e desemneazd §1 se continua, cu o putere §i<br />
anploare necunoscute In istorie, o miFare de popcare<br />
dela est spre vest.<br />
Vandalii trec in Spania §i Africa i de acolo terdizeazd<br />
*i pustiesc tot bazinul occidental al Medteranei.<br />
Vizigotii, fundeaza sub Euric, intre Loira, Ron<br />
Pirinei, — deci In jumatatea de sud a Frantei de<br />
lizi, -- puternicul regat al Aquitaniei §i de acolo<br />
rec in Spania, pustiitdAt,cleyandalii lui Alaric §i<br />
oti.<br />
,', ' 'kg f i'' t ( ..., )_<br />
, i.F.m/_ .. 74.. 4:<br />
"P
112 -<br />
Suevii, mult mai salbatici decat gotii, se mentin<br />
In Portugalia de nord.<br />
Pe stanga Ronului se stabilesc burgunzii, can sub<br />
Gondicar, la 456, fundeaza si ei un puternic regat,<br />
care cuprinde Elvetia de azi, Austria occidentala si<br />
o parte din Franta de est.<br />
Franca salient, lnaintau din Belgia spre sud-ves<br />
mn Galia, iar cei ripuari spre muntii Ardeni.<br />
frizonii sant deja stabiliti pe malul Marii de 1\14rd<br />
iar anglii, iutii i saxonli !titre Oder si Ems, avandi<br />
la sud pe turingieni, can se intind Intre Dunarl<br />
Hartz, cu Meerwig, in 416, ca prim rege cunos ut,.<br />
Longobarzil parasesc malurile Elbe' si trec pre<br />
cele ale Dunarii.<br />
In Europa centrala mai gasim pe gepizi, pel Ostrogop<br />
In Panonia si pe allemani mai la north'<br />
0 parte din heruli pleaca din Scandinavia, imin<br />
secolul al III-lea si se stabilesc tocmai pe mare de<br />
Azov ; jar alta pleaca, tot din Scandinavia, prin secolul<br />
al V-lea si ataca pe gepizi si longobarzi, dar<br />
sant batuti, conducatorul lor Raulf omorat, ix el<br />
parte distrusi, parte goniti Inapoi.<br />
Boemii, invadeaza Boemia, se stabilesc ad i si lundeaza,<br />
cu alte rase germanice, liga bavara.<br />
Hunii sant stabiliti In Panonia, pustiesc Eurtpa<br />
In lung si In bat atingand apogeul puterii sub 'Wel<br />
(rege la 434, mort la 453).<br />
Putin dupa aseasta data Incep sa se intinda, \ca<br />
o imensa pata de ulei, popoarele slave, cuprinzal4<br />
apoi tot orientul Europei pana la Baltica si Adriati a<br />
si partea de nord a Asiei.<br />
Mai putem mentiona pe avari i hunii albi, st<br />
biliti langa Marea Neagra.
— 113 ---<br />
Dacia, abandonata de Aurelian in 274, este prada<br />
tnultor invaziuni pana in secolul a VII-lea.<br />
Situatia tarilor noastre, la Inceputul evului mediu,<br />
nu poate fi caracterizata mai bine de cat prin versurile<br />
lui Vasile Alexandrii In „Sentinela roman".<br />
Vin i hunii, yin i gotii,<br />
Vin potop, potop, Cu totii.<br />
. . . minune! In acest tirnp Imperiul de Rasarit<br />
continua sa existe, sustinut de pozitia sa, de<br />
puternica armatura a dreptului si administratiei romane<br />
si de abilitatea politica ce Incepe sa devina<br />
specific bizantina.<br />
Dinastia lui Teodosiu cel Mare se stinsese definitiv<br />
la 451.<br />
De aci Inaink intrigile de curte ii capata fiber<br />
curs si Imperiul se mentine Inca atatea secole printet)<br />
adevarata echilibristica, nu fara a-si afirma, din timp<br />
In timp, un rest de putere, ca de exemplu, sub Justinian.<br />
Din cele cateva date de mai sus, putem vedea<br />
usor ca Inceputul evului mediu este epoca de constituire<br />
etnica a Europei, constuire ce rezulta dintr'o<br />
vasta deplasare de popoare cu directia generala dela<br />
est spre vest.<br />
Chiar si In Asia de vest vedem pe sarazini devastand<br />
Mesopotamia si per.cii cautand sä reziste<br />
si ei unor navaliri barbare cu aceiasi directie.<br />
Tot de la est spre vest se produce, prin nordul<br />
Africei si expansiunea araba care trece In Spania<br />
dupa 700 si o domina o buna parte a evului mediu.<br />
Istoria aces tor timpuri este din cele tnai interesante<br />
si nu poate fi Inteleasa, de cat daca facem<br />
completa abstractie de tnentalitatea de azi.
— 114 —<br />
Vedem popoare ”barbare", — cuvant care este<br />
departe de a fi sinonim Cu.„salbatice”, unele avand<br />
o civilizatie destul de inaintata, — mutandu-se din<br />
loc in lac, stabilinclu-se unele peste altele sau peste<br />
populatiile autochtone.<br />
Vedem, — lucru *i mai curios, — aceste popoare<br />
Invingatoare adoptand parti din dreptul roman si<br />
chiar din organizatia romana pe care o gasesc la ce i<br />
Invinsi.<br />
Se constituesc alcatuiri politice, pe can ne vine<br />
greu sä be numim e state" fund-ca nu corespund<br />
conceptiei noastre asupra naturii statului.<br />
Unele dureaza si se Intaresc, altele Ina, coprind<br />
teritorii vaste si apoi dispar fara urma granitele lor<br />
sant cu totul aproximative i variaza adesea din<br />
fel de fel de cauze.<br />
Unele lupte din aceste timpuri sant si ele foarte<br />
curioase.<br />
Un singur exemplu, foarte cunoscut.<br />
Atila, in fruntea unor imense hoarde pustieste Europa,<br />
dar este oprit si crunt batut, in faimoasele<br />
campii catalaunice (Chalons sur Marne, de azi) de<br />
vizigotii lui Teodoric, uniti cu Francii lui Meroveil<br />
cu trupele generalului roman Aetius (451).<br />
Totusi Atila, — se spune, favorizat chiar de Invingatorul<br />
sau Aetius, — se retrage nesuparat prin<br />
Intreaga Europa, pana In Panonia, jar In anul ur-.<br />
mator pustieste Italia, ajunge la portile Romei, —<br />
obiectul visurilor on carui barbar, — dar este oprit de<br />
a intra In aceasta metropola a lumei, numai de majestatea<br />
si prestanta papei Leon I!.<br />
0 epoca mare, variata, cea mai interesanta din<br />
istorie, iata ce au fost prirnele secole ale evuitii<br />
mediu.
— 115 —<br />
Nu este, am mai spus-o, rolul nostru sa expunem<br />
istoria Europei.<br />
Ne vom multumi dar numai sa atragem atentia<br />
-asupra puterii papale i cruciatelor.<br />
Episcopul Romei, incepe sa afirme energic veleitati<br />
de independenta fata de Imparati Inca din secolul<br />
al IX-lea; jar apoi, dela finele secolului al XI-!ea<br />
confirmarea imperiala nu mai este ceruta, nici cel putin<br />
de forma.<br />
Cam tot de la aceasta epoca (1073, conciliul de<br />
la Roma sub Grigore al VII-lea, 1073-1085) numete<br />
de „papa", este rezervat exclusiv episcopului<br />
din Roma, ef suprem al bisericei catolice i puterea<br />
papala ajunge atat de mare in cat imparatul<br />
Henric al IV-lea este obligat a se prezenta<br />
In fata acestui papa in costum de penitent i cu<br />
picioarele goale, remitandu-i coroana i cerandu-i iertare<br />
(lanuarie 1073).<br />
Acest papa nu se mu1tume0e sa afirme Intaietatea<br />
papei asupra oricarui print, dar prin bula „Clericis<br />
laicos" afirma superioritatea clericilor asupra laicilor<br />
interzice oricarui cleric de a plati vre-o subventie<br />
sau impozit, vre-unui laic i acestuia de a o primi,<br />
fait asentimentul prealabil al sfantului Scaun, sub<br />
sanctiunea' groaznicei pedepse a excomunicarei<br />
pentru cleric i pentru laic.<br />
Apoi tot el da, la 1302, bula „ Unam sanctam„<br />
prin care afirma superioritatea absoluta a papei asupra<br />
tuturor i dreptul sau de a admonesta printii<br />
a-i chema in fata tribunalului sau.<br />
Filip, regele Frantei, reactioneaza i izbute0e a<br />
pune mana pe papa.
- 114 -<br />
Vedem popoare ”barbare", — cuvant care este<br />
departe de a fi sinonim Cu.„salbatice”, unele avand<br />
o civilizatie destul de inaintata, — mutandu-se din<br />
loc in lac, stabilinclu-se unele peste altele sau peste<br />
populatiile autochtone.<br />
Vedem, — lucru *i mai curios, — aceste popoare<br />
Invingatoare adoptand parti din dreptul roman si<br />
chiar din organizatia romana pe care o gasesc la ce i<br />
Invinsi.<br />
Se constituesc alcatuiri politice, pe can ne vine<br />
greu sä be numim e state" fund-ca nu corespund<br />
conceptiei noastre asupra naturii statului.<br />
Unele dureaza si se Intaresc, altele Ina, coprind<br />
teritorii vaste si apoi dispar fara urma granitele lor<br />
sant cu totul aproximative i variaza adesea din<br />
fel de fel de cauze.<br />
Unele lupte din aceste timpuri sant si ele foarte<br />
curioase.<br />
Un singur exemplu, foarte cunoscut.<br />
Atila, In fruntea unor imense hoarde pustieste Europa,<br />
dar este oprit si crunt batut, in faimoasele<br />
campii catalaunice (Chalons sur Marne, de azi) de<br />
vizigotii lui Teodoric, uniti cu Francii lui Meroveil<br />
cu trupele generalului roman Aetius (451).<br />
Totusi Atila, — se spune, favorizat chiar de Invingatorul<br />
sau Aetius, — se retrage nesuparat prin<br />
Intreaga Europa, pana In Panonia, jar In anul ur-.<br />
mator pustieste Italia, ajunge la portile Romei, —<br />
obiectul visurilor on carui barbar, — dar este oprit de<br />
a intra In aceasta metropola a lumei, numai de majestatea<br />
si prestanta papei Leon I!.<br />
0 epoca mare, variata, cea mai interesanta din<br />
istorie, iata ce au fost prirnele secole ale evului<br />
mediu.
— 115 —<br />
Nu este, am mai spus-o, rolul nostru sa expunem<br />
istoria Europei.<br />
Ne vom multumi dar numai sa atragem atentia<br />
-asupra puterii papale i cruciatelor.<br />
Episcopul Romei, incepe sa afirme energic veleitati<br />
de independenta fata de Imparati Inca din secolul<br />
al IX-lea; jar apoi, dela finele secolului al XI-!ea<br />
confirmarea imperiala nu mai este ceruta, nici cel putin<br />
de forma.<br />
Cam tot de la aceasta epoca (1073, conciliul de<br />
la Roma sub Grigore al VII-lea, 1073-1085) numete<br />
de „papa", este rezervat exclusiv episcopului<br />
din Roma, ef suprem al bisericei catolice i puterea<br />
papala ajunge atat de mare in cat imparatul<br />
Henric al IV-lea este obligat a se prezenta<br />
In fata acestui papa in costum de penitent i cu<br />
picioarele goale, remitandu-i coroana i cerandu-i iertare<br />
(lanuarie 1073).<br />
Acest papa nu se mu1tume0e sa afirme Intaietatea<br />
papei asupra oricarui print, dar prin bula „ Clericis<br />
laicos" afirma superioritatea clericilor asupra laicilor<br />
interzice oricarui cleric de a plati vre-o sttbventie<br />
sau impozit, vre-unui laic i acestuia de a o primi,<br />
lard asentimentul prealabil al sfantului Scaun, sub<br />
sanctiunea' groaznicei pedepse a excomunicarei<br />
pentru cleric i pentru laic.<br />
Apoi tot el da, la 1302, bula „ Unam sanctam„<br />
prin care afirma superioritatea absoluta a papei asupra<br />
tuturor i dreptul sau de a admonesta printii<br />
a-i chema in fata tribunalului sau.<br />
Filip, regele Frantei, reactioneaza i izbute0e a<br />
pune mana pe papa.
— 116 —<br />
Acesta este ins a liberat de populatia Romei i suprematia<br />
papala ramane Inca neatinsa".<br />
Pe la mijlocul secolului at XIV-lea Incep, lnsa, discutii<br />
interminabile si violente intre diversele elemente<br />
ale lumii clericale, jar la 1378, cu alegerea lui Urban<br />
al VI-lea Incepe marea schism, care dureaza pana<br />
la 1429, slabeste mull autoritatea papei si chiar pe<br />
a bisericei, contribue la succesul husistilor si 11 prepara<br />
pe al lui Luther.<br />
Nu ramane Inn mai putin adevarat ca cea de a<br />
doua jumatate a evului mediu este dominata de puterea<br />
ascendenta a papalitatii, bazata pe abilita+ea<br />
politica a clerului, dar mai ales pe fanatismul religios<br />
ca istoria evului mediu nu poate fi inteleasa daca<br />
nu recunoastem acestui fanatism si acestei puteri<br />
importanta imensa pe care au avut-o.<br />
Trebue sä mai adaogam indata ca aproape In tot<br />
decursul evului mediu, pe langa o mare putere materiala,<br />
cierul a avut monopolul culturii intelectuale,<br />
foarte strans legata de religie si ca trebue sa avem<br />
§i aceste fapte mereu prezente in minte daca vrem<br />
sa patrundem- In viata si felul de a gandi de atunci.<br />
Tot puterea papala, clerul i fanatismul religios<br />
au fost si principalii factori ai ,cruciatelora , adevarate<br />
miscari de populatie can au avut foarte insernnate<br />
consecinte in toate directiile i In domeniul economic<br />
In special.<br />
F'utem spune ca, afara de una din cele opt, —<br />
cruciatele au Insemnat o miscare de populatie, timp<br />
de doua secole i mai bine, dela vest spre est, In<br />
sens Myers aceleia ce s'a produs In primele secole<br />
ale evului mediu.<br />
Aceasta miscare, ce se Incadreaza in secolele
- 117 -<br />
XI—X111, este cleparte de a fi avut importanta celei<br />
dantai, dar trebue totusi mentionata.<br />
Europa feudala sta inchisa in mici organizatii locale,<br />
slabita de anarhie si intrigi, inteo stare economica<br />
extrem de proasta.<br />
Ea avea nevoe de o diversiune, de miscare, de<br />
aer, de un nou aliment pentru spiritul de aventura.<br />
Nu se poate preciza cine a lansat ideea cruciatelor.<br />
Papa Grigore al VII-lea s'a gandit, de sigur<br />
la o asemenea expeditie, care a inceput sub impulsiunea<br />
lui Urban al II-lea.<br />
Prima cruciata ia aspectul unei adevarate deplasari<br />
de populatie ; niii, multe zeci de mu, de credinciosi<br />
neorganizati, mu i de cavaleri feudali se indreapta<br />
in dezordine spre rasarit.<br />
Nu este locul sä descriem aci peripetiile dramatice<br />
prin can au trecut.<br />
Cruciatele vrmatoare se prezinta din ce in ce mai<br />
organizate, sub impulsiunea printilor, mai bine pregatite<br />
politiceste, dar si din ce In ce mai lipsite de<br />
entuziasm si fanatism religios.<br />
Fapr este ca in decursul acestor succesive expeditii,---pe<br />
cari istoricii le grupeaza, de obicei In opt<br />
cruciate, sute de mu i de locuitori din Europa occidentala<br />
i central, parasesc cuiburi seculare si se<br />
avanta spre rasarit<br />
Orizonturile intelectuale Ii se deschid largi, ei cu-<br />
nosc civilizatii despre existenta caror nu aveau nici<br />
o idee, isi dau seama ca „infamii necredinciosia sant<br />
el oameni, ca au si acestia antimite calitati.<br />
Cei ce se intorc, yin Cu idei noi, cu experienta,<br />
cunostinte geografice.<br />
Ei se bucura si de un regim juridic special ; sant
- 118 --<br />
pusi, impreuna Cu bunurile lor, sub: jurisdictia directa<br />
a Sfantului Scaun, li se acorda pasuirr de plata pentru<br />
datorii, sant scutiti de anumite impozite.<br />
Din aceste expeditii rasboinice nasc raporturi comerciale<br />
din ce in ce mai active intre orient si occident,<br />
care se rafineaza, devine mai doritor de lux.<br />
Sfera raporturilor politice se /ntinde, de asemenea,<br />
considerabil din locale ele devin europene, ba chiar<br />
intercontinentale ingloband Asia de vest si Africa de<br />
nord.<br />
Cu un cuvant, putem spune ca se datoreaza cruciatelor<br />
prima sfardmare a strictei cornpartimentati<br />
medievale.<br />
Miscarea de popoare de la inceputul evului mediu<br />
se prezinta ca un flux ce nu s'a mai retras.<br />
Cruciatele se prezinta ca un flux si reflux.<br />
Influenta acestei miscari a fost mai mare in targe<br />
din can a plecat decat in vestal Asiei unde s'a revarsat.<br />
Faptul se explica prin aceea ca occidentalii nu au<br />
avut o putere suficiento pentru a se impune si a ra.-<br />
mane in orient, unde Ltrrnarile cruciatelor sant destul<br />
de slabe asupra popOarelor noi i viguroase de acolo.<br />
Consecintele economice sant insa considerabile atat<br />
pentru orient cat si pentru occident.<br />
Primului Ii deschid diverse debuseuri, jar eel de<br />
al doilea incepe a-si transforma economia locala inteo<br />
economie nationala si a intra in orbita unei economii<br />
internatioriale.<br />
No mtilturnim cu aceste observatii de ansamblu<br />
lasam fStoricilor economiei sarcina de a preciza detaliile,<br />
atat de interesante, -- ale influentei cru-<br />
ciatelor asupra istoriei economice a evului mediu.
119<br />
Aspectele economice al e evului mediu au variat,<br />
bine-inteles, dupa loc si timp.<br />
Dupa desmembrarea imperiului lui Carol cel mare<br />
domina forma economica a domeniului seniorial si<br />
maniaosteresc ; asa nurnita „villa" rurala este principala<br />
unitate econornica. 1)<br />
Gratie sclavajului, servajului, constituirii unor grupari<br />
de meseriasi pe langa curtile seniorilor i manastirii,<br />
absorbirii proprietatii mici in cea mare, -- acestea<br />
constituesc centre economice, cari nu numai Ca<br />
produc aproape tot ceea ce le este necesar, dar produc'<br />
chiar si pentru schimb, participand la comertul<br />
redus ce se practica pe atunci.<br />
Tot in acest timp, Incep sa se constitue 1 corporatiile<br />
de meseriasi, cari vor juca un rol atat de insemnat<br />
in epoca ce urmeaza.<br />
Aceasta incepe prin secolul al XII-lea si este caracterizata<br />
prin desvoltarea acestor corporatii, — despre<br />
can am vorbit in alta lucrare 2), si a economiei<br />
orasenesti.<br />
Comertul se desvolta repede, se creaza si corporatii<br />
de negustori, jar clasa acestora Incepe sa devie<br />
una din clasele sociale puternice, — imprejurari la<br />
can au contribuit In larga masura si cruciatele.<br />
In fine ca sa incheem aceste, extrem de rezumate<br />
observatii, trebue sa mai spunem Ca circulatia monetara<br />
era pur si simplu haotica, — cum vom vedea<br />
ca o prezinta si doctrinarii acestei epoci.<br />
1) Vezi Knight «Histoire economigueo op. cit. pag 237 si urm.<br />
gi A. Dubois
— 120 —<br />
Pentru a completa fizionomia generala a a acestei<br />
epoci ne vom transporta acum spre sfar.Fital el §1<br />
vorn cauta sä redam, foarte rezumat, — aspectul<br />
Europei de atunci.<br />
Sa trecem repede de la vest spre est.<br />
In peninsula ibericei gasim regatul Navarei recapatandu-si,-sub<br />
Ioana II-a, al carui sot Pulp este<br />
proclamat rege la 1328, — independenta fa ta de<br />
regii Frantei.<br />
Urmeaza la 1386, Carol al II-lea, caruia ii succede<br />
Carol cel nobil apoi fiica acestuia Blanche<br />
care s'a casatorit cu Jean de Aragon, fiul lui Ferdinand<br />
I.<br />
Dupa moartea ei, urmeaza lupte pentru domnie<br />
print, slabi pana ce Ferdinand catolicul ocupa partea<br />
din Navara situata la sud de Pirinei, iar cea de<br />
la nord este adusa ca zestre de Jeanne d'Albert<br />
lui Antoine de Bourbon, tatal lui Henric al IV-lea,<br />
care devenind rege al Frantei, la 1589, o Incorporeaza<br />
definitiv acestei tAri.<br />
Portugalia Incepe a cunoaste inflorirea spre finele<br />
secolului al X111-lea sub Denis, carula ii urmeaza.<br />
Alfons al IV-lea care duce rasboae cu succes In<br />
contra matfrilor si Castiliei prosperitatea Portugaliei<br />
se accentueaza Inca sub Jean Bastardul, proclamat<br />
rege la 1385.<br />
Castilla a fost prada, in secolul al X111-lea si at<br />
XIV-lea, multor ra.zboae civile si incalcari straine<br />
pana se sue pe tronul ei, prin forta armelor, Fa 1368,<br />
Henric al Thlea, care bate pe portughezi i Intareste<br />
regatul.<br />
Un secol si ceva mai tarziu, la 1479, prin casa.-<br />
toria Isabelei de Aragon cu Ferdinand, Aragonul<br />
Castilla sant reunite sub aceiasi coroana.
— 121 —<br />
Grenada, era in sec() u XIV-lea singurul regat<br />
maur din Spania ; in 1492 este si ea cucerita. de<br />
crestini si dominatia arabä dispare definitiv din Spania<br />
unde se mentinuse aproape opt secole.<br />
Sa trecem acum Pirinei in Franta, a carei stare<br />
este suficient de cunoscutä ca sä ne multumim sä<br />
spunem ca la moartealui Ludovic al XI-lea (1483)<br />
regatul unitar a inlocuit definitiv regimul fendal.<br />
In Anglia, dupa o epoca de stralucire In veacul<br />
al XIV-lea, urmeaza, in a doua jumatate a veacului<br />
al XV-lea mai ales, violente lupte pentru dornnie.<br />
In fine, spre sfarsitul veacului al XV-lea Tudoril<br />
Inlocuesc pe Platageneti Anglia Isi recapata unitatea<br />
si puterea.<br />
Epoca de care ne ocupam marcheaza Inceputul<br />
disolvarii Imperiului de Occident, care sub Carol<br />
cel Mare §i Imparatii ce i-au urmat tinde sa Intocuiasca<br />
disparutul Imperiu Roman.<br />
Micile monarhii recapa.ta forte si cei mai puternici<br />
Incep sä se gnverneze singuri, unele orase se declara<br />
independente si faramitarea este generala dupa onarele<br />
interegn".<br />
Printre cei man, In secolul X1V-lea erau casele de<br />
. Bavaria, Boemia si Austria can disputau tronurile<br />
si proviinciile, jar titlul ce imparat continua sa existe<br />
si sä fie detinut de suverani ce nu puteau obtine recunoasterea<br />
tuturor supusilor lor.<br />
Diversele parti si cantoane ale Eivetiei profita de<br />
aceastä situatie pentru a-si castiga independenta, pe<br />
care o apara cu un curaj legendar impotriva printilor<br />
cei mat puternici.<br />
La 1513, confederatia Elvetiana este completata si<br />
si formata din 13 cantoane.
- 122 ---<br />
Italia era impartita intre o multime de suverani,<br />
mai tnici sau mai marl, vesnic teren de lupta si de<br />
ocupatii, cand de catre francezi, cand de catre trupele<br />
Imperiului, sfasiata, rnai rnult Inca de cat celealte<br />
tan, de diferendele religioase, ceea ce nu iinpiedica<br />
Insa Inflorirea activitatii intelectuale, artelor si comertului,<br />
mai ales in orasele i porturile libere, constituite<br />
de multe on In ligi pentru a se apara de<br />
tirani.<br />
°ragle hanseatice se constituesc In organizatii<br />
regulate Inca dela 1361.<br />
Liga inglobeaza apoi din ce In ce mai multe orase,<br />
aproape toate cele din Prusia.<br />
Danemarca, cunoaste si ea lupte pentru domnie<br />
un fel de independenta.<br />
Norvegia se instituise In regat si In 1387 sub<br />
regina Margherita, norvegienii invadeaza Suedia;<br />
jar zece ani mai tarziu cele trei regate nordice formeaza<br />
o uniune, sub un singur rege Eric de Pomerania,<br />
care uniune dureaza Insa numai pana la 1448,<br />
fiind refacuta apoi la 1457.<br />
Polonia fi Lituania au lost unite In mod stabil<br />
de Ladislav al V-lea la 1401.<br />
Urmeaza apoi Ladislav al VI-lea, ucis In batalia<br />
dela Varna (1454) si Casimir al IV-lea care mareste<br />
enorm privilegiile nobililor.<br />
Prusia fusese cucerita de Ordinal teutonic,<br />
care se stabilise ad la finele secolului al XIII-lea, si<br />
a dus multe lupte contra Lituanilor si Polonezilor<br />
pand au fost rau batuti la 1409 de Ladislav Iagelon<br />
regele Poloniei i apoi mai tarziu timp, de 3<br />
am, dela 1463 — 66, Prusia a fost devastata de polonezii<br />
lui Casimir al IV-lea, cea mai mare parte<br />
a Prusiei trecand sub suzeranitatea Poloniei.
- 123 ---<br />
Rusla intreaga recunoaste un singur suveran si se<br />
gaseste inchegata. la 1462 sub Ivan al Thlea.<br />
In fine Turcii, dupa cucerirea Constantinopolei<br />
(1453), se intind In Europa sub sultanii lor Baiazet<br />
al II-lea, Selim, ajungand in incursiunile lor pana in<br />
Carintia si Styria.<br />
Prima observatie care se prezinta mintii, cand<br />
comparam situatia din primele veacuri ale evului<br />
mediu cu aceea din ultimele Jul veacuri, este ca in<br />
primele s'au constituit popoarele, jar in ultimele sta.-<br />
tele si mai ales monarhiile.<br />
In alcatuirile politice, poporul conteaza prea putin.<br />
Vointa catorva nobili, jocul succesittnilor, casatoriile,<br />
donatiile chiar, maresc sau micsoreaza domeniul<br />
diversilor monarhi.<br />
Stabilizarea si intarirea monarhiilor, atrage insa<br />
dupa sine si pe aceea a statelor.<br />
Este drept ca Inchegarea definitiva a multor state<br />
moderne s'a facut mult rnai tarziu; a unora abea in<br />
secolul al XIX-lea dar o vedem totusi desemnandu-se<br />
Inca dela finele evului mediu.<br />
Chiar in statele ce nu ating o puternica unitate<br />
Inca din acea epoca, se poate observa, In genere,<br />
o miscare de gravitatie in sensul inchegarilor<br />
de mai tarziu.<br />
Aruncand acum o privire generala asupra putinului<br />
pe care l'am relevat din istoria evului mediu,<br />
putem sa ne dant seama ca departe de a Ii o epoca<br />
de amortire, aceasta perioada a fost, — cu excel).<br />
tia catorva secole poate, — perioada cea mai activa,<br />
cea mai interesanta si cea mai rodnica in consecinte<br />
din istoria Europe' i tarilor inconjuratoare.
-- 124 -<br />
La Inceputul ei vedem naruirea unei lumi i unor<br />
credinte, sfarWul unei civilizatii.<br />
Urmeaza apoi cea mai continua §i mare deplasare<br />
de popoare, --- dela est spre vest, -- pe care a cunoscut-o<br />
istoria.<br />
Aceste popoare se wan, se amalgameaza, produc<br />
noi tipuri etnice, baza nationalitatilor de mai<br />
tarziu.<br />
Dupa marile deplasari, procesul acesta incepe sa<br />
ia forma locala, singura compatibila cu starea de<br />
anarhie rezultand din lipsa unor autoritati centrale<br />
destul de puternice ; avem regimul feudal.<br />
Cruciatele ti dau o grea lovitura. §i contribuesc la<br />
sfaramarea compartimentarii locale.<br />
Autoritatea, care lipsea, incepe a se constitui sub<br />
forma monarhiilor.<br />
le§ite din preeminenta feudal, acestea cauta repede<br />
un sprijin in popor, pentru a distruge regimui<br />
care le dase na§tere.<br />
Ast-fel incepe sa capete importanta elementul national,<br />
sa se stabileasca Iegaturi puternice intre monarhie<br />
§i popor, sä se ajunga la stabilitatea din care<br />
vor ie§i adevaratele state.
CAPITOLUL II<br />
Ivirea preocuparilor de organizare<br />
economica<br />
§ 1. Observatii generate.<br />
lstoria economica a evului mediu poate constitui<br />
pentru cercetatori un studiu pasionant.<br />
Cum traiau si cum se hraneau popoare intregi in<br />
deplasare, cum se constitue economia locala i oraseneasca,<br />
cauzele i efectele economice ale cruciatelor,<br />
desvoltarea corporatiilor, agricultura In sistemut<br />
feudal, masurile luate de teama foametei si rezultatele<br />
lor, preturi maximale i minimale, prohibirea Imprumutului<br />
cu dobând i efectele ei, — sant numai<br />
unele din chestiunile pe earl economistii, posteriori<br />
acestei epoci, ar avea mare interes sä le studieze.<br />
Nu tot ast-fel se prezentau Insa lucrurile pentru<br />
actorii vietii medievale.<br />
Ei s'au preocupat, In primul rand, sä se conserve,<br />
sä-si creeze putina siguranta.<br />
Cadrul politic a rezultat din empirism i desfasurarea<br />
evenimentelor.<br />
Conducerea gruparilor politice a ajuns, pur i simplu,<br />
In mana sefului eel mai puternic.<br />
In asemenea conditii cu o viata economica
- 126<br />
aproape exclusiv locala, este firesc sä nu se Ii ocupat<br />
nimeni de alcatuirea vre'unor sisteme economice de<br />
ansamblu.<br />
Astfel ca observatiile Cu caracter istoric pe cari<br />
le-am prezentat in capitolul precedent, ne dispenseaza<br />
sA aratam acum mai pe larg, de ce nu este<br />
locul sa citam, pentru cea mai mare parte a evului<br />
mediu, vre-o doctrina economica sau sociala.<br />
Marele interes al acestei perioade pentru noi va fi<br />
Insa altul : vom vedea cum sistemele de organizare<br />
sociala i studiul chestiunilor economice reintra in<br />
sfera de preocupare a ganditorilor.<br />
lar interesul pe care-I prezinta pentru noi ideile<br />
ernise in aceste directiuni va fi marit prin faptul<br />
Ca aceasta avea loc tocmai in epoca de plina reorganizare<br />
a Europei si inteun timp de netagaduita<br />
predominare a preocuparilor religioase.<br />
§ 2. Preocupari economice la Arabi<br />
Spunem „arabi" fund-La se spune in mod obisnuit<br />
„civilizatia araba" coprinzandu-se sub aceasta<br />
denumire civilizatia rnai multor popoare musulrnane.<br />
Existenta acestei civilizatii nu poate fi ignorata de<br />
nici until din cei preocupgi de vre-un aspect oarecare<br />
al gandirii omenesti.<br />
Ea se desvolta in mod stralucit intre predicatiunea<br />
islamului i fuga la IN/leclina, (622) si pasna la inceputul<br />
veacului al XIII-lea, dupa invaziunea mongolilor.<br />
„Aceasta perioada este una din cele mai fecunde<br />
„pe care poate sa o ofere istoria literaturilor, ; poetii<br />
„si astronomii, literatii si istoricii, savantii de toate<br />
„felurile abunda. In tarile de limba araba i califatul<br />
datoreste splendoarea mai mult literelor decat
— 127 —<br />
„armelor", — spune J. Preux inteun foarte docu-<br />
„rnentat studiu”. 1)<br />
Aci ne vom limita observatiile exclusiv la doua<br />
puncte<br />
a) in ce mod s'au manifestat preocuparile economice<br />
in aceasta civilizatie ;<br />
b) in ce mod i-au manifestat acestea influenta<br />
asupra unor autori din apus.<br />
Istoridil arabi, poate mai mult de cat altii, s'au<br />
ocupat In mod incidental §i de unele chestiuni economice.<br />
0 mentiune speciala merita insa unii cari s'au<br />
ridicat deasupra naratiunii pentru a degaja din istorie<br />
sisteme de ansam131u.<br />
Dintre aceVia vom cita pe Ibn Khaldoan (1332<br />
—1378), exclusiv pentru felul in care Intelege rolul<br />
istoricului.<br />
In renumitele sale „Prolegomene" la „Istoria universala"<br />
el spune :<br />
„....istoria are drept adevarat scop sä ne faca sa in-<br />
„telegem starea sociala a omului, adica civilizatia<br />
,sa ne arate fenomenele de cari se leaga in mod<br />
„natural, adica viata salbatica, indulcirea moravurilor,<br />
„spiritul de familie §i trib, deosebitele feluri de su-<br />
„perioritati pe can popoarele le obtin unele asupra<br />
„altora i din can se nasc imperiile i dinastiile, deo-<br />
,sebirea de ranguri, ocupatiile carora oamenii Ii<br />
,consacrä munca i truda, cum sant profesiunile lu-<br />
„crative, mqte§ugurile, §ffintele, artele, in fine toate<br />
„schimbarile pe can natura lucrurilor poate sa o ope-<br />
„reze in caracterul societatilor...”<br />
1) in Grande enciclopedie» op. cit. la cuvantul »Arabe», de<br />
unde luam ei datele ce unneaz'a.
-- 123 -<br />
Ar fi desigur interesant de urmarit in scrierile ace<br />
stui autor felul cum aplica aceste frumoase principii<br />
de intelegere a vietii sociale i poate ca nu ar<br />
fi exclus sä-1 prenumaram printre precursorii interpretarii<br />
materialiste a istoriei !<br />
In aceasta lucrare elementara ne vom multumi numai<br />
Cu citarea pasagiului de mai sus, suficient de<br />
clar ca sa se poata dispensa de comentarii.<br />
Printre savantii arabi, geografii au fost Insa cei<br />
cari au dat mai multa atentie chestiunilor economice.<br />
Geografii arabi nu au fost intrecuti pana in timpurile<br />
moderne, cu toate Ca nu au avut decat mijloacele<br />
culturale si informative din timpul evului mediu.<br />
Calatori pasionati, ei au cutreerat tarile pana In<br />
Scandinavia si China, adunand o suma de date pretioase<br />
prin obiectivitatea ion i fiind-ca sant stabilite<br />
prin observatia directa de catre autor.<br />
Dar lucrarile lor mai au In genere i meritul de a<br />
lmbratisa mai multe aspecte ale tinuturilor sau tarilor<br />
studiate, printre cari cele economice i chiar financiare<br />
ocupa un loc de frunte.<br />
In 891, gasitn prima geografie „Cartea tarilor"<br />
datorita lui YakOubi, In care, pe langa informatiile<br />
topograf ice, sant descrise, sistematic, marile drumuri<br />
comerciale, starea meseriilor, comertului, agriculturii<br />
din fiecare regiune i chiar productivitatea impozitelor.<br />
Un alt geograf Kodirma, mit In 948, descrie organizarea<br />
imperiului, atributinnile diverselor autoritati,<br />
i drumurile postale si se ocupa de organizarea<br />
finantelor i dreptul administrativ nu numai din imperiul<br />
califilor dar si din tarile Invecinate.<br />
Si tot ast-fel se continua ; pana la finele seco-
- 129 -<br />
lului al X1V-lea, seria marilor geografi, dintre cari<br />
multi sant si adevarati economisti i financiari, ale<br />
caror opere ar merita sä fie studiate amanuntit<br />
de cei ce se ocupa de istoria economica.<br />
Cultura araba a parvenit in occident mai ales prin<br />
Africa de nord i Spania, unde se creaza i o universitate<br />
celebra, la Cordova.<br />
Acolo invata Gerbert, viitorul papa Silvestru al<br />
II-lea (999-1003)<br />
Roger Bacon, unul din marii ganditori ai evului<br />
mediu (1214-1294) recomanda insistent studiul limbei<br />
arabe, caci spune el : „Dumnezeu da intelepciunea<br />
„cui vrea el; nu i-a placut sä o dea iatinilor si filo-<br />
„fia nu a fost desavarsita de cat de trei on de la<br />
„Inceputul lumii : la evrei, la greci si la arabi „(opus<br />
„tertium cap. X).<br />
Patin mai tarziu, papa Clement al V-lea prin constitutia<br />
„De magistris” dispune : „Ordonam sä se<br />
„gaseasca, in universitatile din Paris, Oxford, Bolo-<br />
„nia si Salamanca, savanti catolici avand o cunos-<br />
„Uinta suficienta a limbilor ebraica, greaca, arabil§i<br />
„cahaldeeana”.<br />
Era, in adevar mare nevoe de aceasta cunostinta,<br />
primele traduceri din araba fund cu totul rudimentare,<br />
'facute de oameni inculti sau prin traducere<br />
ocolita in 3-4 limbi, ceea ce intuneca cu totul sensul<br />
original.<br />
Merita sä fie relevat faptuI ca multe opere ale civilizatiei<br />
eline au ajuns intai la cunostiinta occidentului<br />
prin intermediul culturii arabe.<br />
Ast-fel s'a intamplat cu unele opere de searna ale<br />
lui Aristot, traduse succesiv in limba siriaca, in<br />
araba, in evree i apoi in latineste.
- 130 -<br />
Abea In secolul al XVI-lea incep sa apara In occident<br />
lucrari mai bune pentru cunoaterea civilizaiei<br />
arabe.<br />
Nu se poate contesta Insa ca Inca din secolul al<br />
XIII-lea, daca nu i al XII-lea, cultura araba i cea<br />
orientala in general exercita o puternica influenta<br />
asupra ganditorilor din occident.<br />
Credem ca am putea merge chiar mai departe §I<br />
atribui acestei influente rena*terea In occident a adevaratei<br />
culturi, ce urmeaza interpretarilor stramte, am<br />
putea spune chiar silabisirilor, in can se rezuma<br />
buna parte din activitatea intelectuala a evului mediu.<br />
§ 3. Scolasticii<br />
Prin „ scolastica" unii inteleg filosofia creata int<br />
§coli, atat in antichitate cat §i In evul rnediu.<br />
Inteun sens ceva mai restrans, prin aceasta denumire<br />
s'ar Intelege filosofia medievala a bizantinilor,<br />
arabilor, evreilor i cre§tinilor din occident.<br />
Intealt sens, In fine, prin „scolastica". se intelege<br />
o metoda de lucru comuna, care consista, In special<br />
In comentarea i adnotarea textelor in coala co<br />
mentare ce poate merge atat de departe Meat sa<br />
formeze o filosofie proprie, dar cladqte tot pe texte<br />
sau pe o filosofie cunoscuta.<br />
Scolastica medievala Ii gase0e plina desvoltare-<br />
In occidentul cretin : Franta, Insulele Britanice,<br />
rile de Jos, Germania, Elvetia, Italia, Spania.<br />
Scolasticei, — atat de hulita oi ridiculizata uneori,<br />
— Ii revine, In buna parte, meritul de a fi rupt valut<br />
de ignoranta care acoperea occidentul §i centrul Europei<br />
dupa navalirile barbare §i pana In secolul at<br />
IX-lea.
-131 —<br />
Carol cel Mare §i Alcain, trebuesc neaparat citati<br />
ca pionierii desteptarii intelectuale.<br />
De origina anglo-saxona, Alcuin a ramas de la<br />
781 si pana la 796 la curtea lui Carol eel Mare,<br />
unde, cu eel mai activ concurs al acestuia, a infiintat<br />
o scoala a curtii, devenita apoi un fel de academie<br />
—, instruind, in primul rand pe Carol eel<br />
Mare el insusi, familia lui, curtenii si chiar servitorii.<br />
Sub impul.,iunea lor se fundeaza si se desvolta o<br />
suma de scoli in sanul diverselor asezari cu caracter<br />
religios.<br />
Alcuin, el insusi, se retrage, in 796, la n abbayea<br />
Saint-Martin, unde conduce, Cu multa insufletire o<br />
scoala careia ii consacra restul vietii sale (moare in 804).<br />
De aci inainte Incep a se succeda scolasticii de<br />
seama, ale caror flume nu le mai citam, multumindu-ne<br />
numai sä mentionam activitatea scolastica, ca o intro-<br />
ducere la studiul doctrinei lui Saint Thomas d'Acquin.<br />
In istoria scolasticei, autorii sant In genere de<br />
acord In a deosebi o prima perioada, care incepe<br />
cu secolul al 1X-lea si se sfarseste cu al XII-lea.<br />
Activitatea incepe, de obicei, printr'o analiza, cu<br />
caracter gramatical, a vorbelor, trecand apoi la cautarea<br />
sensului cuvintelor, sensului frazelor si apoi al<br />
textului intreg.<br />
Se ajunge ast-fel la discutii filosofice, printre care<br />
aceea a n universalilora a ramas celebra.<br />
"Realiftii" sustineau ca real este numai ceea ce<br />
este universal.<br />
sustineau ca real este numai indlvidul<br />
; bine-inteles si unii si altii, cu desvoltari<br />
nuante ce au variat cu timpul.
- 132 -<br />
In §coli se predau In genere, „cele sapte arte liberale",<br />
deosebite In : trivium : gramatica, retorica<br />
dialectica si quatrivium aritmetica, geometrie, astro-<br />
nomie si muzica.<br />
Ceea ce ne uimeste este indrazneala acestor filosofi,<br />
toti clerici, can cautau sa explice religia prin<br />
filosofie sau cel putin sä le puna de acord, mergand<br />
pana la erezie.<br />
Ca un exernplu tipic a felului de a lucra din aceastd<br />
perioada putem cita pe Pierre Abelard (1079-1142),<br />
cunoscut si prin aventura sa faimoasd Cu Heloise,.<br />
lupte interminabile pentru a se apdra de acuzatiile<br />
de erezie, dar mai ales ca filosof, muzicant si pentruL<br />
marele succes pe care-1 aveau lectiunile sale.<br />
Abelard cautd sä cornpue „une sotnme" de filosofie<br />
si una de teologie In cari sa fie indicate, pentru<br />
fie-care chestiune, tot ce se gaseste asupra ei<br />
cartile sfinte, ce au scris teologii, filosofii si poetii,<br />
pentru a stabili ast-fel bazele silogismelor ce serveau<br />
la noui constructiuni.<br />
Este dar o aplicatie a sistemului eminamente scolastic<br />
de a baza oni-ce constructie noud pe co autoritate<br />
recunoscutd ; constructia cea noua fiind depura<br />
dialectica.<br />
In aceastd prima perioada este Infrant Intai normalismul,<br />
dar apoi si realismul, pentruca nici until<br />
nici altul nu se puteau Impdca cu dogmele crestine..<br />
Perioada 11-a, care incepe In secolul al XIII-lea<br />
si se Intinde pand pe la mijlocul celui urmator, estecaracterizata<br />
print' o considerabild largire a orizonturilor<br />
scolastice.
— 133 —<br />
Se creaza universitati, materialul saracacios din<br />
prima perioada se marqte mult, mai ales prin cunoasterea<br />
operelor clasice si orientale, printre cari<br />
ale lui Aristot ocupa locul de frunte.<br />
Spania este in genere canalul prin care multe opere<br />
de valoare ajung la cunostinta occidentului.<br />
Cadrul invatamantului se largeste, dandu-se a<br />
deosebita atentie si logicei, fizicei si metafizicei.<br />
Unii autori de seama nu mai simt nevoia sa se<br />
intemeieze neaparat pe autoritati recunoscute, Ii<br />
construesc o filosofie si sisteme proprii.<br />
In aceasta perioada, la un moment dat realismul<br />
renaste i ajunge la maxima faimoasa „ Omnia unum,<br />
qua quicquid est, est Deus" (Toate fiintele sant<br />
una, fund-ca tot ce este este Dumnezeu), de unde,<br />
bine-inteles acuzatii de erezie, persecutii si discredit<br />
asupra scolasticilor.<br />
Cu Albert cel Mare Ins a creditul lor incepe a fi<br />
re stabilit.<br />
Persona] considerabil, fost „provincial" al dominicanilor,<br />
episcop de Ratisbona, stabilit apoi la Co-<br />
Ionia, acest autor contribue foarte mult la largirea<br />
cadrului discutiunilor scolastice, — complicate si de<br />
interminabile rivalitati Intre diverse ordine eclesiastice.<br />
El este unul din cei ce au contribuit mai mult la<br />
introducerea studiului de ansamblu al operilor cercetate<br />
si ridicarea spre orizonturi filosofice mai largi.<br />
Am citat acest autor mai ales fiind-ca el poate Ii<br />
considerat ca maestrul lui Saint Thomas d'Acquin,<br />
care ridica scolastica la apogeul say.<br />
Dupa aceasta spre finele secolului al XIV-lea, ur-
- 134 -<br />
meaza o epoca de rapida decadenta, pe care unii<br />
autori o numesc perioada a 111-a a scolasticei.<br />
Cauzele acestei decadente sant multiple si nu este<br />
locul sä le expunem ad.<br />
Putem totusi mentiona : o pronuntata tendinta spre<br />
erezie, — mergand chiar pana la negarea totala a religiei<br />
a carei inventie este atribuita unor impostori: Moise,<br />
Isus Cristossi Mahomed, — lupta papalitatii cu puterea<br />
temporala, convingerea tot mai raspandita ca ideile<br />
nu sant decat idei si cuvintele can le exprima nu au<br />
alt sens decat eel pe care li-1 dau oamenii,—ca deci<br />
„ideaux" si „universaux" desemneaza simple raporturi,—precum<br />
i aparitia stiintelor exacte.<br />
Frumoasa logica verbala, atat de scumpa<br />
pierde astfel baza i importanta i cu ea<br />
putem considera ca dispare i scolastica.<br />
Indiferent de valoarea ideilor propuse in acest sistem,<br />
trebue sä se recunoasca scolasticei nu numai<br />
marele merit de a ft redesteptat activitatea intelectuala<br />
dar si de a fi fost punctul de intalnire i fierbere,—ca<br />
sa spunem astfel, — a o suma de sisteme<br />
filosofii din can au iesit apoi conceptii noi noi<br />
cercetari stiintifice.<br />
§ 4. Reaparitia studiilor Cu caracter social<br />
economic<br />
Acura ca am fixat principalul cadru intelectual al<br />
evului mediu sä ne Intoarcem la obiectul preocuparilor<br />
noastre : studiile cu caracter economic si social.<br />
Reaparitia acestora poate fi atribuita intai renasterii<br />
economice care incepe In Spania, Italia, Germania de<br />
nord, Flandra, In preajma anului 1000 si se desvolta
- 135 -<br />
sub influenta unor cauze despre cad am spus deja<br />
ceva in capitolul I al acestei parti (a Ill-a).<br />
Comertul devenind mai activ, incepe a se forma<br />
o burghezie pe care o intereseaza chestiunile cu<br />
caracter economic.<br />
In consecinta incepem a vedea autori ocupanduse,—In<br />
mod incidental mai ales, —cu unele chestiuni<br />
la ordinea zilei, cum ar fi aceea a justului pre, a<br />
uzurii, a monetei, a mijloacelor pentru a Inlatura foametea<br />
i asa mai departe.<br />
Pe de alt parte, prin realizarea unei oarecari sigurante<br />
stabilitate a monarhiilor si statelor, precum i cu -<br />
noasterea unor opere ale lui Aristot, se pune problema<br />
organizarii sociale çi economice.<br />
Pentru a condensa insa cat mai mult acest studiu,<br />
ne vom multumi sä examinam, pentru organizarea<br />
economica i social in genere, numai doctrina celui<br />
mai stralucit ganditor al evului mediu : Saint Thomas<br />
d'Acquin.<br />
Vom mentiona apoi numele catorva autori cari au<br />
studiat mai de aproape principala problema economica<br />
a evului mediu : chestiunea monetara, insistand ceva<br />
mai Inuit asupra excelentului studiu al lui Nicolas<br />
Oresme.<br />
Data fiind importanta acestor chestiuni i acestor<br />
autori vom consacra un capitol lui Saint Thomas<br />
d'Acquin si unul lui Nicolas Oresme i chestiunei<br />
monetare.
CAPITOLUL 111<br />
Doctrinele lui Saint Thomas d'Acquin<br />
§ 1. Biwa/le, opere, observatii generale<br />
Thomas d'Acquin, supranumit mai tarziu si<br />
„doctor angelicus", „doctor universitatis" si „Ingerul<br />
s'a nascut, din nobila familie a contilor de<br />
Acquino, la 1227, in castelul dela Rocca Secca, langa<br />
Acquino (regatul Neapole).<br />
A studiat la Neapole, a intrat in ordinul dorninicanilor,<br />
cu toata opunerea familiei si a plecat apoi<br />
la CoIonia sä urmeze invkamantul lui Albert cel<br />
Mare.<br />
Fiind putin vorbaret, colegii lui l'au supranumit<br />
nboul mut din Sicilia".<br />
Se povesteste Ca Albert cel Mare auzind despre<br />
aceasta ar fi spus : „acest bou va mugi atat de<br />
tare Incat va fi auzit de lumea Intreaga".<br />
Merge la Paris, cu maestrul sau i obtine ba-<br />
calaureatul In teologie, este numit apoi profesor<br />
la Colonia, jar in 1251 se reintoarce la Paris unde<br />
isi obtine licenta In teologie si In 1257, este numit<br />
doctor.<br />
Lectiunile sale au un succes rasunator, i se ofera<br />
tot felul de onoruri pe can le refuza, primind flu-<br />
Thai, In 1271, sä Indeplineasca, la Roma, functiunea<br />
de „maestru al palatului".
' — 137<br />
In fine, in 1273, In drum spre conciliul dela Lyon<br />
se Imbolnaveste, se opreste in „abbaye" --- a cisterciana.'<br />
din Fossa-Nuova, unde moare, In 1274.<br />
Dat fiind marele sau renume, corpul este revendicat<br />
de cistercieni, la cari murise, de ordinul clominicanilor<br />
din cale facea parte si de familie.<br />
Tocmai In 1368, papa Urban al V-lea rezolva diferendul<br />
hotarand ca dominicanii sa intre in posesiunea<br />
corpului, Ca un brat sa fie dat bisericii Saint-<br />
Jacques din Paris, jar o nfana familiei.<br />
Dupa moartea lui Thomas, se isca vii discutiuni<br />
asupra ortodoxiei operei sa1e, in care In adevar erau<br />
cateva idei cam riscate din acest punct de vedere.<br />
Biserica intelege insa maretia acestei opere, jar<br />
papa Jean al XX-lea 11 canonizeaza, In 1322, fara a<br />
se face o ancheta asupra miracolelor sale,—ca pentru alti<br />
sfinti,— socotindu-se ca fiecare scriere a lui este un<br />
miracol „Quod scripsit articulos, tot miracula fecit".<br />
lar mai tarziu „Les Peres" (demnitarii eclesiastici)<br />
„ai conciliului din Tarent au voit ca in mijlocul<br />
„adunarii lor, Impreuna cu divinele carti ale sfintei<br />
„scripturi si cu decretele supremilor pontifi, pe altar<br />
„chiar, sa tie depusa deschisa „Somma" lui Saint<br />
„Thomas d'Acquin, in care fiecare sä peata gsi<br />
„sfaturi, ratiunea, oracole".<br />
Leon al XIII, in enciclica ,Aeaternis Patris" (4<br />
August 1879) proclama ca, intre toti doctorii scolastici,<br />
Saint Thomas d'Acquin, este printul si maestrul<br />
tuturor, Ca a mostenit inteligenta tuturor doctorilor<br />
can l'au precedat').<br />
Acordul este general Ca acest autor a fost cel mai<br />
I) Datele i pasagiile de mai sus sfint extrase din «Grande Enciclopedie>><br />
la articolul Saint Thomas diAcquin.
- 138 -<br />
mare filosof i teolog al evului mediu, unul din ace<br />
ganditori, despre cari am spus ca. Incarneaza si reprezinta<br />
spiritul unei intregi epoci.<br />
Activitatea lui Saint Thomas este departe de a se<br />
fi desfasurat numai pe terenul religios.<br />
Ca si marii filosofii ai antichitatii, el cauta sä armonizeze<br />
cunostintele si sistemele, fie filosofice, fie<br />
religioase.<br />
Nu este locul aci sa cautarn a stabili care a fost<br />
filosofia lui, nici sa-i trecem in revista si sa analizam<br />
toate operele.<br />
In consecinta ne vom multumi sä luam cunostinta<br />
de latura sociala i economica a doctrinelor sale.<br />
Acestea sunt expuse in „ Summa telogica"„Comenti<br />
ad Aristotile", „De regimine ludaeorum" §i<br />
„De regimine principium" (din care Sant Thomas<br />
a scris cartea I si patru capitole din cartea Il-a, reslul<br />
continuat, in acela§ spirit, de discipolul sau<br />
Tholomeu Piadoni, episcop de Torcello, el insusi<br />
un distins scriitor).<br />
In ceea ce priveste „ Commenti ad Aristotile", au<br />
fost discutiuni asupra originalitatii ideilor lui Saint<br />
Thomas.<br />
Bauman exprima parerea ca ele redau ldeile lui<br />
Saint Thomas.<br />
Antoniades crede cä ele redau, pur i simplu, ideile<br />
lui Aristot.<br />
Altii, in fine, cred ca Saint Thomas a corectat<br />
toata partea naturalista a doctrinelor lui Aristot prin<br />
conceptia crestina. Ar fi, cum s'a spus, o doctrina<br />
„aristotilo-tomista".<br />
De altfel este si discutiune asupra originalitatii
- 139 -<br />
celei de a doua jumatati a acestei opere, conforma<br />
totusi cu doctrina lui Saint Thomas. 0.<br />
In ceeace ne priveste, ne multumim sä observam<br />
ca. vom gasi, incontestabil, in analiza doctrinelor ce<br />
ne intereseaza, multe idei ce nu apartin lui Aristot<br />
o foarte potrivita conciliere intre filosofia antica si<br />
doctrina cretin.<br />
§ 2. Teorii asupra formelor de gavernameint<br />
Una din cele mai interesante doctrine ale lui Saint<br />
Thomas, data fiind mai ales epoca in care a fost elaborata,<br />
este acea asupra formelor de guvernilmant. 2)<br />
In „Etica" VIII, X § 1„De regimiize" I, „Politica"<br />
If, vii § 1, 111 VI § 3, IV m § 1, Saint Thomas<br />
.clasifica regimurile politice din diverse puncte<br />
de vedere, toate foarte interesante.<br />
Regimurile politice bane sant cele ce au de scop<br />
binele comun, jar cele rele interesele particulare ale<br />
guvernantilor.<br />
In fie-care fel de regim, vom putea face distinctii<br />
dupa numarul celor ce iau parte la guvernare.<br />
In regimurile bane, guvernarea unuia va fi regalltatea,<br />
a cator.va aristocra(ia, a marelui numar republica.<br />
Iar In cele rele, va fi respectiv : tirania, oligarhia,<br />
§i democrat:1a.<br />
Mai importanta Insa de cat numarul guvernantilor,<br />
va fi calitatea lor, ast fel ca vom avea „atotea re-<br />
1) Vezi Marcel Demongeot La theorie du regime mixte chez<br />
Saint Thomas d'Acquin» Teza la facultatea de drept din Paris<br />
sustinuta la 21 11 11927. Tipogran Carbone]. Paris.<br />
1) Foarte bine analizatti de D-I Marcel Demongeot in lueralea<br />
citatil, din care extragem multe din datele ce vor urma.
- 140 -<br />
gimuri politice cafe grade de deosebiri in bundtate<br />
sant tntre ceidteni" (Pol. IV n § 7).<br />
Hotarator in determinarea formei de guvernamant<br />
va fi „scopul" sau „idealul" cetatii (politia).<br />
0 cetate razboinica, de exemplu, Ii va da o<br />
forma de guvernamant apropriata si va lua drept §efi<br />
pe marii sai capitani.<br />
Scopurile acestea s'ar putea condensa in trei : virlutea,<br />
bogatia, libertatea, corespunzandu- le respectiv<br />
principiul : aristocratic, oligarhic §i democratic.<br />
lar primului scop, virtutea, cati-d ideea dominanta<br />
este unitatea, Ii corespunde regalitatea, cand ideea<br />
dominanta este aceea de justitie distribuiva ii<br />
corespunde aristocratia.<br />
In fine, scopurilor de mai sus li s'ar mai putea<br />
adaoga „egoismula guvernantilor, in care caz vom<br />
avea Urania", impropriu numita regim politic.<br />
Iar democratia satisface desideratul libertatiicelor<br />
„Legile umane, spune Saint Thomas, se disting<br />
„dupa diversele regimuri politice. Unul este regali-<br />
„tatea, atunci cand cetatea este guvernata de unul<br />
„singur, altul este aristocratia, adica guvernarea celor<br />
„mai buni sau mai marl, altul oligarhia, adica gu-<br />
„vernarea cator-va oameni bogati si puternici; altul<br />
„este guvernarea poporului numita democratie ; altul<br />
„tirania, regim cu totul vitiat (Summa teologica I-a<br />
II-ae q 95 art 4).<br />
Acestor regimuri simple, autorul le mai adaoga<br />
unul mixt : ,,politia” sau „republica” asupra caruia<br />
vom reveni.<br />
Cum vedem dar, clasificarile lui Saint Thomas sant<br />
foarte dare si pleaca de la criterii foarte interesante.
- 141 -<br />
SA examinam acum fie-care regim in parte si ce<br />
calitati ar trebui sa aiba dna ar fi In adevar ceea ce<br />
trebue sa fie.<br />
Regalitatea este guvernarea unuia singur, desemnat<br />
insa pentru aceasta prin virtutea sa deosebita (superexcellens<br />
in virtute).<br />
„Trebue ca regele, dna nu este rege numai de<br />
„forma, sa fie rege In baza unei perfecte eminente<br />
in virtute si bunatate." 1)<br />
El va trebui sa guverneze cu dragoste, sau mai<br />
bine zis, prin dragoste, iar nu prin forta, sau teroare,<br />
ca un than.<br />
Pentru a se asigura continuitatea In guvernare,<br />
regele trebue mentinut toata viata in postul sau.<br />
lar corolarul in guvernare, este CA puterea<br />
regelui trebue sa fie absolute' ; toti trebue sa-i se<br />
supuna, jar el sa nu fie supus nici unei legi, de cat<br />
celei a constiintei sale, caci ar fi absurd ca regele<br />
-Wand legile sa se oblige pe sine Insusi.<br />
Unitatea nu rezulta din egalitate, pentru ca nici<br />
intre cetateni nu exista uniformitate.<br />
0 cetate nu este o „adunatura" ci o ,multitudo<br />
consociata", un tot armonic ,o unitate de ordonatie<br />
spre un scop comae spune Saint Thomas 2).<br />
lata dar in ce consista principalele calitati ale regalitatii<br />
: virtutea, unit atea, continuitatea i cum se<br />
realizeaza ele.<br />
Gratie acestor calitati se poate realiza pacea, Inteleasa<br />
nu numai in sensul ,lipsei de seditiuni" dar<br />
In sensul mai Malt de „concordie", conlucrare a tuturor<br />
pentru binele comun.<br />
1) Vezi Demongeot op. cit. pag. 32.<br />
2) Demongeot op. cit. pag. 66.
- 142 -<br />
Aristocratia este bazata tot pe virtute.<br />
PrIn aceasta expresiune Saint Thomas nu intelege<br />
numai notiunea de opus vitiului, ci adevarata virtute<br />
cetateneaseei, care consista pentru guvernanti in urmarirea<br />
exclusiva si cu inteligenta a binelui comun,<br />
jar pentru guvernati in inteligenta, supunere si participare<br />
la trebile publice.<br />
Aristocratia va fi dar guvernamantul unei minoritati<br />
virtuoase.<br />
Ea are doua avantaje care-i sant proprii.<br />
Realizeaza un deziderat de justitiedistributivei prin<br />
faptul c toti cei virtuosi pot fi chemati, au vocatiune<br />
am put ea spune, la guvernare.<br />
Asigura utilizarea „eompetentei" fiecare din guvernanti<br />
adaogand-o pe a sa pe langa aceea a colegilor<br />
de guvernare.<br />
Din natura acestei forme de guvernamant decurg<br />
doua consecinte importante.<br />
Puterea aristocratilqr este fatal mente limitatei,<br />
aceea a fie carui din guvernanti find marginita de<br />
a celorlalti.<br />
Ea mai trebue sa fie si temporarei, ca toti cei<br />
virtuosi, — saraci sau bogati, sa poata ajunge la<br />
guvern are.<br />
Daca la guvern ar fi chemati numai cei bogati, sau<br />
mai bine-- zis „puternicia atunci am avea o guvernare<br />
„oligarhied", coruptie a aristocratiei.<br />
Calitatile proprii aristocratiei sant dar: virtutea,<br />
realizarea justitiei distributive i utilizarea competentelor.<br />
Democratia este regimul guvernarii de catre toti<br />
cetatenii; puterea de a guverna este Impartita intre<br />
toti.
— 143 —<br />
Avantajul propriu acestui regim este realizarea<br />
glezideratului de ,,libertate pentru toti".<br />
„ Justitia democratica consista In aceea cä toti tre-<br />
„bue sä participe la onoruri i la bunurile publice,<br />
„dupa o egalitate cantitativa jar nu dupa. demnitatea<br />
„personala a fiecaruia, sau dupa o proportie oare-<br />
„ care ; saracul trebue sä aiba cat bogatul, ignorantul<br />
„atat cat cel instruit').<br />
Pentru a se asigura realizarea acestui deziderat<br />
„in democratie, legea a hotarat cä guvernantii vor fi<br />
„alesi prin tragere la sor(i”, dar totusi cu un ternperament<br />
indispensabil.<br />
„Toate functiunile trebuesc ocupate prin tragere la<br />
„sorti, — adaoga. Saint Thomas,— sau cel putin acelea<br />
cari nu cer o mare intelepciune sau o mare prudenta,<br />
exceptand de exemplu conducerea armatei<br />
„consilium° 2).<br />
Consecintele acestui fel de recrutare al guvernannantilor<br />
vor fi:<br />
1°. durata foarte scurta a functiunilor, pentru a<br />
se da cat mai multe posibilitati tuturor sä ajunga la<br />
guvernare;<br />
2 0. peistrarea adevaratei puteri de ceitre adunarea<br />
poporulul, guvernantii momentului fiind simpli<br />
ei delegati ;<br />
30 . necesitatea de a retribui functiunile publice,<br />
ca sä le poata exercita i cei saraci.<br />
Acest gen de guvernare prezinta doua avantagii<br />
a) fiecare luand parte la guvernare va urmari,<br />
poate, cu mai multei ravna binele comun, decat<br />
{Lica guvernarea s'ar face in afara de el;<br />
1) Vezi Demongeot op. cit. pag. 48.<br />
2) Vezi Demongeot op. cit. pag. 49.
- 144 -<br />
b) este un mijloc, cate odata singurul, de a<br />
evita sedifiunile, cad cineva nu se poate revolta In<br />
contra unei guvernari la care si el ia parte.<br />
Iata cum se prezinta, la prima vedere regimul democratic.<br />
Fie-carui regim ii lipsesc unele din calitatile celorIalte.<br />
Dar in afara de aceasta, Saint Thomas observa<br />
ca regimul democratic nu realizeaza, In fond, nici<br />
lacea „libertate pentrti toti" care se arata a fi caractertil<br />
lui distinctiv.<br />
Regimul democratic fiind guvernarea celor multi, si<br />
cei mai multi In cetate fiind cei saraci, se ajunge<br />
a o guvernare de cdtre saraci, de care „plebe".<br />
Dar toti oamenii nu sant „liberi" In sensul pe<br />
care Saint Thomas Il da acestui cuvant, adica In<br />
stare sä se 'Thdrepte singuri spre adevdratul lor<br />
scop.<br />
Acestia sant In genere in minoritate, ast-fel ca prin<br />
guvernarea democratica se ajunge la oprimarea claselor<br />
superioare de cdtre pkbe.<br />
„Libertatea pentru toti s'ar putea realiza dar In<br />
regimuI democratic numai daca toti cetatenii ar fi<br />
egal de „liberi", ceeace Insa nu este cazul In fapt.<br />
Privind formele de guvernamant, In ansamblul<br />
Saint Thomas le Imparte in guverne „dominative",<br />
— cand „guvernul este stapdnut supqilor<br />
aceasta forma putandu-se transforma In „tiranie"<br />
cand guvernarea se impune prin forta, si „despotism"<br />
cand este acceptata prin slabiciunea supusilor,<br />
si In guverne ,politice" pe can le caracteri-<br />
zeaza ast-fel:<br />
In guvernaminlele politice guvernantii i supu§ii
- 145 -<br />
„se schimba, cei cari ocupa o functiune in cutare<br />
„an, sant simpli sup* anul urmator".<br />
Jar mai departe nume§te tot guvernari „politice,<br />
pe cele In leani cetatenii sant tratati ca oameni<br />
administrati spre binele lor.<br />
lntre aceste regimuri politice simple,— bine Inteles<br />
ca nu este vorba de tiranie, oligarhie, despotism,<br />
forme vitiate ce nici nu se pot numi adevarate regimuri<br />
politice, -- Saint Thomas nu ar fi fost obligat<br />
sa aleaga.<br />
Fie-care cetate nu are de cat dea forma cea<br />
mai potrivita cu dezideraele §i scopurile sale..<br />
Dore0e virtute, unitate, coninutate In guvernare ?<br />
Va alege regalitatea.<br />
Dore§te, pe langa virtute, justitie distributiva §i<br />
competenta ? Va alege aristocratia.<br />
Crede ca pentru realizarea „pacii" trebue sa se<br />
dea iluzia jibertdtii pentru to (1" ? Va alege democratia.<br />
').<br />
Judecand Insa in abstracto", Saint Thomas nu-§1<br />
ascunde preferintele pentru regalitate.<br />
,,Regalitatea este eel mai bun regim §i eel mai<br />
„conform cu dreapta ratiune". ').<br />
Acest regim va Intrupa cel mai bine virtutea, unitatea,<br />
continuitatea.<br />
Acest regim este cel mai potrivit pentru a stabili<br />
o pace definitivd, in sensul pe care l'am precizat<br />
de colaborare §i concordie, cad democratia degenereaza<br />
repede in oligarhie §i mai ales In tiranie.<br />
Ar ramane de lamurit un punct asupra canna nu<br />
putem ft prea afirmativi: regele trebuind sa fie de-<br />
I) Vezi Demongeot op. cit. pag. 29.<br />
2) Demongeot op. cit. pag. 55.
— 146 —<br />
semnat prin superioritatea virtutii sale, se pare ca<br />
Saint Thomas ar fi un partizan al regalitatii elective,<br />
sau cel putin al dreptului pentru cetateni de a<br />
nlocui pe regale care nu are, sau nu mai are aceasta<br />
calitate.<br />
lath' pentru regimurile politica simple.<br />
Fie-care din ele are avantajele §i desavsntajele<br />
sale<br />
Democratia, mai ales, se arata foarte defectuoasa<br />
sacrificand prea mult interesului de a mentine o pace<br />
provizorie.<br />
Saint Thomas se intreaba dar, cu drept cuvant ,<br />
klaca nu s'ar putea combina ast-fel regimurile politica<br />
In cat sä prezinte cat mai multe avantaje §i cat mai<br />
putine dezavantaje, intrebare la care raspunde afirmativ<br />
propunand tin regim mixt, ,republica", care<br />
daca nu ar fi mai buna de cat regalitatea sau aristocratia,<br />
ar putea, cel putin sa inlocuiasca democratia<br />
atat de defectuoasa.<br />
„Republica este ast-fel numita, spune Saint Tho-<br />
„mas, — fiind-ca este comuna at at bogatilor cat §i<br />
.saracilor" 1).<br />
Acest regim va fi o combinatie din cele simple, o<br />
mixiune a formelor acestora, asemanatoare cu cele<br />
din fizica, jar nu o simpla suprapunere, adica onai<br />
„multe lucruri reunite, nu numai fiind-ca sant supra-<br />
„puse in acela§ loc §i comprimate, dar constituind<br />
„ o adevarata uniune din care rezulta ceva formal<br />
,nou” 2).<br />
1) Vezi Demoucgeot op. cit. pag. 87.<br />
2) Vezi Demongeot op. cit. pag. 89
— 147—<br />
Dezideratul spre care trebue sä tinda un asememenea<br />
regim este de a multumi °I3e cat mai multi,<br />
dar farä a ajunge la o guvernare a plebei.<br />
„Un asemenea regim este jcel ce combina bine<br />
„regalitatea, prin faptul cä unul singur comanda,<br />
„— aristocratia, prin faptul ca mai multi sant la<br />
„putere datorita valorii lot, i democratia, prin<br />
Japtul ca guvernantii pot fi alesi din popor si de<br />
„catre el" ').<br />
Am avea dar un rege, deosebit pun virtute, ales<br />
pe viata si care at avea singur puterea de a decide<br />
Regele va fi ajutat de un grup de mai marl, alesi<br />
de popor dupa valoarea lor si ale caror functiuni<br />
at fi temporare ; aceasta nu insemneaza insa ca poate<br />
fi ales ori-cine i nici ca dreptul de vot ar fi egal<br />
pentru toti cetatenii.<br />
Poporul si-ar manifesta puterea prin aceasta alegere<br />
precum si prin crearea azalui (coutume).<br />
Regele singur poate edicta legile, dar el va tine<br />
seama in exercitiul acestui drept de uzurile primite<br />
de popor.<br />
Aceasta „republica" regim mixt, s'ar prezenta dar<br />
ca o forma de guvernamant absolut, deci cu toate<br />
caracterele si avantajele regalitatii, dar cu tempera- ,<br />
mentul ca regele ar fi ajutat, In opera sa de guvernare,<br />
pe de o parte, de un fel de consiliu ales de<br />
popor, pe de alta parte direct de popor care elaboreaza<br />
uzul.<br />
Atat acest consiliu de alesi, cat i colaborarea<br />
directa a poporului par a avea In doctrina lui Saint<br />
Thomas un rob consultativ, regele putand la nevoe_<br />
trece peste parerea lot, ceea ce Insa nu i-se recomanda.<br />
1) Vezi Demongeot op. cit. pag. 100.
- 148 -<br />
Prin aceasta regimul mixt al lui Saint Thomas se<br />
deosebeste de regimurile constitutionale de azi si se<br />
apropie mai mult de cele pe can istoria ni-le arata<br />
adesea ca regimuri de tranzitie intre absolutism si<br />
regimul Cu adevarat constitutional.<br />
Ideea unui regim mixt a existat si Inainte de Saint<br />
Thomas.<br />
Platon o emite in „Legile", dar Saint Thomas o<br />
combate ca fiind o combinatie de tiranie si democratie,<br />
doua rele din can nu poate iei nimic bun.<br />
Aristot ar fi pus principiul combinarei celor doua<br />
-forme.<br />
Teologi anteriori lui Saint Thomas, Saint Isidore<br />
in special, In sec. VII-lea In Spania, o reiau.<br />
Dar nici until nu analizeaza regimurile politice cu<br />
mai multa claritate nu deduce atat de potrivit,<br />
din partile bune i rele ale regimurilor simple, can<br />
ar trebui sa fie principiile generale ale unui regim mlxt.<br />
Am con siderat si sistematizat mai sus ideile lui<br />
Saint Thomas d'Acquin asupra regimurilor de guvernamant.<br />
Nu este dar locul sa mai rezumam i nici sa mai<br />
explicam o expunere destul de clara.<br />
Vom prezinta dar, drept Incheere, numai cAteva<br />
observatii suplimentare, in special asupra meritelor si<br />
importantei acestei doctrine a lui Saint Thomas.<br />
Studiul lui este pur teoretic si are un pronuntat<br />
caracter abstract.<br />
Totusi Saint Thomas nu pierde nici tin moment din<br />
vedere Ca In aplicatia practica principiile pe can le<br />
enunta trebuesc sa sufere importante modificari si<br />
adaptari.
- 149 --<br />
Acestea urmeaza a se face nu numai fata de I'mprejurarile<br />
exterioare, dar imai ales in raport cu sufletul,<br />
cu psychologia umana.<br />
Din Intreaga teorie se degajeaza o puternica<br />
adanca preocupare de umanitate.<br />
Cetatenii, guvernantii, guvernatii, sant priviti in tot<br />
momentul ca oameni, cu calitatile i slabiciunile lor,<br />
jar nu ca simple unitati abstracte, cum ii considera<br />
multi teoreticieni.<br />
Apoi preocuparea de finalitate a lui Saint Thomas,<br />
derivand dintr'un cretinism iarg i bineinteles, se<br />
ridica deasupra celei a marilor fiiosofi antici.<br />
Nu numai ca organizarea sociala trebue sä corespunda<br />
naturii umane, dar ea trebue sä creeze un tot,<br />
,coordonat" , bazat pe concordie i reciproca Intelegere,<br />
un tot quasi -- organic, am putea spune, cu scopuri<br />
sociale proprii, tot insa in care §i indivizii trebue<br />
sa gaseasca un maximum de fericire, sä gaseasca<br />
conditii prielnice spre a-§i desvolta personalitatea.<br />
Pe aceasta desvoltare naturala i favorizata a personalitatilor<br />
este bazata teoria organizarii politice a<br />
lui Saint Thomas, nu pe aplicarea la once societate<br />
a unui cadru abstract *i preconceput.<br />
In fine, credem, ca nu putem termina mai potrivit<br />
aceste observatii decat reamintind a Saint Thomas<br />
cosidera ca adevarate forme de guvernamant,<br />
ca adevarate guverne, numai pe cele al caror scop<br />
este realizarea binelui general, interesului comun.<br />
Cele ce urmaresc satisfacerea unor interese per-.<br />
sonale sau de clasa, nici nu merita acest nume ; ele<br />
sant forme de opresiune, nu de guvernamant.<br />
Dupa mai bine de ase secole, teoriile i analiza<br />
Jul Saint Thomas prezinta Inca un mare interes ac-
— 150 —<br />
tual ; Cu cat erea el, Insa si mai mare in epoca cand<br />
au fost elaborate, cand tocmai se constituiau statele<br />
omenirea cauta cele mai potrivite forme de guvernamant.<br />
§ 3. Teo! la asupra cametei<br />
Saint Thomas d'Acquin nu s'a preocupat numai<br />
de organizarea generala a statului, ci Inca de multe<br />
chestiuni ce interesau societatile din timpul lui, printre<br />
can unele In cari predomina caracterul ecOnomic.<br />
Cea mai importanta pe atunci era chestiunea „uzurii"<br />
sau mai pe romaneste a „camelei", fara ca aceasta expresiune<br />
sä fie luata numai decat In sens pejorativ,<br />
ci pur i simplu pentru a desemna operatia care<br />
consista in a da bani cu imp rumut in schimbul unel<br />
dobanzi.<br />
Am aratat foarte pe scurt, cand am expus parerea<br />
lui Aristot asupra acestei chestiuni, cum erea considerata<br />
ea In antichitate.<br />
Biserica a condamnat si ea necontenit camata,<br />
obtinand, din cand in cand interzicerea acestei operatii<br />
si de catre puterea temporala.<br />
Desigur cä pentru epoca care a &mat dupa Saint<br />
Thomas, au avut mare influenta i phrerile exprimate<br />
de el.<br />
Teoria lui Aristot, — cum am aratat, foarte simplista,<br />
— a putut sa para suficienta atat titnp cat<br />
imprumuturile de consumatie erau aproape singurele<br />
cunoscute.<br />
Unele texte din cartile sfinte i alte argumente<br />
au fost invocate apoi Cu succe§ pentru a se mentine<br />
incontinuu interdictia in dreptul canonic.<br />
Dar cand imprejularile econtamice incep a se
-- 15 ,1 —<br />
schimba, cum am aratat mai sus', cand sumele luate<br />
Cu Imprumut de nobili si mai ales de cruciati se acumuleaza<br />
In proportii considerabile, atacurile In<br />
contra prohibitiei cametei se Inmultesc si se amplifica.<br />
Saint Thomas ia hotarat pozitie In contra lor.<br />
Teoria Jul Aristot devenise Cu totul insuficienta,<br />
nu numai fata cu imprejurarile economice, dar i Cu<br />
argumentele ce se invocau contra ei.<br />
Unul, foarte simplu dar convingator, era urmatorul :<br />
de ce ar fi ilegitim a percepe o chide pentru banii<br />
dati Cu imprumut, adica o dobanda, in vreme ce<br />
,este legitim a se percepe o Chine pentru alt bun,<br />
de exeniplu o casa ?<br />
La aceasta se raspundea Ca pentru Casa China reprezinta<br />
numai o justa despagubire data proprietarului<br />
pentru uzura materiala pe care o sufera casa<br />
In timpul Inchirierii; la expirarea contractului proprietarul<br />
casei primeste un object mai uzat de cat cel<br />
pe care-1 dase, In vreme ce proprietarului banilor i se<br />
restitue exact aceiasi suma, jar banii nu se uzeaza.<br />
Un spirit distins, ca al lui Saint-Thomas, nu se<br />
putea multumi cu o asemenea explicatie ; nu se poate<br />
spune ca. o casa se uzeaza Inteo zi, totusi se poate<br />
percepe o chine i pe o zi; china reprezinta cam<br />
5-10 0/0 din valoarea venala a unei case, dar o<br />
casa este departe de a se uza complet In 10 cel<br />
mult In 20 de ani.<br />
Saint Thomas gaseste dar nemerit sa elaboreze<br />
teorii proprii In aceasta privinta 2) pentru a dovedi<br />
1) Vezi pag. 134. t35.<br />
1) Rediim citatele $1 unele observatil din cursul dlui Deschamps<br />
la Facultateg de Drept din Paris in 1919-7920.
152 —<br />
ca uzura este un pacat ; teorii pe care le gasim In<br />
„ Summa teologica".<br />
In acest sens el invoca, in primul rand, argumente<br />
religioase bazate pe diverse texte din cartile sfinte<br />
cum ar fi, de pilda, cel din evanghelii : „sa dai fara<br />
sä speri nimic", precum si principiul religios si de<br />
morala, ca omul nu trebue sa-si faca un castig din<br />
ajutorarea aproapelui inteun moment de restriste.<br />
lar in al doilea rand, Saint Thomas elaboreaza o<br />
foarte interesanta teorie juridico-economica.<br />
Unele lucruri, spune el, „data hind natura lor, pot<br />
„fi folosite fara a ft consumate, precum o casa a carei<br />
„folosinta este distincta si separabila de consumatie,<br />
„adica, in fond, de proprietate".<br />
Ar fi deci ceeace not numim azi in economie „capital<br />
fix", compus din bunuri can pot sä foloseasca<br />
la mai multe acte de productiune.<br />
In aceasta categorie intra, de exemplu o casa.<br />
In consecinta, proprietarul ei poate vinde separat<br />
folosinta si separat fondul; el poate incasa un pret<br />
pentru folosinta china si un pret pentru proprietate :<br />
pretul de vanzare, sau poate vinde numai folosinta<br />
si pastra proprietatea.<br />
Sant insa alte bunuri can nu pot fi fplosite decat<br />
prin distrugerea lor, pentru can folosinta nu poate<br />
fi separata de proprietate.<br />
Ar fi deci bunurile pe cari le clasam azi sub numele<br />
de „capital circulant", adica cele ce se consuma,<br />
se distrug, la prima intrebuintare.<br />
Printre acestea, Saint Thomas ia ca exemplu graul.<br />
Nu poti sa separi folosinta graului de proprietatea<br />
graului ; cel ce ar primi grau cu imprumut nu-1 poate<br />
folosi decat dispunand si de proprietatea lui, distrugandu-1.
— 153 —<br />
„Or, ceeace s'a spus pentru vanzarea graului, —<br />
„continua Saint Thomas, — trebue spus Intocmai<br />
„despre moneta ; folosirea monetei are de urmare<br />
„consumarea sa juridica; creditorul dä Cu imprumut<br />
„moneta sa pentru ca cel ce se Imprumuta sa o poata<br />
„aliena, consuma juridiceste".<br />
„A cere i restituirea sumei data cu imprumut si<br />
„o dobanda, insemneaza a cere de cloud on plata<br />
„pentia acelq luau, fiindca proprietatea i folosinta<br />
„sant aci inseparabile".<br />
Perceperea unei dobanzi constitue dar un furt,<br />
stipulatia de dobanda este o obligatie fara cauza,<br />
jar daca s'au perceput dobanzi ele trebuesc restituite<br />
fiind-ca au fost percepute pc nedrept.<br />
Iata teoriile lui Saint Thomas in privinta cametei.<br />
Ele sant desigur foarte interesante fata de timpul<br />
cand au fost elaborate, dar i ca exemplu de argumentare<br />
scolastica, pur dialectica.<br />
D-I Prof. Deschamps observa Cu drept cuvant, ca<br />
transmiterea proprietatii nu are un caracter economic<br />
deosebit, ci este numai o consecinta juridica a naturii<br />
lucrurilor, dintre can unele fiind fungibile vor<br />
putea fi inlocuite, pentru restituire, prin altele asemene.<br />
Precum se restitue o casa, o corabie, se poate<br />
restitui i moneta, jar cel ce a lucrat cu banii imprumutati<br />
s'a folosit de ei, cum s'a folosit de corabie<br />
cel ce a luat-o Cu chine.<br />
Dar daca desbracam aceasta teorie de rationatnentul<br />
dialectic, — care are totusi meritele lui, laa- 7<br />
zat pe transmisiunea de proprietate, vedem ca ea<br />
are, cel putin, doua man i merite.<br />
Ea introduce in discutie notiunile nuniite mai tarziu<br />
capital fix si circulant.
\<br />
- 154 -<br />
Corespunde cu spiritul vremii, care incepuse sa<br />
admita, in materie de dobanda, deosebirea intre „damnum<br />
emergens" i „lucrum cessans".<br />
Daca se putea admite ca un creditor sa fie despagubit<br />
atunci cand a suferit o diminuare a patrimoniului<br />
sau (damnum emergens), nu se putea concepe<br />
Inca legitimitatea unei despagubiri pentru o lipsa<br />
de castig (lucrum cessans) si mai putin Inca ca aceasta<br />
despagubire sa fie datorata „ipso facto" prin<br />
simplul fapt ca un creditor este momentan lipsit de<br />
folosinta lucrului sau.<br />
Avand, pentru obiectele ce nu se distrug la prima<br />
Intrebuintare, un drept de folosinta, distinct de cel<br />
de proprietate, cedarea acestui drept catre altul produce<br />
un minus In patrimoniul creditorului, minus pentru<br />
care poate fi despagubit.<br />
Pentru obiectele ce se distrug la prima Intrebuintare,<br />
pentru bani in special, aceasta folosinta neexis-<br />
\ -Cand i dobanda perceputa nu compenseaza nici o di-<br />
,!minuare din patrimoniul creditorului.<br />
2<br />
Sa ne oprim insä aci... pentru a nu fi acuzati si<br />
i noi Ca folosim dialectica scolastica si sä ne multumim<br />
r sa conchidem ca, cu toate criticile ce li se pot aduce<br />
teoriile lui Saint Thomas asupra cametei raman ca<br />
un exempIu de foarte fina analiza si potrivite cu<br />
timpul cand au fost elaborate.<br />
In fapt, nu numai ca dreptul canonic a mentinut<br />
prohibitia cametei, dar cateva decenii dupa moartea<br />
lui Philippe le Bell, nu numai ca interzice camata,<br />
dar acorda expres debitorilor, cari s'au angajaL a plati<br />
dobanzi, dreptul sa nu le plateasca, jar acelor ce<br />
le-au plata deja, sa le impute din capital sau sa<br />
ceara restituirea lor.
— 155 —<br />
Nici in fond, — pentru ca era adversar al cametei, —<br />
nu putem critica pe Saint Thomas caci daca s'a admis<br />
mai tarziu legititnitatea perceperei unei dobanzi, apoi<br />
'Ana la Revolutia Franceza si chiar mai tarziu, au<br />
au existat masuri de limitare a ei... far acum ifi<br />
urma aceasta chestiune a reintrat In preocuparile legislatorilor.<br />
Saint Thomas a examinat, in lucrarile sale si multe<br />
alte chestiuni economice i sociale.<br />
Noi ne-am marginit insa, a cauta sä patrundem<br />
felul lui de a rationa numai in doctrinele can ni s'au<br />
parut mai originale si interesante.<br />
Totusi mai putem mentiona, fiindca au ramas celebre,<br />
argumentele prin can justifica proprietatea<br />
anume : 1) bunurile sant mai bine administrate ; 2)<br />
ordinea este mai bine observata ; 3) pacea este mai<br />
bine asigurata 1).<br />
Proprietarul trebue sä foloseasca bunul sau in<br />
conformitate cu interesul general, fiind raspunzator<br />
fata de Dumnezeu.<br />
In privinta valorii, Saint Thomas, impreuna cu mai<br />
toti scolasticii remane foarte aproape de Aristot.<br />
Justul pre t trebue sä traduca justa valoare de<br />
schimb, dar cum aceasta nu se poate preciza exact,<br />
vom avea trei grade : 10 „medium justum pretium",<br />
20 „summum pretium", peste care nu se poate trece<br />
fara a spolia pe cumparator, 3 0 „injimum pretium"<br />
sub care este spoliat vanzatorul 2).<br />
Se admitea in genere ca legislatorul poate fixa<br />
preturi „maximalea, dar cat mai aproape de cele naturale,<br />
altfel sant ineficace.<br />
1) Joseph Rambaud «Histoire des Doctrines economiques» Ed.<br />
II L. Laicise Paris 1902 pag. 39.<br />
2) 1dem. pag. 47.
- 156 -<br />
Am aratat deja a Saint Thomas d'Acquin a fost<br />
considerat ca cel mai de seama ganditor al timpului<br />
sau, unul din cei ce absorb §i redau §tiinta unei intregi<br />
epoci; in consecinta nu vom mai cita nici un<br />
alt autor din secolul al XIII-lea.
CAPITOLUL IV<br />
Cati-va autori din secolul al X1V-lea<br />
In acest secol se mareste numarul celor ce se ocupa<br />
de chestiunile sociale §i economice, dar putint<br />
formuleaza teorii noi ; putini sant chiar si cei ce expun<br />
numai Inteo forma noua idei deja cunoscute ;<br />
marii scolastici, Saint Thomas d'Acquin in special,<br />
influenteaza Inca puternic pe mai toti ganditorii din<br />
aceasta categorie.<br />
In consecinta ne vom multumi a cita numai cate-va<br />
nume de autori, In ordine cronologica (dupa data<br />
probabila a mortii) mai mull pentru a arata cart<br />
erau obiectele preocuparilor momentului, — rezervand<br />
insa un capitol a parte lui Nicolas Oresme.<br />
In acest secol principalele centre intelectuale sant<br />
In nordul Italiei, In jurul facultatii de teologie din<br />
Viena, dar mai ales In Franta, a carei influenta i suprematie<br />
intelectuala asupra intregii lumi medievale<br />
ramane incontestabila.<br />
Egidio Colonna, a trait intre 1247-1316.<br />
El era de origina italiana, dar a urmat, la Paris,<br />
lectiunile lui Saint Thomas d'Acquin.<br />
Apoi a predat si el, cu deosebit succes, teologia<br />
filosofia,
— 158 —<br />
Insarcinat de Philippe le Nardi, sä instruiasca pe<br />
fiul sau, viitorul rege Philippe le Bel, el a scris un<br />
„De regimine principis" , destinat In special elevului<br />
sau §i tiparit apoi la Roma In 1492 ').<br />
0 idee originala care merita sa fie relevata, mai<br />
ales pentru timpul in care a fost formulata, este a<br />
pentru perceperea impozitelor extraordinare trebue<br />
ca printul sa ceara consimtimantul poporului 2).<br />
Acest principiu, eclipsat In timpul monarhiilor absolute,<br />
a constituit mai tarziu una din bazele dreptului<br />
public §,i financiar.<br />
Calugarul Paul Minorita originar probabil din<br />
Venetia, a fost un autor de seama din aceasta epoca.<br />
Intre 1313-15 a scris un „De regimine rectoris" ,<br />
In trei carti, In care se ocupa de guvernamantul<br />
moral, al familiei §i al cetatii.<br />
Lucrarea aceasta a fost foarte apreciata §i republicata',<br />
la Wiena, In 1868 3)<br />
Pierre Dubois, s'a nascut Intre 1250 — 1260 §i<br />
era Inca in viata la 1321.<br />
El a asistat la unele lectiuni ale lui Saint Thomas<br />
d. Acquin, a fost avocat §i publicist, foarte dornic<br />
de a juca un rol politic de seam, dar fara succes<br />
poate tocmai pentru-ca manifesta prea multa indrazneala<br />
In ideile sale.<br />
Ataca pe papa Bonifaciu al VW-lea, pe templieri,<br />
scrie un memoriu prin care sfatue§te pe Philippe le<br />
Bel sa ceara papei de a fi proclamat Imparat, ii<br />
mai sfatue§te sa creeze un regat In orient, manifesta<br />
o vie activitate, sustine idei man, scrie, vorbe§te,<br />
1) «La grande enciclopediev op. cit. la caviintul «Colonna»<br />
2) Cossa op. cit. pag. 164.<br />
3) Cossa op. cit. pag. 163.
— 159 —<br />
solicita, dar fara a avea o influenta prea mare asupra,<br />
timpului sau.<br />
Pe noi ne intereseaza acum, In deosebi lucrarea<br />
lui „De Recuperatione Terrae sanctae" , in care sub<br />
pretext de a indica mijloacele potrivite pentru cucerirea<br />
locurilor sfinte, discuta o suma de chestiuni.<br />
Intre altele, el preconizeaza suprimarea patrimoniului<br />
papal si consficarea averilor manastiresti i bisericesti,<br />
se declara contra celibatului eclesiastic; propune<br />
suprimarea manastirilor de calugarite si transformarea<br />
lor In scoli pentru fete, In cari sa se predea<br />
si medicina ; se ocupa de aproape de programele de<br />
Invatamant si este partizan al studiului limbilor curente;<br />
cere simplificarea si codificarea legilor, tnochficarea<br />
recrutarii personalului judecatoresc, propune o<br />
noua procedura ; condamna alteratiile monetare ; in<br />
fine, propune arbitrajul internatienal ca mijloc pentru<br />
a asigura pacea universals 1)<br />
Avand In vedere timpul cand au fost formulate<br />
aceste idei (Inceputul sec. XIV-lea) cat i stilul<br />
credinta in astrologie a autorului, ele ne apar ca<br />
adevarate profetii, prea departate Insa de spiritul<br />
timpului cand au fost emise pentru a-I putea influenta,<br />
dar deosebit de interesante pentru istoricui<br />
doctrinelor.<br />
Intre altele, avem Inca un prilej sa constatam marea<br />
Indrazneala pe care au manifestat-o multi ganditori<br />
ai evului mediu, chiar cand scrierile lor imbracä<br />
forma unor sfaturi date regelui.<br />
Guillaume Durand zis, dupa moda timpului<br />
1) Ch. V. Langlois in eGrande enciclopedie* la cuvantul «Dubois ,.<br />
(Pierre)
160 --<br />
de Saint Pourfain, dupa locul nasteili, a Inurit pe<br />
la 1333, dupa ce fusese episcop de Maux.<br />
II citam, In primul rand, pentru marea influenta<br />
ce a avut-o asupra decadentei Jealismului" scolastic<br />
renasterii „nominalismului", cat si pentru pretentiunea<br />
sa de a apropia religia de stiinta si a explica<br />
dogmele prin ratiune, ceeace l'a antrenat spre diverse<br />
erezii').<br />
Acest autor ne mai intereseaza si ca sustinator at<br />
ideei ca statul trebue sä Infiinteze band, can sä vie<br />
In ajutorul saracimei sustragand-o speculei camatarilor.<br />
Jean Buridan, s'a nascut la Bethune, nu se stie<br />
precis cand, a urmat lectiile lui Guillaune d'Occam,<br />
era rector at Universitatii din Paris In 1317, traia Inca<br />
la 1358 si nu se stie exact cand a murit.<br />
El era un „nominalist'' pur, s'a ocupat, In special<br />
de logica si comentarea lucrarilor lui Aristot.<br />
Fiind nominalist, el nu admitea existenta „liberului<br />
arbitru", In legatura cu care se formulase un<br />
argument celebru, care i s'a atribuit, se pare In<br />
mod eronat, de oare-ce ar fi fost folosit Inca de<br />
unele scoli filosofice anterioare lui Aristot, nici nu<br />
se potriveste cu sustinerile lui Buridan si nici nu a fost<br />
regasit In operile sale.<br />
Este vorba de faimosul „rnagar al lui Buridan".<br />
Un magar, — se spunea, asezat la egala distanta<br />
de doua galeti cu apa, sau de doua poeni, ar trebui<br />
sa moara de sete si de foame daca nu at exista un<br />
,liber arbitru de indiferenta" (liberum arbitrum in-<br />
1) E. H. Vollet in cGrande enelelopediev la euvantul cDuranth,<br />
Guillaane»).
-- 161 —<br />
diferentiae) care sä-i permita, — cum se intampla<br />
in totdeauna in fapt, sa opteze pen tru o directie<br />
sau alta ').<br />
Din punctul nostru de vedere actual, Buridan este<br />
interesant fiindca In lucrarea sa ,Chestiuni asupra<br />
eticei lui Aristot" se coprinde si un scurt studiu<br />
asupra rolurilor economice ale monetei i fiindca<br />
este de parere ca sant cazuri in can trebue admis<br />
imprumutul cu dobanda, aceasta fiind o chestiune de<br />
oportunitate 2).<br />
Jean Gerson (1363-1429) a fost tin mare, foarte<br />
savant si influent teolog al timpului sau.<br />
El si-a desfasurat activitatea in Franta, la Colonia<br />
foarte putin timp la Viena, ducele Frederic de<br />
Austria dorind sa-1 castige definitiv pentru universitatea<br />
din ace! oras.<br />
II citam ad i pentru a a fost unul dintre rarii teologi,<br />
poate singurul 3) din acest timp, care a sustinut<br />
ca legile civilear trebui sa tolereze uzura (Imprumutul<br />
cu dobanda) pe care cele canonice o condamna<br />
caci interzicerea ei de catre legile civile produce<br />
perturbari prin intrebuintarea a tot felul de mijloace<br />
pentru a o mascasub aspectul altor operatii.<br />
Vedem dar, din aceasta scurta trecere in revista,<br />
ca In veacul al X1V-lea, tot discutiile scolastice, chestiunea<br />
guvernarii, a dobanzii, continua a fi la ordinea<br />
zilei.<br />
1) G. Fonsegrive in „Grande eneielopedie" op. cit. la envantn1<br />
„Buridan" (Jean).<br />
2) Cossa op. cit. pag. 164.<br />
3) A. Espinas cHistoire des doctrines economiques» Ed. A<br />
Colin et Co. Paris, pag. 106.
— 162 —<br />
In afara de acestea incep sa se impuna, tot maf<br />
mult, atentiei ganditorilor, chestiunile relative la dreptut<br />
printului de a percepe impozite, cele relative la invatamant,<br />
drepturile papei si ale clerului, a creditului,<br />
pentru saracime, dar mai ales cele in legatura ctt<br />
moneta Cu preturile.
CAPITOLUL V<br />
Teoriile lui Nicolas Oresme asupra<br />
monetei.<br />
Nicolas Oresme s'a ngscut la Caen la inceputul<br />
secolului al XIV-lea.<br />
A mers la Paris, unde a fg.cut studii bune, obtin5nd<br />
doctoratul in teologie apoi, In 1355, a ,fost<br />
numit mare rnaestru al colegiului de Navarra.<br />
Dupg aceasta ocupg cate-va functiuni eclesiastice<br />
In Normandia, se reintoarce la Paris, tot inteo func-<br />
-tiune eclesiasticg, jar in 1360, regele Jean 11 numeste<br />
preceptor al copiilor sgi.<br />
In 1363 tine In fata papei Urban al V-lea un<br />
discurs atat de Indraznet,Incat este acuzat de erezie,<br />
dat reuseste sg se disculpe.,<br />
in fine, in 1377, Carol al V-lea, fostul sgu elev,<br />
11 numeste episcop de Lisieux, functiune pe care o<br />
pgstreazg pang la moarte, in 1382.<br />
Nicolas Oresme este unul din cei mai distinsi inielectuali<br />
ai timpului<br />
Stilul sgu este frumos i clar, expunerea precis,<br />
de o logica impecabilg, ridicandu-se, dupg imprejurgri,<br />
pang la cele mai inalte consideratiuni filosofice.<br />
-Lui i se datoreSte prima editie francezg a „Moralei"<br />
§i „Politicei" lui Aristot,' pe cad le-a tradus el<br />
frantuzeste. . -
- 164 -<br />
A tradus de asemenea si din lucrarile lui Petrar<br />
ne-a lasat si 115 predici.<br />
Cele mai interesante lucrari ale sale sant Insa:<br />
„ Petit iraite de la premiere invention des monnaies<br />
et des causes et manieres d'icelles" §i „De<br />
l'origine, de la nature, du droit, du poids et de<br />
l'invention de la monnaie", lucrare mai importanta<br />
decat prima, scrisa intai in latineste, tradusa apoi<br />
chiar de autor in frantuzeste, i republicata de Wolow<br />
ski In 1864.<br />
Aceste doua lucrari din urma, au fost considerate<br />
de unii autori ca primele lucrari cu caracter pur economic<br />
ce apar in istoria doctrinelor.<br />
Indiferent Ins a de aceasta intaietate in timp,<br />
aceste lucrari pot fi considerate nu numai ca cele mai<br />
bune lucrari economice ale evului mediu, dar ea opere<br />
cari pastreaza Inca i azi o deosebita valoare stiintifica.<br />
In prezentul capitol ne vom margini sä redam,—<br />
dupa ultima lucrare citata,—teoriile lui Nicolas Oresme<br />
asupra monetei.<br />
El scrie in epoca cand tocmai se consolida dreptul<br />
monetar.<br />
Abia pe la 1226, Ludovic at IX-lea afirmase dreptul<br />
regelui de a bate el moneta, dar numai pe aceea de<br />
aur, seniorii putand continua sa o bata pe accea de<br />
argint, „Fortune d'or est au roi, furtune d'argent<br />
est an baron" se spunea pentru a caracteriza aceasta<br />
situatie.<br />
Nuinai pe la Inceputul secolului al XIV-lea, deci ,<br />
tarn pe timpul nasterii lui Nicolas Oresme, Philippe<br />
le Bel (1285-1314) afirmase cu succes dreptut
— 165 ---<br />
gelui de a bate once fel de moneta, de sigur ca<br />
manifestare a drepturilor sale de suveranitate, dar mai<br />
ales. pentru a-si produce venituri prin dese „mutatii<br />
mottetare", — cum era obiceiul constant pe atund.<br />
Oresme a scris probabil intre 1350 si 1364 lucrarea<br />
despre care ne ocupam acum.<br />
In cei 10 ani can au precedat scrierea ei, s'au<br />
facut nu mai putin de 71 de mutatii monetare, provocandu-se<br />
astfel o nestabilitate tnonetara atat de<br />
daunatoare populatiei j vietii economice in cat a dus<br />
si la revolte cum a fost si cea dela Paris, la 25<br />
Noembrie 1357.<br />
In adevar, pe ttmpul lui Carol al V-lea, care-I<br />
numeste, cum am vazut, pe Oresme episcop de Lisieux,—<br />
„livra" nu mai continea decal mai putin de<br />
a opta parte din argintul pe care-1 continea pe timpui<br />
lui Carol cel Mare (inceputul secolului al IX-lea).<br />
Date fund imprejurarile de mai sus, vedem ca<br />
Oresme ii formuleaza teoriile asupra monetei tocmai<br />
in epoca cand problema monetara, — sub toate aspectde<br />
el, — era de cea mai mare actualitate si<br />
momentul cand urmau a se preciza si stabili drepturile<br />
autoritatii asupra ei.<br />
Aceasta ne explica si felul in care autorul, pune<br />
In prologul lucrarii sale, foarte clar, chestiunea la care<br />
va cauta sa raspunda<br />
„Are dreptul regele sa schimbe monetele dupa<br />
„placul sau i prin acest mijloc sa caeige cat vrea ?a.<br />
Unii sustineau da.<br />
Oresme este de parere ca nu, tocmai ceea ce va<br />
cauta sa dovedeasca.<br />
1) Pasagele ce urmeaza sant extrase dm cursul d 1 ui Deschamps.<br />
op. cit.
- 166 -<br />
Inainte insa de aceasta, el constata, in fapt, doua<br />
rele datorate mutatiilor rnonetare.<br />
Primui, ç mutatiile au adus atata multiplicitate si<br />
dezordint in circulatia monetara, in care exista si<br />
monde identice ca forma si numire, dar diferite din<br />
punct de vedere al continutului metalic, In cat:<br />
„negustorii au mai mult de lucru pentru a fl de<br />
„acord asupra pretului monetei, de cat asupra celui<br />
„al marfurilor de platit".<br />
Iar at doilea, ca monetele cele bune au disparut<br />
din circulatie, ramanand numai cele rele.<br />
Este dar un caz de aplicatie al n principiului lui<br />
Gresham": „monetele tele gonesc pe cele bune", cunoscut,<br />
de altfel, Inca din antichitate, cand Aristofan<br />
scria in „Broastele" : „cetatenii cei buni sant ca §i<br />
inonetele cele bune, ei pleaca in strainatate".<br />
In fapt, se constata dar ca mutatiile au rezultate<br />
foarte rele.<br />
Oresme este Insa departe de a se multumi cu aceasta<br />
constatare pentru a dovedi ca mutatiile trebuesc<br />
sä inceteze.<br />
El procedeaza mult mai stiintific, studiind Intai<br />
origina i rolurile monetei i apoi mutatiile monetare.<br />
Sa-1 urmarim in studiul sau.<br />
El incepe prin a constata, cu Aristot, ca moneta,<br />
cu toate ca este facuta din aur i argint, nu este o<br />
bogatie naturala, ci „un instrument artificial, desco-<br />
„perit in scopul de a facilita schimbul bogatillor na-<br />
„turale. Moneta, in functiunea pentru care a fost in-<br />
„ventata este un simplu „instrument de schimb”.<br />
„Si in consecinta, continua Oresme, este un instrument<br />
folositor omenirii”.
- 167 --<br />
Apare insa indata i un alt rol al monetei si anume<br />
cel de „instrument de Inmagazinare al puterei de<br />
cumparare" fiindca Oresme adaoga :<br />
„Fiind dat acest rot at monetei, ea trebue bmuta<br />
„dintr'o materie pretioasa: aur sau argint, si idealul<br />
oarSi ca aceste metale sa fie pure, pen tru a se evita<br />
„orice banueli si discutii".<br />
Pentru tranzactiile de mica importanta, trebuesc<br />
batute Ins a monete din metale mai putin pretioase,<br />
fiindca altfel ar trebui batute monete prea mid.<br />
Daca schimburile s'ar face cu ajutorul metalului<br />
nebatut, expunerea s'ar putea limita aci, aceste metale,<br />
fiind intrebuintate dupa greutatea si titlul lor.<br />
Am putea spune ca, dupa Aristot, am ramane in<br />
domeniul economiei naturale.<br />
Dar moneta este batuta i poarta anumite ”semne<br />
Care este rostul lor ? lata o chestiune capital.<br />
„Semnul nu este altceva, spune Oresme, decat o<br />
„figura notorie si cunoscuta, care certifica calitatea<br />
„materiei 5i exactitatea greuteitii ; este tin semn at<br />
„adeveirului materiei greutcitii... i pentru ca mo-<br />
„neta sa poata ft usor recunoscuta este numita :<br />
„livra, ban, dinar...".<br />
lata explicata, In foarte putine cuvinte si In mod<br />
admirabil, origina economica a monetei.<br />
Dar de ce, aceste semne sant hotarate de print,<br />
de ce reprezinta adesea chipul sau sigiliul sau ?<br />
Pentru ca :<br />
„Trebue ca 'monetele sa fie batute de catre o per-.<br />
„soana public, de catre o autoritate public. Or<br />
„printul este persoana public care are cea mai mare
- 168 -<br />
„ autoritate; este dar convenabil ca plintul, mai mutt<br />
„ decal oricare altul sa semneze moneta cu un semn<br />
„unic, care sa fie foarte greu de imitat -‘.<br />
lata dar, foarte clar expusa si origina ,dreptului<br />
regalian" at printului de a -bate moneta.<br />
Acest „drept" este mai mult indeplinirea unei<br />
„indatoriri``.<br />
Printul „superexcellens in virtute" cum spunea Saint<br />
Thomas d'Acquin, trebue sa faca supusilor sai serviciul<br />
de a certifica, cu marea lui autoritate, titlul si<br />
greutatea monetelor si de a face numai el aceasta<br />
pentru a impiedica pe unii particulari, mai putin<br />
scrupulosi, sä faca ei o certificare ce ar putea induce<br />
poporul in eroare, sou ca certificarea sa fie<br />
facuta de persoane prea putin cunoscute de public,<br />
ceeace ar impiedica o buna si generala circulatie a<br />
monetei.<br />
Se mai poate oare sustine, fata de cele de mai<br />
sus ca semnele de pe moneta ar exterioriza, pur si '<br />
simplu, dreptul de proprietate at printului asupra<br />
monetei, cum credeau multi pe vremea aceea ?<br />
De sigur ca nu, cum reese clar atat din origina<br />
monetei, a semnelor de pe ea si a dreptului „rega-<br />
Ban' at printului.<br />
Dar moneta nu este un lucru fara stapan, ea apar<br />
tine detindtorilor.<br />
,,Moneta spune Oresme, este un instrument de<br />
„ sch mbat bogatiile naturale si in calitatea ei de<br />
„echivalent moneta este in adevarata posesie a celui<br />
,,sau celor carora le apartin aceste bogatii naturale<br />
can le-au dat in 'schimb contra monetei, cad<br />
,,fie-care Isi dã munca si truda propriului sau cap
- 169 -<br />
„pentru moneta pe care o primeste i desigur ca<br />
„aceasta moneta este a sa, dupa cum erau ale sale<br />
„truda si munca corpului sau "<br />
Cuvintele lui Oresme sant destul de clare pentru<br />
a nu avea nevoe de nici un comentar si expun un<br />
pcincipiu care ar trebui reprodus in bronz in cabinetele<br />
ministrilor de finante si pe frontispiciul bancilor<br />
de emisiune.<br />
Printul batand moneta indeplineste dar un serviciu<br />
public si din aceasta nu trebue sa realizeze<br />
nici un castig.<br />
Pentru baterea monetei el trebue sä perceapa numai<br />
cheltuelile de batere §i nimic mai mult.<br />
Nicolas Oresme se apropie dar foarte mult de principiul<br />
„liberei &Wert" a monetelor, admis in practica<br />
numai cu multe secole mai tarziu ca o institutie<br />
indispensabila pentru a asigura sinceritatea monetei.<br />
El face totusi printului o mica concesie.<br />
Quantumul cheltuelilor de batere se va putea calcula<br />
anticipat si fixa odata pen tru totdeauna.<br />
Daca din acest pret de batere a monetei mai ramane<br />
ceva, acest rest va putea constitui tin castig<br />
pentru print din dreptul sau ,,segneurial" („regaflan"<br />
am zice azi).<br />
Dupa ce a explicat, atat de clar origina, natura,,<br />
rolul monetei si a lamurit drepturile respective ale<br />
printului si detinatorilor asupra ei, Oresme, poate<br />
trece mai departe si trage concluziuni pentru mutatile<br />
monetare.<br />
Mutatiile consistau in diverse schimbatt In legislatia<br />
monetara.
— 170 —<br />
In privinta schimbarilor legislative in genere Oresme<br />
bazandu-se pe cele spuse de Aristot In „Politica"<br />
cartea ll-a, formuleaza un principiu care ar trebui repetat<br />
la inceputul fiecarei sedinte a adunarilor legislative<br />
moderne si anume : „ca piatra unghiulara a inte-<br />
,lepciunei in conducerea Statului, consista in a nu<br />
„schimba fara evidenta necesitate, legile, termenele,<br />
„statutele, can privesc comunitatea".<br />
„ 0 lege veche nu trebue inlocuita cu una 11011A,<br />
„chiar mai buna, decat in caz de progres notabil,<br />
„caci aceste schimbari micvreaza respectul legalitatii,<br />
„mai ales cand devin prea dese...".<br />
„De aci reese ca nu trebue facuta vreodata o<br />
„mutatie daca nu are o evidenta necesitate sau cel<br />
„putin utilitate pentru toata comunitatea".<br />
Sa examinam acum, cu Oresme, cele cinci tipuri<br />
de mutatiuni monetare.<br />
1. Mutatitle in figura au loc cand se schimba efigia<br />
de pe monete. Ele sant justificate numai daca falsificatorii<br />
au imitat cu succes vechea monzta sau daca<br />
ea si a pierdut din greutate aceasta in scop de a<br />
deosebi monetele bune de cele false sau uzate.<br />
Daca un print bate moneta noua fara a o interzice<br />
pe cea veche, nu este mutatie.<br />
II. Mutatliile In proportie au loc cand se modifica<br />
raportul intre monetele de aur i cele de argint...<br />
n aceasta proportie naturala nu trebue schimbata decat<br />
„ daca a variat pe piata raportul intre cele doua me-<br />
„tale, ceeace se intampla destul de rara.<br />
Aceste doua mutatii sant singurele admisibile,<br />
spune Oresme.<br />
Dar nu printul trebue sa hotarasca cand sant necesare,<br />
ci comunitatea sau autoritatea publica delegata
- 171 -<br />
de corrtunitate, caci altfel printul le-ar putea efectua<br />
nutria' in scopul de a trage un castig personal.<br />
Remarcabila este observatia lui Oresme asupra<br />
raportului dintre aur si argint pe care unii 11 considerau<br />
ca pur legal.<br />
III. .114utatille tn namire, au loc and se stabilWe<br />
o alt proportie intre monetele reale si cele nomi-<br />
nale (la monaie de compte).<br />
Intr'o epoca de atat de mare imperfectie a m onetelor<br />
reale, monetele nominale jucau un rol insemnat.<br />
Ele reprezentau o anumita can titate de metal de un<br />
anumit titlu. Platile se faceau insa bine inteles, tot<br />
In rnonete reale, debitorul fiind obligat sa plateasca<br />
dupa raportul stabilit de autoritate, adica de print.<br />
Aceste mutatii erau printre cele mai usor de<br />
realizat nefiind nevoe de vre'o retragere din circulatie<br />
sau retopire, ci numai de o masura legala, ce aducea<br />
insa perturbari enorme.<br />
Dupa cum print& era debitor, sau creditor, el putea<br />
schimba proportia intre monetele reale, — sau nu -<br />
mai unele,— i cele nominale i realiza ast-fel castiguri.<br />
El putea de asemenea fixa unei noi monete, pe<br />
care o scotea in circulatie, o valoare nominala supe-<br />
rioara valorii metalice si efectua plati sau cumpara<br />
turf.<br />
Publicul reactioneaza in diverse feluri contra acestei<br />
mutatii, de pilda : primeste nova moneta nu-<br />
mai pe valoarea metalica reala, la Cantu stipuleaza<br />
pentru viitor in monete reale, nu nominale, sau mai<br />
mult, in monete straine sau metal cantarit ; pretu-<br />
rile se ridica la nivelul noului raport.<br />
Dar nu ramane mai putin adevarat ca pentru mo-<br />
ment perturbari man i se produc, unii oameni pot ft<br />
saraciti, altii imbogatiti.
— 172 --<br />
In consecinta aceasta mutatie trebue cu totul interzisa,<br />
nu numai printultii, dar chiar i comunitatii.<br />
IV. Mutatiile Ingreutate aveauloc cand se schimba<br />
greutatea pieselor fara a li se schimba i numirea<br />
sau valoarea nominala.<br />
,,Aceasta mutatie, spune Oresme, este puri sim-<br />
„plu ilicita pentru print, care nu poate sa faca a-<br />
„cest lucru in mond cinstit si drept. Printul nu poa-<br />
„te sa aiba alt mobil decat de a-si apropia bani ce<br />
„nu sant ai sai”<br />
„El primeste monete de o greutate dreapta si le<br />
„schimba cu unele mai usoare pe can le repune in<br />
„circulatie”.<br />
V. Mutatiile in materie, cand se modifica titlul<br />
metalului sau chiar se schimba cu totul metalul din<br />
care sant facute piesele.<br />
0 asemenea mutatie s'ar concepe numai pentru a<br />
corecta variatii Th valoarea respectiva a metalelor.<br />
In acest caz ar putea interveni comunitatea, Printul<br />
nu trebue sA faca o asemenea mutatie fund- cã<br />
„falsitatea este mai mare decat in mutatia in greu-<br />
„tate, caci este sofistica i greu de recunoscut”.<br />
Iar mat departe spune cum unii printi au pus pe<br />
monete efigia vre'unui sfant i o cruce ca semn de<br />
cinste i ca in acest caz mutatia ar fi un pacat<br />
mai mare pentru print care ar deveni i speriur.<br />
In fine, de cele mai multe on , spune Oresme, mu-<br />
ratiile erau „compozite”.<br />
Se combina de pilda o mutatie in figura Cu una<br />
in materie ; piesele vechi ereau demon etizate, jar cele<br />
Cu noua efigie erau batute cu un titlu mai slab si<br />
printul retinea tot surplusul metalului pretios.<br />
Trecand in revista diversele mutatii, Oresme a<br />
aratat intai Ca sant admisibile numai cele mn ti-
-173 -<br />
.gurda §i „in proportie", la cari mai adaoga apoi §i<br />
pe cele „in materie", ceeace ni se pare nelogic dupa<br />
condamnarea mutatiei in greutate ; posibil chiar sä<br />
fie o eroare de text.<br />
In tot cazul mutatiile „fn numire" §i „In greutate"<br />
ar trebui inlaturate pen tru totdeauna §i credem, prin<br />
.a fortiori» §i cele in mateue", oprindu-ne astfe<br />
la prima concluzie a lui Oresme, ca singurele mutatii<br />
admisibile sant cele „in figura" §i „in proportie"<br />
.<br />
Chiar §i acestea insa trebue sa se faca numai In<br />
cazuri bine determinate : prima, In caz de schimbare<br />
de print, fal§ificare sau uzura a monetelor ; a doua<br />
In caz de variatie a rap ortului intre pretul aurului<br />
cel al argintului.<br />
Mutatiile nu sant moduri de percepere ale impozitelor<br />
sustine Oresme cu energie §i in concordanta<br />
perfecta cu teoria generala a monetei, pe care a formulat-o<br />
la inceput.<br />
Totu§i el admite intrebuintarea mutatiilor In scop<br />
fiscal in doua cazuri extrem de grave pentru stat :<br />
cand este urgenta nevoe de bani pentru razboi sau<br />
pentru a rascumpa ra pe print din captivitate.<br />
In fine, mutatiile admisibile, astfel limitate la anumite<br />
cazuri precise, trebue sa poata Ii hotarate numai<br />
de comunitate, jar nu de print,— concluzie ce<br />
reese In mod logic §i natural din intreaga teorie a<br />
monetei formulata de autor.<br />
In adevar, daca moneta, instrument de schimb<br />
apartine exclusiv detentorilor, jar nu printului, ace§ti<br />
detentori, formand comunitatea, sant singurii ce pot<br />
fl chemati a decide asupra unui lucru care le apartine.
174 ----<br />
Concluzia aceasia era departe insa de a Ii generalmente<br />
admisa, fie numai i in teorie.<br />
Ca In totdeauna, se gaseau i atunci destui teoreticieni<br />
dispusi a justifica actele profitabile celor marl.<br />
Pe langa argumentul, deja expus, ca, moneta fund<br />
proprietatea printului, el o poate modifica cum vrea,<br />
se mai sustinea ca mutatiile sant an mijloc potrivit<br />
de percepere al unor impozite.<br />
In combaterea acestei opinii, Oresme nu se multumeste<br />
a invoca concluziile ce rees din teoriile lui<br />
asupra monetei si mutatiilor, ci mai invoaca i alte<br />
argumente.<br />
Until dintre acestea cadreaza, sau mai bine zis<br />
continua, teoria lui Aristot asupra crematisticilor, adaogand<br />
i mutatiile monetare la procedeele crematisticei<br />
mercantile.<br />
„Sant trei feluri de a castiga rnoneta fara a o<br />
„folosi In mod natural, spume Orestne: schimbul, uzura<br />
mutatiile".<br />
Dintre acestea, castigul din mutatii este mai fraudulos<br />
de cat uzura (imprumul cu dobanda), care eel<br />
putin este rezultatul unui contract in vreme ce printul<br />
ia banii supusilor sai contra vointei acestora",<br />
In plus, acest pretins mijloc de a percepe impozitele<br />
mai prezinta, pentru comunitate, i alte grave<br />
inconveniente : disparitia monetei bane, ingreunarea<br />
tranzactiilor, — despre can s'a vorbit deja, strainii<br />
sant interesati sa contrafaca monete supra-apreciate,<br />
metalul pretios se pierde prin continue transformari,<br />
clasele muncitoare pierd, jar speculatorii de<br />
tot soiul castiga In dauna acestor clase.<br />
In privinta speculatorilor, Oresme adaoga o observatic<br />
care-si recapata actualitatea In toate timpurile<br />
cand se iau masuri in legatura cu moneta.
- 175 -<br />
„A specula, spune el, insemneaza a sti. i cand<br />
„stii faptele dinainte, daca esti amic al guvernantilor,<br />
„cand printul nu previne publicul despre mutatia pe<br />
„care vrea sä o faca, dar unii o stiu prin prietenii<br />
,,printului, acestia se Imbogatesc i castiga pe nedrept".<br />
Inca un inconvenient al mutatiilor este Ca acestea<br />
aduc printului an gray prejuditiu i Ii scad autoritatea<br />
„cand supusii 11 vad numind aur ceeace nu<br />
„este aur i livra ceeace nu este livra".<br />
Dupa ce arata aceste neajunsuri, Oresme examineaza<br />
i combate, unul Cate mm!, principale argumente<br />
ale adversarilor.<br />
S'a invocat argumentul delicat al ratiunei de Stat,<br />
spune Oresme. Dar cum este prea putin controlabil<br />
este bine ca nu printul ci comunitatea sä o aprecieze.<br />
S'a mai sustinut ca printul a capatat acest privilegiu<br />
dela papa, dar acesta nu poate da mai multe<br />
drepturi de cat are el Insusi, iar el nu are nici un<br />
drept asupra monetei.<br />
Printul ar lucru ca delegat al comunitatii, dar aceasta<br />
nu are a da asemenea delegatii in contra interesului<br />
sau.<br />
lar daca printul intervine fiindca membrii comunitatii<br />
nu se pot intelege, aceasta trebue sa o faca<br />
numai in interesul comunitatii.<br />
Printul nu are dar nici o calitate pentru a hotara<br />
el mutatiile de facut, chiar dna ar invoca argumentul<br />
ca facerea unora din mutatiile admisibile ar fi in interesul<br />
comunitatii.<br />
Cu atat mai pain are printul dreptul i calitatea<br />
sa ceara comunitatii a se rescumpara de o mutatie<br />
pe care ar intentiona sä o fan, ceeace reese mai<br />
mult de cat suficient din toate cele spuse mai sus.
- 176 -<br />
Terminandu-si argumentarea, atat de clara<br />
logica In cat nu mai are nevoe de nici un comentariu,<br />
— Oresme se adreseaza regelui in termeni energici<br />
„O rege, am intentiunea sa declar Ca mutatiile pre-<br />
„cedente sant contra onoarei i vatama succesiuneit<br />
„regale si copiilor sai”.<br />
„O asemenea frauda este un furt si nu poate fi<br />
„sfatuita de cat de oameni cu gandirea corupta..."<br />
Cuvinte cu atat mai indraznete, cu cat erau sense<br />
de o persoana ce a fost preceptorul copiilor regali<br />
s'a bucurat de Insemnate favoruri regale si si-a petrecut<br />
ultimii ani ai vietii ca episcop de Lisieux !<br />
Indrasneala Jul Oresme nu se opreste insa aci, ea<br />
merge pana la Indemn la revolta, cand se adreseaza<br />
apoi poporului : „si daca regele violeaza dreptul sau<br />
Jibertatea supusilor sai, este datoria lor sa nu se<br />
„lase tiranizati. Fereasca Dumnezeu ca frumosul curaj<br />
,al francezilor sa fie atat de slabit in cat sa se lase<br />
,transformati In servi...".<br />
Opera, pe care am analizat-o in scurt, este admirabila<br />
din toate punctele de vedere.<br />
Dar a avut ea si vre-un elect practic ?<br />
Se pare ca da.<br />
Energicele lectiuni ale lui Oresme par a fi avut o<br />
buna influenta asupra lui Carol al V-lea, al carui<br />
preceptor fusese.<br />
in adevar In timpul domniei lui (1364-1380) nu<br />
s'au facut mutatii monetare.<br />
Ele au reinceput Insa sub Carol al VI lea (1380—<br />
1422), ceeace a provocat o „remontrance" adresata<br />
regeluide Universitatea din Paris, In 1412, probabil<br />
sub influenta ideilor lui Jean Buridan,-fostul ei rector,<br />
si ale lui Oresme.
- 177 -<br />
A fost Insa In totdeauna foarte greu de a impiedica<br />
printii sau guvernele de a realiza incaski, fie<br />
daunand poporului.<br />
Mutatiile au continuat, in asa fel, Ca livra nu mai<br />
continea In 1789, deck 1/86 din argintul pe care-I<br />
av2a pe timpul lui Carol cel Mare si V ic, din cel pe<br />
care-1 avea pe timpul lui Carol al V-lea.<br />
Nevoia de bad a printilor a fost dar, Inca multe<br />
secole, mai tare deck ratiunea exprimata in teoriile<br />
lui Oresme.<br />
Dar cand „comunitatea,—cum o numea Oresme,—<br />
a Inceput a se guverna singura, dupa trecerea furtunei<br />
revolutionare, s'a stabilit un regim monetar<br />
conform intocmai cu dezideratele acestui mare Onditor.
CAPITOLUL VI<br />
Doctrinele economice in secolul<br />
at XV-lea<br />
Am situat sfarsitul evului mediu pe la mijlocul atestui<br />
secol.<br />
Credem totusi, ca din punct de vedere intelectual<br />
intreg acest secol poate fi considerat ca facand parte<br />
mai degraba din evul mediu decat din epoca ce i-a<br />
urmat pentru ca mai este Inca, in buna parte, tot<br />
sub influenta scolasticismului, care dispare insa cu el.<br />
In asemenea Imprejurari este natural sa nu gasim<br />
autori prea interesanti din punct de vedere al doctrinelor<br />
economice.<br />
Vom cita totu0 acum doua nume la can se vor<br />
adaoga cativa „umani0", carora le-au rezervat capitolul<br />
ce urmeaza.<br />
Saint Bernardin de Sienne (1380- 1444) a fost<br />
un teolog italian de valoare si fanatic predicator,<br />
canonizat vase ani dupa moarte.<br />
Bine inteles ca nu ne vom ocupa de opera lui teologica,<br />
dar putem sa retinem ca in „Sertrzones" se<br />
ocupa incidental de circulatia si repartttia bunurilor,<br />
de valoare comert si credit.<br />
Este interesant de constatat ca un teolog atat de<br />
auster, — ajuns vicar general al congregatiunei de<br />
iranciscani a ,strictei observante", mai severa de cat
— 179 —<br />
a franciscanilor conventuali; — lncepe sä priveasca<br />
dobanda din punct de vedere al imprumuturilor de<br />
productie admitand ca uneori banul „habet seminalem<br />
rationem lucrosi, quem comuniter capitale vocamas"<br />
1) §i in consecinta, in unele cazuri poate ft<br />
justificata perceperea unei dobanzi.<br />
Aceasta marcheaza, fara indoiala, un mare pas<br />
Inainte In favoarea recunoasterii legale a Imprumutului<br />
Cu dobanda.<br />
Gabriel Biel s'a nascut la Spire si a murit in<br />
1495..<br />
El a fost discipol al lui d' Occam, filosof i teolog<br />
de seama, ajungand profesor de teologie la Universitatea<br />
din Tubingen.<br />
I se datoreste o expunere foarte Clara a doctrinei<br />
nominaliste, care ar fi avut, se crede, oarecare infiuenta<br />
asupra doctrinelor lui Luther si Melanchton.<br />
II citam aci si pentruca a fost numit „ultimul dintre<br />
scolastici" ceeace confirma disparitia scolasticismului<br />
la finele secolului al XV-lea precum i pentru<br />
ca. a scris, sub inspiratia operii lui Oresme, o mica<br />
lucrare, in acela§ sens, asupra monetei, intitulata :<br />
„De monetarum potestate simul el utilitate<br />
1) Vtzi Cosa op. cit. pnk. 166.
CAPITOLUL VII<br />
Umanistil<br />
Sub numele de „urnaniti" sant clasati, de obiceiu,<br />
o serie de autori, can, — incepand cu Petrarc (1303-<br />
1374) 5i pana la finele secolului al XVI-lea, — au<br />
scris sau au lucrat sub influenta antichitatii, al carui<br />
cult unii l'au exagerat.<br />
Prin „umanism" unii autori marl inteleg i partea<br />
hterara a ren”terii.<br />
Alti socotesc ca umani0 secolului at XIV-lea<br />
at XV-lea formeaza „prerena0erea" sau o prima pe-<br />
Tioada a renaterii.<br />
Ne multumim sä mentionam aceste pared i nu<br />
putem sä nu fim de acord ca umanismul a dat semnalul<br />
ren4erei.<br />
Preferam tot4 sa plasam, pentru doua motive,<br />
observatiile noastre asupra umanismului la finele<br />
partii consacrata evului mediu :<br />
in domeniul filosofiei In genere i al doctrinelor<br />
sociale, vechii umani0i—singurii despre can ne vom<br />
ocupa, — ni se par mai aproape de marii scolastici<br />
decat de curentul de procluctiune neolatina, sau chiar<br />
originala, caracteristic In ren”tere<br />
toti autorii pe care-i vom cita acum au trait In<br />
secolul al XV-lea i foarte putin in al XVI-lea
- 181 -<br />
vorbind dar despre urnanisti in partea urmatoare<br />
a acestei lucrari at trebui sä modificam, — credem<br />
fara mare utilitate, — prea mult, ordinea cronologica,<br />
pe care facem tot posibilul sä o pastram.<br />
Numele de „umani#i" a lost luat Intai de unii<br />
savanti germani.<br />
Umanismul este Insa, — cum era si natural, — de<br />
origina italiana.<br />
Renasterea clasicismului latin apare pentru italieni<br />
CU un caracter de continuitate rezultand din faptul<br />
ca erau de aceiasi rasa latina, au continuat a locui<br />
acelas pamant, a trai printre constructiile antice, mai<br />
mult sau mai putin ruinate, a pastra chiar ceva din<br />
structura societatii romane.<br />
Astfel se explica si faptul ca umanismul apare in<br />
Italia, — cum am spus, cu Petrarc (1303-1374), --<br />
mai de vreme de cat In alte tari.<br />
In Franta, unul dintre primii umanisti este Bade<br />
(1467-1540), care a dat lui Francisc I ideia crearli<br />
lui „ College de Prance", ale carui catedre au lost<br />
ilustrate de multi invatati.<br />
In tarile germanice umanismul Ii atinge apogeul<br />
cu Jean Reuchlin (1455-1522) si apoi se transforma<br />
in miscare contra clerului prin lupta intre<br />
,,poeti.'ti' i „teologip".<br />
Erasm este si eJ, In secolul al XVI-lea, unul dintre<br />
sefii umanisti si profesor la universitatea din Erfurt,<br />
al carei elev este si Luther, care indreapta<br />
miscarea aceasta intelectuala spre combaterea anumitor<br />
dogme.<br />
Studiul si Intrebuintarea limbilor nationale in literatura<br />
au dat lovitura de gratie umanismului.
— 182 —<br />
Sa vedem acum, ce chestiuni sociale si economice<br />
au preocupat pe cati-va autori umanisti.<br />
Giovani Pontano (1426-1503), a ajuns In 1447<br />
sa faca parte din cancelaria regelui Alfons al Neapolei,<br />
a fost insarcinat cu educatia lui Carol de Navara,<br />
secretar al ducelui Alfons de Calabria pe care l'a<br />
urmat in diverse razboae si a ajuns presedinte al<br />
academiei fundata de Panarmita. Cand Carol al V111-lea<br />
se stabileste In Italia, el se devoteaza acestui rege<br />
at Frantei In fine dupa reintoarcerea aragonezilor<br />
traeste retras.<br />
Pontano a lost poet, astronom, filosof, istoric si<br />
ne-a la sat scrieri in toate aceste domenii.<br />
II citam aci pentru sfaturile pe can le dä, in special<br />
lui Carol al V111-lea, dupa moda timpului, asupra<br />
organizatiei fiscale si moralei economice ').<br />
Benoit Cotrugli, si-a desvoltat activitatea tot la<br />
Neapole si a scris, pe la mijlocul secolului al XV-Iea<br />
o mica lucrare intitulata „Della Mercatura et del.<br />
foarte laudata, In care se ocupa<br />
Mercante perfetto",<br />
de valoare, de preturi, de schimb si de contractele<br />
comerciale. 2)<br />
Diomede Caraffa, tot napolitan, a lost un orn<br />
politic si autor de seama al secolului a XV-lea.<br />
II citam pentru lucrarea sa „ De regis et bola<br />
principis scrisa, Intre 1469-1482, In limba<br />
vulgara.<br />
Aceasta lucrare a fost foarte apreciata, tradustt ia<br />
1) Cossa op. cit. pag. 173<br />
2) Cossa op. cit. pag. 173
- 183<br />
latineste din tpitiativa Eleonorii de Aragon si republicata<br />
tocmai In 1668.<br />
In aceasta lucrare Caraffa se ocupa in special tot<br />
de finantele publice, aratand insa ca sistemul de impozite<br />
trebue sa fie adaptat cerintelor economice, ca<br />
activitatea comerciala este foarte utila.<br />
Tot Jul i se datoreste idea ca impozitele trebuesc<br />
stabilite pe venituri sigure si ca trebue prevazut un<br />
echilibru Intre veniturile si cheltuelile publice.<br />
El se declara partizan al concesionarii perceperii<br />
impozitelor.<br />
Matteo Palmieri (1406--1478) a lost istoric florentin<br />
si om politic de seama.<br />
A scris, in latineste opere istorice de valoare, pe<br />
cari nu le mai citam,<br />
Mai importante Inca sant doua lucrari „da vita civile"<br />
Si „citra di Vita" scrise in italieneste.<br />
Ultima parte a primei lucrari este consacrata „uti-<br />
„lului, adica chestiunilor de comoditate, impodobire,<br />
,,largime si frumusete a vietii noastre, facultatilor,<br />
„bogatiilor si abundentei, tuturor lucrurilor can sant<br />
„de fobs oameniloro.<br />
Pe langa aceasta frumoasa definitie a „utilitatii”<br />
mai este de retinut ca Palmieri se erijeaza In aparator<br />
al impozitului proportional 1).<br />
Nicollo Machiayeli, al carui flume este atat de<br />
,cunoscut,merita, fora Indoiala, cateva date biografice<br />
inteo istorie a doctrinefor sociale si economice.<br />
Sia nascut la Florenta In 1469 si a murit tot la<br />
Florenta In 1527.<br />
A facut putt; dintr'o familie nobila, a primit o<br />
1) Cossa op. cit. pag. 175.
- 184<br />
solid educatie si la 29 de ani (1498) este numit<br />
secretar al „celor zece magistrati propusi sa vegheze<br />
asupra pacii si libertatii", post in care ramane 14<br />
ani si care-i da prilejul sa calatoreasca in diverse<br />
misiuni, dintre can unele foarte importante.<br />
Tot In acest rastimp a fost numit secretar al organizatorilor<br />
militiei.<br />
Cand, In 1512, familia Medicis reia puterea In<br />
Florenta, Machiavelli isi pierde toate functiunile, este<br />
Inchis si supus la tortura, dar in curand este liberat,<br />
se retrage la tara unde compune o parte din<br />
operile sale.<br />
In 1520 este prezentat cardinalului luliu de Medicis<br />
si apoi insarcinat sa scrie o istorie a Florentei,<br />
cu un salariu de 100 de fiorini pe an.<br />
Reincepe char sä ocupe functiuni publice, se<br />
stradueste sa formeze o militie national, apoi sa<br />
organizeze apararea Florentei, dar trupele imperiale<br />
gonesc familia de Medicis, republica este proclamata<br />
si Machiavelli, suspect din cauza relatiilor lui cu aceasta<br />
familie ii pierde toate functiunile si apoi<br />
moare, In 1527, cum am spus, lasandu-si sotia<br />
cinci coPii In mizerie.<br />
0 viata foarte activa.si sbuciumata, ceeace nu a<br />
impiedecat pe Machiavelli sa.si noteze observatiile<br />
si reflexiile, cari i-au servit la alcatuirea operelor sale,<br />
pe can nu credem indispensabil, pentru acest studiu<br />
sa le enumeram, cu toate ca multe contin idei sufident<br />
de interesante pentru a asigura celebritatea unui<br />
autor.<br />
Putem retine astfel in treacat o idee pentru cares'a<br />
pasionat: inlocuirea trupelor mercenare cu o armata<br />
nationala.
- 185 -<br />
Foarte remarcabil este si felul lui de a scrie istoria.<br />
El nu se margineste, ca mai toti inaintasii sai, la<br />
descrierea faptelor, ci le cerceteaza cauzele, cauta<br />
legatura dintre evenimente si mai ales, plecand dela<br />
ideea ca oamenii sant mereu aceiasi, el cauta in istone,<br />
principii de organizare politica, invataminte<br />
pentru viitor.<br />
Unii au spus chiar ca lui i-se datoreaza crearea<br />
„politicei" pe care o scoate din domeniul sfaturilor<br />
filosofice pentru a o constitui in stiinta pozitiva, bazata<br />
pe fapte i pe istorie.<br />
Regretam ca nu este locul sä prezentam mai ample<br />
comentarii asupra principalelor lucrarj ale lui Machiavelli,<br />
atat de variate ca object i scrise In cea mai<br />
mare parte in stilul sobru si precis al omului de actiune.<br />
Pe noi, acum, ne intereseaza cea mai cunoscuta<br />
lucrare a lui „II Principe" i „Discorsi" asupra lui<br />
Titu-Liviu.<br />
Machiavelli,—ca bun umanist, de altfel,—manifesta<br />
cea mai mare admiratie pentru organizarea si politica<br />
roman.<br />
De ad i el deduce ca o dogma fundamental suprematia<br />
interesului statului asupra ori-carei alte consideratiuni<br />
si dreptul statului de a dispune de oni-ce<br />
ori-cine in interesul general.<br />
Religia chiar nu este decat un instrument de guvernare<br />
si ea trebue adaptata necesitatilor statului .<br />
El nu-si ascunde de altfel preferinta pentru paganism,<br />
care desvolta instinctul„ libertatii i. creaza<br />
caractere virile, MO de cretinism care propovadueste<br />
, dispretul, pentru cele lumesti si se rnultumeste<br />
cu speranta Inteo viata viitoare.
- 186 -<br />
Forma politica ideala pEntru Machiavelli este republica;<br />
dupa modelul roman.<br />
Pentru aceasta e insa nevoe de cinste si oarecare<br />
egalitate Intre cetateni, conditii can se intalnesc<br />
rar si lipsesc cu totul in Italia. Republica poate<br />
mentine statul, dar nu-1 creeaza.<br />
In consecinta, pentru a crea statul, mai ales acola<br />
uncle poporul este corupt, trebue un tiran.<br />
In „II Principe" i in „Discorsi" Machiavelli arata<br />
cum trebue, sa fie acest tiran, „printul".<br />
Conceptia lui apare ca diametral opusa celei a luf<br />
Saint Thomas d'Acquin.<br />
Daca oamenii ar ft buni si printul ar trebui sa<br />
fie bun („superaxcellens in virtute", spunea Saint<br />
Thomas),<br />
Oamenii insa sant naturalmente rai.<br />
Deci printul trebue sa fie in acelas timp leu, adica<br />
sa intrebuinteze forta si vulpe, adica siret ; el<br />
trebue sa lucreze fara scrupule in Indeplinirea scopurilor<br />
sale, dar trebue sa salveze aparentele ; virtutea<br />
trebue sa mascheze vitiile.<br />
Idei de soul acestora, exprimate clar si fara inconjur,<br />
au atras bine Inteles, nenumarate persecutii,<br />
interdictii, in contra operii lui Machiavelli si violente<br />
critici, alimentate Inca si de faptul ca autorul Ii<br />
exprima admiratia pentru Cezar Borgia, a carui cadere<br />
o atribue numai nenorocrului.<br />
Altii au vrut sa vada In aceste idei un fel foarte<br />
fin de a critica tirania, — ceeace este putin probabil.<br />
Explicatia ideilor sustinute, atat de stralucit de<br />
Machiavelli pare insa a se gasi In chiar opera sa<br />
principala „Il Principe" In at carui ultim capitol el
187 -<br />
Indearnna vehement pe Laurentiu de Medicis, sa libereze<br />
Italia de straini ; precum i multe alte pasagii<br />
ale operelor sale in can scrie pentru independen<br />
ta, i.. unificarea Italiei. ,<br />
Vazand cum aml3itii personale si locale, lipsa de<br />
caracter a multora, nesfarsitele lupte interne fac din<br />
Italia un mozaic de statulete i un camp deschis<br />
pentru dominatia straina, Machiavelli ar fi dorit<br />
curmare acestor rele, ,independenta i unificarea prin<br />
violenta si once mijloace, indiferent de moralita .-<br />
tea lor, proprii de a realiza, cu un moment mai<br />
de vreme, aceste deziderate, — de unde : „scopul<br />
scuza mijloacele" I).<br />
Astfel s'ar prezenta, in mod foarte schematic<br />
rezumat, — doctrina politica a lui Machiavelli.<br />
In materie pur economica, el recunoaste ca este<br />
putin in curent cu chestiunile „de lana i matase".<br />
Totusi este un mare admirator al economiei naturale<br />
i s'a ocupat de diverse chestiuni economice<br />
printre carj,in Discorsi, de aceea a inmultirii populatiei,dandu-si<br />
seama ca sant cauze fizice, printre can<br />
faptal ca productia solului este limitata, can infraneaza<br />
aceasta inmultire 2).<br />
Incontestabil dar ca pentru noi, partea cea mai<br />
interesanta a operei lui Machiavelli este cea privitoare<br />
la organizarea politica, care si-ar putea gasi<br />
azi aplicatii in momente turburi.<br />
Cu aceasta am terminat scurtele observatiuni pe<br />
cari le aveam de facut asupra vechilor umanisti ; ob-<br />
1) Vezi pentru cele de mai sus A. Jeaneroy in .Grande Enciclopedie»<br />
op cit la cuvAntul > (Nicollo).<br />
2) Cossa. cistoire des Doctrines» op. cit. pag. 181.
— 188 —<br />
servatii atat de scurte in cat credem inutil sa le mai<br />
rezurrEarn n ansamblu.<br />
lar cu acest capitol incheiem i partea lucrarii de<br />
fata consacrata doctrinelor din evul mediu i imprejurarilor<br />
in cari s'au desvoltat.<br />
Aprecierile noastre le am facut in cursul expunerii,<br />
care, speram, a reusit sa redea n ansamblu, dar<br />
cu precizie, - aspectul doctrinelor economice si sodale<br />
incadrate in aceasta epoca, atat de interesanta.<br />
(
Partea IV<br />
Doctrinele economice In secolele<br />
XVI si XVII<br />
Am aratat, in mai multe randuri, ca epocile din<br />
istorie, indiferent dfn ce punct de vedere<br />
cerceta, — nu pot Ii despartite in chip precis.<br />
Putem, cel mult, gasi un caracter dominant in<br />
anumite timpuri si locuri, anumite trasaturi caracteristice,<br />
cari se Impletesc Ins a cu cele anterioare<br />
posterioare.<br />
Astfel se petrec lucrurile i pentru perioada deF--<br />
pre care vrem sä vorbim acum.<br />
0 despartim de evul mediu fiind-ca in adevar formele<br />
politice si societatea In genere, activitatea economiza<br />
si intelectuala, iau un caracter foarte diferit<br />
de caracterele dominante ale evului mediu.<br />
0 despartim si de secolul al XVIII-lea.<br />
Ad justificarea poate sa apara mai delicata.<br />
De ce nu am niers pana la Revolutia Franceza<br />
Tocmai pentru a rezerva cea mai mare parte a<br />
secolului al XVIII-lea pregatirii marilor schimbari cart<br />
se petrec la finele acestui secol si la Inceputul celui<br />
ce-i urmeaza.<br />
Dar daca Inceputul acestei epoci (sec. XVI si XVII)<br />
nu este precis despartit, apoi si mai vaga va fi
190 --<br />
mita care o desparte de secolul al XVIII-lea al<br />
carui inceput ii vom Incalca adesea.<br />
Epoca despre care ne ocupam In aceasta parte a<br />
lucrarii noastre fiind astfel determinata, vom incepe,<br />
conform obiceiului nostru, — deja justificat, — prin<br />
a schita, intfun prim capitol, imprejurarile politice<br />
§i de fapt, curentele intelectuale i evolutia economica<br />
de la can pornesc doctrinele de can ne vom ocupa.
CAPITOLUL I<br />
Cate-va aspecte al acestei epoci<br />
§ 1. Forma politica. Date istorice<br />
Am aratat care era aspectul politic al Europei spre<br />
finele evului mediu. 1)<br />
Trecand la perioada de care no ocupam acum yedem,<br />
foarte curand harta Europei apropiindu-se de<br />
aceea din zilele noastre.<br />
Faptul acesta se datoreste In primul rand dezagregarii<br />
Imperiului de Occident.<br />
Incepand din secolul al IX, cu Carol cel Mare,<br />
acest imperiu despre care se pretindea ca este o continuare<br />
a celui roman, cautase sa aiba o sfera de<br />
influenta cat mai larga, — cu mai mult sau mai putin<br />
succes, dupa imprejurari.<br />
Aproape toti imparatii fiind de origina germanica,<br />
centrul acestei influente era situat In tale germanice,<br />
cu axa principala. spre Roma.<br />
Am aratat deja ca spre finele evului aiediu aceasta<br />
influenta slabise considerabil. 2)<br />
In 1273, dupa stingerea casei de Hohenstaufen,<br />
1) Vezi pag. 120 1 urm.<br />
2) Vezi pag. 121 ai urm.
- 192 -<br />
Rudolf de Habsburg este ales Imparat al Germaniei<br />
si se introneaza noua dinastie.<br />
La Inceputul epoch i de care ne ocupam, Maximilian I<br />
(1459-1519) mosteneste Austria, Styria, o parte a<br />
Alsaciei i alte tinuturi de mai mica importanta. Apoi<br />
prin casatorie capata Olanda i Burgonia — din care<br />
pierde insa o parte prin moartea primei lui sotii.<br />
La 1494 succede ca Itnparat tatalui sau Frederic<br />
al III-lea i capata prin casatorie ducatul Milanului.<br />
In fine, insurandu-si fiul cu fica lui Ferdinand si<br />
Isabela, enormele posesiuni ale Spaniei trec sub autoritatea<br />
lui ; posesiuni ce cuprindeau, — pe fang<br />
Spania,-Sardinia, regatul celor doua Sicilii i aproape<br />
toata America de apus.<br />
Astfel, ca, in 1520, cand nepotul sau Carol Quintul,<br />
este ales Imparat, autoritatea lui, — de forma<br />
cel putin —, se Intindea peste un imperiu imens,<br />
justificand visuri de imperiu universal.<br />
Enorme dificultati, asupra caror vom trece, —<br />
incep sä se arate imediat si ma i ales o cronica lipsa<br />
de bani, perturbatiile produse de propaganda lui<br />
Luther, revolta taraneasca din statele germanice, atacurile<br />
francezilor la vest si ale turcilor la est.<br />
Cu o pricepere i energie de care nimeni nu-1 credea<br />
capabil, Carol Quintul, Ii menajeaza aliante, —<br />
cu 'Anglia In special, — Invinge pe Francisc I sub<br />
zidurile Paviei (1547), cumpara pe Turci promitandu-le<br />
un tribut.<br />
Dar totul este In zadar; francezii sub fienric al<br />
II-lea ataca imperiul, certurile de religiune se 'Inaspresc,<br />
o expeditie pe coasta Africei se termina dezastruos,<br />
dificultatile se acumuleaza,, triie . componente<br />
ale imperiului se supun din, ce In ce tnai putin
— 193 —<br />
autoritatii lui i imparatul se simte obosit i descurajat<br />
El nu poate nici cel putin convinge pe fratele sau<br />
Ferdinand sa-i recunoasca fiul ca imparat<br />
Bolnav, el hotaraste sa se retraga ; cedeaza fratelui<br />
sau Ferdinand drepturile pe care le avea asupra<br />
statelor gerrnanice, iar fiului sau Filip pe cele<br />
ce le avea asupra Olandei i Spaniel si in 1555,<br />
,dupa 35 ani de domnie, se retrage la manastirea<br />
Yuste din Estramadura (Spania), unde moare, In<br />
1558 de urmarile unei insolatii.<br />
„ImperiuI de occident", „ sfantul imperiu" traise ;<br />
de ad /nainte el este un corp fara consistent, jar<br />
statele se Intaresc, altele se constitue, — Infrangand<br />
influenta unei autoritati tutelare, care, — cu oare-<br />
cari eclipse, — se mentinuse totusi mai bine de sase<br />
secole.<br />
Prefaceri politice, cu caractere diferite se produc<br />
In diverse parti ale Europei.<br />
In Tarile de jos sufla un vant de libertate.<br />
Ele se revolta contra Jul Filip al II-lea, izbutesc<br />
sa Infrang cerbicia ducelui de Alba, faimosul ski<br />
general si trupelor sale spaniole si se constitue in<br />
republic patrician a sub autoritatea familiei de Orange,<br />
castiganduli independenta de fapt In 1'609, jar pe<br />
cea de drept In 1643, prin tratatul din Westfalia.<br />
Statele germanice sant Impartite Intre nenumarati<br />
printi, episcopi i prase libere, pustiite de nesfarsite<br />
lupte cle religiune i apoi de faimpsul rasboi de<br />
30 ani (1618 —1648).<br />
In acest conflict se angajeaza complica si sue-<br />
dezii; boemii j chiar francezii ; se disting marl Ca-
- 194 -<br />
pitani, cum a fost Gustav Adolf regele Suediei, care ,<br />
moare ucis in 1632, an In care castiga faimoasa victorie<br />
de la Liitzen asupra lui Walenstein, mare comandant<br />
mercenar, care moare asasinat In 1634.<br />
In fine in 1648 se Incearca o pacificare prin incheerea<br />
pacii din Westfalia.<br />
Apoi Incepe sa se ridice, din acest haos, o nuoa ,<br />
Hohenzollern de Brandenburg, ale-<br />
putere : electorul<br />
carui teritorii constituesc, In 1701, regatul<br />
Aceasta devine un nou centru de constelatie politica<br />
si se intareste considerabil sub Frederic Wilhelm<br />
(1713 - - 1740) si Frederic al II-lea (1740 --<br />
1786).<br />
Statele austriace suporta grele atacuri : la vest<br />
ale francezilor, la est ale turcilor.<br />
Totusi ele ajung sa constituiasca o mare si puternica<br />
monarhie sub Maria Tereza (1740 — 1780)<br />
si sub lose! al 1I-lea, (1765 — 1792).<br />
Polonia isi mentine Inca puterea, pe care o avea<br />
spre finele evului mediu, pana cand dinastia lagelonilor<br />
se stinge cit Sigistnund August (1572).<br />
Apoi devine un fel de republica, cu rege ales, cut<br />
populatie amestecata, cu nobili pretentiosi i avAnct<br />
In dieta faimosul drept de „veto".<br />
Totus, la Inceputul secolului al XVII-lea mai (Istiga<br />
victorii importante si joaca un mare rol politic<br />
In estul Europei.<br />
Insa in a doua jumatate a acestui secol Incepe decadenta<br />
care va continua pana la impartirea ei.<br />
In Danemarca, Saxa, Toscana, Florenta, se con-
- 195 -<br />
stituesc §i se reconsolideaza in aceasta epoca, monarhii<br />
absolute.<br />
Spania i§i pierde in aceasta peroiada rolul de<br />
mare putere- la care ajunsese in cursul veacului al<br />
XVI-lea, gratie, — in mare parte, expansiunei sale<br />
coloniale.<br />
Portugalia, — dupa descoperirile marilor sai innavigatori,<br />
a ocuparii de enorme teritorii ce i-a urmat<br />
§i a conducerii intelepte a regilor Jean al II-lea<br />
(1481-1495) §i Emanuel (1495-1521) —, i§i atinge<br />
sub Jean al III-lea (1521— 1557) apogeul puterii.<br />
Tot atunci se manifesta §i o vie activitate intelectuala.<br />
Apoi incepe imediat decadenta.<br />
Tronul devenind vacant, Filip al II-lea regele<br />
Spaniei, se proclama rege i incepe dominatia spa7<br />
niola care dureaza timp de 60 de ani.<br />
In 1640, Portugalia Ii reca§tiga insa independenta<br />
§i proclama rege pe Jean, duce de Braganza, sub<br />
numele de Jean al IV-lea.<br />
In fine prin tratatul de comert incheiat de Petre<br />
al 11-lea (1683-1706), in 1703, cu Anglia, Portugalia<br />
incepe sa depinda foarte mult de aceasta tara.<br />
Iata situatia in care o gase§te inceputul secolului<br />
al XVIII-lea.<br />
Privirea circulara pe care am aruncat-o asupra Tarilor<br />
de Jos, Europei centrale §i peninsulei iberice<br />
ne arata dar man i transformari politice.<br />
Unele state se constituesc sou ii capata independenta<br />
: Tarile de Jos, Prusia i alte fan germanice,<br />
Danemarca, Saxa, Toscana, Florenta.
- 196 -<br />
Unele se consolindeaza marindu si din ce in ce<br />
puterea : Prusia, Austria.<br />
Attele decad : Spania i Portugalia, sau se Indreapta<br />
chiar spre totala disparitie : Polonia.<br />
Toate aceste constituiri, mutari de granite si transformari,<br />
se petrec inteun sir nesfarsit de razboae„<br />
rascoale, lupte pentru tron si mai ales religioase.<br />
Fara a fi scutite de a participa la razboae, se paretotusi<br />
ca unele state ne dau mai multa impresie de<br />
stabilitate ; ele intra in aceasta perioada deja puternic -<br />
constituite, aproape In forma pe care o vor avea la<br />
sfarsitul ei, ceeace nu inseamna insa ca aufost crutatede<br />
once sguduire interioara.<br />
In aceasta categorle putern considera : Elvetia,<br />
Rusia, Franta si Anglia.<br />
Eive/iu, cea mica trece prin aceasta perioada,<br />
In forma pe care o avea Inca din 1514, neclintita ea_<br />
stancile muntilor sai.<br />
Rasia se unifica, iar dupa aceasta Petru cel M ire<br />
(1682-1725) face considerabile sforttri pentru a (a.<br />
transforma din stat asiatic In stat european.<br />
Franta intra In secolul al XVI-lea puternic consolidata<br />
de Ludovic al Xt-lea (1463-1494)<br />
Prima jumatate a secolului al XV1-lea este caracterizata<br />
pentru ea prin luptele crancene pe care trebue<br />
sa le duca, sub Francisc I §i Henric al II-lea,-<br />
contra diverselor state componente ale imperiului.<br />
Luptele de religiune si nepricepere ultimilor regb<br />
din familia de Valois slabesc, spre finele secolului„<br />
pozitia Frantei In afara si puterea regilor In interior-
— 197 —<br />
In 1589 ins, cit Henrie al IV lea (1589-1610),<br />
Burbonii ocupa tronul.<br />
Acest rege, ajutat de rnarele su minisiru Sully,<br />
restabile§te autoritatearegala in interior i pe a Frantei<br />
In afara.<br />
Stralucitul cardinal de Richelieu (ministru dela<br />
1624-1642) i abilul Mazarin (ministru de la 1643—<br />
1661) continua opera de intarire a autoritatii In<br />
interior, - uncle ca1vinitii devin, din mare partid,<br />
o simpla secta, — i ridica enorm, prin victorii<br />
stralucite §i o abila diplomatie — prestigiul Frantei<br />
In exterior, marindu-i §i teritoriul prin adaogarea frumoaselor<br />
provincii : Alsacia, Lorena i Roussilon.<br />
Primii ani ai dornniei lui Ludovic al XIV-lea<br />
(1643-1715) sant turburati de rascoalele „frondei",<br />
datorite In buna parte instigatiei unor nobili cari<br />
credeau ca. pot profita de tineretea noului rege pentru<br />
recapata din puterile pierdute.<br />
Dar feudalisrnul era mort de mult in Franta ; el<br />
nu mai poate sä renasca nici chiar sub forma „feudalitatii<br />
de apangiu", care aparuse dupa Ludovic al<br />
XI-lea.<br />
Nobilimea devine de ad i inainte exclusiv „de curte",<br />
burghezii sant neorganizati, jar poporul de jos muncete<br />
din grey.<br />
Cu acest rege sistemul monarhiei absolute se manifesta<br />
in Franta in toata plenitudinea lui, dar nu numai<br />
pentru stralucirea puterii regale.<br />
Cu ajutorul lui Mazarin Intai, al Jul Colbert pe<br />
urma, Ludovic al XIV-lea Indrumeaza desvoltarea<br />
manufacturilor, a comertului, artelor, ce se ridfca la<br />
inalthnea puterii politice, formand ansamblul stralucit<br />
cunoscut sub numele de ,secolul lui Ludovic al<br />
XIV- lea".
- 198 -<br />
Anglia este o tara In care niciodata autocratismul<br />
suveranului nu se putuse manifesta complet.<br />
„Magna carta", smulsa regelui Jean (1199-1216),<br />
deneaga Inca dela inceputul secolului al XIII-lea, regelui<br />
dreptul de a lua vre-o masura in legatura cu<br />
libertatea personala a cetatenilor dinteo clasa sau cu<br />
bunurile lor, fara consimtimantul acestei clase.<br />
Iar „cavalerii" alesi de comitate i burghezii alesi<br />
de orase formau o adunare reprezentativa, din care<br />
au iesit „comunele" cari ii aroga dreptul de a discuta,<br />
pe langa chestiunile financiare, pentru can<br />
erau In fond convocate, — i ori-ce abuzuri ale regalitatii.<br />
Epoca de care ne ocupam acum este caracterizata<br />
tocmai prin lupta acestor „comune" contra regalitati,<br />
lupta care-si atinge apogeul sub Carol I<br />
Acest rege cere parlamentului subsidii pentru a<br />
purta razboaele pe can be declarase Spaniel si Frantei.<br />
loc de subsidii, parlamentul ii prezinta o „petitle<br />
de drepturi" In care se expunea punctul de<br />
vedere al comunelor asupra limitelor puterii regale.<br />
Carol I dizolva parlamentul In 1629, guverneaza<br />
11 ani fara el, este obligat sa- I convoace In 1640,<br />
dar II dizolva in acelas an, de unde numele de<br />
,court parlament".<br />
Dar el nu mai poate guverna fara parlament si-1<br />
convoac iarai In Noembrie, tot 1640.<br />
Acest parlament, numit In urma „long parlament",<br />
publica o „grande remontrance" In care-si<br />
arata punctele de nemultumire In contra regelui si<br />
stabileste ca parlamentul, chiar neconvocat, se va<br />
intruni cel putin odata la trei ani in plus, pune sub<br />
urmarire pe minitrii i episcopii can au ajutat pe<br />
rege sä guverneze fan a parlament.
- 199 -<br />
In fine,- dupa multe peripetii, razboiul civil Incepe<br />
intre rege, care se afla la Oxford si parlament, care<br />
stapanea Londra.<br />
Parlamentul, condus de Oliver Cromwell, iese invingator,<br />
regele este prins si executat, dupa o sumara<br />
judecata, ceea ce era un act de o extrema importantai<br />
izoleaza pentru un tirnp Anglia de tarile<br />
rnonarhice.<br />
Totusi, sub energica conducere a lui Cromwell,<br />
Angia, Irlanda si Scotia sant pacificate, Olandezii<br />
Spaniolii Invini, administratia interioara si comertul<br />
reorganizate, Anglia rarnanand republica pan la<br />
moarte lui Cromwel (1658).<br />
In 1660 insa, in buna parte cu ajutorul lui Ladovic<br />
al XIV-lea, Carol at 11-lea, fiul „regelui martira<br />
intra in Anglia, unde dinastia este reinstalata, dar<br />
pentru scurt tirnp numai.<br />
In adevar Jacques al II-lea, intra in conflict acut<br />
cu parlamentul, este silt sa fuga in 1668 si este<br />
inlocuit Cu Guillaume d'Orange, calitate de sot<br />
al Mariei. ,<br />
In fine, In 1714, este proclamat rege, sub _numele<br />
de Gheorghe I, electoral de I-Ianovra, a carui dinastie<br />
domneste si azi. ,<br />
Dar parlamentul a pastrat foarte largi puteri, astfel<br />
ca Anglia a putu,t fi nurnita, cu drept cuvant,.<br />
republica incoronatei".<br />
lata jalonate, foarte rezumat, principalele schimbari<br />
politice pe cari ni le ofera istoria secolelor,<br />
XVI si XVII<br />
Vedern ca daca evnl mediu a fost epoca de constituire<br />
a popoarelor apoi a dinastiilor, epoca ce
- 200 -<br />
i-a urmat poate fl considerata ca aceea de constituire<br />
a statelor moderne.<br />
Vom expune, in paragrafele urmatoare, cate-va aspecte<br />
interesante ale vietii sociale din ace! timp.<br />
Acum insa trebue sa facern o importanta constatare<br />
In privinta formei politice.<br />
In aceasth perioada imensa majoritate a statelor<br />
evolueaza spre forma politica a monarhiei absolute,<br />
bine inteles cu modalitatile proprii caracterului fiecarui<br />
popor.<br />
Dintre statele de oare-care imp otanth, Elvetia singura<br />
si Anglia pentru scurta vreme, sant republici;<br />
Anglia singura este adevarata monarhie constitutionala.<br />
Din aceasta predominare a forrnei monarhiei absolute<br />
tocmai Intr'o epoca de prefaceri si de constituire<br />
a statelor s'ar putea trage multe invataminte,<br />
ceeace nu este Insa locul sa facern<br />
§ 2. Descoperirile geografice<br />
In cursul perioadei de care ne ocupam acurn s'au<br />
oferit Europei occidentale posibilitai 1 a caror iinportanta<br />
nu va mai putea fi atinsa vreodata daca pamantul<br />
nu va stabill comunicatii cu vre'un alt astru.<br />
Este posibil ca, Inca de prin secolul al XIll-lea,<br />
irlandezii cu cari hanseatii erau in ielatiuni cOmerciale,<br />
sa fi ajuns In Groelanda si chiar In partea de<br />
nord a Americei, ceeace Insa nu a dat vre'un rezultat<br />
apreciabil.<br />
In 1486, un portughez, Diaz, afirma ca facuse<br />
ocolul Atricei pe la sud.<br />
In tot cazul, fapt este ca pe la' 1498, Vasco de<br />
Gama ajunge In India pe acelas drum.
- 201 -<br />
In 1492, Cristof Coltunb ajunge In America.<br />
In 1519 expeditia lui.Magelan, omorat in Filipine<br />
In 1522, pleacA i reuseste primul ocol al pamantului,<br />
efectuand o calatorie ce va ramane ca un exemplu<br />
de pricepere, curaj si rezistenta.<br />
Se pare ca tot in secolul al XVI-lea Spaniolii<br />
'descopera Australia.<br />
lata dar ca se ofera, deodata, activitati europenilor<br />
nu numai drumuri noi de apA spre Asia, dar<br />
tari imense, unele foarte putin locuite i Cu nesfarsite<br />
bogatii naturale.<br />
Putem sa mai adaogam ca, tot In aceastaepoca,<br />
nordul Asiei, unde mongolii deveneau din ce in ce<br />
mai slabi, Incepe a fi cucerit de catre rusi i popoarele<br />
supuse lor, pana ajung la oceanul Pacific.<br />
Ayem impresia, azi, Ca aceste posibilitati fantastice<br />
de expansiune au Inceput prin a lasa nedumerite<br />
vechile popoare europene.<br />
De ele profita In primul rand Spania i Portugalia,<br />
prima exercitandu-si influenta In estul iar cea<br />
dea doua In vestul Americei de sud, iar Anglia si<br />
Franta ocupA cat pot din America de nord.<br />
Suedezii, danezii, olandezii, se reped i el, pe cat<br />
le permite situatia intern, sore noile teritorii.<br />
Suedezi nu se aleg cu nimic, danezii Cu aproape<br />
nimic, iar olandezii sant intreeuti, cu mult, de englezi.<br />
Se dau Intre aceste popoare lupte pe can nu este<br />
locul sä le descrim aci, iar spre sfarsitul perioadei<br />
de care ne oeupam acum gasim pe portughezi bine<br />
Infipti In comertul cu India oriental, pe Olandezi<br />
CU contoarea si statiuni, fortificate la capul Bunei Sperante,<br />
Ceylon si India orientala, uncle englezii se stabilesc<br />
i ei la Mardras, Bombay si Calcuta, iar francezii<br />
la Pondichery i Chandernagor,
-- 202 —<br />
In America sferele de influenta sant impartite; in<br />
America-` de sud, cum am aratat, hare spanioli $i<br />
portughezi, jar In cea de nord francezil colonizeaza<br />
Luisiana $i Canada, iar englezii teritoriul Statelor-<br />
Unite de azi.<br />
Trecern peste detalii ne multumim sa consta-<br />
tam imensitatea posibilitatilor ce se deschideau direct<br />
pentru aceste popoare $i indirect pentru cele cu<br />
can erau in relatii comerciale.<br />
§ 3. Deseoperirile stilifice<br />
Descoperirile stintifice n'au rarnas In urma- celor<br />
geografice.<br />
Roger Bacon (1210-1293) poate fi considerat<br />
ca precursorul celor ce vor sa transporte $tiinta din<br />
cabinet In clomeniul realitatilor.<br />
El erea 'Insa In prea mare avails asupra timpului<br />
sau pentru a-1 putea influenta.<br />
Leonardo de Vinci (1452-1519) savant florentin,<br />
mare artist, naturalist, anatomist, inginer, matemateclan,<br />
nu ajunge la rezultate stiintifice precise dar<br />
se releveaza ca un mare precursor $i vizionar.<br />
Copernic (1473-1543) ), astronorn polonez, a<br />
lost primul care a aratat ca pamantul se Invarte$te<br />
In jurul soarelui.<br />
Kepler (1541-1630) astronom german, arata ca<br />
centrul orbitelor descrise de planete este chiar soarele<br />
$i lucreaza, cu sarguinta, la calcule, — cate<br />
odata gre$ite, -- din can succesori sai au $tiut Insa<br />
trage mare 'profit.<br />
Galileo GaIllei, savant Italian, s'a nascut In ziva<br />
t) Vezi mai depute in cap. VII cate-va date asupra activitatii<br />
economics a lui Cepernic.
- 203 -<br />
In care a murit Michel Angelo (in 1546) si a murit In<br />
anul nasteri lui Newton (1642).<br />
El este considerat ca fondatorul stiintei dinamice.<br />
El a aratat ca gravitatia este aceiasi pentru toate<br />
corpurile a inventat pendulul si luneta care i poarta<br />
numele i can au pertnis facerea unor importante observatii<br />
astronomice.<br />
Tot el a mai facut i multe observatii importante<br />
in clomeniul astronomic si a desvoltat teoria lui Copernic<br />
asupra miscarii pamantului i soarelui.<br />
Galilei este persecutat pentnt intrebuintarea metodei<br />
experimentale dar mai ales pentru profesarea<br />
teoriei Iui Copernic „absurda si formal eretica pen-<br />
truca este contrara sfintelor scriptoria<br />
lar lucrarea sa „ Patru dialoguri asupra sistemelor<br />
Jumei dupe' Ptolemeu fi Copernicm ii atrage condamnarea<br />
de catre inchizitie la abjurarea publica a<br />
acestor teorii si la detentiunea perpetua.<br />
Newton, In fine, (1642-1727) savant englez face<br />
descoperiri In domeniul matematic, optic si caloric,<br />
dintre can fiecare in parte ar fi foSt suficienta pentru<br />
a asigura celebritatea autorului ei.<br />
-Cea mai cunoscuta este Insa faimoasa lege a gravitatieiuniversale,<br />
bazata pe lucrarile Jul Kepler si<br />
Galileo.<br />
Newton poate ft considrat, fara exageratie, ca unul<br />
din cele mai marl genii pe can le-a avut omenirea.<br />
Liinitam aci, acst. scurt „memento" al principalelor<br />
descoperiri stiintifice din epoca de care ne ocupam.<br />
Ele cadreaza perfect cu descoperirile geograf ice<br />
cart caracterizeaza aceiasi epoca i deschid gândirii<br />
omenesti orizonturi stiintifice nebanuite.
— 204 ---<br />
§ 4. Cateva observatii asupra rn4cdrii _intelectuale<br />
fn genere<br />
„Denumirea de „rena.Ftere" serveste, de obicei<br />
„pentru a desernna miscarea intelectuala si artistica<br />
s care, in Europa, a substituit ideilor si formelor evu-<br />
„lui mediu, idei si forme noi” ').<br />
Dante Alighieri (1265-1321), ilustrul poet florentin,<br />
poate fi socotit ca un precursor al acestei<br />
miscari prin paralela ce o face in ,Divina Comedic"<br />
Intre lumea antica si cea crestina.<br />
Cu primii umanisti, Petrarc (1304-1374), 13ocaccio<br />
(1313-1375), cu sculptorii pisani, cu pictorui<br />
florentin Giotto (1276-1336), se desvolta perioada<br />
pe cari unii autori o numesc „proto-renaftere", careia<br />
Ii urmeaza .rena.Fterea".<br />
In secolul al XV-lea aceasta este caracterizata, In<br />
special, prin naturalism In arta. si neo-latinism In literatura.<br />
De sigur ca cea mai interesanta lature a renasterit<br />
este tocrnai cea artistica si literara, dar despre aceasta<br />
nu este locul sa ne ocupam in prezenta lucrare.<br />
Renasterea s'a manifestat Insa puternic in do-<br />
meniul tnntific, culrninand in marile descoperiri, despre<br />
can am vorbit in paragraful precedent si asupra<br />
carora nu mai revenim aci.'<br />
Unul din domeniile asupra caruia atentia autorilor<br />
din aceasta epoca s'a indreptat Inca dela inceput a<br />
fost cel al dreptului antic, al celui roman In special.<br />
Centrul acestor ,StUdii era In Bolonia.<br />
Din ele rezulta — Intre altele, — conceptii noi In<br />
1) A. M. Berthelot in .Grande enciclopedie op. cit la cuvantul<br />
'renaissance. ,
-- 205 —<br />
materie de stat si pregatirea succesului n rationalismului",<br />
caracteristic renasterii.<br />
Ceeace domina spre finele acestei prime perioade<br />
renasterii este „purismul latin", Impins de unii<br />
pana la exageratia de a nu intrebuinta cuvinte cari<br />
nu s'ar gasi in operile lui Cicero.<br />
A doua perioada a renasterii este caracterizata. prin<br />
predominarea filosofiei eline.<br />
Se fac foarte man i sfortari, la Florenta in special,<br />
dentru invatarea limbei eline, constituindu-se „acadernii"<br />
pe modelul celor antice.<br />
. In consecinta Aristot,—cunoscut pana atunci numai<br />
din traduceri, — poate fi citit in textele originale.<br />
Pe de alta parte Incepe a fi cunoscut si Platon.<br />
Renasc vechile lupte Intre partizanii lui Platon<br />
cei al lui Aristot jar filosofia platoniciana capata o<br />
ioarte mare influenta asupra intregii miscari intelec-<br />
tuale.<br />
Se ajunge astfel In un adevarat „paganism intelectual"<br />
care contribue, prin reactiune, la infaptuirea<br />
„reformei".<br />
Religia a fost In tot timpul evului mediu domeniul<br />
In care s'au produs cele mai tnulte manifestari intelectuale,<br />
dar, cu toata indrazneala unor ganditori,<br />
nu s'a schimbat aproape nimic.<br />
Textele sfinte, deciziile papale si ale conciliilor,<br />
organizarea bisericei de apus, formau un tot fata de<br />
care principiul dominant era : „crede si nu cerceta".<br />
Nu este ad locul sa examinam cauzele cari au<br />
produs o mare, reactiune In aceasta materie.<br />
Fapt este ca Aprilie 1521, la dieta din Worms,<br />
Luther refuza sä retracteze criticile aduse autoritatii<br />
papale i intregului edifidtt religios, sustinAnd ca
- 206 -<br />
numai sfanta scriptura poate ramane in afara de discutie,<br />
dar tot restul: texte posterioare, deciziile conciliilor,<br />
organizarea bisericei, autoritatea papei, pot if<br />
criticate i lnlaturate cand sant neconforme Cu sfanta<br />
scriptura sau cu ratiunea.<br />
„Reforma" se intinde repede, in statele germanice<br />
intai.<br />
In 1529, opt state sant evanghelice.<br />
Melanchthon a colaborat Cu Luther si a lucrat<br />
toata viata ca sa modereze conflictele religioase<br />
sa inlature neintelegerile intre protestanti; In 1543„<br />
ajuta pe arhiepiscopul Poloniei la introducerea protestantismului<br />
In aceasta tara.<br />
Pe de alta parte, In Elvetia, neobositul luptator<br />
Zwingle, obtine, in 1523, de la autoritatea civila a<br />
cantonului Zurich sa tolereze casatoria preotilor, se<br />
casatoreste el insusi, apoi, In 1425, suprima slujba<br />
religioasa i provoaca un razboi civil, In care piere,<br />
In 1531, In lupta de la Capel, unde partidul sau este<br />
Invins.<br />
Calvin, termina, in 1535, „lnstitutia cre.Ftinda In<br />
care precizeaza principiile reformei, pe care o impinge<br />
mult mai departe de cat Luther, negand prezenta<br />
reala, liberul arbitru, purgatoriul, oni-ce ierarhie<br />
eclesiastica i oni-ce forma exterioara a cultului, re-<br />
&Kind „sfintele tame" numai la doua : botezul<br />
Impartasania.<br />
„Reforma", in ansamblul ei, constitue o foarte<br />
ampla i importanta miscare intelectuala, despre care<br />
nu este Insa locul sa ne ocupam aci.<br />
Dar a trebuit cel putin sä jalonam principalele<br />
etape de evolutie intelectuala pe care le parcurge ea<br />
In epoca de care ne ocupam acum (sec. XVI si XVII)
- 207 -<br />
pentru ca influenta reformei religioase asupra doctrinelor<br />
economice a fost mai puternica Chiar de cat a<br />
rena§teriia literare, artistice §i filosofice.<br />
Am schitat ast-fel, — in modul cel mai rezumat posibil§i<br />
Cu excluderea partii literare §i artistice, —<br />
cadrul celor mai importante mi§cari intelectuale din<br />
cele doua secole despre can ne ocupam acum.<br />
§ 5. Observatil asuprd situafiei economice<br />
Istoria economica a acestor timpuri este din cele<br />
ma i interesante.<br />
Aci, ne vom margini sa desprindem cateva fapte<br />
interesante pentru istoria doctrinelor.<br />
Secolele XVI §i XVII sant caracterizate, in genere,<br />
prin sfaramarea compartimentarii economice medievale.<br />
In foarte multe fad economia evolueaza de la<br />
-forma locala spre cea nationala ; evolutie Inceata §i<br />
plina de dificultati fiind Ca in calea ei se ridicau nenumarate<br />
interese locale, ale anumitor asociatii §i<br />
particulare.<br />
„L'esprit de cloche'', cum II numesc francezii, este<br />
§i mai ales a fost, foarte puternic.<br />
Evolutia totu§i s'a operat §i a fost favorizata de<br />
unificarea politica, de intarirea puterii centrale, de politica<br />
metalista §i mercantila, de nevoile crescande<br />
ale fiscului, precum §i de evolutia intelectuala.<br />
In uneie directii evolutia economica este mai ra-<br />
Oda : de exemplu stabilirea unor norme de politica<br />
economica nationala.<br />
In alte directii ea este mai Inceata, de exemplu<br />
vamile interioare rezist hi Franta chiar §i lui Col-
--- 208 -<br />
bert, - corporatiile de meseriasi exists OM la Revolutie.<br />
'delle si mai ales unele obiceiuri sant puternic<br />
lnradacinate, dar ele trebuesc.sä cedeze sub presiunea<br />
faptelor.<br />
Comertul, acest puternic factor de progres, se<br />
desvolta enorm.<br />
La inceputul acestei epoci, mai gasim In plinA<br />
stralucire centrul comercial constituit in Italia de<br />
nord Inca din evul mediu.<br />
Dupa pacea de la Turin care a terminat, in 1380,<br />
razboaele faimoase pe cari Venetia le-a dus contra<br />
Genovei, prima îi recucereste toate provinciile pierdute<br />
si ii mareste Inca domeniul, in care infra<br />
Trevisa, Vice*, Padova, Frioul-ul, Dalmatia, Brescia<br />
$i Bergamul, iar In 1489 si regatul Cypru.<br />
Marina venetian, compusa din peste 3.000 de<br />
vase si 40.000 de marinari, stapaneste tot traficul si<br />
comertul din , bazinul oriental al Mediteranei si tr<br />
parte si din cel occidental.<br />
Acesta din urma fusese mult timp apanagiul Genovel,<br />
care incepe ins a a declina, mai ales dupa<br />
1475, cand invazia turcilor ottomani ii rapeste toate<br />
contoarele pe can le avea In Orient.<br />
In Fiore*, stralucirea intelectuala care se manifest,<br />
— cum am vazut, duPA 1434, cand familia<br />
Medicis reia conducerea,,merge paralel cu devoltarea<br />
productiei, -- de lux mai ales, -,-- §i cu a<br />
comertului cu Europa occidental i centrala.<br />
Mult mai la nord, Liga hanseatica, deplin constituita<br />
in secolul al XV-lea, este.format a din patru<br />
districte: Lubeck, Btunschiwick # Colonia Dantzig,<br />
cari grupeaza '85 de orase confederate, pe langa
— 209 —<br />
can se mai - adauga vre'o 40 de ora$e confederate<br />
din afatit,- cum erau Amsterdam $i Stockolm.<br />
Liga stapItieste tot-comertul din inMile nordului,<br />
Intr'atat, Inc.ftt In multe din -tari, printre cari $i Anglia,<br />
ea capStase monopolul transporturilor internationale<br />
pe apa. '<br />
Centrele comerciale din Italia de nord $i Germania<br />
de nord, continua sa-$i psstreze importanta $i<br />
dups marile descoperiri geografice, pAnS Incepe $S<br />
existe oarecare organizare In Odle noi.<br />
Dar cu timpul intensificarea comertului CU aceste<br />
tarii a mutat fatalmente mai la vest centrul curentelor<br />
comerciale.<br />
Secolul al XVI-lea aduce strAlucirea comercials a<br />
Spaniel $i apoi a Tarilor de los, constituite In republics<br />
independents dups 1566.<br />
' In acela$ secol Ii atinge $i cornertul Portugaliei<br />
maximum de desvoltare.<br />
Fratzfa se Indreapta Cu pa$i hotarati spre exportsiunea<br />
comerciala care 14i atinge apogeul in secolul<br />
al XVII.lea.<br />
far Anglia, gratie pozitiei sale extrem de favorabila,<br />
unor lupte crancene i politicei Actelor de natie",<br />
nu num.-ai ca I$i,creazs tin comert vast $i solid<br />
stabilit, precum $i o puternica marina comerciala,<br />
dar tinde hotarat, spre Thiele secolului al XVII-lea,<br />
sa obtitis suprematia navals $i stapanirea marilor.<br />
Astfer ca aceasts perioada Vede declinul centrelor<br />
comerciale din nordul Italiei i nordul Germaniei, ridicarea<br />
i declinul comercial al Portugaliei i Spaniei,<br />
apot o mare desvoltare cornerCialS a Frantei $i tnai<br />
ales a Angliei.<br />
far in , $i orient& ,4uropei transformarile $1<br />
progresele sant mutt mai lente.
— 210 —<br />
0 atat de mare desvoltare a comertului are, —<br />
Intre alte cQnsecinfe,---- . i pe aceea de a ,crea marile<br />
averi comerciale, primele ce au o bazd economicd,<br />
jar nu politica, ca aceea a ,averli nobililor, -de - tot<br />
soiul.<br />
,<br />
Asernenea averi s'au format In toate centrele comerciale<br />
,clespre can am vorbit.<br />
Exemplul cel mai celebru i constitue averea fa-.<br />
Irdliei Fugger din Germania,<br />
Inceputa. de Jean Fugger, lubrator tesator care<br />
traia, pe la 1350, la Augsbourg, si continuata de<br />
Ulrich, de, Jacques si Antoine Fugger, aceasta avere<br />
ajunge enorma.<br />
Antoine Fugger . (1493--1560) Intretinea un vast<br />
.comert, ale carui ramificatii se intindeau pana In<br />
Venezuela si Indii ; imprumuta cu multi bani pe<br />
Carol Quintul i Filip al II-lea, precurn si pe multi<br />
alti printi; obtine tot felul de concesii i ajunge la<br />
o putere superioara celei a multor capete incoronate.<br />
Marimea acestei averi, determina. pe unii sa ceara<br />
4imitarea legal a capitalurilor ce se pot lnvesti In<br />
afacerile industriale i cornerdale si atrage o C2Mpanie<br />
din partea lui Luther contra acestei forme na.stande<br />
deNcapitalism, pe care o numete „fuggerei" 1).<br />
Am citat acest-exernplu pentru a ara.ta cum apare,<br />
In epoca de care ne ocupam acum puterea capitaiismului<br />
economic, care se va desvolta Insa mai<br />
tarziu si mai ales tocmai dupa. Inceputul secolului al<br />
XIX-lea.<br />
lncheiam ad observatiile noastre generale asupra<br />
secolelor XVI si XVII.<br />
1) Extras din Joseph liambaud ellistoire des doctrines econozniques.<br />
Ed. II- Larose et,Forpel. Paris, 19O2, peg. 81, 82.
— 211 —<br />
Este mare pa.cat ca violentele lupte de religiune<br />
au Impiedecat principalele popoare europene sä se<br />
bucure din plin de imensele posibihtati pe can le-au<br />
oferit aceste secole.<br />
Teritorii imense i admirabile le sant puse la dispozitie,<br />
descoperirile stiintifice permit toate sperantele,<br />
miscarea intelectuala deschide orizonturi noi<br />
largi, jar cea artistic a este alimentata din belsug<br />
din toate directiile.<br />
cand trim ingbesuiti unii Intr'altii, cand se<br />
discuta cine sa stapaneasca .gheturile polare, cand<br />
Americile resping pe nenorocitii'de emigranti ce cautä<br />
o bucata modestä de paine, cand someurii se flumrä<br />
milioanele §i zecile de milioane, cand inventiile,<br />
oricat de stralucite an fi, se reduc aproape<br />
nurnai la perfectionarea transporturilor,--azi, nici nu<br />
ne vine sä creclem Ca a existat o epoca In care, de<br />
odata, s'au deschis, largi, In toate domeniile, pentru<br />
oricine ar fi avut dorinta sa le exploateze, imense<br />
posibilitati. ,<br />
'4;1/41<br />
A t<br />
CHM° jor. '4
CAP1TOLUL II<br />
Principalele problerne economice din<br />
aceasta epoci. (sec. XVI si XVII)<br />
Inainte de a cita nume de autori i imediat dupa<br />
observatiile generale pe can le-am facut In capitolul<br />
precedent, credem ca este util sa mentionam Intai,—<br />
fara nici o desvoltare sau comentar, principalele<br />
chestiuni econornice cari au preocupat societatea din<br />
aceasta epoca.<br />
Chestiunea dobil nzii, a monetei §i mutatillor, a or-<br />
ganizarii fiscale, a organizarii politice a statului,<br />
a preturitor, can au preocupat pe ganditori din evul<br />
mediu, continua a fi i acum la ordinea zilei.<br />
Departe de a se micsora, importanta acestor che-<br />
stiuni creste, afara poate de aceea a organizarii politice,<br />
cristalizata, pentru moment, In forma monarhiei<br />
absolute.<br />
Desvoltarea comertului si am putea spune chiar a<br />
industriei, impune admiterea dobanzii pentru imprumuturile<br />
de pro ductie.<br />
lar imprumuturile de stat, comunale i chiai cele<br />
de simpla asistenta, facute prin asa numitele „monti<br />
di pietate" ' impun generalizarea recunoasterei legitimitatii<br />
dobanzii.
213 -<br />
Aceste din urma institutii, alimentate din don atiuni ,<br />
aveau de obiect sa ajute pe nevoiasi prin imprumuturi<br />
fara dobanda.<br />
Insuficienta fondurilor a pus in discutie, starnind<br />
vii polemici, chestiunea daca nu s'ar putea percepe<br />
o mica dobanda reprezentand cheltuelile de administratie<br />
; ceeace a fost admis de papa Leon al X-lea<br />
la al cincilea conciliu din Latran, la inceputul secolului<br />
al XVI-lea.<br />
Tot desvoitatea relatiilor comerciale face mai sirnlita<br />
de a avea o buna moneta i pune, din<br />
plin, chestiunea preturilor, cari scapa acum reglementarilor<br />
din trecut.<br />
Nevoile de bani ale statelor cresc vertiginos<br />
itnpun, — cum vom vedea, crearea unei adevarate<br />
stiinte financiare.<br />
Pe langa aceste chestiuni, se mai pun Insa si altele,<br />
printre can vorn cita: constituirea unui drept<br />
cambial, politica greului, chestiunea populatiei,<br />
organizarea bancilor de dep6zite, adoptarea unei<br />
litici economice a statului -<br />
_190 .<br />
Vom spune cate-va cuvinte numai, despre felul<br />
cunt se pune in general fiecare din aceste chestiuni<br />
ramanand sa vedem, In cursul expunerei ce va urma,<br />
parerile emise de diversi autori in legatura cu ele.<br />
Plata prin cambii erea cunoscuta Inca din antichithte,<br />
acum, din cauza amplificaiii miscarii comerciale<br />
i1nmu1tirIi bancilor, ea se generealizeaza<br />
mutt, ceeace provoaca vii discutii asupra naturii<br />
acestui titlu, mecanismului platilor, platii prin cambii<br />
In targuri, a schimbului de Intoarcere (cambio colla<br />
ricorsa) i mai ales asupra legitimitatii perceperi<br />
schimbului.
— 214 ---<br />
Aceasta din urrna chestiune erea In legatura cu<br />
ilegitirnitatea dobanzii pe care multi voiau sa o ma&<br />
cheze sub forma de schimb.<br />
In congecinta canonistil adffiiteau legitimitatea profitului<br />
din schimb cand aCeSta rezulta „non propter<br />
„tempus (adica o adevarata dobanda), sed propter<br />
„loci destantiam".<br />
Discutarea acestor chestiuni produce In cele doua<br />
secole de can ne ocupam si in Italia de nord mai<br />
ales, o bogata literatura juridico-economica, in care<br />
figureaza i cate-va foatte bune tratate asupra<br />
cambiei. ')<br />
Cat timp a dominat o stricta compartimentare<br />
economica prevenirea ,,toametei" era o chestiune<br />
local.<br />
Dar cand sera econornica rtse largeste, aceasta<br />
chestiune trece In preocuparile puterii centrale, Cu<br />
atat mai mult cu cat ,la faim est mauvaise conseilere",<br />
cum se spline cu drept cuvant si pregateste<br />
un teren proprice pentru once fel de turburari. -<br />
Cresterea accelerata a populatiei in secolele despre<br />
can ne ocupam mateSte importanta acestei probleme,<br />
deja destul de great din cauza difitultatilor de transport,<br />
a deselor clittrugeri datorate razboaelor, lipsei<br />
de mijloace de plata, etc.<br />
Cerealele i ma i ales grairl, constituind baza alimentatiei<br />
s'a creif un fel de politica a cerealelor:cunoscuta<br />
In ecormmie sub numele de ”sistime annonaire",<br />
asupra &Ida, thine lirteles, ca §i-au dat parerea<br />
-diver§i autbti i care s'a tradus in fapt<br />
;<br />
lute°,<br />
bOgita legtglatiel<br />
1) Cassa op. cit. Prig 169
- 215 --<br />
Se Infiintau „des greniers d'abondance", adicd<br />
re zerve din anii cei buni pentru ,cei, slabi, se interzicea<br />
exportul i favoriza'.importul graului, se luau<br />
tot felul de mdsuri ea autoritatea sd poata avea ac-<br />
tine asupra intregului stock. grau si regle-<br />
nienteze pretul.<br />
, In aceasta directie s!a ajun§ pand la a obliga pe<br />
producdtor sa declare .e.antitatea de grau recoltat,<br />
obligatiunea pentru el de a vinde graul numai, In<br />
targuri, interdictie de a se .fabrica paine acasa si<br />
bineinteles, preturi rnaximale.<br />
Caracteristic este faptul eft aproape nu existd autor,<br />
nici din cei mai liberali, care sd critice acest<br />
sistem, cu toate cä in fond, se descuraja tocmai<br />
productia graului.<br />
Vorn gdsi insa multi adversari a ceeace se numea<br />
traite" adicd exportul de grau, permis On exceptie,<br />
In baza until soi de permise de expoit.<br />
In secolul al XVI-lea populatia Europei incepe sä<br />
se Inmulteascd mult mai repede de cat In trecut ceeace a<br />
determinat pe unii autori §i oameni de stat sd se<br />
intrebe dacd nu cumva aceasta ar constitui un rau<br />
prin mdrirea pericolului de foamete si de epidemii, In-<br />
multirea rdzboaelor, dificultatea de a aproviziona orasele,<br />
etc.<br />
Imensa majoritate a autorilor se declara partizand<br />
ai Inmultirii, oricat de rapidd a populatiei.<br />
Ne darn searna usor ca nici nu puteam gandi alt-fel<br />
in momentul cand In toate directiile se ofereau omenirii<br />
cele mai vaste posibilitdtf la earl a visat vre-<br />
°data, In momentul cand descoperirile geografice Ii<br />
puneau la dfspozitie teritorii atat de vaste Incat nici<br />
nu puteau Ii cunoscute.
216 -<br />
Beincile de depozite au jucat un foarte mare ml<br />
In epoca de care tie ocupam acum.<br />
Li se atribuiau tot felul de scopuri, de exemplu:<br />
de a atrage metal In tara, -- cum vom vedea cand<br />
vom studia mercantilistnul, -- de a protura bard<br />
printilor si oraselor, de a mentine fixitatea etalonului<br />
monetar, de a facilita platile prin virimente, de a<br />
pune la dispozitia cornertului capitalurile necesare.<br />
S'au creat o suma de banci dela tipul celor de<br />
stat i pana la tipul celor strict particulare, i s'a discutat<br />
foarte mult asupra tneritelor i desavantajelor<br />
respective ale celor doua tipuri.<br />
In fapt si In general rezultatele erau cu atat mat<br />
rele Cu cat amestecul autoritatii era tnai pronuntat,<br />
mai ales pentruca printii nu restituiau la timp banii<br />
ce-i luau cu Imprumut.<br />
Cele mai bune rezultate au fost obtinute de bancile<br />
particulare din Barcelona, Valencia, Saragoza<br />
multe orase din nordul Italiei.<br />
Acestea Ii formau, In genere, capitalul prin emitere<br />
de actiuni ”luoghi" prin primirea de depozite<br />
con statate ptin „cartulario" §i „molteplici",<br />
acestea din urma dand drept la o dobanda CQMpusa.<br />
_<br />
Cu toate ca aceste band au dat rezultate mai<br />
bune de cat cele publice, totusi i dintre ele au dat<br />
multe faliment, ceeace a mentinut vie discutia asupra<br />
celui mai potrivit fel de organizare al lor.<br />
Statele se unifica, autoritatea puterii centrale este<br />
bine 'stabilita nevoia de bant a suveranilor, ,atat<br />
pentru cheltuelile lor personale, cat i pentru ale<br />
statului, creste vertiginos. ' „
- 217 -<br />
Dar „ou ii n'y a rien, le roi perd son droit" se<br />
spunea Cu drept cuvant bani multi In vistieria suveranului<br />
nu pot intra decat dacä tara este bogata<br />
si daca o prosperitate constanta mareste bogatiile el.<br />
Pe aceasta cale oamenii de stat si ganditorii au<br />
fost adusi sa se intrebe In ce consista bogatia si<br />
prosperitatea unui stat si can sant cele mai potrivite<br />
mijloace pentru a le asigura.<br />
S'a impus deci necesitatea crearii si aplicarii unui<br />
sistem sau plan economic de stat.<br />
Inca de prin secolul al XV-lea aceasta chestiune a<br />
Inceput a fi rezolvata prin aplicarea unei politici metaliste,<br />
transforrnata, In secolele ce au urrnat in politica<br />
rnercantilista.<br />
Asupra acestora votn prezenta insa un mic studiu<br />
de ansamblu, astfel Ca acum ne tnultumim a semnala<br />
numai aceasta imp ortanta chestiune.
CAPITOLUL III<br />
Influenfa „reformeio asupra doctrinelor<br />
economice si chestiunea dobanzii<br />
Fiindca am pomenit nu de mult despre „reforma", 1).<br />
§i fiindca ea se produce tocmai la inceputul epocei,<br />
de care ne ocupam acum, credem ca este potrivit sa<br />
incepem prin a ne intreba ce influenta a avut aceasta<br />
mare micare religioasa asupra doctrinelor econo7<br />
mice.<br />
Sa marginim acest scurt examen numai la doctrinele<br />
lui Luther §i Calvin.<br />
Martin Luther (1483-1546) se arata destul de<br />
conservator in materie economica.<br />
El a aratat, e drept, cat de asuprit i inut in mizerie<br />
este poporut de jos pentru a se satisf ace luxul<br />
printitor, nobilitor i clerului.<br />
Dar cand izbucne§te revolta taranilor in Germania,<br />
impresionat de cruzimile comise, el publica o scrisoare<br />
extrern de violenta „contra taranilor uciga.,si<br />
pradalnicia, ceeace nu-1 impiedica a se tidica<br />
in contra ororilor represiunei din 1525.<br />
In materie economics, Luther se arata partizan al<br />
proprietatii individuate, al preturilor fixate de autoritate<br />
§i masuritor contra acaparatorilor.<br />
1) Vezi pag. 205 ei urm
-- 219 —<br />
El se aratit adversar al Imprumutului cu dobanda,<br />
condamnand i asa numita „renta volanta" (adica<br />
nelegata je vre-un imobil) care servea pentru mascat;ta-<br />
Irnprumuturilor Cu dobanda 1).<br />
Din aceste scurte observatii se vede ca In materie<br />
econornica Luther nu este decat un continuator al<br />
scolasticilor, carora le datoreste de altfel primele Jul<br />
cunostinte.<br />
Putem sit adaogam, la cele de mai sus, ca In materie<br />
politica doctrina lui Luther respinge interventia<br />
oricarui intermediar, In speta a liisericei, — Intre<br />
suveran si supusi.<br />
Din aceasta rezulta, pe deoparte, independenta<br />
suveranilor fata de biserica In genere si papa in special,<br />
dar pe de alta parte se gaseste atacata una din<br />
bazele monarhiei absolute: lnvestitura de drept divin.<br />
In viitor vom avea ocazia sa revenim asupra acestor<br />
chestiuni.<br />
Jean Calvin (1509-1564), atat de puritan In materie<br />
religioasa se arata mai intelegator al timpului<br />
sau In chestiunile economice.<br />
Astfel In anstitutia crestina", terminata In 1535,<br />
ocupandu se de chestiunea dobanzii, face distinctii<br />
foarte interesante,<br />
El Incepe prin a arata ca banii nu sant sterili<br />
pentru ca ei nu stau inchisi inteo lad, ci servesc<br />
pentru a cumpara pamant, case, pentru a face co ,-<br />
mert, ceeace desigttr produce.<br />
Perceperea unei dobanzi, este dar justificata tocmai<br />
prin notiunea: „imprumutului de productie".<br />
1) Rembaud op. cit. pag. 85.
— - 220 —<br />
Qar , Ca aceasta sA fie just, trebuesc avute in<br />
Vedere sapte „LZcep(iia.<br />
1) Sd nu se ia dobanda dela cel nevoias.<br />
2) Perceperea unel dobanzi sä nu desvolte . avaritia<br />
celui ce o prime§te in asa grad in cat sa-1 Impinga<br />
a se retrage dela oficii.<br />
3) Dobanda sa fie in acord cu echitatea.<br />
4) Debitorul sa realizeze din banii imprumutati un<br />
castig cel putin egal cu dobanda ce trebue sa o piateasca.<br />
5) Aprecierea echltatii sa se faca dupa cuvantul lui<br />
Dumnezeu, nu dupa uzul vulgar.<br />
6) SA se alba in vedere i interesul public, nu<br />
numai cel particular.<br />
7) Dobanda sa nu intreaca quantumul fixat de<br />
lege. 1)<br />
Condensand aceste „excep(lia, cum le numeste<br />
Calvin, constatam cä el justifica dobanda pentru<br />
imprumuturile de productie, dar numai cu timiditate<br />
multe restrictii.<br />
De altfel in acest timp legile &vile ale Genevei,<br />
unde desvoltat Calvin mare parte din activitatea<br />
sa, permiteau stipularea si perceperea dobanzii. 2')<br />
Ne multumim cu aceste scurte observatii asupra<br />
felului cum principaLi autori al reform& au privit<br />
unele chestiuni economice, clupa ce, catelia pagini<br />
mai sus, 3) am aiatat sensul general al acestei marl<br />
miscari intelectuale. .<br />
In materie econornica vedem ca principalii autori<br />
ai reformei s'au ocupat In special de legitimitatea<br />
dobanzii.<br />
1) Ratnhaud .Istoire des Doctrines op. cit. pg . 86.<br />
2) Haubaud .Istoire des Doctrines op. cit. pat. 87.<br />
3) Veil pag 205 toi urma.
- 221 -<br />
Fiindca am vorbit despre aceasta chestiune trebue<br />
sa mai adaogarn Ca In epoca de care ne ocupam<br />
intensificarea activitatii economice impune in mod<br />
general recunoasterea legitimitatii dobanzii in legislatia<br />
civila si provoaca, chiar printre canonisti un<br />
curent in acelas sens.<br />
Autori din cei mai diversi cauta sa o justifice.<br />
Am 'citat pe putem sa citam acum si un<br />
ilustru calvinist: marele jurisconsult francez Charles<br />
Dunzoulin (1500-1566) care cauta sa justifice dobanda<br />
In „ Tractatus contractuum et usuraram'<br />
aparut In 1546, deci dupa „Institutia cretin" a<br />
lui Calvin, despre teoriile caruia Dumoulin putuse<br />
lua cunostinta.<br />
Claude Saumaise (1588-1553) a fost un erudit<br />
francez, foarte apreciat In vremea lui, pe care cutau<br />
sa-I castige, cu importante saerificii banesti, Padova,<br />
Bolonia, curtea engleza, cea franceza, cea suedeza,<br />
cea a principelui de Orange, Mazarin, academia<br />
din Lyda uncle a si profesat catva timp.<br />
Saumaise si-a indreptat activitatea In special in<br />
domeniul istoric si In cel politic.<br />
Totusi l'a preocupat si pe el chestiunea dobanzii<br />
pe care cauta sa o justifice In „De usuris" (1638),<br />
„De modo usararum" (1639) si incidental In alte<br />
opere.<br />
Jean-Hugo de Groot mai cunoscut sub numele de<br />
Grotuis (1583-1645) celebru jurisconsult, diplomat<br />
si istoric olandez, a cautat si el sa justifice dobanda,<br />
despre care se ocupa In cartea II-a, cap. XII din<br />
cea mai raspandita lucrare a sa : „De jure be/ti at-
— 222 —<br />
pads libri tres, in quibus jus naturae et gentium<br />
item furls publici precipua explicantura (1613).<br />
Cu toate ca la discutarea legitimitAtii dobanzii -<br />
iau parte ganditori atat de ilustri, Inca altii<br />
nenumarati, — discutia, — cum obsearva Cossa 1),<br />
citand pe Bohm-Bawerk, -- nu este inchisa nici azi.<br />
Persistenta in decursul timpului, in foarte multe<br />
tad, a unei legislatie In contra „cametei" (In sens<br />
pejorativ), dar mai ales cele ce se petrec acum<br />
(1933) In lume si in Ora noastra in special (citam<br />
numai legea cametei, conversiunea datoriilor agricole,<br />
suspendarea executarilor silite, prezumptii legate<br />
proecte de recalculare a dobanzilor), ne arata ca<br />
oricat s'ar fi cautat a se justifica legitimitatea dobanzii<br />
In sine, a ramas insa mereu In discutie legitimitatea<br />
quantumului ei.<br />
1) Cossa cHistoire de doctrines D pag. 177, de unde am extras<br />
sole mai multe din datele de mai sus.
CAPITOLUL IV<br />
Cameralistica<br />
Cuvantul ”Camera" desemna, in timpul regilor merovingieni,<br />
tezaurul printului si apoi intreaga lui avere._<br />
Principiul feudal era ca din aceasta avere trebuiau<br />
acoperite cheltuelile ordinare ale statului, jar in cazuri<br />
exceptionale se putea recurge la impozite ,,des<br />
aides".<br />
Am vazut ca cei mai multi autori cari s'au ocupat<br />
de aceasta chestiune in evul mediu puneau principiul<br />
ci acest impozite nu puteau Ii stabilite fara<br />
asentimentul anumitor adunari.<br />
In Franta, acestea se numeau ,les etats-generaux",<br />
jar in cele gernmanice n landesstoende".<br />
Averea printului, alimentata din ce in ce mai des<br />
de astfel de impozite, era administrata de un „cameranus"<br />
sau nthesautarius" „Kaumergater" in V rile<br />
germanice.<br />
Jar nevoile acestei administratiuni au impus crearea<br />
unui ansamblu de principii si de reguli, ce se<br />
constitue, cu incetul, intr'o adevarata stiinta sub<br />
numele de n cameralistique" sau „Kameralivissenschaft"<br />
.<br />
Cu cat nevoile de bani ale printilor devin mai im,<br />
perioase, cu atat se da o Thai mare desvoltare stuchului<br />
cameralisticei.
— 224 —<br />
Se crede cä deja Maximilian I (Imparat dela<br />
1493-1519) at fi creat n curti camerale"<br />
Este sigur insa a sub Maximilian al II-lea (imparat<br />
dela 1564-1576) aceste curti au luat o mare<br />
desvoltare pentru pregatirea administrarii veniturilor<br />
exemplul acesta fiind imitat *i de multi<br />
alti suverani: 1).<br />
Principiile „cameralisticeig, In aceasta epoca (sec.<br />
XVI §i XVII) in special, fiind esentialmente de domeniul<br />
§tiintei financiare, ne multurnim semnalam<br />
, aci existenta, — dar fara a intra In detain §I fara a<br />
cita autori.<br />
Mai tarziu „cameralistice, se desvolta :§i 1mbrati§eaza<br />
studiul multor chestiuni administrative, juridice<br />
§i economice.<br />
1) Saraband .Histoire des doctrines* op. cit. pag. 78-79.
CAPITOLUL V<br />
Cativa autori italieni din aceasla epoca,<br />
can s'au ocupat in special de moneta,<br />
banci, impozite.<br />
Chestiunea monetara i cele in legatura Cu moneta<br />
sant din cele ce au pastrat cea mai vie actualitate<br />
In tot decursul timpurilor istorice.<br />
In consecinta, foarte putini sant oamenii de stat<br />
economi§tii, chiar filosofii, juri§tii §i istoricii, pe<br />
can sa nu-i fi preocupat, cel putin incidental, aceste<br />
chestiuni.<br />
Astfel §i in epoca de care ne ocupam acum (sec.<br />
XVI §i XVII) am putea g1si in toate centrele europene<br />
de civilizatie autori demni de citat in aceasta<br />
directie.<br />
Incontestabil insa ca in aceasta epoca, tot in Italia,<br />
care sta in fruntea rena§terii §i in fruntea perfectionarii<br />
technicei comerciale, vom gasi cele mai<br />
interesante studii §i pareri in aceasta materie.<br />
lata de ce credem nemerit sa grupam in acest<br />
capitol numele catorva autori italieni, din cei mai de<br />
seam, dintre cei ce s'au ocupat de rnoneta, plati<br />
banci, impozite, matginindu-ne sa retinem din scrie.<br />
rile lor ceeace ne va putea lamuri asupra felului cum<br />
erau studiate §i privite aceste chestiuni in Italia in<br />
secolul al XVI-lea §i al XVII-lea.<br />
,./storia Doctrinelor Economice 16
- 226 -<br />
Thomas de Vio, merita a Ii citat, pentru ca<br />
fost eel antai care publica, Inca In 1499, in tratat<br />
„De cambiis" 1), in care cauta sä prezinte un studiu<br />
complet asupra cambiei.<br />
Gaspard Scaraffi (1519-1584) din Reggio, in<br />
Emilia, a fost negustor, bancher i apoi adjudecatar<br />
al baterii monetelor.<br />
In n Altinolo" (adevarata lumina), scrisa In 1575,<br />
el expune cu multa competenta si patrundere functiunile<br />
monetei.<br />
Ca multi alti autori, el se ridica in contra clezor-<br />
dinei monetare din timpul sau.<br />
Doctrina sa este interesanta prin remediile pe cart<br />
le propune: un sistem monetar unic, un raport fix<br />
de 1 la 12 intre aur si argint (ce corespunde cu in<br />
raport destul de constant cu multe secole Inainte<br />
In timpul cand el scria), cheltuelile de batere a monetei<br />
sa fie suportate in parte de cel care ii trans-<br />
forma metalul in monete si in parte de stat 2).<br />
Constatam asa dar un mare pas spre princip!ut<br />
modern al liberei bateri a monetelor sr un progres,<br />
asupra ideilor lui Nicolas Oresme in aceasta privinta<br />
3).<br />
Bostichi Davanzati (1529— {606) literat florentin ,<br />
„II Silente", avand ca deviza<br />
era supranumit si<br />
„Strictius" §i „Arctius" fiiridca vorbea foarte putirt:<br />
si cauta sa intrebuinteze i In scrierile sale un minimum<br />
de cuvinte.<br />
1) Cossa «Histoire des doctrines* op. cit peg. 169.<br />
2) Extras din C)ssa «I-1 , stoire des DoJtriirts op. cit. pag. 1 87<br />
3) Vezi pag. 169
— 227 —<br />
Dintre lutrarile sale sant interesante pentru noi<br />
acum „Breve notizia del Cambii" In care este analizat,<br />
foarte frumos i clar, mecanismul schimbului<br />
„Lezione delle monete", o lucrare scurt i foarte<br />
eleganta asupra monetei 1).<br />
Thomas Contarini, nobil §i senator venetian, este<br />
considerat ca autor a adoua discursuri in sens contrar<br />
pe can le-ar fi pronuntat cu ocazia discutiilor<br />
asupra fundarii celebrei „Banco di Rialto", ce Incepe<br />
a functiona in 1587.<br />
Se puma, in special, chestiunea, rAmasa mereu de<br />
actualitate, dna bancile trebuesc sa fie de stat sau<br />
part culare.<br />
In sensul primei teze, Contarini, ar fi aratat abuzurile<br />
savarOe de bancile particulare, pericolul operatiilor<br />
prea Indraznete pe can le faceau i al fahmentului<br />
in care erau atrase multe din ele.<br />
Iar in sens contrar, el ar fi aratat ca statul nu<br />
trebue sa devina negustor, ca obligatiile pe cari<br />
statul trebuia sä le ia in aceasta calitate puteau deveni<br />
foarte grele, ca statul putea fi tentat sa se foloseasca<br />
de banii depui la banc i ca falimentul<br />
unei band publice putea avea consecinte mult mai<br />
grave de cat al unei band i particulare. 2)<br />
In fond dar tocmai principalele argumente can au<br />
continuat a Ii invocate in decursul timpului in f avoarea<br />
celor doua teze.<br />
Ar trebui sä mai mentionam, tot in acest capitol<br />
pe De Santis i mai ales pe Antonio Serra.<br />
1) Extras din «Cossa Histoire des Doctrines op. cit. pag 197.<br />
2) Com «Histoire des drctrines. op. cit. pag. 187.
— 228 —<br />
Na vom putea insa trece sub tacere aceste doua<br />
nume cand vom vorbi despre mercantilism.<br />
In consecinta pentru a nu fi obligati sa ne repetam<br />
ii vom plasa in capitolul consacrat mercantilismului<br />
'), ratnanand stabilit Insa ea atat primul cat<br />
cel de al doilea, merita un loc de frunte printre<br />
economistii italieni din secolul al XVII-lea.<br />
1) Vni partea IV cap. XII parag
CAPITOLUL VI<br />
Jean Botero<br />
Imediat dupa autorii despre cari am vorbit putem<br />
sa adaogam numele Jul Jean Botero (1540-1617),<br />
un excelent economist Italian, pe care nu l'am inclus<br />
In capitolul precedent numai fiind-ca principala sa<br />
preocupare nu este in legatura cu moneta, ci cu<br />
chestiunea inmultirii popula(iel.<br />
Chestiunea limitarii populatiei a preocupat pe ganditori<br />
Inca din cele mai vechi timpuri si In special<br />
pe autorii de planuri de organizare sociala.<br />
Ast-fel Aristot, arata ca ar trebui limitata inmuitirea<br />
oamenilor pentru a se putea aplica proectul lui<br />
Platon de egalizare a proprietatii.<br />
Machiavelli in „Discorsi" s'a ocupat si el de<br />
aceasta chestiune 1), dandu-si seama ca sant cauze<br />
fizice, in special acee aca prod uctia solului este limitata,<br />
can infraneaza inmultirea populatiei. 2)<br />
Problema se pune Insa in mod mai imperios incepand<br />
din veacul al XVI-lea cand cresterea populatiei<br />
In Europa occidentala si centrala se accelereaza<br />
In mod foarte sensibil.<br />
I) Vezi «Principii" op. cit. Vol. I op cit ed. II. pag 201.<br />
2) Cos3a «Histoire des Doctrines" op. cit pag. 181.
— 230 —<br />
Am aratat deja ca — date fiind descoperirile geografice,<br />
1) — nu erau pe atunci motive de ingrijorare<br />
din cauza unei Inmultiri generale a populatiei.<br />
Dar chestiunea ramanea de actualitate in ceea ce<br />
privea inmultirea locala a populatiei.<br />
Botero are marele merit de a fi fost printre cei<br />
dintai cari au studiat in ansamblul ei si serios aceasta<br />
chestiune.<br />
In afara de aceasta s'a mai ocupat si despre rnulte<br />
alte chestiuni economice 1 financiare, fund considerat<br />
ca unul din cei mai de seatna economisti din aceasta<br />
epoca.<br />
Principala sa lucrare „Delle cause delle grandezza<br />
e manificienza delle cita" a aparut la Roma In 1588 .<br />
In ce priveste titlul, putem adaoga in data ca prin<br />
,bogeitia" statului, Botero, — spre deosebire de<br />
multi alti autori din aceiasi epoca, — nu intelege<br />
numai abundenta de bani sau metale pretioase, ci<br />
abundenta de tot felul de bunuri, prosperitatea generala<br />
a statului si particularilor.<br />
In aceasta lucrare Botero constata ca In epoca sa<br />
populatia se Inmulteste cu repeziciune, ceeace se datoreste<br />
puterii naturale a oamenilor de a se inmulti.<br />
Inmultirea ar fi si mai rapida daca nu ar fi infranata<br />
de anumite obstacole : foametea, ciumele, razboaele<br />
si ma i mult Inca de lipsa de echilibru intre<br />
putinta de Inmultire a oamenilor dela orase si aceea<br />
de a-si produce hrana necesara sau a o aduce din<br />
alta parte.<br />
Vedem dar ca Botero pune, foarte clar problema<br />
1) Vezi pag. 200 i urm.
- 231 -<br />
In cadrul unui exces local de populatie, adica toemai<br />
in felul In care se prezenta pe timpul sau.<br />
Inmultirea populatiei este Insa departe de a-I nelinisti<br />
din contra, el o considera ca unul din Oncipalii<br />
factori al prosperitatii i puterii statului,—<br />
ceeace a ramas, din diferite cauze, parerea dominanta<br />
pana azi ').<br />
Cand exista Insa un surplus de populatie, coloniile<br />
sant utile pentru a-I absorbi.<br />
In colonii nu trebuesc sä mearga elementele bune<br />
ale populatiei, ci numai cele rele i viciate.<br />
Coloniile nu trebuesc sa absoarba partea sanatoasa<br />
a natiunei, ci numai sangele corupt 2).<br />
Iata Inca o idee interesanta, care a lost aplicata,—<br />
din nenorocire, timp Indelungat si a adus nesfarsite<br />
suferinti In colonii i multa Intarziere in desvoltarea<br />
tor.<br />
Poate insa ca din punct de vedere al metropolei<br />
ideea nu este rea: pe de o parte, poate scapa de<br />
elementele rele pe de alta parte aceste elemente se<br />
pot regenera, cu incetul, in lupta pe care trebue<br />
sa duca acolo contra obstacolelor naturale.<br />
In alta ordine de idei, Botero, se declara prohibitionist<br />
In materie wrnala atat pentru exportul<br />
lui cat si pentra importul marfurilor straine manufacturate<br />
3).<br />
Botero studiat de aproape si chestiunea impo-<br />
zitelor, pe can le considera, — Impreuna cu alti au-<br />
tori din timpul sau, printre veniturile ordinare ale<br />
statului, ceeace constitue o schimbare a punctului de<br />
1) Vezi «Principiib vol. 1. ed. 11 op. cit. pag. 201 si urm.<br />
2) Cossa 4Histoire de Doctrines, op. cit. pag. 181.<br />
3) Cossa .Histoirs des doctrines op cit. pag. 206.
— 232 —<br />
vedere medieval, care le considera ca venituri extraordinare<br />
1).<br />
El Imparte impozitele In reale §i personale.<br />
In privinta celor dintai, Botero cere ca ele sa greveze<br />
mai mutt pamantul de cat casele.<br />
Obiectele de prima necesitate nu trebuesc impuse,<br />
ci numai cele de lux.<br />
lata cateva idei interesante din opera lui Botero.<br />
Unele sant luate din lucrarile lui Jean Bodin, ceeace<br />
de sigur ca micsoreaza meritele ce s'ar putea atribui<br />
lui Botero.<br />
El ramane totusi un economist de valoare, pe de<br />
o parte fiindca a adus vederi noi i interesante in<br />
materie economica, pe de alta parte fiindca este<br />
departe de a adopta pur si simplu once ce idee a<br />
lui Bodin sau altor autori.<br />
El le apreciaza cu discernamant, uneori le modi-<br />
alteori le expune In forme mai potrivite.<br />
Nu este o scadere pentru un autor de a repre-<br />
zenta spiritul timpului sau.<br />
2) Vezi pag. 223.
CAPITOLUL VII<br />
Nicolas Copernic si moneta<br />
Am citat, in capitolul V, cativa autori italieni can<br />
s'au ocupat in special de diverse chestiuni in legatura<br />
cu moneta, adaogand ca acestea constituiau o<br />
preocupare generala si de mare actualitate in epoca<br />
de care ne ocupam acum (sec. XVI si XVII), ceeace<br />
era foarte natural date fiind marile transformari produse<br />
de inmultirea mutatiilor monetare, importul de<br />
metale pretioase din noile tinuturi, cresterea nevoilor<br />
statelor, multe alte cauze, dar mai ales faptul ca<br />
acum incepe Europa sä intre in plin in regimul economiei<br />
monetaie.<br />
Am putea cita dar nenumarati autori cari s'au<br />
ocupat de chestiunile monetare.<br />
Dar fiindca dorim sa pastram acestei lucrari o<br />
forma redusa, fiind-ca vom reveni fatalmente asupra<br />
chestiunilor monetare cand vom studia mercantilismul<br />
si fiind-ca citand pana acum diversi autori am<br />
luat cunostinta de cele mai multe idei interesante<br />
emise in aceasta materie, ne vom multumi sä mai<br />
citam acum numai pe Nicolas Copernic, pe care<br />
l'am citat deja pentru descoperirile sale astronomice 1).<br />
1) Vezi pag. 202
— 234 —<br />
Nioolas Copernic (1473-1543) a dat nastere la<br />
muite discutil In ceeace priveste origina i nationalitatea<br />
sa.<br />
Aci ne vom multumi sä retinem ca a trait in Po-<br />
Ionia si Italia.<br />
Bineinteles ca nu este locul sä ne ocupam de<br />
lucraiile sale astronomice.<br />
El n'a lost ins & in mod exclusiv un savant de<br />
cabinet, a dus oarecari trstative diplomatice, a luat<br />
parte activa la dieta dela Graudenz (1522), a. practicat<br />
si medicina, mai ales gratuit pentru saraci, a<br />
fost si cleric.<br />
Chestiunea monetara a preocupat In mod deosebit<br />
acest spirit ilustru.<br />
La dieta dela Grcudenz deja, el arata ca numai<br />
o radicala reforma monetara ar putea ridica cornerindustria.<br />
Apoi, a scris, pe la 1526, la cererea regelui Sig:smund<br />
I, un mic tratat, ramas imediat pan In 1816,<br />
asupra monetei.<br />
Aceasta lucrare, intitulata , De monetae cudendae<br />
ratiooe" este considerata ca una din cele mai vechi<br />
lucrari Cu caracter pur economic.<br />
In ea Copernic expune Cu claritate functiunile<br />
monetei.<br />
Spre deosebire de unii contiporani, se declara<br />
partizan al aliajului In fabricarea monetelor, dar este<br />
un adversar hotarat al mutatilor.<br />
Avand in vedere situatia din provinciile prusiene<br />
supuse Poloniei, In care traia, el cere retopirea tuturor<br />
monetelor inteun sistem monetar unic, reluAnd<br />
idea deja expusa la dieta din Graudenz.<br />
1) Cum arat5. Cossa in cHistoire des Doctrines op. cit. pag. 185<br />
de nude extraaem cele ce urmeaza.
CAPITOLUL VIII<br />
Oliva utopiVi din aceasta epoca<br />
§ 1. GerteraMari<br />
Multi istorici ai doctrinelor studiaza utopistii Inglobandu-i<br />
in istoria socialisrnului 1).<br />
In ceeace ne priveste, am declarat, Inca dela inceputul<br />
acestei lucrari 2) ca vom face tot posibilul<br />
pentru a pastra, pe cat posibil, orchea cronologica<br />
In expunerea noastra.<br />
lar in speta nu credem ca exista vre-un motiv, In<br />
adevar hotarator, pentru a o parasi.<br />
In adevar, doctrinele intrunite de obicei sub numele<br />
de „socialism" sant foarte diverse si foarte departe<br />
de a constitui un sistem de ansamblu.<br />
Trebuind sã alegem Intre avantajul de a prezinta<br />
ideile utopistilor din aceasta epoch in cadrul socialismului<br />
si, cel de a le prezenta In cadrul timpului<br />
cand au fost concepute, optam pentru acesta din<br />
urma.<br />
Prin aceasta Insa nu Intelegem sa negam ca un<br />
oarecare „socialism", — in sensul de organizare a<br />
societatii in scopul de a asigura fericirea pentru cat<br />
1) De ex Rambaud «Histoire des doctrines» op. cit. pag. 547<br />
qi urm.<br />
2) Vezi pag. 23
— 236 —<br />
Thai multi sacrificand inteo masura variabila dreptul<br />
de proprietate, — a existat Inca din antichitate.<br />
Astfel 11 putem constata In scrierile unor filosofi<br />
elini §i, — cum am vazut, — in ale lui Platon in<br />
special.<br />
II regasim apoi, inteo masura destul de slaba, Intr'unele<br />
din primele comunitati cre§tine.<br />
Multe din sectele eretice medievale *i din secolul<br />
al XVI-lea preconizeaza comunismul, impins uneori<br />
pana la cel al femeilor i se dedau la violente atacurl,<br />
In teorie §i in fapt, in contra proprietatii, ajungand<br />
la jafuri §i promiscuitate.<br />
In fine, in epoca chiar de care ne ocupam se produe<br />
In Europa centrala mi§cari violente cu caracter<br />
comunist, in can Prof. Rambaud distinge trei perioade<br />
1).<br />
Prima o constitue faimosul „razboi al taranilora<br />
din tarile germanice. Rascoala incepe In 1523, fiind<br />
Intretinuta de profetul Mazer §i comandata de Mezler<br />
§i se termind prin infrangerea rasculatilor, In 1525,<br />
In batalia dela Frankenhausen, in Turigia.<br />
A doua o constitue mi§carea anabaptista din Zurich,<br />
care Incepe dupa declaratiile lui Zollikon, in<br />
can se spune ca once secta cre§tina In care nu<br />
exista comunismul bunurilor este o familie de oameni<br />
imperfecti ce s'au departat de legea fundamentala<br />
creVina a caritatii. MiFarea aceasta a lost reprimata<br />
sangeros In 1528 i 1529.<br />
lar a treia perioada o constitue revolutia anabaptista<br />
care Incepe la Minster dupa propaganda lui<br />
Matias §i Bocold, cucere0e ora§ul in 1534 i este<br />
1) Veil Rambaud cHistoire de Doctrines') op. cit. pag. 560, de<br />
unde extragem descrierea acestor perioade.
— 237 —<br />
Teprimata in 1535, dupa ce trupele episcopale cuceresc<br />
orasul.<br />
Din aceste cateva observatii vedem cat de veche<br />
,este ideea comunista, o forma a socialismului,<br />
i cä uneori s'a trecut i la fapte pentru a o realiza.<br />
Era dar foarte normal ca unii ganditori, poate sub<br />
influenta directa sau indirecta a lui Platon, — sa<br />
caute a imagina planuri de organizare sociala co-<br />
=nista.<br />
In adevar in epoca de care ne ocupam acum gasim<br />
o suma de asemenea planuri, mergand dela unele<br />
serioase si bine studiate pan la cea mai dezordonata<br />
fantezie.<br />
Acestea au fost desemnate in urma prin denumirea<br />
de „atop& jar autorii lor prin aceea de n utopisti".<br />
Cuvantul n utopie" a fost intrebuintat de Thomas<br />
Morus pentru a numi insula : „ Utopia" in care-si<br />
plaseaza societatea i deriva din grecescul: Tonos',<br />
care insemneaza : nicaeri.<br />
Putem acum sa trecem in revista principalele idei<br />
ale cator-va utopi§ti, — cei mai interesanti intre multi<br />
altii, — din epoca de care ne ocupam (sec. XVI si<br />
XVII).<br />
§. 2. Thomas More<br />
Thomas Mole, Morus dupa numele luat ca umanist,<br />
s'a nascut la Londra in 1478 si a murit, tot la<br />
Londra, in 1535.<br />
Biografia lui este atat de interesanta incat merita<br />
sä fie cunoscuta pentru ea insasi, ca o ilustratie a<br />
starii de lucruri din acele vremuri.<br />
Thomas More era flub unui jurist si a dat dovada
238 -<br />
de mare inteligenta chiar In timpul primelor studii,<br />
pe can le-a facut la colegiul Saint-Antoine din Lonra.<br />
El castiga simpatia cardinalului Morton, arhiepiscop<br />
de Chanterbury, care s'a ocupat mai departe de studiile<br />
lui, l'a mat pe langa el si obisnuia sa spuna<br />
n Acest baiat care ne serveste la masa va deveni un"<br />
n om remarcabil. Cine va trai va vedea".<br />
Thomas More lucra serios, scria poezii, facea traduceri,<br />
ii continua studiile la Oxford si intra in legatura<br />
cu grupul de eruditi can con duceau renasterea<br />
engleza i apoi cu Erasm, care-i manifesta o foarte<br />
mare prietenie i admiratie, astfel c abea iesit de<br />
pe bancile universitatii din Oxford, More este considerat<br />
ca unul din sefii miscarii intelectuale engleze<br />
din ace! timp.<br />
Inscris in barou, ales in parlament In 1504, deci<br />
la 26 de ani, More manifesta un spirit de independenta<br />
care era sa-i atraga grele represalii din partea<br />
regelui Henric al Vu-lea, daca nu-1 proteja arhiepiscopul<br />
Warham.<br />
Apoi, in 1505, se casatoreste cu jeane Colt, tanara,<br />
frumoasa, inteligenta, formand un menaj pe care<br />
Erasm II admira i in casa caruia scrie „Eloge de la<br />
folie".<br />
Din nenorocire, Jeane rnoare In 1511, dupa ce<br />
nascuse paint copii, jar More se recasatoreste, In<br />
acelas an, cu Mrs Midleton, cu sapte ani mai in<br />
varsta de cat el, destul de urata, dar buns si devotata.<br />
Dupa suirea pe tron a lui Henric at VIII-lea, More<br />
Ii este prezentat de cancelarul Volsey, este agreat<br />
de suveran, Insarcinat cu diverse misiuni diplomatice<br />
numit apoi „maitre des requetes" (un fel de ministru<br />
de justitie), in 1518.
z jy<br />
In acest timp a serfs faimoasa „ Utopia".<br />
Se spune ca regele tinea atat de mult la prezenta<br />
lui in cat cu greu ii acorda cate un concediu odata<br />
pe luna ca sa-si vada sotia si copii.<br />
In 1521, More este numit „vice-tresorier" (un<br />
fel de ministru de finante), in 1523 ,,speaker" in<br />
camera comunelor, in 1525 cancelar a ducatului de<br />
Lancastre, jar in 1529, dupa disgratia lui Volsey,<br />
mare cancelar al Angliei, cea mai inalta demnitate.<br />
In materie religioasa el ia pozitie contra lui Luther<br />
pc care-I combate cti violent i incearca sä realizeze<br />
reforma religioasa propusa de Colet §i Erasm.<br />
In acest timp Henric al V111-lea vrea sa divorteze<br />
ie Caterina de Aragon pentru a se casatori Cu Ana<br />
Boleyn.<br />
Papa ref uza de a acorda divortul (anularea), vazut<br />
CU ochi rai si de curtile europene.<br />
Arunci regele, dupa instigatia lui Thomas Cromwell,<br />
se declara sef al biserici engleze si obtine dela<br />
universitatile din Cambridge si Oxford, avize favorabile<br />
asupra legalitatii divortului.<br />
In calitatea lui de cancelar, Thomas More este<br />
obligat sa citeasca aceste avize in camera comunelor.<br />
Caracter cinstit, catolic convinis, More dernisio-,<br />
neaza si cauta sä traiasca cat mai retras.<br />
Chemat insa, in 1534, la Lambeth, sa jure ea<br />
crede in validatea divortului regal, More refuza.<br />
El este inchis in turnul Londrei, judecat foarte<br />
sumar i condamnat la moarte prin decapitare.<br />
Pe esafod se arata foarte demn.<br />
Se spune ca in momentul de a fi decapitat, el<br />
si-ar fi ridicat arba Cu ingrijire spunand : n ar fi<br />
„pacat sa fie taiata, ea care nu a tradat vre'odata<br />
n pe cineva".
— 240 —<br />
Apoi capul lui More a fost expus pe podul Londrei.<br />
Henric al V111-lea, care se aratase In prima parte<br />
a domniei un rege foarte serios i bun conducator<br />
al statului sau, accelereaza seria divorturilor i redrsatoririlor.<br />
Ana Boleyn, pentru care In fond fusese decapitat<br />
More, este decapitata la randul ei.<br />
Regele se recasatore*te cu Jeanne Seymour, care<br />
moare dupa 18 luni dela casatorie, ia apoi pe Ana<br />
de Cleves, o repudiaza i pe ea, ia pe Cathernie<br />
Haward, o decapiteaza dupa vase luni, ia pe Catherine<br />
Paar, care abea scapa i ea de moarte.<br />
More fusese dar victima unui rege atins, dela un<br />
timp, de mania divorturilor i recasatoriei, care ramane<br />
tot4 ef al bisericii engleze i scrie diverse<br />
lucrari cu caracter religios.<br />
La 9 Decembrie 1886, More, considerat de catolici<br />
ca tin martir, este beatificat de papa Leon al X111-lea.<br />
lata curiosul destin at unui om mare, care a avut<br />
calitatea, sau defectul, de all respecta prea mult<br />
corWiinta 1).<br />
Atatea peripetii i manifestari In viata publica n'au<br />
impiedecat pe Thomas More sa scrie i sa publice<br />
o suma de lucrari.<br />
In latine0e, a tradus, impreuna cu Erasm, „Dialogurile"<br />
lui Lucian i a scris „Epigrammata",<br />
„Epistola ad germanium Brixium", Epistola contra<br />
Pomeranum", „Disertatio epistolica de aliquot<br />
sal temporis Theologostarum<br />
Datele biogratice de ma i sus sant extrase din articolul hit<br />
Rene Samuel in «Grande enciclopedie. op. cit. la cuvantul „More'<br />
si din „Dictionnaire d'histoire", de Dezobry & Bachelet op cit. la<br />
cuvintele „More" si „Henri V111".
— 241 —<br />
Jar in englezeste „A mery jest how a sergeant<br />
would learne to playe the ',ere", ,Life of John Picus<br />
earl of Itlirandula"„History of Richard Ill", plus<br />
o suma de scrisori, polemici si poezii.<br />
Am citat aceste opere ca sa aratam ca More a<br />
fost, pe langa un om de stat de mare caracter si<br />
un distins intelectual, jar nu un simplu visator, cum<br />
l'au considerat unii.<br />
Aceea care i- au asigurat insa celebritatea este<br />
,Utopia" publicata in 1516 sau 1518, deci printre<br />
cele dantai.<br />
Titlul complet al acestei lucrari, scrisa in latineste<br />
si tradusa apoi in foarte multe limbi, este „De optimo<br />
reipublicae statu deque nova insula Utopia".<br />
Ea imbraca forma unei convorbiri, care ar fi avut<br />
loc la Bruxelles, intre autor, Aegidius — despre care<br />
se spune ca ar fi fost chiar umanistul Pierre Aegidius,<br />
— si Raphael Hytlodee, personaj imaginar y<br />
fost fovaras al lui Amerigo Vespuce.<br />
Convorbirea incepe printr'o critica a starii sociale<br />
contimporane, a lenei, a luxului, numarului prea mare<br />
de clerici si de nobili, a transformarii terenurilor de<br />
de cultura in pasuni si altar rele sociale .din vremea<br />
aceea.<br />
Fata de aceste critici, Hythlodee incepe a descrie<br />
o organizare sociala in care aceste rele nu exists,<br />
organizarea sociala din insula , Utopia" care si-a luat<br />
numele de la „Utopus", organizatorul si legislatorul ei.<br />
Acesta plecase de la idea ca relele sociale nu se<br />
vor putea inlatura atat tirnp cat vor exista posesia<br />
individuala si banii.<br />
Deci un regim comunist In descrierea caruia More<br />
discuta foarte importante pro bleme sociale.
— 242 —<br />
Utopia este organizata in republic, Cu 1fl presedinte<br />
ales pe viata i rnagistrati alesi pe timp determi<br />
n at<br />
In cuprinsul ei sant 55 de orase dintre can nici<br />
unul nu are mai mutt de 6.000 de familii.<br />
Restul populatiei locueste la tara i cultiva pa-<br />
rnantul.<br />
La fie-care jumatate de an cultivatorii se muta in<br />
°rase, iar populatia oraselor trece la tara ca sä cultive<br />
parnantul.<br />
Toata populatia locueste astfel prin rotatie cand<br />
la oras, cand la tara, calatoriile in exterior fiind in-<br />
terzise fara autotizatia magistratilor.<br />
Daca populatia se inmulteste prea mutt, magistratii<br />
hotaresc o emigratie in vre'una din insulele in-<br />
vecinate, desemnand pe emigranti.<br />
Productia se face in comun, toate produsele apartin<br />
statului, iar comert interior nu exist, ci numai<br />
schimburi intre diferitele regiuni.<br />
Pentru alimentarea populatiei sant piete, iar pentru<br />
obiectele manufacturate magazine, de unde fiecare<br />
Ii ia ceea ce-i trebuei<br />
Mesele se iau in comun, dar cu toate ca aceasta<br />
nu este obligatoriu locuitorii prefer a acest sistem.<br />
Munca este obligatorie, dar executata cu multa<br />
placere caci este redusa la 6 ore pe zi.<br />
De oarece toti trebue sä munceasca, acest timp<br />
redus de munca este mai mult decat suficient pentru<br />
a asigura fiecaruia satisfacerea deplina a nevoilor unei<br />
vie -0 simple si a pune la dispozitia statului o importanta<br />
cantitate de bunuri.<br />
De aceasta munca obligatoare sant scutiti numai<br />
magistratii, oatnenii de elita inchinati stiintei, cei in-<br />
firmi sau bolnavi si rninistri cultului.
— 213<br />
In afara de cele sase ore de munca, restul timpului<br />
este impartit astfel : zece ore pentru repaos sau instructiune<br />
si opt ore pentru somn.<br />
In Utopia exista familia si casatoria.<br />
Aceasta se contracteaza insa numai dupa ce eventualii<br />
viitori soti se cunosc indeajuns si se poate<br />
desface cu usurinta fiind admis divortul prin simplu<br />
consirritamant mutual.<br />
Adulterul este Ins a pedepsit cu moartea.<br />
Copiii sant repartizati de catre magistrati in mod<br />
egal intre familii.<br />
In fine, statul singur face comert cu exteriorul pentru<br />
a procura locuitorilor lucrurile ce lipsesc din Utopia.<br />
- Gratie organizarii acesteia balanta comertului este<br />
mereu favorabila Utopiei al anti guvern dispune de<br />
o mare cantitate de aur si de argint.<br />
Iata, rezumata si sistematizata, organizarea generala<br />
a Utopiei comuniste.<br />
In afara de aceasta mai trebtte sä relevam Inca un<br />
numar de idei interesante.<br />
In Utopia casele sant confortabile, higiena desvoltata<br />
ceeace are o infiuenta foarte fericita asupra<br />
moralitatii publice.<br />
In marerie penaa, se da mai multa atentie mijloacelor<br />
pentru a preveni crimele decat pentru a le<br />
pedepsi.<br />
In tot cazul, pedeapsa trebue sa fie lipsita de cruzime,<br />
in proportie cu vinovatia si de asa natura in<br />
cat sa nu rapeasca condamnatului once speranta de<br />
a putea sa reintre in randul oamenilor cum se cade.<br />
Toate religiile sant tolerate, Cu singura conditie de<br />
a nu intrebuinta nici un mijloc violent pentru a face<br />
prozeliti
- 244 -<br />
De sigur ca un rezumat, am putea spune chiar o<br />
schema, ca aceea de mai sus, rapeste planurilor lui<br />
More tot farmecul expunerii literare.<br />
Un astfel de rezumat este Insa suficient ca sa ne<br />
arate ca More ii da seama de principalele rele din<br />
timpul sau precum si de principalele probleme ce se<br />
pun cand se vorbeste de adoptarea unui regim comunist.<br />
O obiectie pe care o ridica. More este ca. dud<br />
„nu va fi posibila vre-o guvernare la un popor de<br />
„egalitari cari resping once superioritate".<br />
Raspunsul II da insasi organizarea Utopiei. Guvernul<br />
se baza in primul rand pe consensul cetatenilor,<br />
jar in contra unor eventuali recalcitranti, el va<br />
dispune de forta.<br />
O problema mult mai grava i pe care au trecut-o<br />
cu vederea nenumarati autori comunisti, este<br />
aceea a populatiei.<br />
Indestularea nevoilor, organizarea administrativa<br />
a vietii comune nu se pot face daca populatia creste<br />
vertiginos ; ea sparge In acest caz once cadre, precum<br />
le-a spart pe cele medievale.<br />
Solutia, More o vede in emigrarea surplusului.<br />
O problema, de asemenea fundamental, este organizarea<br />
muncli.<br />
„Toata lumea va fuel de muncci, spune More,<br />
nd nimeni nu va mai ti Imboldit de speranta<br />
„c4tigului i fiecare se va bizui pe priceperea<br />
seirgainta altora".<br />
Solutia : munca obligatorie, cu importante corective:<br />
scutire pentru anumite categorii de cetateni,<br />
timp de munca foarte scurt, rotatie pentru diversele<br />
'munci $i In special pentru efectuarea celei mai grele,<br />
cea agricola, care implica i locuirea la tara.
— 245 —<br />
In fine, o problema de importanta careia<br />
si-au dat seama Inca. , din antichitate este aceea<br />
familiei.<br />
Incontestabil ca familia creeaza o sfera de interese<br />
ce cauta a se desprinde din eel general, de interese<br />
anti - comuniste.<br />
In aceasta privinta More este timid; el nu preconizeaza.<br />
suprimarea familiei, dar cauta sa.-i atenueze<br />
individualitatea prin facilitarea divortului i egala repartizare<br />
a copiilor.<br />
Tot importanta este si procurarea bunurilor indis<br />
pensabile din afara, pe care More o rezolva prin<br />
comertul exterior de stat<br />
Numai revenim asupra celorlalte idei, relevate in<br />
rezumatul de mai sus si can se pot dispensa de<br />
once comentar.<br />
,Utopia" a avut un foarte mare succes Inca de<br />
la aparitia ei, succes ce ar fi depa.sit domeniul litesi<br />
teoretic provocand chiar unele ra.scoale, cum a<br />
fost cea anabaptista. din Miinster i cea din Amsterdam<br />
in 1534<br />
Data fiind forma, de istorisire din cala.torii, in care<br />
se prezinta aceasta lucrare, unii au crezut ca More<br />
s'a marginit sa brodeze pe organizarea sociala a<br />
unor populatii din America.<br />
Este insa mult mai probabil cä autorul a avut in<br />
vedere Anglia si ca prin „isula Utopia" a Inteles sa<br />
fan aluzie la Mare Britanie.<br />
A dorit insa in adevar More adoptarea comunis-<br />
-mului in tara sa, sau a cautat sa concretizeze trite°<br />
opera literara cateva idei pe can i le sugera situatia<br />
din timpul sau ?
— 246 —<br />
Un raspuns este greu de dat pentru ca. More se<br />
declara contra bazelor statului utopian cladit pe comunism,<br />
dar adaoga : „trebue totu.,si sä convenim cd<br />
„sant la utopieni matte lucruri pe can a.,9 don sä<br />
i le aproprieze .,si statele noastre. 0 doresc mat<br />
„mult decdt o sper".<br />
Indiferent insa de aceasta, nu ramane mai putin<br />
adevArat ca in „ Utopia" gasim un sistem comunist<br />
aproape cornplet: product!e si consumatie in comun,<br />
suprimarea proprietatei individuale, a monetei, a comertului<br />
interior, munca obligatorie i variata, timp<br />
uniform de mum:, limitarea populatiei, indepartarea<br />
copiilor din sanul farndiei i formula de repartitie a<br />
comunismului pur: „fiecaruia dupa trebuinte".<br />
Am putea spune ca lipseste numai suprirnarea familiei<br />
si icieea ea regimul cornunist nu poate subsista<br />
daca nu este generalizat.<br />
Originalitatea lui More, consista, — dupa Rambaud<br />
1), — mai ales in aceea ca More a prevazut<br />
comunizarea productiei, care lipsea din sistemele cclor<br />
mai multi predecesori ai sai.<br />
„Utopia" contine dar un foarte serios si aproape<br />
complet plan de organizare comunista.<br />
§ 3. Thomas Campanella<br />
Thomas Campanella s'a naScut in 1568 la Steynano<br />
in Calabria si a murit la 1639.<br />
Dupa ce a vrut sa studieze dreptul si<br />
Campanella intra in ordinul dominicarilor si atrage<br />
1) Rambaud .11istoire des doctrines op. Pit. pag. 561-564, de<br />
unde am extras citatele de mai sus precum ei unele date si observatii.
— 247 —<br />
atentia priri indkjirea cu care ataca doctrina lui<br />
Aristot.<br />
Este acuzat de cOmplot in contra monarhiei spaniole<br />
care stapanea cele doua Sicilii si de magie.<br />
Este inschis si supus de sapte ori la tortura.<br />
Sta in inchisoare 27 de ani, dela 1600 pand la<br />
1627, deci intre 32 si 59 de ani, cand este liberat<br />
prin interventia papei Urban al VIll-lea si merge la<br />
la Roma.<br />
Spaniolii cerandu-1 insa din nou, el se rejugiaza<br />
Th Franta, gratie ajutorului contelui de Noahles, ambasadorul<br />
Frantei la Roma.<br />
In Franta este bine primit de Ludowic al XIII-lea<br />
cardinalul de Riechelieu i i se da o pensie care-i<br />
permite sä traiasca 1initit panala 71 de ani, cand<br />
moare I).<br />
Campanella a scris cele mai multe din operile sale<br />
in inchisoare.<br />
Acestea sant foarte numeroase si au de object<br />
chestiuni religioase, stiintifice i sociale.<br />
Pe langa unele idei foarte interesante, ele contin<br />
o buna.. parte consacrata magiei, multe obscuritati<br />
multe produse ale unei imaginatii dezordonate, ceeace<br />
se explica prin timpul i locul unde a trait autorul<br />
.cat i prin lunga sa detentiune.<br />
Nu credem ca este indispensabil sa e n um era m aci<br />
titlul lucrarilor lui Campanella.<br />
Originalitatea lui a consistat mai ales in combaterea<br />
doctrinelor i sistemului lui Aristot, bazat pe<br />
dialectica.<br />
1) Date extrase din articolul lui G. Fonsegrive in «Grande enciclopedie»<br />
op. cit. la cuviintui «Campanella, (Thomas).
- 248 -<br />
In consecinta el se Indoeste de exactitatea unei<br />
marl parti din stiinta de pe vremea lui.<br />
Stiinta trebue sa revie la oatura, care este „mann-<br />
scriptul lui Dumnezeu" si sä utilizeze metoda experimentatd,—<br />
cerinta pe care Campanella este unul<br />
din cei dintai ce o formuleaza si care se va impune<br />
apoi cu mare putere, revolutionand toata metoda de<br />
cercetare stiintifica.<br />
Pe noi ne intereseaza acum, In deosebi, doctrinele<br />
sociale si economice ale lui Campanella, can sant<br />
redate Inter) lucrare, scrisa dupa ce autorul erea in-<br />
chis de 11 ani „Civitas solis, vel de<br />
Jeipublicae de ideia dialogus politicus. Interlocu-<br />
„tores Hospitalarius magnus et nautorum guberna-<br />
„tor, genovensis hospes"<br />
Expunerea imbraca forma unei convorbiri, — cum<br />
se vede chiar In titlu, intre Marele Hospitalier<br />
suful marinarilor, oaspete al genovezilor, care ar fi<br />
descoperit si descrie organizatia sociala din „ Civi-<br />
tas soils” (cetatea soarelui).<br />
Statul acesta are un sef : Hoh, sau „marele me-<br />
tafizician”<br />
El este ales de popor, care necesarmente va alege<br />
pe cel mai savant si mai demn de a guverna.<br />
Acest sef este ajutat de trei ministri : Puterea,<br />
intelepciunea si Amorut.<br />
Sub acesti conductori exista o stricta i severa<br />
ierarhie cu mai multe trepte.<br />
Fiecare locuitor al „Cetatii soarelui" trebue sä se<br />
spovedeasca „magistratal at- preota de care depinde,<br />
Acesta transmite spovedaniile superiorului sau ierarhic<br />
si acesta mai departe, pana ajung la seful<br />
suprem.
- 249 --<br />
Conducatorii tin astfel strans in mana paña i<br />
constiinta locuitorilor, formandu-se deci un corp politic<br />
Cu stransa unitate si mare coheziune.<br />
In „Cetatea soarelui" domneste comunismul absolut;<br />
solarienii locuesc inteun fel de marl manastiri<br />
sau cazarmi, produc si consuma in comun ; lucreaza<br />
din dragoste de aproape si de iubire si de patrie.<br />
Familia nu exista, jar perpetuarea speciei este asigurata<br />
prin imperechieri pasagere, hotarate de magistrati,<br />
in descrierea carora Campanella se complace<br />
cu mult cinism si lux de amanunte.<br />
Din punctul nostru de vedere, numele lui Campanella<br />
merita dar a fi retinut pentru preconizarea<br />
metodei experimentale, stricta si severa ierarhizare pe<br />
care o gaseste necesara inter) organizare comunista<br />
pentru generalizarea comunismului OM la suprimarea<br />
radicala a familiei.<br />
Mai este de remarcat Ca acest autor crede Ca<br />
muncile s'ar putea efectua sub simplul imbold al<br />
unor mobiluri economice dezinteresate.<br />
§ 4. Jammes Harrington<br />
Jammes Harrington a fost unul din utopistii englezi<br />
cei mai influenti din epoca sa. Publicist activ,<br />
a tradus o parte din operele lui Virgil, a comentat<br />
aparat ideile expuse in n Oceana".<br />
Nascut in 1611, a luat parte activa la revolta<br />
„Commonwealth".ului §i a murit in 1677.<br />
Lucrarea care i-a asigurat celebritatea este intitulata<br />
„Oceana", a fost scrisa in 1656 si i-a atras<br />
oarecari persecutii din partea lui Cromwell.<br />
„Oceana" este o utopie In genul celor precedente.
- 250 -<br />
Autorul se arata dusman aprig al proprietatei si<br />
mai ales al marii proprietati funciare, foarte desvoltata<br />
— preconizand un regim cornunist.<br />
Interesant este ca Harrington este partizan al suprtmarii<br />
familiei argumentand ca nu se poate suprima<br />
proprietatea fara a se distruge familia.<br />
§ 5. Abatele Charles Irenee Castel de Saint-Pierre<br />
Acest scriitor, nascut in in 1658 si mort in 1743<br />
a fost un mare si renumit filantrop francez.<br />
A ocupat functiuni inalte, a fost membru al Academiei<br />
franceze si s'a remarcat prin libertatea de<br />
spirit cu care privea starea de lucrvri din timpul sau.<br />
De exemplu in „Discours sur Ia Polipsynodie"<br />
spunea ca Ludovic al X1V-lea ar putea fi numit „cel<br />
puternic", „cel temut", dar nu „cel mare", ceeace are<br />
drept consecinta excluderea sa dela Academie, asupra<br />
careia exprima apoi opinii indraznEte in „Memoires<br />
stir l'Academie francaise". A mai publicat si multe<br />
alte lucrari, &litre cari una contra inmultirii monetei.<br />
Opera care l'a facut insa mai cunoscut este Intitulata<br />
,,Pro/et de paix perpetuelle" aparuta In 1713,<br />
al carei titlu ne permite, - din nenorocire i acum,—<br />
sa punem pe acest autor alaturi de utopisti, cu toate<br />
ca nu este cdtusi de putin comunist.<br />
In ceea ce priveste pacea perpetua, abatele de Saint<br />
Pierre crede ea ar putea fi bazata pe tratatele dela<br />
Utrecht si pe o confederatie europeana care ar numi<br />
un consiliu permanent de arbitraj.<br />
In aceiasi lucrare pledeaza pentru „binefacere".<br />
Rambaud, spune ca abatele de Saint Pierre a inventat<br />
cuvantul de „bienfaisance".
— 251 —<br />
Nu-1 contrazicem, dar nu putem sa nu constatam<br />
ca. notiunea, eel putin, era deja foarte veche, — de<br />
sigur mai veche de cat crestinismul, jar organizatiile<br />
de asistenta, foarte puternice in evul mediu 1).<br />
Cetace este Inn Cu adevarat original este ca acest<br />
autor na mai considera binefacerea ca o y pomand ",<br />
deci voluntara, ci ca o obligatie, ce trebue sa devie<br />
legala printr'un regulament care sa oblige pe cei<br />
bogati sa plateasca partea lor de danie „de drep-<br />
„tate (aumone de justice) care este datorata ceta-<br />
„(eallor Iii pericol de a pieri de mizerie”.<br />
lar sumele necesare pentru aceasta ajutorare a saracilor<br />
s'ar putea procura printr'un impozit progresiv<br />
asupra chiriilor si un impozit de 10 °J o asupra succesitmilor<br />
colaterale mai marl de 20.000 uncii de<br />
argint 2).<br />
lata pretentii man i in materie de politica internationala<br />
pacea perpetua i pretentii modeste de dreptate<br />
sociala : asistenta obligatorie alimentata de anumite<br />
impozite.<br />
Primele au ramas din nenorocire, o utopie si in<br />
ziva de azi, cele de al doilea au fost mult depasite<br />
prin recunoasterea legal, In toate tarile civilizate,<br />
a „dreptului” la asistenta i chiar a „dreptului la<br />
Si unele i altele sant extrem de interesante daca<br />
ne raportam la timpul in cari au fost formulate.<br />
§ 6. Observalii finale<br />
Am extras ideile principale din scrierile catorva<br />
„utopi.Fti" din secolele XVI si XVil.<br />
i) Vezt un foarte bun studiu asupra lor in V. I. Ashley «Histoire<br />
des doctrines. op. cit. vol 11 pag. 347-417.<br />
2) Rambaud „Histoires de doctrines" op. cit. pag. 567-568.
- 252 -<br />
Dar „utopiftii" au fost multi in aceasta epoca t<br />
mai multi Inca In cele ce au urmat.<br />
De aci inainte Insa nu ne vom mai ocupa de ei iii<br />
aceasta calitate.<br />
Cei prea fantezisti ies din cadrul acestei lucrari,<br />
iar cei mai seriosi vor intra in cadrul diverselor doctrine<br />
socialiste, — ceeace nu inseamna Insa Ca multi<br />
nu vor rambe tot „utopilitia
CAPITOLUL IX<br />
Chestiunea urcarii preturllor si teoriile<br />
lui Malestroit asupra ei.<br />
§ 1 Vrcarea preturilor<br />
In decursul istoriei, preturile n'au fost nici odata<br />
constante, ceeace este usor de inteles.<br />
Una din principalele cauze ale acestor variatif<br />
erau mutatiile monetare.<br />
Alta provenea, pur i simplu, din imprejurarile<br />
can modificau raportul de valoare intre anumite<br />
metale i anumite marfuri.<br />
In fine, cum am vazut, ganditorii au fost preocupati<br />
in mod aproape constant de chestitmea preturilor,<br />
in care intervine adesea leguitorul.<br />
In secolul at XV-lea si mai ales al XVI-lea se<br />
intampla insa un fenomen deosebit, o urcare generale',<br />
constanta i rapida a preturilor.<br />
Nu went sa stabilim no acum cauzele acestuf<br />
fenomen socotind ca este mutt mai interesant sa<br />
reproducem opiniile scriitorilor din acea epoca asupra<br />
lui.<br />
Fapt este inlla ca atat de accentuata este aceasta<br />
urcare de preturi in cat produce insemnate perturbari<br />
in viata economica si in finante.
- 254 --<br />
Consumatori se plangeau ca trebue sa plateasca<br />
preturi din ce in ce mai marl; toti cei cu venituri<br />
fixe si mai ales rentierii vedeau scazand repede<br />
puterea de cumparare a veniturilor lor de asemenea<br />
si fiscul, care cauta o compensatie in argumentarea<br />
impozitelor, ceeace bineinteles cä supra pe contribuabili<br />
si asa mai departe.<br />
Diversi ganditori au cautat sa descopere cauzele<br />
acestui fenomen si sa propue solutii pentru curmarea<br />
unei situatii ingrijoratoare.<br />
N'au lipsit, ca In toate epocile asemanatoare,<br />
— autori can sa atribue monopolurilor, speculei<br />
facuta de negustori si camatarilor aceasta urcare de<br />
preturi.<br />
In aceasta categorie putem cita pe Frank, Zwingle,<br />
Melanchton, Henckel.<br />
Episcopul Ugo Latimer o atribue capacitatii si<br />
sgarceniei proprietarilor funciari, can faceau tot posibilul<br />
pentru a-si man i renta.<br />
A ramas celebru, In aceasta privinta un „Diolog"<br />
englez din sec. XVI-lea, atribuit lui John Hales,<br />
mort pe la 1572. s<br />
In aceasta lucrare sant adunate multe fapte si<br />
redate multe opinii.<br />
Opinia autorului ar fi fost ca scumpirea este datorata<br />
mat ales alteratiilor monetare i transformarii<br />
pamanturilor de cultura in pasuni pentru oi (este<br />
vorba In special de Anglia); iar ca remediu ar fi<br />
propus diverse masuri vamale, printre can taxe mani<br />
pe exportul de lana i libertatea de ,export pen tru<br />
cereale.<br />
In Franta, Grarnmont de Saint Germain, ar fi
— 255 —<br />
scris, — din ordinul lui Richelieu, se spune, a<br />
lucrare asupra acestei chestiuni.<br />
El arata c augumentarea impoziteIor nu este de<br />
cat aparenta, caci tezaurut nu poate cumpara mai<br />
mug cu sumeie mai marl ce i se varsa cleat cumpara<br />
pe vremuri cu unele mai reduse.<br />
Cantitatea de argint, spunea el, s'a marit in mod<br />
efectiv si deci trebue dat mai mutt argint pentru<br />
aceiasi cantitate de marfuri<br />
lata cateva opinii razlete,I) dupa can este locul sa_<br />
examinam, In restul acestui capitol, analiza lui Malestroit,<br />
urmand s Jum cunostinta, In eel urmator,<br />
de teoriile lui Jean Bodin.<br />
§ 2. Opiniile lui Malestrolt asupra urearii preturilor<br />
Monsieur de Malestroit erea consilierul regelui<br />
Carol al IX-lea (1550 —1574).—mai bine zis al Catherinei<br />
de Medic's, data fiind tineretea regelui,<br />
„mai& e de comptes pour le fait des monnaies"<br />
La „chambre de comptes" Insarcinaudu-1 sa studieze<br />
chestiunea urcarii preturilor, Malestroit I( consacra<br />
trei ani si public, in 1566, sub forma de raport<br />
catre rege, o lucrare bine cunoscuta sub titlur<br />
de „Paradoxes' (adica opinii contrare celor comun()<br />
Malestroit pune dela inceput problema pe un teren<br />
foarte solid: constatand ca urcarea preturilor este<br />
,generalci", el ii va cauta cauzele nurnai In ceeace<br />
priveste moneta.<br />
0 a doua constatare este ca publicul nu vrea sa<br />
primeasca monetele pe preturile stabilite de print<br />
1) Extrase din Cossa cElistoire de Doctrines x op cit. peg. 190<br />
2) Cele ce voe unna sant extrase, Ir bund parte, din cursul<br />
d-lui Prof. Deschamp la facultate de drept din Paris in 1919 1920._
— 256 —<br />
prin mutatii, cad „publicul continua sa primeasca<br />
„monetele dupa valoarea greutatii lor".<br />
Problema se va pune deci de a sti daca a vadat<br />
nu raportul de valoare intre generalitatea marfurilor,<br />
ci intre aceasta si metalul eantarit..<br />
Examinand problema, din acest punct de vedere,<br />
Malestroit conchide:<br />
,Nu se dd mai mutt aur i argint pentru aeelas<br />
„lueru, de eat aeum 300 de ani, nimie nu s'a<br />
„seunipit"<br />
Iata paradoxul, formulat inteun moment in care<br />
toata lumea se plange de scumpire !<br />
Pentru a-1 sustine, Malestroit compara preturile,<br />
in metal ednteirit, din timpurile mai vechi fata de<br />
cele din timpul sau, ale diverselor marfuri : grau, yin,<br />
catifea, etc., stabilind deci un fel de „indexuri"<br />
ajunge la concluzia ca scaderea preturilor este proportionala<br />
cu diminuarea cantitatii de metal din<br />
monete.<br />
In consecinta :<br />
„(3entilomul care are acum o renta de 500 de<br />
„livre , nu e mai bogat deck cel care avea atunci (cu<br />
„trei svcole Inainte) o renta de 100 de livre; o casa<br />
„care se vinde acum cu 25.000 de livre nu este mai<br />
„scumpa deck cand se vindea cu 5.000 de livre,<br />
„pentru consideratia ca aceste sume nu contin mai<br />
„mult argint fin azi deck contineau celelalte sume<br />
„pe timpul lui Ludovic eel slant".<br />
Deci nu exista scumpire: „Aceasta nu este deck<br />
„o parere nefundata, o imagine de socoteli fara nici<br />
„o consistenta<br />
Aceiasi parere o va expune si Grammont, — despre<br />
care am vorbit mai sus 1) peste vre'o 60 de ani<br />
Vezi Dag. 224- 225.
— 257 —<br />
mai tarziu, sustinand insa cä a scazut valoarea<br />
argintului, nu numai cantitatea de argint din monete.<br />
Daca examinam „paradoxele" lui Malestroit santem<br />
siliti sa recunoa§tem ca ele contin, de sigur, o<br />
mare parte de adevar.<br />
Aceasta reese din expunerile atat de frumoase ale<br />
Jul Nicolas Oresme ') cat §i din constatarile de fapt<br />
pe care le-a facut asupra decadentei
CAP1TOLUL X<br />
Jean Bodin<br />
Jean Bodin s'a nascut la Angers In 1520 §i<br />
murit la Laon in 1596 ').<br />
Se crede ca tatal sau era jurisconsult §i mama lut<br />
evrei ca.<br />
A studiat dreptul la Toulouse, unde a fost §i profesor<br />
; acolo a rostit in 1559, un discurs intitulat<br />
„Oratio de instituenda in republica juventute" ir<br />
care se ocupa de educatia tineretului §i apoi a scrisun<br />
tratat de jurisprudenta.<br />
Mai tarziu Insa aceste doua opere i s'au parut<br />
nedemne de el §i a dat ordin sa fie distruse.<br />
ocupat apoi de istorie, §i a publicat In 1566,<br />
„Methodus ad facilem historiarum congnitionem",<br />
In care discuta despre metoda In studiul istoriei §i<br />
care i a atras o deosebita consideratie din partea<br />
contimporanilor.<br />
Doi ani mai thziu, in 1568, publica o alta lucrare,<br />
cu mult rasunet: „Reponses aux paradoxes de M.<br />
de Malestroit, touchant le fait des monnaies et<br />
l'encherissement de toutes choses", — asupra careia_<br />
vom reveni mai pe larg.<br />
1) Cele mai tnulte date biografiee i unele observatii asupra<br />
«Republicei>> sant Pxtrase din a rticolul lui Alexis Bertrand in<br />
«Grande eneiclopedie>> op cit. la eustantul .Bodin (Jean).
- 259 -<br />
Gratie renumelui castigat prin publicarea acestor<br />
lucrari, Bodin este numit „maitre des requetes" §i<br />
consilier al ducelui de Alencon, jar mai tArziu intra<br />
In bunele gratii ale lui Henric III.<br />
Cele mai multe dificultati in viata le-a avut din<br />
cauza luptelor de religiune.<br />
Fiind tolerant, Bodin apare ca suspect, era sa fie<br />
,omorat In noaptea sfantului Bartolomeu (22 August<br />
1572) si este obligat sa paraseasca Parisul unde nu-<br />
Thai era in siguranta.<br />
Devine avocat le Laon si este trimes ca deputat<br />
al „tiersetat", la n etats generaux" can se tin la Blois<br />
In 1576.<br />
la o parte activa la lucrarile acestei adunari, luptand<br />
pentru respecfarea drepturilor adunarii i apaurea<br />
religiei protestante.<br />
Publica i o dare de seama a lucrarilor adunarii<br />
sub titlul: „Recueuil de tout ce qui s'est negocie<br />
en la compagnie du tiers etat de France".<br />
Tot in 1576-1577 scrie si „La Republique" asupra<br />
careia vom reveni.<br />
Sustinerea opiniilor liberale si a religiei protestante<br />
fac suspect de erezie, If creaza multi inamici<br />
ii atrag disgratia autoritatilor.<br />
Data fiind aceasta situatie, Bodin Ii reia lucrarile<br />
de cabinet, face o calatorie in Anglia in suita ducelui<br />
,de Anjou.<br />
Se reIntoarce apoi la Laon, unde este numit procuror<br />
al regelui, dar intra In partidul ,,Ligii", in<br />
-care devine insa suspect prin sfaturile de moderatie<br />
pe can le da.<br />
Este prigonit si de catolici si de protestanti, insultat<br />
de popor, casa Ti este devastata i biblioteca<br />
arsa.
— 260 —<br />
In fine, ultima schimbare de front religios :<br />
seste „Lige i trece de partea lui Henric al IV-lea._<br />
Intre timp scrie „Demonomanie des sorciers", publicata<br />
in 1580, lucrare bizara in care da foarte multaimportanta<br />
magiei si vrajitoriei,-- in care se arata a.<br />
crede,—cautand sa justifice prigoana exercitata contra<br />
vrajitori1or.<br />
Mai. scrie „Amphiteatrum naturae" o slaba lucrare<br />
de fizica si „Heptaplomeres",—cunoscuta Intât<br />
iii manuscris si publicata abea in 1841, — in care<br />
discuta asupra teismului si tolerantei religioase.<br />
Opera ;i mai ales personalitatea lui Bodin au fost<br />
foarte discutate.<br />
Unii Pau ridicat in slava.<br />
Baudrillart spunea despre el .ca : „ are drept sa<br />
,ia rang ca unul din precursorii cei mai indrazneti<br />
„si clar vazatori al stiintei lui Smith si Turgot" 2).<br />
Mai a lost considerat drept creator al filosofiei<br />
istoriei, precursor a lui Montesquieu, un fel de Aristot<br />
al epocei de care ne ocupam.<br />
Altii ii condamna pentru divagatiile din „Demonornania"<br />
§i 11 acuza de a nu fi formulat opinii suficient<br />
de precise.<br />
Fapt este ca Bodin a cautat sa fie un tolerant<br />
in materie religioasa ceeace i-a atras, — cum arms<br />
vazut, — o suma de neplaceri.<br />
Bazandu-se mult pe protectia celor mart, Bodin ,<br />
nu putea formula teorii revolutionare, neavanci<br />
nici interes sä atraga prea violent atentie asupra sa<br />
in timpurile in can era suspectat cand de unii, canct_<br />
de altii.<br />
1) In lucrarea sa Bodin et son temps.. Paris 1833.<br />
2) 1:ainbaud de i doctrines op. cit. pag. 87.
— 261 —<br />
El a fost, ceea ce se numea pe vremea aceea „un<br />
politique", nefanatizat de luptele de religiune, — pe<br />
care o considera mai mult ea un instrument de conducere<br />
al popoarelor, — bucurandu-se de viata, prudent<br />
si constient de nevoile momentului.<br />
0 parte din operile sale are o incontestabila va-<br />
loare, — cum vom vedea Cu usurinta din analizele<br />
ce, vor urma, — iar pentru noi, — istorici ai doctri-<br />
nelor, — Bodin este de sigur unul din cei mai im-<br />
portanti autori din epoca de care ne ocupam acum.<br />
Ne intereseaza in deosebi : „Reponses aux para-<br />
doxes de M. de Malestroit" i „La Republique".<br />
In „Reponses aux paradoxes de M. de Malestroit`;`,<br />
Bodin, dupa cum se vede in titlu, — cauta<br />
sa combata „paradoxele" formulate de Malestroit,<br />
despre cari am vorbit mai sus ') 2).<br />
Nu exista scumpirereala spunea Malestroit, pentruca<br />
raportul intre argint si marfuri in general nu a variat<br />
sensibil.<br />
Bodin incepe prin a recunoaste si el Ca .decadenta<br />
monetei atrage fatalmente urcarea preturilor i ca<br />
deci, in parte, Malestroit avea dreptate.<br />
Dar aceasta singura cauza nu poate sa explice<br />
enorma urcare a preturilor „fiindcd aceani crqtere<br />
„a preturilor este cu mutt superioarei slãbirii<br />
monetei".<br />
Dovada acestei afirmatiuni rezulta din faptul ca,<br />
de exe.nplu, grata este nu de 5 on mai scump, dar<br />
1) Vezi capitolul precedant.<br />
2) Extragem 'ea mai mare parte din analiza acestei opere din<br />
cursul d-lui Prof. Deschamps la Facultatea de Drept din Pakis<br />
in 1919-920.
— 262 —<br />
de 20 de on mai scump si nu decat Cu 300 de ani<br />
In urma, dar cu 100 de ani in urma.<br />
Calculele lui Malestroit sant dar fanteziste.<br />
Apoi Bodin ataca „indexul" pe care se baza Malestroit<br />
: catifeau, de exemplu este un rau termen de<br />
comparatie fiindca este importata din afara; de asemenea<br />
si produsele pamartului sant tot un rau termen<br />
de comparatie fiindca pretul lor variaza dupa<br />
productivitatea anuala.<br />
lu locul acestora, Bodin propune ca termen de<br />
comparatie pretul pamantului, a carui cantitate si<br />
calitate nu. variaza daca este serios cultivat.<br />
lata dar „etalonul de valoare" propus de Bodin,—<br />
mai nepotrivit Inca, — fie zis In treacat, decat cel<br />
ales de Malestroit.<br />
Examinand scumpirea In raport cu etalonul de<br />
valoare ales, Bodin stabileste ca Inteun timp dat<br />
pretul pamatului s'a intreit in vreme ce quantumul<br />
de metal al monetelor s'a redus numai cu o optime,<br />
astfel ca decathnta monetelor nu poate explica singura<br />
scumpirea general.<br />
Trebuesc dar cautate si analizate si celelalte cauze<br />
de scutnpire, patru sau dupa Bodin.<br />
Sa le trecem In revista.<br />
1. — „Principala cauza a scumpirii taturor lu-<br />
,,crarilor este abandenta a ceeace stabilete pretal<br />
„lacrurPor", adica a inonetei, spune Bodin, aplicand<br />
partial o lege cunoscuta mai tarziu sub numele de<br />
„teoria cantitativa a monetei".<br />
Pentru a intari aceasta afirmatie, Bodin ia urt<br />
exemplu din istorie:<br />
„Cand spaniolul deveni stapan- al tinuturi-
-263<br />
„lor noi (America), in acea tarn, tOpoarele si cuti-<br />
„tele ereau mai scumpe deck pietrele pretioase, caci<br />
in acea tara ereau putine cutite si din contra multe<br />
pietre pretioase”.<br />
„Abundenta este dar aceea care cauzeaza deprecierea".<br />
Dovada abundentei de moneta?<br />
Se poate vedea spune Bodin, din rnulte fapte, ca<br />
aurul i argintul s'au inmultit ; de exemplu printi<br />
le procura cu mai multa usurinta si in canitati mult<br />
mai marl deck in timpurile vechi.<br />
Abundenta de aur i argint fund astfet constatata<br />
Bodin Ii cauta i enumara cauzele.<br />
a) Avantal luat de industrie si cornert<br />
Franta fusese o tara eminamente agricola in care<br />
se muncea putin (idea demna de retinut).<br />
Actin mestesugari lucreaza ma i bine si mai mutt.<br />
Pe de alt parte „de 100 de ani parintii nostri<br />
„au gonit pe englezi, can stapaneau porturile Nor-<br />
Guyenei i ne inchideau drumul insulelor<br />
Spaniilor".<br />
„Portughezul a ajuns gratie busolei, in Persia si<br />
„si Marea Rosie si isi umple corabiile cu bogatiiie<br />
„Indiei i Arabei."<br />
„Spania, supunand tarile noi pline de aur i argint,<br />
„a ajuns in poseseia unei man i cantitati din aceste<br />
„metale".<br />
Or, spanioulul n qui tie tient vie que de France('<br />
„(care traeste din produse franceze) fiind constrans<br />
,Sa i cumpere de ad i granele, stofele, panzeturile,<br />
„cartile i chiar manuscriptele i once obiecte manu-<br />
„facturate, merge si aduce din departari, pentru fran-<br />
„cezi, aurul i argintul”.
264 -<br />
„De asemenea englezul, scotianul si poporul Nor-<br />
„vegiei, can au o multime de mine, scot metale<br />
„pentru a cumpara vinul, safranul si mai ales sarea<br />
„noastra, pe care Dumnezeu ne-o da cu putina<br />
„munca”.<br />
In scurte cuvinte dar, desvoltarea comertului si<br />
mestesugurilor franceze, precum si imprejuraiile de<br />
mai sus, provoaca o mare crestere a exportului<br />
francez de marfuri de tot felul, inclusiv cerealele,<br />
— si deci un mare import de metale pretioase, cari<br />
abunda In unele tan.<br />
b) Anumite institutii financiare, printre cari banca<br />
din Lyon, au atlas in Franta mull numerar.<br />
„Sugestiunile unor italieni, spune Bodin, — au<br />
„convins pe rege ca ar putea sa atraga In Franta<br />
„bani din toate partile, pentru a lipsi pe dusmani de<br />
„ei, prin infiintarea unei Wei la Lyon, luand banii<br />
on cui si platind o dobanda de 8 0/0 astfel ca flo-<br />
„rentinii, genovezii, elvetienii, germanii, atrasi de ma-<br />
„rimea profitului sä-si aduca banii in Frantaa.<br />
Vom vedea ca In adevar acesta a fost unul din<br />
procedeele recomandate de metalisti pentru atragerea<br />
metalelor pretioase.<br />
„Astfel—continua mai departe Bodin,—ca Francisc<br />
„I, la moartea sa, In 1547, datoreaza bancii din Lyon<br />
„500 de „ecus”, pe care-i avea in lazile sale si Inca<br />
,,de patru on mai mult pe cari nu-i mai avea<br />
avea asigurata pacea cu toti printii de pe pamant"i<br />
Inca o idee demna de retinut : interesul creditorilor<br />
de a-si menaja debitorul.<br />
Claritatea expunerii lui Bodin ne dispenseaza de<br />
once explicatii, far aprecierile noastre asupra acestui<br />
procedeu de a atrage banii le vom prezenta cand<br />
vom discuta mercantilismul.
— 265 —<br />
c) Slabirea monetei, reducerea confinutului ei iii<br />
metal pretios a contribuit sift atragel metale pretioase<br />
in tard.<br />
„Prima inerccare, spune Bodin, care s'a facut in a-<br />
„ceasta tara de a se slabi argintul monetizat, ameste-<br />
„candu-I cu a 20.a parte arama, s'a facut pentru a<br />
„se da negustorilor ocazia sä-si aduca numerarul in<br />
„acest regat, caci trebuiau in Franta 12 „deniers” de<br />
„argint contra 11 '/ 2 in alta tara”.<br />
Deci deprecierea monetei franceze permitea strainilor,<br />
can aveau monete bune, sä cumpere In Franta,— -<br />
transformand monetele Jon bune in monete franceze,—<br />
mai multe marfuri deck in alta tara.<br />
Vom discuta mai departe acest procedeu mercantilist.<br />
Pentru moment ne multumim sa constatam ca<br />
Bodin II considera ca una din cauzele, can impreuna<br />
cu cele dela punctele a i b de mai sus, au contribuit<br />
la augmentarea cantitatii de metal pretios ce se<br />
gaseste in Franta si deci si la creslerea preturilor.<br />
In afara de marirea stocului monetar, scumpirea<br />
mai are si alte cauze pe cari Bodin le expune mai<br />
departe.<br />
2.— „Monopolurile", prin can Bodin Intelege<br />
coalitiile de negustori si mestesugari facute in<br />
scop de a vinde mai scump si coalitiile de „gagnedeniers"<br />
(muncitorii manuali) pentru a si ridica salariile,<br />
-- au fost si ele una din cauzele scumpirei.<br />
Ad, Bodin nu face deck sä adopte until din aspectele<br />
idei dominante in timpul sau : ca scumpirea<br />
este datorita in mare parte speculei la care se dedau<br />
negustorii si producatorii.<br />
3.— 0 a treia cauza a scumpirii este „la disette"
- 266 -<br />
adica lipsa de subsistente si in special de grane,<br />
ceeace le ridica pretul i deci contribue la scumpirea<br />
generala.<br />
lar la randul ei, aceasta lipsa este produsa de:<br />
la traite" §i „le degat".<br />
a) Regula general era in Franta, ca In multe<br />
alte tori , interzicerea exportului de grau 1).<br />
Totusi autoritatea permitea in mod exceptional<br />
acest export, ceeace se numea ,la traite" (expreshine<br />
ce se mai aplica si exportului altor marfuri).<br />
Bodin consider a ca aceasta generalizandu-se producea<br />
lipsa de grau.<br />
b) Prin „le degilt", Bodin intelege risipa in consumatie.<br />
Este drept, spune el, CA francezul nu poate trai<br />
„numai din scobitori" ca italianul, dar totusi fraucezii<br />
sant prea putin economi i atenti In consumatia<br />
lor ; consumand dar prea mult ei contribuesc<br />
la insuficienta stocurilor de cereale ale caror pre t se<br />
ridica.<br />
4. — 0 alt a cauza a scumpirei era, dupa Bodin<br />
,luxul printilor ci dorin(a altora de a-i imita".<br />
„Printii, spune Bodin, dau pre t lucrurilor, cad este<br />
„o regula general in materie de Stat si republica,<br />
,ca regii dau nu numai legi supusilor lor, dar le<br />
,schimba i moravurile si felul de a trai, dupa al lor<br />
„fie In viciu, fie In virtute, fie In lucruri indiferente".<br />
Apoi Bodin, da dvierse exemple pentru a Intari<br />
aceasta afirmatie, printre cari i urmatorul.<br />
„Stiti de cand purtam parul scurt" ?<br />
„Regele Francisc I, continua Bodin, s'a tuns pen-<br />
1) Vezi politica graului pag. 214
— 267 —<br />
„tru a-si vindeca o rana la cap si deodata tot!<br />
„ curtenii si tot poporul fura tunsi. Astfel ca azi se<br />
Jade de parul lung, care alta data erea semn de<br />
„frumuSete i libertate."<br />
Din aceste pasagii vedem intai cä luxul printilor<br />
erea o cauza directa a scumpirii prin marea<br />
consumatie de obiecte de lux pe care o faceau, jar<br />
In al doilea rand ca foarte multi cautand sa-i imite<br />
aceasta provoca o cerere i deci scumpire si mai mare.<br />
Observatiile acestea a lui Bodin nu sant fara<br />
temei.<br />
In adevar, Inca din timpul lui Francisc I, — deci<br />
dela Inceputul secolului al XVI-lea, — luxul devine<br />
foarte mare la curtea franceza.<br />
Astfel, la conferinta care a avut be Intre acest rege<br />
si Henric al VIII-lea al Angliei, s'a desfasurat un<br />
atat de mare lux In cat locul adunarii a fost numit<br />
,champ du drap d'or" fiindca multe corturi erau<br />
acoperite cu panza de aur.<br />
Hainele unor curteni erau atat de scumpe In cat<br />
se spunea ca „beaucoup portoient sur le dos leurs<br />
bois, leurs pres et leurs moulins". ')<br />
Luxul nu scade in timpul regentei Caterinei de<br />
Medicis (inceputa la 1560) si nici In timpul scurtei<br />
domnii a lui Carol al IX-lea.<br />
El ia insa proportii mult mai marl cand, dupa<br />
moartea lui Carol al IX-lea (1574) acesta este Inlocult<br />
prin fratele sau, ducele de Anjou, care ia numete<br />
de Henric al III lea, din curtea caruia faceau<br />
parte faimosii „mignons".<br />
Se spune ca pentru nunta favoritului sau Joyeuse<br />
regele a cheltuit o suma echivalenta Cu 1.200.000<br />
1) Cantu „Histoire Universelle" vol. XV pag 198.
268 —<br />
franci aur, aproape 40 de milioane lei stabilizati conform<br />
legii din 1929, enorma, mai ales pentru vremurile<br />
acelea.<br />
In plus Iuxul, rafinamentul si risipa nu erau apanagiul<br />
exclusiv al curtii regale; toata nobilimea le practica<br />
dupa mijloacele de can dispunea ; unele familii<br />
puternice, cum era, de exemplu, aceea de Guise, se<br />
luau la intrecere in aceasta privinta chiar cu regele.<br />
lata dar situatia pe care Bodin o avea sub ochi,<br />
— inainte i dupa publicarea lucrarii de care ne<br />
ocupam acum, — i care-1 indrituia pe deplin sä considere<br />
luxul printilor i dorinta altora de a-i imita<br />
drept una din cauzele scumpirii, sa formuleze i sa<br />
mentina ideile de mai sus.<br />
Putem sa adaugam, in treacat, ca dupa moartea<br />
lui Henric al 111-lea, Henric al 1V-lea, cu care Burbonii<br />
inlocuesc din astia de Valois, -- pune mai multa ordine<br />
In cheltueli.<br />
5. — Deprecierea monetelor, — deprecierea lor<br />
metalica am spune mai bine, — este a cincea cauza<br />
principala careia Bordin ii atribue scumpirea generala.<br />
Expunerea lui Bordin este suficient de clara pentru<br />
a ne dispensa de comentarii.<br />
Cu toate defectele ei: gresita alegere a pretului<br />
panfantului, drept termen de comparatie punerea pe<br />
acelas plan a unor cauze secundare (monopolurile si<br />
luxul printilor) cu altele mai importante i omiterea<br />
unor cauze (de exemplu, luptele interne) analiza facuta<br />
de Bodin prezinta totusi o adevarata valoare<br />
Bodin are mai ales marele merit de a fi privit<br />
problema sub diversele ei aspecte, ceea ce putini au<br />
facut pana atunci.<br />
Pentru Malestroit chestiunea remedierii scumpirii
— 269<br />
generale nu se pusese, pur i simplu, fiindca ii nega<br />
existenta.<br />
Bodin Dna o recunoaste si in consecintd se vede<br />
.obligat a propune solutii pentru a o remedia.<br />
„Acum cd am stabilit cd lucrurile s'au Scumpit cu<br />
„adevarat,—spune el,--si ca am expus cauzele, 11-<br />
„mane sa se remedieze acestui Mu".<br />
Bodin nu este insd prea indraznet, in propunerea<br />
rem ediil or.<br />
De altfel spune el, deprecierea monetei, (metalica<br />
*i din cauza abundentei ei) nu supard prea gray pe<br />
toti.<br />
Cei ce vand i cumpara nu-si vad situatia Schimbata<br />
cad compenseazd preturile de cumparare Cu<br />
.cele de vanzare, functionarilor Ii se pot ridica Wit-<br />
-dile la nivelul preturilor, jar particularii cad trateazd<br />
In sume fixe, pentru un timp mai indelungat pot lua<br />
masuri de aparare in contra deprecierii monetei ; masuri<br />
asupra cdrora Bodin stdrue mult.<br />
Abundenta de moneta, una din principalele cauze<br />
de scumpire, — departe de a trebui inlaturatd trebue<br />
favorizata, caci ea constitue bogatia Orli.<br />
lntru cat priveste monopolurile, risipa, luxul, Bodin<br />
cere aplicarea legilor si cat mai multd cumpdtare in<br />
consumatie.<br />
Exemplul trebue sa vie insa dela cei marl, spune<br />
Bodin,—examinand In amanunt, ce se poate, face in<br />
ceste directii.<br />
Apoi el trece la problema monetard.<br />
Descrie principalele monete din Europa, comdamna<br />
mutatiile i alteratiile monetei.<br />
El este de parere ca pentru a usura tranzactiile,<br />
monetele de aur i argint ar trebui sa alba aceiasi
— 270 --<br />
greutate, stabilindtt-se Intre ele raportul legal de 1/12.<br />
care exista pe timpul sau si se aratase destul destabil<br />
Inca de multa vreme. 1)<br />
In fine, trebuesa mentionam ca, tot In „Reponses",<br />
Bodin schiteaza principiul diviziunei munch i Intre<br />
„popoare: „chiar Dumnezeu, — spune el, — a dat -<br />
„ordin, In' prudenta sa admirabila si a impartit astfel<br />
„binefacerile In cat nu este tara In lume, on-cat de<br />
„bogata, carei sä nu-i lipseasca multe lucruri”.<br />
Comertul international este deci necesar si, —<br />
idee interesanta, — el contribue si la stabilirea unor<br />
legaturi de prietenie Intre popoare.<br />
In consecinta Bodin se declara pentru libertatea<br />
exportului caci „ceeace intra In locul aceea ce iese<br />
„cauzeaza ieftenirea a ceea ce lipseste".<br />
Chiar In „Reponses", Insa, Bodin face exceptie<br />
pentru exportul graului, ceeace ne arata ca principiile<br />
politice graului, — despre can am vorbit 2),—<br />
ereau Inca puternic Inradacinate in toate spiritele.<br />
Trecem acum la opera capitala a lui 13odin „La<br />
Republique".<br />
Aceasta lucrare a fost terminata, — cum am spus<br />
mai sus, — in 1576-77, Hind scrisa, Intai in frantuzeste,<br />
Apoi Bodin, el Insusi, o traduce In latineste, ca<br />
sa poata fi citita de on ce om cult.<br />
Lucrarea este Impartita in vase carti si se prezinta<br />
sub forma unei adevarate enciclopedii politice, ceea<br />
ce face imposibila o expunere de ansamblu. Ne vom<br />
multumi dar sa spicuim ideile mai interesante<br />
caracteristice.<br />
Rambaud qllistoire des Doctrines » op. cit. pag. 91.<br />
2) Vezi peg. 214 - 215
- 271 -<br />
Mai trebue sa adaogam ca Bodin reda multe idei<br />
ale inainta§ilor sai, ceeace nu ni se pare insa un defect<br />
astfel se stabile§te continuitatea evolutiei<br />
intelectuale.<br />
In prefata, Bodin arata Ca lucrarea lui urmarete<br />
un indoit scop : pe de o parte sa apere principiul de<br />
autoritate, pe de alta parte, sa determine §i sa analizeze<br />
idealul i functiunile esentiale ale statului.<br />
lar scopul spre care trebue sa tinda o societate<br />
este fericirea fiecarui cetatean, care la randul ei con-<br />
-sista in exercitiul virtutilor proprii omului §i cunoa§-<br />
terea imprejurarilor naturale, umane i divine.<br />
lata directivele generale.<br />
Sa cautam acum a mentiona, lute° ordine, pe cat<br />
se poate de login', principalele idei interesante pe<br />
,cari Bodin le expune in aceasta lucrare.<br />
El da o foarte mare importanta influentei diferenlei<br />
de clima, adica conditiilor naturale, asu.<br />
pra organizatiei politice.<br />
Analizand psychologia diverselor popoare, — In<br />
special a francezilor i vecinilor lor, — el conchide<br />
la superioritatea celor dintai.<br />
Deci forma de guvernamant trebue sa rezulte din<br />
conditiile naturale i psyhologice.<br />
Dar In interiorul une tan i legislatia i organizatia<br />
trebuesc sa fie uniforme, caci altfel se agunge la<br />
anarhie.<br />
Baza, — am putea spune chiar geneza, — statutului,<br />
dupa Bodin este familia, care impreuna cu<br />
proprietatea sant institutii ale dreptului natural, ce<br />
stau chiar deasupra scopurilor statului.<br />
Este foarte clar deci Ca Bodin considera statul ca<br />
un mijloc pentru a asigura fericirea indivizilor §i rea-
272<br />
lizarea unor principii fundamentale, jar nu un scopt<br />
In sine Insusi.<br />
Legea nu este deck expresia permanenta si sta.-<br />
bilft a vointei familiilor.<br />
lar, la fandul ei, constitutia familiei cere afirmarea<br />
unei puternice autoritati.<br />
Bodin se declara insa adversar al sclavajului, combatand<br />
energic pe Aris+ot. -<br />
SA trecem acum la stat si forma de guvernamant.<br />
Aceasta poate fi: monarhica, aristrocratica sait<br />
populard.<br />
Ea va rezulta din conditiile geografice si din moravuri,<br />
dar Bodin nu-si ascunde preferinta pentru<br />
forma monarhicA.<br />
Intelegem Insä cu usurinta, din datele biografice<br />
pe care le-am dat si din felul cum Bodin a apt-at<br />
prerogativele adunarii (etats-generaux) de la Blois,<br />
ca el nu concepe forma de guvernamant monarhica<br />
fan puternice garantii in contra despotismului.<br />
Printre acestea mentioneaza: nevoia unui consimtAmant<br />
expres al natiunei pentru stabilirea impozitelor<br />
si recrutarea soldatilor, convocarea frequenta a<br />
adunArilor generale (etats-generaux) i provinciale<br />
Oats provinciaux), crearea unui Senat, cu membri<br />
inamovibili, care sA fie in acelas timp si consiliu de<br />
stat si instanta de judecatA, magistrati independenti<br />
de puterea regala si supusi numai legilor.<br />
Cu aceste puternice garantii vedem ca monarhia,<br />
cum o doreste Bodin, tinde a se apropia de forma<br />
monar hied constitutionala.<br />
Totusi el critica teoria celor trei puteri In stat<br />
refuza a se declara partizanul unui regim politic mixt,<br />
considerand ca forma dominanta : cea monarhicA,
— 273 —<br />
trebue sä dea numele regimului, cu toate importantele<br />
limaatiuni aduse puterii monarhului.<br />
Cam aceasta ar fi, in linii foarte largi, teoria lui<br />
Bodin asupra statului.<br />
Bodin se arata destul, — am putea spune chiar<br />
foarte, — de liberal, cum reese si din alte teorii expuse<br />
in „La Republique".<br />
El se declara partizan al libertatii muncii si adversar<br />
al pfivilegiilor corporative, -- ceea ce este<br />
interesant dat fiind timpul in care traia.<br />
In principiu este, in „Reponses",-- cum am \rant,<br />
pentru un regim vamal liberal.<br />
Trebue sa adaugam Insa ca in „La Republique"<br />
devine protectionist - mercantilist fiind partizan al<br />
unor taxe man i pe exportul de materii prime si importul<br />
de obiecte manufacturate.<br />
El se arata foarte increzator in puterea de export<br />
a frantei pentru grau, yin, sare „trei elemente de<br />
„cari depinde, dupa Dumnezeu, viata strainului si<br />
„cari nu pot lipsi"<br />
In chestiunea populatiei, Bodin este de parere ca<br />
inmultirea ei este tin element al prosperitatii publice<br />
si ca este o eroare de a se crede ca aceasta inmultire<br />
ar putea duce in viitor la o insuficienta a subsistentelor.<br />
Aceasta lucrare a lui Bodin mai contine pretioase<br />
date statistice si precizari ale unor stari de fapt din<br />
vremea aceea.<br />
Ea arata preocuparea constant a a autoiului pentru<br />
saracime si o cat mai dreapta avzare a impozitel<br />
or 2).<br />
1) Extras din Rambaud «Histoire des Doctrines> , op. cit. pag.93<br />
2) Vezi Rambaud
-274 -<br />
In fine, trebue neaparat sä relevam ca si Bodin<br />
este foarte mutt sub influenta politicei mercantiliste<br />
practicata in timpul sau. Daca nu-I citam la un loc<br />
cu principalii mercantilisti este, pe deoparte pentru<br />
ca formuleaza multe opinii liberale In contradictie cu<br />
aceasta doctrina, far pe de aka parte pentruca, incontestabil,<br />
merita sä fie distins fata de massa autorilor<br />
mercantilisti.<br />
Observatiile pe can le-am prezentat asupra lucrarilor<br />
: „Reponses aux paradoxes de M. de Malestroit"<br />
§i „La Republique" nu pot deck sä confirme<br />
ceea ce spuneam la finele partii consacrata biografiei<br />
lui Bodin. ,<br />
Sant, de sigur, multe parti inutile, — mat ales in<br />
,La Republique",—dar aceasta nu ne poate impiedeca<br />
a aprecia reala valoare a unor pretioase descrier',<br />
culegeri de date si mai ales a unor idei si<br />
teorii, cati claseaza In istoria doctrinelor, pe Bodin<br />
printre cei mai de frunte autori at epocii de care ne<br />
ocupam acum (sec. XVI si XVII).
CAPITOLUL XI<br />
Sully<br />
Maxim ilien de Bethune, baron de Rosny, duc de<br />
Sully. (1559 —1641) era descendentul unei familii nobile.<br />
Ina din tinerete a trait sub protectia lui Henri de<br />
Navarre.<br />
La un moment dat in speranta de a recapata bunurile<br />
familiei sale, urmeaza pe ducele de Anjou, dar<br />
curand se intoarce pe langa Henri, devine bogat<br />
prin casatoria lui cu Anne de Courtenay i Inca si<br />
mai bogat facand comert de cai.<br />
Cand Henri de Navarre devine rege (1589), Maximilien<br />
de Bethune este confidentul Sall preferat,<br />
refuzand Insa de a urma pe rege In convertirea lui<br />
la catolicism.<br />
A ocupat totusi demnitati din cele mai inalte: secretar<br />
de stat in 1594, consilier la finante in 1596,<br />
„grand voyer" (am putea spune ministru de comumcatii)<br />
in 1597, supra intendent àl finantelor mare<br />
maestru al artileriei in 1599, si asa mai departe,<br />
jar in 1606, Henric al IV-lea i transform a proprietatea<br />
sa Sully in ducat, Rosny devenind astfel duce<br />
de Sully.<br />
In schimb Sully si-a servit regele cu un total devotament<br />
i ca ministru si ca om de Incredere.
- 276 -<br />
Intre altele, a pus ordine severa in finante, in<br />
scutirile de impozite, a redus dobanda legala dela<br />
8 1/3 0/0 la 6 1/, 0/ 0 si a alcatuit o foarte severa legislatie<br />
contra bancrutarilor,<br />
Ca „grand voyer" a restaurat soselele, a plantat<br />
multe din ele si a elaborat un vast plan de legaturi<br />
pe apa pun canale, printre can aceea intre Ocean<br />
Mediterana si in Seina si Loira, dar n'a putut<br />
infaptui decat canalul din Briare.<br />
A contribuit foarte mult la refacerea -fortificatiilor<br />
si a armamentului.<br />
Dupa asasinarea lui Henric al IV-lea (1610), In<br />
1611, este obligat sä-si paraseasca toate functiunile<br />
dar numai in schlmbui unor foarte man i avantaje materiale<br />
(practica curenta pe atunci).<br />
Ia apoi o parte activa in luptele de religiune, jar<br />
,din 1622 traeste retras, inteo severa eticheta, pana<br />
la 1641.<br />
Cu toate ca a dus o viata publica atat de activa<br />
Sully a scris Mutt: „Abrege de la vie de Henri-<br />
„Auguste”, „Adieu a la cour", „Paraleles de<br />
„Cesar et de Henri le Grand" (Henric al IV-lea,<br />
cateva piese de teatru In versuri, lucrari asupra razboiului,<br />
militiei, politiei, un roman politico-alegoric<br />
„Gelastide" §i altele, plus o opera cu caracter economic<br />
de care ne vom ocupa indata.<br />
Conceptiile lui Sully in materie economica merita<br />
o deosebita atentie, mai ales prin faptul ca traia in<br />
plin mercantilism.<br />
Este chiar de mirare Ca fiind ministru in timpul<br />
cand un atat de comod sistem de politica economica<br />
era considerat ca o axioma, el se arata mai mult<br />
anti-mercantilist.
— 277 —<br />
Dintre ramurile de productie ale Frantei, agricultura<br />
este aceea care i se pare demna de ce nmi<br />
mare interes fiindca ea asigura hrana poporului i da<br />
regelui soldati sdraveni.<br />
In aceasta privinta nu s'a marginit la teorii si a<br />
trecut la fapte : a pus sa se faca drenage de balti,<br />
defri§ari, s'a opus crearii manufacturilor de lux §i<br />
luxului In genere.<br />
tar maxima sa favorita a ramas legendara.<br />
„Labourage et paturage sont les deuxmamelles,<br />
de la Prance et les vraies mines et tresors du<br />
Perou" 1 )<br />
Lucrarea lui cu caracter economic este intitulata<br />
,,Memoires des sages et royales economies d'Estat:<br />
„domestiques, politiques et militaires d'Henri le<br />
,,Grand .. et des servitudes utiles, obeissances conve-<br />
„nables et administration loyale de Maximilien de<br />
„Bethune”.<br />
Forma acestor memorii este cu totul deosebita :<br />
secretarii lui Sully ii povestesc Jul inSU§i ce a facut<br />
In viata §i el poate astfel sä-si aduca marl laude si<br />
sä-si atribue unele fapte de autenticitate indoelnica.<br />
In aceasta lucrare sant desvoltate ideile lui asupra<br />
importantei agriculturii, contra manufacturilor si mai<br />
ales in contra luxului ; este exprimata dorinta de a<br />
se lasa libera circulatia cerealelor.<br />
El ar fi vrut sa se numeasca cenzori cari sä denunte<br />
judecatorilor „pc soti fii de familie<br />
„si once alte persoane ce se ocupau sã clued' di-<br />
„solu(ia dincolo de marginile onoarei cheltuelile<br />
„exagerate dincolo de nevoile ion”.<br />
I) Cele de mai sus sant extrase din artocolul lui Henri hauser<br />
In qGrande enciclopeclie., op. cit. la articolul (Maximilien<br />
Ale Bethune).
— 278 —<br />
Ar fi volt sa vaza puse sub sechestru, pentrnr<br />
plata datoriilor, btmurile celor prea cheltuitori.<br />
Ar f voit sä se treaca in contractele de imprumut<br />
destinatia sumelor Imprumutate si sa se anuleze contractele<br />
in cari ittiprumutul depasea posibilitatIle de<br />
plata ale debitotttlui. 1).<br />
Sully, foarte bogat si priceput In manuirea propriei<br />
sale averi, s'a aratat, atat In activitatea sa oficiala,<br />
cat si In Scrierile lui, ca un om de mare austeritate.<br />
Ceeace ne intereseaza insa, in mod Cu totul deosebit,<br />
este concordanta Intre activitatea lui oficiala si<br />
ideile exprimate prin scileri in ceeace priveste preeminenta<br />
agrictilturii si mijloacele liberale de a o Incuraja,<br />
favorliand-o si prin masuri chibzuite, cum<br />
era de pilda ameliorarea comunicatiilor.<br />
Sully a foSt unul din marii ministri ai regilor Frantei<br />
si un dottrinar obiectiv si clar vazator in materie<br />
econontita.<br />
1) Rambaud .Histoires de Doctrines» op. cit. pag. 101.
CAP1TOLUL XII<br />
Mercantilismul<br />
§ 1. Definifie observatii generale<br />
Prin „mercantilism", vom intelege tin ansamblu<br />
de masuri economico-politice si doctrine, exisiente,<br />
in sec. XV—XVIII in Europa, tinzand sä airaga<br />
,Fi sa men(ie in granitele statului o cat mai mare<br />
eantitate de moneta metalled de aur fi de argint.<br />
Inventia acestui cuvant este atribuita, in genere lui<br />
Adam Smith, care in „Introducerea „ cartii a IV-a<br />
bune-cunoscutei sale lucrari scrie:<br />
„ Diferenta in mersul progresiv al imbogatirii, in<br />
„timpuri §i la popoare diferite, a dat na§tere la doua<br />
„sisteme diferite de economie politica asupra felului<br />
m de a imbogatii un popor. Pe unul putem sa-1 numim<br />
„sistemul mercantil pe altul sistemul agriculturii" 1).<br />
Jar apoi, in capitolul I al acestei carti, Smith arata<br />
,ca in sistemul mercantil „boga(ie" „bani" sant<br />
considerate ca absolut sinonime.<br />
„Se rationeaza in acela§ fel in privinta tarilor, con-<br />
„tinua el. 0 tara bogata este aceea in care sant<br />
1) Adam Smith cRecherehes sur la nature el les causes de la<br />
riehme des nations o trad de Germain Gamier. Ed. Cuillaumin<br />
Paris 1880 vol. II pag. 2.
— 280 —<br />
„multi bani si mijlocul cel mai simplu de a-ti im-<br />
„bogatii tam este sa gramadesti in ea aurul si ar-<br />
,.gintul" !).<br />
Trebue sa observa Insa indata ca daca termenul<br />
de „mercantil" sau „mercantilism" nu a fost intrebuintat<br />
de autorii pe care-i numim „mercantilisti", totusi<br />
titlurile itnensei majoritati a scrierilor lor au<br />
continut cuvantul „comer(" In sensul de „comert<br />
exterior" i au desvoltat idea ca prin acest cornett<br />
se pot atrage i mentine banii intr'o tarn.<br />
Unii autori au crezut ca sistemul de care ne ocupain<br />
acum ar fi mai bine numit „bullionism" de la<br />
„bullion" can in englezeste Insemneaza metal 2) si<br />
deci frantuzeste s'ar spune mai bine „metalisme" in<br />
loc „mercantilisme".<br />
Altii, In fine, cred ca ar fi potrivit sä se intrebuinteze<br />
ambele expresii i anume, aceea de „metalism"<br />
pentru a desemna sistemele si doctrinele In cart<br />
preocuparea principala, — aproape unica, — erea<br />
maritea stocului metalic al natiunei, al „tezaurului"<br />
ei, cum spuneau unii, jar aceea de „mercantilism"<br />
pentru a desemna sistemele si doctrinele in can<br />
preocuparea principala este obtinerea unei ba!ante<br />
comerciale favorabile.<br />
Distinctiunea aceasta este departe de a fi lipsita<br />
de temei<br />
Tot marirea stocului monetar apare ca scop final<br />
al obtinerii unei balante comerciale favorabile, dar<br />
aceasta are un rol infinit mai important In sistemele<br />
si scrierile cu adevarat mercantiliste de cat In cele<br />
metaliste.<br />
1) Adam Smith «Re?herches. op cit. vol. II pag. 3<br />
.?) De ex. Mae. Culloch citat in cursul din 119-1920 at D lui<br />
prof. Deschamps op cit
— 281 —<br />
Putem merge chiar mai departe i constata 4aceste<br />
" ;4.<br />
doctrine an variat Intre doua limite extreme : -eele<br />
mai pur metaliste considerau moneta in sine ca avutia<br />
prin excelenta, atat pentru particulari cat si pentrit<br />
stat, avutie pentru obtinerea careia trebuesc _ facute<br />
on-c.e sacriticii.<br />
lar cele mai pur mercantiliste considerau mindpalii<br />
factori de bogatie sant industria si comertul jar<br />
moneta nu este de cat un intrument necesar pentfu<br />
a le asigura desvoltarea, nu este de cat, cel<br />
_<br />
mult,<br />
un semn al bogatiei.<br />
Cu - toate acestea, noi nu vom imparti sistetnele<br />
autOrii despre cari vom vorbi acum in metaliiti<br />
mercantilisti pentruca :<br />
o asemenea clasificare este extrem de grea si adesea<br />
foarte riscata caci multe sisteme si multi autori<br />
sant metalisto-mercantilisti;<br />
nu vedem necesitatea imperioasa a unei asetnettea<br />
clasificari si mai ales avantaje in proportie cu dificultatile<br />
la can ar da nastere.<br />
Putem insa constata, pe masura ce ne vom desvolta<br />
expunerea, o predominare a preocuparilor 'metaliste,<br />
mai ales In sistemele si la autorii tnai vechi,<br />
sau o predominare a preocuparilor mercantiliste, cu<br />
cat Inaintam in decursul istoriei.<br />
Vom retine deci cele doua expresiuni, dar fara -a<br />
le Intrebuinta pentru o prea neta clasificare.<br />
Trebue acum sä accentuam ca „mercantilismul"<br />
nu poate Ii numit 4coalcia, ci mai de graba ,sistem<br />
a .<br />
In speta nu ne gasim in fata unei grupari a mai<br />
multor autort In jurut unei doctrine comune, sau sub<br />
influenta ideilor unui om de seama.<br />
.
-- 282 —<br />
Mercantilismul a inceput a fl practicat . tn fapt<br />
inainte de a fi sustinut In doctrina , el a fost un<br />
.sistem" economico-politic care s'a constituit In mod<br />
spontan, iar nu rezultatul aplicarei unei doctrine preexistenta').<br />
Majoritatea primelor scrieri metaliste cauta mai de<br />
graba sa justifice masurile luate de autoritate pentru<br />
conservarea si marirea stocului metalic al tarii, iar<br />
numai in al doilea rand cauta sa propuna mijloace<br />
noi in acelas scop.<br />
Apoi discutia asupra acestor mijloace duce tot mai<br />
mult spre ideia ca nu agricultura si nici chiar posesia<br />
unor mine de metal pretios, sant capabile sa asigure<br />
existenta constanta a until mare stoc metalic, ca numai<br />
desvoltarea comertului si manufacturilor poate atrage<br />
si mentine banii.<br />
De unde, combatere a masurilor prohibitioniste,<br />
mentinute de autoritate, o evolutie a doctrinei spre<br />
liberalism si apoi spre protectionism.<br />
In tot acest timp insa „sistemul" continua a Ii<br />
aplicat In practica.<br />
Chiar discutia teoretica, in cea mai mare parte a<br />
evolutiei mercantilismului, poarta mai mult asupra<br />
modificarilor de adus „sistemului" existent de cat<br />
asupra bazelor sale teoretice.<br />
Jar in aceste discutiuni intalnim o foarte mare<br />
varietate de opinii.<br />
lata de ce credem Ca expresia de „sistem" mercantil<br />
este mult mai potrivita de cat aceea de „scoala"<br />
mercantila, intrebuintat de unii autori.<br />
1) Vezi in acest sens si August Onleen (Gesehiehte der Nationalokonomie<br />
pirtea I Ed. C. L. Hirschfeld Leipzig 1902 pag.179
- 283 -<br />
In materie de mercantilism sistemul aplicat domina<br />
loarte net teoria.<br />
Mercantilismul ne apare mai mult ca o creatie a<br />
oamenilor de stat, infaptuita direct prin masurile<br />
ivate de autoritati, de cat ca o creatie a doctrinei,<br />
careia nu-i putem nega Insa, influenta asupra<br />
iei acestui sistem.<br />
In asemenea conditii, datoria noastra este sá dam<br />
o foarte mare atentie i faptelor, can au constituit<br />
sistemul mercantil aplicat, jar nu numai sa ne mul-<br />
-tumim a expune parerile unor autori, chiar incadrandu-i,<br />
— cum facem intotdeauna, In timpul In<br />
care au trait.<br />
In fine, ne-am intrebat un moment daca nevoie<br />
de a expune in ansamblul lui sistemul mercantil nu<br />
ne-an impune sa rupem, cu totul in favoarea acestei<br />
expuneri, ordinea cronologica i sa-i consaCram o<br />
„parte" sPeciala a acestei lucrari, in afar de cele<br />
cari rezulta din Impartirea cronologica In epoci, pe<br />
care am facut :o.<br />
Daca aplicarea i discutarea „sistemuluia ar fi trecut<br />
cu, Inuit peste triarginile eppcilor in can am Impartit<br />
aceasta iStoTie, ar Ii trebuit neaparat sä-i dam<br />
un loc in afara de ordinea Cronologica urmata.<br />
COnstatam insa ca masurile de aplicare a sistemu-<br />
lui nu<br />
'se, generalizeaza, de cat spre ,finele secolului<br />
al ca cei,mai vehi autori : despre can avem<br />
ocupa nu scrip nici ei inainte de ; aceasta epoca.<br />
, Mai constatarn „ca,i epoca de plina desvoltare a<br />
mrcfltthsmu!u1 se plaseaza In a doua jumatate a<br />
secolului al 'XV.I 2lea i in secolul al , XVII-lea.'<br />
Si mai constatarn ca Inca dela,,,,Inceputul
- 284 -<br />
al XVIII-lea mercantilismul este foarte viu si generalmente<br />
atacat si cä poate fi socotit cu totul abandonat<br />
dupa prima jumatate a acestui secol, chiar<br />
unde mai pare ca subsista, el a devenit protectionism<br />
pur.<br />
In consecinta ne credem pe deplin indrituiti a<br />
plasa studiul mercantilismului in partea lucrarii noastre<br />
consacrata secolelor XVI si XVII, fara a fi obligaff<br />
sa rupem nici ordinea cronologica a intregei lucrari,<br />
nici expunerea de ansamblu a acestui sistem.<br />
§ 2. Origina mercantilismului<br />
Timp de doua secole si mai bine ideia Ca prosperitatea<br />
unui stat este proportionala Cu marimea stocului<br />
monetar pe care-1 poseda a fost considerata ca<br />
o axiorna nu numai indiscutabila (ca toate axiomele,)<br />
dar atat de evidenta si prezenta in mintea<br />
tuturor In cat nici nu mai era nevoe sa fie formulata<br />
sau reamintita.<br />
Azi cand multe tari traesc fara metal pretios sau<br />
Cu cantitati infime ascunse intr'un compartiment at<br />
bancilor de emisiune, cand alte ri cu rezerve enorme<br />
din aceleasi metale sant bantuite de crize<br />
cumplite si unde milioane de someuri vad en groaza<br />
planand asupra lor spectrul mortii prin mizerie, persistenta<br />
si generalitatea axiomei mercantiliste pot sa<br />
ne apara cel putin bizare, daca nu chiar Ca o monstruoasa<br />
si inexplicabila erezie, dat fiindca epoca<br />
rioastra este departe de a fi monopolizat tnata inteligenta,<br />
ca au existat si pe atunci spirite luminate,<br />
ganditori si oameni de stat cel putin egali Cu cei de<br />
azi, daca hu superiori.<br />
Deslegarea acestei chestitini o vom gsi , — ca ir
-- 285 -<br />
imensa majoritate a cazurilor, — ineadrand studiut<br />
el in epoca 1-Storica respectiva.<br />
Sistemul apare in ultimele timpuri ale evului mediu.<br />
Nesiguranta care dornnise multe secole, distrugerile<br />
*i pradaciunile atat de dese, nevoia de a putea<br />
fugi In ca z de pericol, nu au contribuit putin sa inracfacineze<br />
ideea- ca forma ideala de bogatie o constitue<br />
moneta, care asigura posesorului o putere de<br />
cumparare universal, poate if u*or ascunsa *i usor<br />
tr a n spot tata<br />
0 - mai 'clorita forma de bogatie putea fi numat<br />
posesia arrumitor pamanturi de cari se legau tit -16e<br />
priviltgii; dar aceasta numai pentru o restransa categorie<br />
de seniori feudali.<br />
Cand spre Thrrele evului mediu economia tinde sa<br />
devie hotaratnfOnetara, importanta monetei nu putea<br />
de cat sa-ereasea *i astfel se explica indeajuns, —<br />
fart sa fie netoe de a rnai expune *i alte consideratii,<br />
spre finele evului mediu, pentru oriceptztlicular,<br />
banii reprezentau cea mai dorita forma at<br />
avutici.<br />
Daca dela once simplu particular, negustor sau<br />
meseria* treCem la seniorii feudali, constatam ea pcsesia<br />
banilor mai da i puterea.<br />
Zadarnic *Par' fi intins un senior dominatia asupra<br />
unor tinuturi vaste, daca nu avea *i mijloacele nPcesare<br />
de a Intretine trupe puternice, de a plati,chiar<br />
merethari.<br />
Saracetr prin indelungata fOr inactivitate economics,<br />
pun participarea Ia cruciate, prin camata in ghiarelecareia<br />
fatalmehte cadeau ~*i ,atatea , alte imprejurari,
- 286 -<br />
spre finele evului mediu seniorii Insasi ajung sa pretuiasca<br />
banii mai mutt de cat once alta avutie.<br />
Cu atat mai mult ii vor pretui dar dinastiile cari<br />
se constituesc In ultimele secole ale evului mediu<br />
Cum sä-si afirme ele puterea fata de nobilii feudali,<br />
cum sa. Invinga pe eel mai puternici dintre ei,<br />
claca nu prin forta bazata pe o armata si o administratie,<br />
bine organizate i puternice, deci costisitoare.<br />
Tezaurul printului nu este deosebit de at statului<br />
In alimentarea lui cat mai bogata Ii gaseste baza<br />
atat puterea dinastiei cat si bunul el trai.<br />
Cu toate 0 este vorba de dinastii vedem 0 ne<br />
aflam pana ad tot in domenittl economiei particulare.<br />
Cum a trecut Insa axioma mercantilista, sau mai<br />
bine zis metalista, din economia particulara In cea<br />
publica, cum s'a trecut de la ideea, — atat de usor<br />
explicabila In timpurile acelea, — ca pentru un par.<br />
ticular, fie el si printul suveran, — idealul economic<br />
este posesia unei cat mai marl cantitati de bani, la<br />
ideea ca In stat, In genere, sä fie cat mai multi bani,<br />
indiferent In mana cui s'ar afla ?<br />
lath ce ramane de explicat.<br />
Cand statul incepe, sä apara ca entitate deosebita<br />
de persoana suveranului el trebue sä capete o organizatie<br />
proprie si In special: armata, administratie,<br />
justitie, institutii de tot felul.<br />
Pentru aceasta trebuesc multi barn, mult mai multi<br />
de cat ar putea furniza veniturile particulare ale Orintului<br />
sau prazile intamplatoare de razboi.<br />
Se recurge tied la tot fetid de impozite Ordinare<br />
extraordinare,' se nage fiscalismal.‘
— 287 —<br />
Dar, oil ii n'y a rien le roi perd son droit" se<br />
spunea Cu drept cuvant.<br />
Statul este deci, deodata, direct interesant la bogatia<br />
supu0or, dar nu oni-ce /el de bogeitie, cad<br />
nu pamant, plantatii, castele, turme, sau alte asemenea<br />
lucruri le va cere, ci ban!.<br />
Supusii trebue sä fie cat mai bogati, mai bogati<br />
in bani, ca sä poata lua i fiscul cat mai multi din<br />
acestia.<br />
lata cum prosperitatea economiei particulare incepe<br />
sa devie, prin *fiscalism, o problema de stat si cum<br />
fiscalismul Impinge aceasta prosperitatea spre o anumita<br />
forma.<br />
Acestor consideratiuni putem sä le adaogam,<br />
usurinta, altele.<br />
Cand statele s'au constituit, cand prin precizarea<br />
intarirea, granitelor economia nationala se scindeaza<br />
de cele exterioare, s'a pus in mod firesc problema<br />
directivelor de dat acestei economii.<br />
De unde ereau sa se ia aceste directive daca nt<br />
din economia particular, singura cunoscuta pana<br />
atunci, mai ales ca la inceputinteresele materiale ale<br />
statului se confunda cu cele particulare ale printului ?<br />
Razboaele deveneau tot mai marl i armata tomai<br />
mult mercenara, deci staruitoarea nevoe de ban' ,<br />
pentru a mentine insasi existenta politica a statului..<br />
Un fel de impunere extraordinara, dar utilizata<br />
destul de des, am vazut ca ereau mutatiile monetare<br />
si este de la sine inteles ca profitul tras dints'a<br />
mutatie va fi cu atat mai mare Cu cat i cantitatea<br />
de monete din tara va fi mai mare.<br />
Cei ce traiau in epoca de care ne ocupam au<br />
putut observa C epoca de mare putere a Spaniel
— 288 —<br />
Portugaliei a coincidat Cu afluxul de metale pretioase<br />
primite din coloniile lor.<br />
Franta, Anglia, devin cu atat mai puternice si mai<br />
prospere Cu cat se credea Ca li se mareste stocul<br />
monetar.<br />
Asemenea exemple nu puteau sä nu impresioneze<br />
pe contimporani.<br />
In fine, o consideratie ce ni se pare din -cele mai<br />
puternice.<br />
Toate guvernarile, - de cand e lumea, — sant<br />
dispuse sa ia masuri de restrictie si * control a oricaret<br />
actiVitatii.<br />
Aceasta tendinta latenta sä transforma in cea mai<br />
vie dorinta daca din aceste -masuri pot rezulta<br />
ceva venituri pentru fisc. -<br />
Vami existau multe si de mult, dar 'taxele vititale<br />
nu aveau alta justificare de cat satisfacerea nevoilor<br />
celtif in fOlosul ehrOta'se liefeepeati, nü"aveau ñid o<br />
baza economica, nu ereau justificate din punct de<br />
vedere al interesului general.<br />
Ii inchipue dar orieirie cat de bine venit a lost<br />
sistemul mercantil, care justifica economiceste fngerinta<br />
autoritatii in toate rarmitile de activitate; implica<br />
o mare extindere a sferei de atributiuni a statului,<br />
contribuia la individualizarea fata' de strainatate<br />
vi... ceeace nu strica nimic... :alirnenta begat<br />
casele fiscului.<br />
Nu este dar de mirare ea ttn asettenea sistem a<br />
fost considerat ea ideal, ea axioma intangibilk de<br />
catre oamenii de - stat, pentru- ,cari eta atat 'de-bine<br />
venit si comod.<br />
Atat de bine Valli sl eefflOd in eat a ft:1st 'aplicat<br />
in practica inainte=*de fi" bine lamurit in teorie si
-- 289 -<br />
continuat a Ii aplicat In practica i dupa ce doctrina<br />
i-a dernonstrat falsitatea.<br />
Este foarte probabil ca ar mai fi fost aplicat<br />
azi (in fapt s'au aplicat in ultimele timpuri multe<br />
din „procedeele a lui), daca nu se inventa un alt sistem,<br />
tot atat de comod pentru guvernanti : protec-<br />
Iionismul.<br />
Nu este dar de mirare sä vedem pe unul din eel<br />
mai straluciti rninitri, ai celui mai puternic stat din<br />
vremea sa, afirmand, lute° epoca totusi foarte departata<br />
de obscurantismul medieval, pe Colbert,<br />
spunand :<br />
„Cred cã top' HE man cu uprinta , de acord asu-<br />
„pra acestui principiu cã nurnai abundenta de mo-<br />
„neta ditereigtiaza mãrirea i puterea unui stata<br />
§ 3. Scurte observa(ii asupra felului de expunere<br />
al evolutiei mercantilismului.<br />
Am aratat deja care este epoca') in care sistemul<br />
mercantil ii intinde dominatia asupra apusului<br />
centrului european.<br />
Este dela sine ieteles ca evolutia lui a variat dela<br />
o tara la alta i ca forma i ca timp'cand s'a pro dus.<br />
Ar fi deci firesc sä cautam a urrnari aceasta evolutie<br />
in principalele tan.<br />
Aceasta ne-ar obliga insa la foarte multe repetari,<br />
in special in ceeace priveste descrierea „ptocedeelora<br />
mercantile, foarte asemanatoare dela o tara la<br />
alta.<br />
Pe de alta parte ar trebui sä ne departam prea<br />
Vezi pag. 283, 284<br />
„lstoria Doctrinelor Economice 19
— 290 —<br />
mult th realitatea faptelor daca am vrea sä urmarim<br />
aceasta evolutie de odata in principalele tan.<br />
Problema e compiicata.<br />
Credem ca pentru a-i da o solutie cat mat potrivita<br />
putem stabili precum urmeaza ordinea expunerii.<br />
Evolutia cea mai completa si mai ales cea mai<br />
caracteristica a acestui sistern se poate constata In<br />
Anglia.<br />
Vom incepe dar cu aceasta, ceeace ne va da prilejul<br />
sa expunem i o serie de procedee mercantiliste<br />
asupra descrie;ii carora nu va mai fi nevoe sa revenirn.<br />
Pe acelas plan Ca importanta, dar clIferita ca tip,<br />
a fost evolutia mercantilismului In Pranta.<br />
Vorn continua dar cu aceasta, completandu-ne<br />
cunostintele asupra procedeelor intrebuintate si pe<br />
cari le vom fi epuizat astfel aproape in intregime.<br />
Iii Portagalia i Spania au predominat mult timp<br />
procedeele pur „metaliste" sau „prohibitioniste",<br />
ceeace ne va obliga la o scurta merniune a starilor<br />
de lucruri si catorva autori din aceste<br />
Italia a dat cativa autori ce au formulat multe<br />
pared pe can credem Ca trebue sä le cunoastem.<br />
In fine, pentru a arata ca sistemul mercantil a<br />
fost un object de preocupare generala pentru ganditorii<br />
din epoca de care ne ocupam, vom face cateva<br />
observatii si vom cita careva nume din Tarile de<br />
jos, tarile germanice si Rusia.<br />
Procedand In acest mod, evitam repetarile, evitam<br />
mai ales confuzia extrema pe care am constatat-o la<br />
multi autori can expun acest sistem plimband incontinuu<br />
pe cititor dintr'o tara intealta si _dela o<br />
doctrina la alta, evitam mai ales un studiu pun al).-
- 291 -<br />
stract al procedeelor mercantile, absolut contrar dorintei<br />
noastre hotarata i constanta de a ramane mereu<br />
in stransa legatura Cu realitatea.<br />
§ 4. Mercantilismul in Anglia<br />
L Observatii preliminare asupra economiei engleze<br />
Spre finele evului mediu economia Angliei era<br />
foarte departe de a Ii infloritoare.<br />
Nobilii stapaneau intinse terenuri, cultivate de midi<br />
„fermieri".<br />
Din cauza acestui regim agrar, cat si din cauza<br />
imprejurarilor naturale nefavorabile, cerealele erau<br />
scumpe i productia insuficienta pentru satisfacerea<br />
nevoilor interne.<br />
Una din principalele ramuri de activitate agricola<br />
,era cresterea vitelor si in special a pilot, ceeace da<br />
Angliei o apreciabila productie de Yana, principalul ei<br />
object de export.<br />
Dar tot comertul exterior era in mana strainilor,<br />
in special italieni si hanseati, can obtinusera diverse<br />
privilegii.<br />
Liga Hanseatica, exercita monopolul transporturilor<br />
de export si import, impiedecand once initiativa en-<br />
gleza in acest sens.<br />
Ian in comertul interior initiativa era de asemenea<br />
paralizata de tot felul de restrictii, monopoluri i privilegii,<br />
acordate adesea favoritilor curtei.<br />
0 prima reactiune in contra unei atat de rele star<br />
economice a englezilor este datorita unei asociatii a<br />
negustorilor „merchant adventurers" care obtine, in<br />
I 406, &la Henric IV, dreptal de a exporia stole si<br />
de a importa vinuri si stole italiene, fructe, diverse<br />
produse din tarile calde.
— 292 —<br />
Aceastft asociatie izbuteste chiar sa-si creeze un<br />
contoir la Anvers, pe lariga cel hauseatic.<br />
De aci inainte englezii duc o lupta darza pentru<br />
a deveni stapanii comeitului din tara tor si a desvolta<br />
acest comert.<br />
Lupta a fost lung, grea si !Ana de peripetii, pe<br />
can nu este locul sa be povestim aci.<br />
Hansa, in special, Ii apara, cu mare indarjire privilegiile.<br />
De exemplu, in timpul foametei din 1526, englezii<br />
fiind impiedecati sa se apfovizioneze Cu grau dela<br />
Dantzig, pretul acestui aliment se ridica dela 6 schillingi<br />
la 40 de schillingi „quater" ul,<br />
In 1552, Eduard al VI-lea ridica dela 1 la 20 6/0<br />
taxa vamala pe marfurile importate i exportate prin<br />
Hansa, dar in 1553 regina Maria revine asupra<br />
acestei mAsuri.<br />
In fine, dupa ce Hamburgul paraseste Hansa, regina<br />
Elisabeta (1558-1603) suprima monopolul hauseatic<br />
si Anglia, care avea deja o importanta flota<br />
de razboi, poate sa-si indrepte sfortarile si spre<br />
crearea unei flote de comert.<br />
Dar diverse feluri de restrictii au continuat sa<br />
existe; printre acestea putem cita: privilegiile cornerciale<br />
acordate anumitor persoane, — cari raman in vigoare<br />
pane spre finele domniei reginei Elisabeta,<br />
monopolul de export pentru anumite articole acordat<br />
numai anumitor orase (staple towns), plus tot felul<br />
de restrictii datorate politicei .mercantile, despre care<br />
vom vorbi acum.<br />
II. Prima forma a mercantilismuluiln Anglia<br />
Politica metalista incepe a se manifesta si in Anglia,<br />
ca in cele mai multe tari, in forma prohibitionista.
— 293 —<br />
Henric al VIII-lea Inca in primul sfert al veacului<br />
al XVI-lea interzice exportul aurului si argintului,<br />
masura ce ramane In vigoare multa vreme.<br />
Masura aceasta proceda de la ideea, atat de bine<br />
redata prin romanescul a ce-i In rnana nu-i minciuna".<br />
Daca aurul si argintul intra in tar, cu atat mai<br />
bine ; dar e.Lte mai sigur Inca sa patrezi pe cel<br />
existent.<br />
Pe cat a fost Inn de generala aceasta masura,<br />
pe atat s'a aratat de simplista si ineficace, chiar In<br />
cazul situatiei insulare a Angliei, pentru care controlul<br />
exportului erea deci mai usor.<br />
Oricat de serioasa erea paza, iesirile de metale<br />
pretioase nu putea fi suprimate, jar intrarea lor erea<br />
Ingreuiata prin insasi aceasta prohibitie care impiedica<br />
desvoHarea comrtului exterior, cat si prin toate<br />
celalte restrictii.<br />
HI. Balan(a contractelot ,si alte nzasuri<br />
Pentru a asigura, cu oni-ce pret,pastrarea si marlrirea<br />
stocului monetar, s'a recurs deci, Inca de pe<br />
la finele secolului al XVI-lea, pe langa prohibirea<br />
de export, si la un alt sistem, numit de Richard<br />
Jones') „balance of bargains", „balan(a contractelor"<br />
lata in ce consista acest sistem, a carui aplicare<br />
erea facilitata de situatia insulara a Angliei si de<br />
sistemul oraselor de etapcla (staple towns) despre<br />
can am vorbit mai sus.<br />
Se constitue un control riguros al contractelor intervenite<br />
intre englezi si straini.<br />
Se impune tuturor exportatorilor englezi sa aduca<br />
1) Vezi Cossa ,
- 294 -<br />
In patrie, in moneta metalica, o parte determinata a<br />
pretului marfurilor exportate.<br />
Se pun in aplicare „statutes of employment"<br />
(statute de reintrebuintare) pun can strainii ce vin-<br />
deau marfuri In Anglia sant obligati sa intrebuinteze<br />
banii primiti pentru a cumpara marfuri engleze.<br />
Vamesii (customers) din orasele de etapa" erean<br />
insarcinati sa supravegheze aplicarea acestor masuri.<br />
In plus, strainii erau obligati sä-si schimbe banii<br />
in moneta engleza la ghiseele unor zarafi oficiali<br />
(royal exchanger).<br />
Regimul nu poate .fl calificat de cat draconian.<br />
El era completat Cu o serie de masuri cari Intovarasau<br />
in genere prohibitia, aparata prin grele pe-<br />
depse, mergand pana la aceea cu moartea.<br />
Mutatiile monetare Ii gaseau i ele o justificare<br />
in politica mercantila. Ridicand valoarea nominala a<br />
metalului, se spunea, strainii vor putea cumpara mai<br />
multe marfuri cu mai putin metal de cat in tara lor,<br />
deci vor face cumparaturi vor lasa banii in tara<br />
tare si-a depreciat moneta prin mutatii.<br />
Sau, mai pe scurt: deprecierea monetei nationale<br />
favorizeaza exportul si atrage moneta straina.<br />
Daca vrem sä judecam acest procedeu vom trebui<br />
sarecunoastem, — cum am putut constata si acum dupa<br />
razboi, - - ca in epoca imediat urmatoare deprecieri<br />
monetei nationale exportul devine mai activ, pentru<br />
ca marfunle nationale se vand pe preturi scazute,<br />
sau chiar derizorii fata de puterea de curnparare a<br />
Monetelor strain.<br />
In fond deci, economia nationala sufere o paguba<br />
Cu atat mai mare cu cat, prin aplicatia principiului<br />
ml Gresham, tot moneta buna va iei cea dintai din<br />
tara.
- 295 -<br />
Dar cei ce doreau sä gaseasca o justificare in<br />
plus banoaselor mutatii monetare se fereau sä cerceteze<br />
mai departe efectele lor.<br />
Stabilirea sehimbului de entre autoritate era un,<br />
corolar direct al sistemului balantei contractelor.<br />
Fixandu-se un curs sub paritatea metalica pentru<br />
monetele straine, se lua strainului mai mult metal<br />
de cat i se da.<br />
Dar se mai sustinea i contrariul : sä se fixeze<br />
cursul monetelor straine deasupra paritatii metalice,<br />
incurajandu-se as.tfel strainii sa cumpere marfurile<br />
nationale, cum am aratat cateva randuri mai sus.<br />
Cum vedem, doua procedee antieconomice si exact<br />
conirare, ce urmau a se intrebuinta dupa imprejurari.<br />
Monetizarea gratuita a fost si ea recomandata<br />
pentru atragerea metalului strain, cu tendinta sa ramana<br />
in tara, In ale carei monete a lost batut.<br />
Dobanzi ureate, cari vor retine moneta nationala<br />
in tara i o vor atrage pe cea straina.<br />
Vom vedea cum a fost aplicat procedeul in Franta<br />
dar vedem ca si in Anglia, Elisabeta autoriza im-<br />
prumutul cu dobanda, pana atunci prohibit de<br />
dreptul canonic, i ridica dobanda legala dela<br />
6 la 10 Vo .<br />
lath cam in ce au consistat sistemele prohibitiei<br />
si al balantei contractelor cu anexele lor.<br />
IV. Doetrina fata de sistemul prohibitiei ci at<br />
balantei eontractelor<br />
lncepand de pe la finele secolului al XVI „Intalnini<br />
„pentru . prima oara in istoria economiei 0 polemic&
— 296 —<br />
„care a provocat foarte numeroase lucrari" spune un<br />
excelent istorfc al doctrinelor 1 ).<br />
putin mai departe 2) aacelas autor ne spune ca<br />
la Muzeul Britanic s'a constituit un catalog mentionand<br />
aproape o mie cinci sute de lucrari asupra<br />
mercantilismului si procedeelor lui.<br />
Faptul este explicabil daca ne gandim ca pentru<br />
prima oara se aplica cu hotarare o anumith politic<br />
economic a si ca procedeele utilizate erau aplicate<br />
cu severitate si resimtite de fie-care<br />
Sistemul prohibitiei si al balantei contractelor si-a<br />
gasit multi aparatori, dintre can ne vom multumi a<br />
cita . numai pe cel mai cunoscut.<br />
Thomas Milles, era functionar vamal.<br />
In 1604 el public: „ The customers apologie"<br />
The customers replie".<br />
In 1 609 publica , The mistery of iniquity" iar in<br />
1622 „An abstract almost verbatim of the customers<br />
apologie".<br />
Cum se vede din titlurile acestor lucrari, Milles<br />
priveste lucrurile mai mult din punct de vedere vamal.<br />
El studiaza impozitele In general, se arata adversar<br />
al companiilor de comert privilegiate si mai ales<br />
oarte hotarat si convins partizan al vechilor sisteme<br />
de prohibitie si balanta a contractelor 3).<br />
In timpul cAnd scria, Miles apare deja ca un pur<br />
reactionar.<br />
Cossa ,Histoire del Doevines , op. cit. pag. 214.<br />
2) Hem pag. 217.<br />
3) Cossa «Histoire de Doctrines » pag. 216.
- 297 -<br />
In adevar, majoritatea doctrinei condamnase aceste<br />
vechi procedee, dovedite ineficace si can paralizau<br />
desvoltarea economic a si In special expansiunea comerciala<br />
a Angliei.<br />
Eduard Misselden, contimporan cu Mules si considerat<br />
ca unul din cei mai buni economisti din timpul<br />
su , merita a fi citat printre marii adversari ai<br />
prohibitiei si balantei contractelor.<br />
In lucrarile sale „Free trade or meanes to make<br />
trade florish" i ,The circle of commerce or the<br />
balance of trade in defense of free trade" (1623),<br />
el se pronunta hotarat, — cum se vede chiar din<br />
titlurile acestor lucrari, — pentru libertatea cornertului.<br />
El este deci adversar atat al prohibitiei si balantei<br />
contractelor, cat si al sistemului privilegiilor cornerdale,<br />
sustin and ca singurele restrictii ce ce pot aduce<br />
comertului trebuesc sa fie numai cele dictate de interesul<br />
general i).<br />
Este de remarcat Ins& de pe acum Ca nici unul<br />
din adversarii procedeelor mercantiliste pana atunci<br />
folosite nu pune in discutie insusi fondtil mercantilismului<br />
: importanta posesiunei unui mare stoc monetar.<br />
Din aceste foarte scurte observatii credem ca ne<br />
putem da totusi seama care erea, la inceputul secoiului<br />
al XVII lea pozitia doctrinei engleze fata de<br />
vechile sisteme ale prohibitiei si balantei contractelor.<br />
1) Cossa oHistoire des Doctrines» op cit. pag- 216.
--- 298 -<br />
V. Thomas Mun<br />
Thomas Mun (1571-1641) a lost mult mai mult<br />
de cat un adversar al vechilor sisteme mercantiliste,<br />
el a lost teoreticianul i exponentul sistemului care<br />
tea inlocuit.<br />
Mun a lost un comerciant de frunte at timpului<br />
-sau, a ca§tigat o mare avere in India i a fost<br />
membru in comitetul companiei IncInfix.<br />
In 1621 el public a „A discourse of Trade from<br />
England into The East Indies" §i apoi, in 1628,<br />
adreseaza o „Petition" parlamentlui. -<br />
In ambele aceste lucrari, Mun cauta sa arate ca<br />
gratie comertului pe care-I face compania Indiilor<br />
Orientale exportul Angliei intrece importul §i ca deci<br />
comertul acestei companii departe de a reduce stocul<br />
monetar al Angliei, 11 mare*te.<br />
Lucrarea sa capital a a fost scrisa spre sfarsitul<br />
vietii sale, sub formä de sfaturi catre fiul sau, care<br />
a publicat-o In 1664.<br />
Ea este intitulata : „Englands tresaure by forraign<br />
trade or the balance of our forraign trade<br />
is the rule of our tresaure".<br />
(Tezaurul Angliei prin comertul exterior sau balanta<br />
comertului nostru exterior este regula tezaurului<br />
nostru) ').<br />
In aceasta luerare, care a avut mare rasunet, putem<br />
deosebi o parte critica.<br />
El critica procedeul alterarii monetelor (pe care<br />
11 am expus mai sus 2), fixarea unui curs de schimb<br />
1) Reclam ideile prineipale din aeeasta luerare dupa 1ambaud<br />
.1-Estoire des Doctrines op. cit. pag. 116-118, care le a extras<br />
lnerarea originala.<br />
`,) Vezi peg. 294, 295.
- 299<br />
avantajos pentru monetele straine, sistemul balantei<br />
contractelor„statates of employment" 1) precum si<br />
fixarea arbitrara a schimbblui pentru trate.<br />
El arata ca interventia autoritatii in fixarea schimbului<br />
este zadarnica, pentru c schimbul el insusi<br />
variaza dupa cum tara are mai mult de platit deck<br />
de primit, sau vice-versa.<br />
lar aceasta nu este deck un rezulat al „balantei<br />
comer(ului" .<br />
Este adevarat, spune el, ca exista bancheri cari se<br />
ocupa numai cu operatii de schimb, dar m*trile de<br />
fonduri pe can le opereaza el nu fac deck sa corecteze<br />
desechilibrul balantei comertului.<br />
In consecinta ceeace trebue avut in vedere nu este<br />
„balanta contractelor" ci „balanta comertului".<br />
Ea va fi activa sau favorabila cand valoarea marfurilor<br />
exportate o va intrece pe aceea a marfurilor<br />
importate va fi pasiva sau defavorabila in cazul<br />
contrar.<br />
Mun nu-si face prea multe iluzii asupra exactitatii<br />
cifrelor date de vami si dupa care se poate stabili<br />
balanta comertului.<br />
In tot cazul ins a aceste cifre trebuesc sensibil corectate<br />
in raport cu nationalitatea vasului pe care s'a<br />
facut exportul sau irnportul.<br />
Cifrele date de vama indica valoarea marfii. Daca<br />
exportul se face pe vase engleze mai trebue adaogat<br />
25 0/ 0 la valoarea marfii, suma ce reprezinta navlul<br />
ce va fi incasat tot de englezi.<br />
Daca importul se face pe vase engleze, din valoarea<br />
marfii importate trebue sa se scada 25 0/0 reprezentand<br />
navlul incasat de englezi.<br />
1) Vezi pag, 294
-- 300<br />
Dar daca importul sau exportul se face pe vase<br />
straine atunci nu mai trebue facuta nici o corectare,<br />
cum reese, per a contrario" din cele de mai sus.<br />
0 prima concluzie este Ca rezervarea comertului<br />
maritim pentru vasele nationale prezinta o foarte mare<br />
importanta si este un element ce contribue mult ca<br />
balanta comertului sa fie activa.<br />
Balanta comertului trebue sä fie deci favorabila ;<br />
iata scopul de urmarit.<br />
Vor ajuta procedeele restrictive la aceasta ? Nici<br />
de cum !<br />
Negustorii straini trebuesc sá fie liberi de a exporta<br />
marfuri sau monete pentru =duffle ce importa, dupa<br />
cum le convihe, fiindca altfel nu vor mai face comert<br />
de loc cu tara care le face dificultati.<br />
Chiar exportul de moneta trebue lasat liber fiindca<br />
prin acest export este probabil ca se va produce,<br />
in viitor, un mai mare import de moneta.<br />
In adevar, moneta exportata poate ca§tiga in strainatate,<br />
fie pentru ca faciliteaza transporturi ce se fac<br />
pe vase engleze, fie prin beneficiile intreprinderilor<br />
pe can le creaza si acest surplus va reveni tot in<br />
Anglia.<br />
El se declara partizan al legilor somptuare, al desvoltarii<br />
coloniilor, importului liber al materiilor prime<br />
si taxarii moderate al celui de obiecte manufacturate.<br />
El 10 d seama ca inmultirea monetei ridica preturn?,<br />
1).<br />
Gratie deci libertatii comertului natiunea se va<br />
imbogati ; se vor imbogati si negustorii.<br />
Dar si fiscul Isi va gasi avantaje in aceasta liber-<br />
1) Cossa .1-listoire des Doctrines» op cit. pag. 218,
— 301 —<br />
tate, cad toate operatiile fiind taxate i libertatea<br />
inmultind operatiile, el ya 'incasa mai mult.<br />
In stat sant trei feluri de interese mai spune el :<br />
al statului sub forma de comunitate (commonwealth),<br />
al negustorilor si al regelui, adica al fiscului.<br />
Iata ideile fundamentale expuse In prinCipala lucrare<br />
a lui Thomas Mun.<br />
Ele dovedesc o mare largime de vederi.<br />
Nici Mun nu neap importanta posesiei unui mare<br />
stoc monetar.<br />
Dar aceasta nu se poate obtine prin forta i artificii,<br />
ci numai printr'o „balantet comerciale favorabila.<br />
In acest caz excedentul de export va trebui fatalmente<br />
sa fie reprezentat priteo intrare de moneta.<br />
Privit astfel, mercantilismul trece din domeniul empirismului<br />
in cel stiintific ; se degajeaza clar notiunea<br />
de legi economice in locul „procedelor", am putea<br />
spune „trucuri/or" utilizate pentru a mentine i mani<br />
stocul monetar.<br />
Privind teoriile lui Mun prin prisma de azi i s'ar<br />
putea aduce o invinuire : nu balanta comertului, dar<br />
aceea a „conturilor", trebue avuta in vedere.<br />
0 tart, cu supusii ei, poate avea de primit sume<br />
din afara si fara nici un export de marfuri, de exemplu<br />
ca dobanzi a unele sume date Cu imprumut, castiguri<br />
realizate de nationali in strainatate si transferate apoi<br />
in tara lor.<br />
Daca ne situam insa in timpul cand scria Mun,<br />
constatam Ca asemenea operatii erau destul de rare<br />
deci este foarte scuzabil de a nu be fi avut in<br />
vedere.<br />
Acest autor ramane nu numai cel mai de seama
- 302 -<br />
exponent at mercantilismului englez dar i unul din ,<br />
cei tnai man<br />
i economisti englezi.<br />
VI. Aplicarea „balantei comertului".<br />
Idea ca exportul de marfuri atrage moneta In tara<br />
si ca importul o scoate erea prea simpla ca sa nu se<br />
fi prezentat chiar in mintea prohibitionistilor celor<br />
mai stramti.<br />
lar pentru a lua masuri contra importului de marfurl<br />
mai ereau doua motive foarte puternice :<br />
reducanciu- se importul se micsorau i sumele pe,<br />
can nationalii le aveau de platit In strainatate si se<br />
suprima deci una din cauzele cad incitau la exportul<br />
clandestin de numerar ;<br />
importul de marfuri straine erea lovit de grele taxe:<br />
vamale cad alimentau casele fiscului.<br />
Se explica deci foarte usor Ca existau masuri Inc<br />
contra importului Inca Inainte de a fi vorba de balanta<br />
comertului i ca regina Elisabeta prohiba cu<br />
totul, la inceputul secolului al XV1I-lea, importut<br />
manufacturatelor ce se puteau fabrica i in Anglia,<br />
ca arme, harnasamente, ace, dantele, pielarie lucrata, etc.,<br />
Incepandu-se dar cu masuri in privinta importului<br />
si continuandu-se cu altele, — cum a fost de exemplu<br />
suprimarea monopolurilor interioare, tot de catre<br />
Elisabeta in in 1601, — se face tranzitia, foarte<br />
lunga In timp, — de la vechile sisteme spre cel al<br />
balantei comertului, la care ar fi ajuns desigur Angalia<br />
i fara Thomas Mun, ceeace nu-i micsoreaza<br />
meritul de a fi grabit aceasta evolutie si de a fi dat<br />
o forma stiintifica noului sistem.<br />
Aceasta erea cu atat mai necesar cu cat politica<br />
rea economica a Stuartilor ce au urmat dupa moar-
- 303 -<br />
tea Elisabetei (1603), nenumaratele taxe i monopo-<br />
Juni pe can le-au infiintat, cat si o mare concurenta<br />
din partea Olandei, au Intarziat cu cateva decenii desvoltarea<br />
economica a Angliei.<br />
Am vazut ca unul din elementele socotite de Mun<br />
ca de foarte mare importanta pentru obtinerea unei<br />
balante comerciale favorabila, data fiind mai ales<br />
situatia insulara a Angliei, erea utilizarea i clesvoltarea<br />
marinei nationale.<br />
Am vazut cat de stingherita a fost desvoltarea<br />
acesteia atat din cauza piedicilor puse comertului de<br />
vechile procedee mercantiliste, cat si din cauza monopolului<br />
hanseatilor, suprimat de Elisabeta abea pe<br />
La finele .secolului al XVI-lea.<br />
De aci inainte marina comerciala engleza Incepe<br />
a se desvolta, dar este prea putin ajutata in lupta<br />
de concurenta pe care trebue sä o duca in contra<br />
celor straine si In special a celei mai puternice<br />
cea olandeza, despre care Colbert scria marchizului<br />
pe Pompone, ambasadorul Frantei In Olanda :<br />
„Comertul pe mare al lumei Intregi se face cu<br />
„vre'o 20.003 de vase... Dintre acestea olandezii<br />
„au cam 15.000-16.000, jar Francezii cel mutt 500<br />
—600. ')"<br />
Nu politica de concesiuni fata de strainatate din<br />
ultima parte a domniei lui Carol I erea in stare sa<br />
dea englezilor posibilitatea de a lupta contra unui<br />
asemenea adversar si nici un vechi act de naviga-<br />
tiune, din 1382, adesea modificat, dar ineficace 2).<br />
La 30 lanuarie 1649, Carol I este decapitat si<br />
1) Rambaud gHistoire des Doctrines » op. cit. pag. 120.<br />
2) Idem pag. 119.
— 304<br />
onducerea Angliei trece in mama parlamentului<br />
mai ales lui Oliver Cromwell.<br />
Chiar In 1650 „lungul parlament" interzice va -<br />
selor straine accesul coloniilor engleze, rnai mult ca<br />
o mAsura de represalii in contra coloniilor can ajutasera<br />
pe Carol I.<br />
lar la 9 Octombrie 1651 este promulgat faimosul<br />
pact de navigatiune".<br />
Ulterior acest act mai este completat i Ii capata<br />
forma definitiva in textul promulgat la 26 Mai 1660<br />
de Carol al 11-lea, text care a raMaS in vigoare, cu<br />
oare-cari modificari, pana pe la inceputul secolului ,<br />
al XIX-lea, deci aproape un secol si jumatate.<br />
lata cari erau dispozitiile fundamentale ale acestui<br />
act.<br />
Cabotajul, adica transportul intre porturile engleze,<br />
este rezervat exclusiv vaselor engleze.<br />
De asemenea si navigatiunea cu coloniile este rezervata<br />
tot exclusiv vaselor engleze.<br />
In plus, numai englezi 'puteau exercita profesiunea<br />
de comerciant in coloniile engleze.<br />
Astfel metropola si coloniile ei formeaza un domeniu<br />
rezervat exclusiv marinei comerciale engleze<br />
si comertului englez. '<br />
Pentru transporturile maritime din strAinatate, principiul<br />
este ca marfurile trebuesc importate tot pe<br />
vase e ngleze.<br />
In aceasta privinta se stabileste insa o exceptie :<br />
marfurne provenite din „larile europene", — dintre can<br />
sant exceptate Moscovia (Rusia) i 7 urcia, — pot fl<br />
importate in Anglia pe vasele tarii de origin.<br />
Dar chiar pentru acest eaz se stabilise o lista de<br />
optsprezece marfuri, numite marfurile enumerate",—
-- 305 -<br />
tocmai cele pentru can navul era mai avantajos, —<br />
pentru can trebuia sä se plateasca indoitul taxei stabilita<br />
la 1652, daca erau importate pe alte vase de<br />
cat cele engleze.<br />
Astfel se rezerva tot marinei engleie i o buna<br />
parte din transporturile internationale de import<br />
chiar de export flindca navile straine nu gaseau nici<br />
un avantaj sa vie pe lest pentru a incarca marfuri<br />
engleze.<br />
Jar pentru ca in adevar numai englezii sä profite<br />
de aceste dispozitii, dreptul de a se pune sub pavilion<br />
englez este acordat numai vaselor cad:<br />
ereau construite in Anglia sau coloniile ei<br />
apartirieau in intregime unor cetateni englezi<br />
aveau .capitan englez i cel putin trei sferturi din<br />
echipaj format din rnarinari englezi.<br />
Contraventiile la dispozitiile actului erau sanctionate<br />
cat se putea de sever prin confiscarea vasului<br />
§i a intregii incarcaturi.<br />
Efectele acestui regim draconian au lost imediat<br />
resimtite i actul din 1660 poate fi socotit ca unul<br />
din principalele instrumente de desvoltare ale marinei<br />
engleze, tocmai in sensul vederilor exprimate<br />
de Mun.<br />
Prima foarte gray lovita de acest act de navigatie<br />
este marina olandeza, care transporta mai ales marfurile<br />
altora.<br />
Singura concesiune ce i se face, in 1667, este de<br />
a se considera ca marfuri olandeze §i cele ce<br />
soseau pe Rin pentru a Ii imbarcate iii porturile<br />
olandeze.<br />
Trebue, in fine, sa mentionam ca aplicarea actului<br />
de navigatie a atras i represalii din partea altor
306 —<br />
dar lmprejurarile in can se gasea Anglia, progresele<br />
ei industriaie si mai ales imensitatea imperiului<br />
el colonial, au avut de rezultat ca profitul ce<br />
l'a tras de pe urma actului de navigatie a fast infinit<br />
superior pagubelor ce i s'au adus prin represalii.<br />
lata dar cum &a aplicat unul din principalele procedee,<br />
nu inventat, dar puternic sustinut de Mun.<br />
0 anumita politica coloniala este un procedeu<br />
al balantel cotnertului care-si gaseste, in mod firesc,<br />
locul imediat dupa cel de mai sus.<br />
Nu vom face ad i istoricul imperiului colonial englez,<br />
cateva date fiind suficiente ca sa putem<br />
trage concluzille can ne intereseaza acum.<br />
Prima incercare de colonizare dateaza din 1601<br />
cand o companie care obtinuse, Cu un an inainte, de<br />
la regina Elisabeta, privilegiul exclusivitatii comertului<br />
cu India; trimete in insulele Sonda patru vase sub<br />
comanda lui Lancaster.<br />
Voiajurile se urmeaza, contoarele se Inmultesc, dar<br />
se ivesc i foarte man i dificultati can pun In pericol<br />
existenta companiei.<br />
In 1698 privilegiul acestei companii este suprimat,<br />
se formeaza o noua companie i apoi in 1702, ambele<br />
fuzioneaza, sub numele de „Compandle unite<br />
ale Iniiilor orientale", pe cad le cuceresc si le guverneaza<br />
pana in 1858.<br />
In America, colonizarea se face tot prin companii,<br />
Irti una, a lui Raleigh, care obtine in 1584, monopolul<br />
dela Elisabeta i dispare in 1604.<br />
Jacques 1, succesorul Elisabetei, acorda, in 1606,<br />
privilegiul pentru America de nord altor doua corn-
— 307 —<br />
panii, cari intreprind o adevarata opera de colonizare<br />
si dispar apoi, una in 1625, aIta in 1637.<br />
In 1688, regimul coIoniilor americane este modificat,<br />
ele sant sustrase influentei societatilor cornerdale<br />
si proprietarilor funciari si puse sub tutela parlamer<br />
tului englez, aplicanduli-se sistemul „pactalui<br />
colonial", practicat de mult de spanioli.<br />
Colonizarea in Africa incepe tot prin sistemul<br />
companiilor, Inca de rin 1554, dar prima achizitie<br />
teritoriala dateapa abea din 1641.<br />
Apoi imperiul colonial englez este mereu marit<br />
pun man i lupte si trecand prin pericole can ii pun<br />
uneori chiar existenta in joc.<br />
Cu coloniile americane legatura politica a metropolei<br />
a fost in genere foarte slaba, dar in schimb<br />
legatura economic a a fost foarte stransa.<br />
Iar pentru multe alte colonizari, Anglia a intrebuintat<br />
sistemul tratateIor de comert incheiate cu<br />
guvernele indigene (multe tad asiatice si In special<br />
indiene pana in 1858).<br />
In fine, altele au fost declarate pur si simplu teritorii<br />
ocupate (de exemplu Noua Galie de Sud in<br />
Australia).<br />
Ar fi multe de spus asupra felului, foarte diferit<br />
de organizare politica al coloniilor engleze.<br />
Ne oprim insa ad, putinele date de mai sus fund<br />
suficiente ca sä putem aprecia sistemele coloniale<br />
engIeze fata de politica balantei comertulvi.<br />
In genere, sistemele coloniale se pot imparti precum<br />
urmeaza.<br />
1°. Un sistem consista in administrarea directa<br />
a coloniei de catre metropold, din care este considerata,<br />
-- in masura posibilului, — ea facand parte<br />
integranta.
— 308 —<br />
Acest sistem este departe de a fi potrivit pentru<br />
once colonie si mai ales pentru cele ce difera mult<br />
de metropola ca locuitonii clima, cum este in general<br />
cazul.<br />
„Mai mult difera coloniile de metropola, scria<br />
„Ludovic al XV- lea guvernatorului Martinicei,— prin<br />
„productia lor, mai perfecte sant, fiindca numai prin<br />
Aceasta diferenta au aptitudinile destinatiei lor" 1).<br />
De altfel acest sistem nici tau permite metropolei<br />
sa traga maximum de profit economic din coloniile<br />
sale.<br />
2°. Sistemal pactutai colonial este numit astfel<br />
fikdca presupunea lncheerea unui pact, cu indatoriri<br />
avantaje reciproce, intre metropola si colonie.<br />
El era bazat pe urmatoarele principii fundamentale<br />
:<br />
colonia nu putea cumpara deck marfuri metropolitane<br />
;<br />
colonia nu-si putea vinde marfurile decat metropolei<br />
;<br />
tot traficul maritim al coloniei era rezervat metropolei;<br />
metropola, la randul ei, se obliga sa nu cumpere<br />
din alta part; ci numai din colonie, anumite produse<br />
coloniale.<br />
Aceasta din urma obligatie pare a constitui un<br />
avantaj pentru colonie. Este numai o aparenta, cadi<br />
metropola fund singura ce poate cumpara produsele<br />
coloniei, ea va fixa pentru acestea preturi mici, jar<br />
pentru marfurile ce trimete in colonie, preturi foarte<br />
man.<br />
Sistemul pactului mai era completat adesea cu<br />
interdictia pentru colonie de a-si crea industrie sau<br />
1) Reprodus din cours prof. Deschamps op. cit.
— 309 —<br />
marina i chiar de a cultiva anumite plante pe cari<br />
ar Ii putut sä le industrializeze sigura.<br />
Cum vedem dar, un sistem de exploatare economica<br />
a coloniei de catre metropola, sistem ce satisfacea<br />
la maximum dezideratele celui al balantei comertului.<br />
Metropola vindea scump, cumpara ieftin materii<br />
prime coloniale, incasa sume man i pentru un navlu<br />
scump, pentru servicii de banca, dobanzi i asa mai<br />
departe.-<br />
Acest sistem a fost aplicat de Anglia, — cum am<br />
vazut,—In unele colonii i in special in regiunea care<br />
este azi U. S. A., a caror rasvratire In contra metropolei<br />
a grabit.o.<br />
3°. Sistemul companiilor privilegiate a fost aplicat<br />
in special pentru a crea coloniile.<br />
El consista in a conceda unei companii private<br />
exclusivitatea dreptului de a exploata economiceste<br />
colonia.<br />
Dar nu numai atat.<br />
Adesea se concedau companiei si drepturi politice,<br />
dreptul de a avea armata si chiar dreptul de a imparti<br />
justitia, putand merge pana la apllcarea pedepsei<br />
cu moartea pentru indigeni.<br />
Am vazut ca acest sistem a fost aplicat In Anglia<br />
la Inceput in principalele sale colonii i ca in<br />
cele asiatice i In India in special, a presistat foarte<br />
mull timp.<br />
Si acest sistem corespunde dezideratelor politicei<br />
balantei comertului, fiind ca prin intermediul companiei<br />
care o exploteaza, colonia plateste metropolei<br />
mult mai mult decat primeste.<br />
Putem conchide dar ca in secolul al XVII-lea<br />
chiar mai tarziu, Anglia aplic.a In coloniile sale sis-
- 310 -<br />
erne ce corespund in totul cerintelor politicei baantei<br />
comertului.<br />
Regimul vamal erea bine inteles unul din mij-<br />
Dacele principale Intrebuintate pentru a obtine o<br />
mianta comerciala favorabila.<br />
In sistemul balantei comertului el va avea Si un<br />
;cop fiscal, dar principalul obiectiv urmarit va "tremi<br />
sa fie a favoriza balanta cornerciala.<br />
In consecinta se va taxa greu, importul manufae-<br />
Airatelor straine, prohibindu-se char cu totul irnporunora<br />
din ele, ceeace s'a facut in Anglia, cum<br />
am vazut si pe timpul Elisabetei 1).<br />
Se vor face dificultati char pentru importul unor<br />
marfuri destul de curente daca Ii au echilvalentul in<br />
tarn, de exemplu, conform actului de navigatie din<br />
1660, penttu pestele sarat sau afumat importat pe<br />
vase strairie, taxa erea dubla. Aci gasim un motiv,<br />
ca sä-i spunem astfel, „ de navigatie" dar<br />
si de politica mercantilista.<br />
Se tax a exportul materiilor prime :<br />
alimentele pentru a mentine un cost de intretinere<br />
ieftin ;<br />
materiile prime cari s'ar fi putut transforma si in tara,<br />
spre a se exporta in forma cea ma i scumpa.<br />
Vom reveni asupra ambelor chestiuni.<br />
Un exernplu tipic al celui din urma procedeu este<br />
prohibirea, la un moment dat, a exportului stofelor<br />
brute (In special nevopsite).<br />
In schirnb exportul manufacturatelor era cu totul<br />
liber si chiar favorizat, pentru motive asupra carora<br />
vom reveni cand vom vorbi despre desvoltarea industriei.<br />
1) Vezi pag 302, ,
— 311 —<br />
Se facea tot posibilul pentru a deschide „debouchees"<br />
— uri acestor produse, chiar prin presiuni de<br />
natura politic asupra unor state, chiar prin razboi.<br />
Capitalal sä fie iejtin, adica dobanzile sa fie<br />
mici.<br />
Gratie acestui fapt:<br />
pretul de cost al marfurilor fiind relativ redus,<br />
chiar daca se platesc salarii mai marl ca in alte tan,<br />
marfurile engleze se vor prezenta in bune conditii<br />
In concurenta internationala<br />
materiile prime, cumparate chiar in strainatate,<br />
costa mai putin cand pentru bani 'investiti in stocuri<br />
se plateste o dobanda mai mica ;<br />
rentierii, avand venituri mai reduse, vor consurna<br />
mai putin atat din obiectele importate, cat si din<br />
cele ce s'ar putea exporta.<br />
Cum vedem dar un procedeu exact opus celui<br />
vechi metalist de a atrage banii din strainatate prin<br />
dobanzi marl 1).<br />
Cu aplicarea acestor procedee, chestiunea uzurii<br />
trece, — cum foarte bine o remarca un distins economist,<br />
— 2); din domeniul moralei si a religiei in cel<br />
economic.<br />
Crearea Intarirea industriei na(ionale, a fost<br />
din toate procedeele balantei comertului cel care s'a<br />
desvoltat mai mult si a supravietuit, — cu oare-cari<br />
transformari, chiar sistemului mercantil, transformandu-se<br />
in protectionism industrial.<br />
Produsele agricole nu erau considerate ca proprii<br />
pentru un export banos.<br />
1) Vezi pag. 295<br />
2) Prof. Deschamp, cuors. 44.4 t ri4
- 312 -<br />
Intai, productia agricola este lipsita de elasticitate,<br />
ea nu poate fi augmentata Cu repeziciune.<br />
Al doilea, un export de asemenea produse putea<br />
sa produca foamete, ceeace preocupa mereu pe gu<br />
vernanti, cum am vazut cand am vorbit despre politica<br />
cerealelor 1).<br />
Cu atat mai puternice erau aceste motive pentru<br />
Anglia - unde productia de cereale era sub nivelul cerintelor<br />
consumului intern.<br />
lar in al treilea rand, un export de cereale ar Ii<br />
scumpit viata, ridicat salariile i creat o situatie defavorabila<br />
industriei nationale.<br />
Trebue sa adaogam insa Indata ca in Anglia aplicarea<br />
principiului de a avea subsistente ieftine si<br />
abundente a fost adesea Impiedecata de ,landlorzi"<br />
(proprietari funciari nobili) can aveau interes ca produsele<br />
agricole sa fie scumpe.<br />
Intorcandu- se spre industrie (prin acest cuvant Ifitelem<br />
momentan i manufacturile i mestesugurile :<br />
In rezumat opera de transformare a produselor brute<br />
sau semi-fabricate) mercantilistii ii descopereau o<br />
suma de calitati proprii pentru a se asigura o balanta<br />
comerciala favorabila.<br />
Industria poate fi desvoltata foarte repede i nelimitat.<br />
Exportul produselor industriale nu lipseste tam de<br />
subsistentele necesare si nici de materiile prime.<br />
In genere produsele industriale reprezinta o va-<br />
loare mai mare sub un volum mai mic, de cat a<br />
materiilor prime si sant deci mai usor transportabile.<br />
Exportandu-se un produs industrial se exporta<br />
evident o ,materie", dar se mai exporta i ,munca".<br />
1) Vezi pag. 214, 215
- 313 -<br />
Strainii vor plati deci i materia si munca.<br />
Jar daca se exporta obiecte de lux, atunci strainii<br />
vor plati, pe langa cele de mai sus, si „arta", priceperea<br />
deosebita, gustul, simtul artistic, pus de nationali<br />
in fabricarea acestor obiecte.<br />
In consecinta industria este ramura de activitate a<br />
carei desvoltare cu cat este mai mare si mai rafimata<br />
este si mai proprie sa asigure o balanta comerciala<br />
mai favorabila.<br />
Conditiile necesare desvoltarii industriei le-am tiecut<br />
deja in buna parte in revista : o politica coloniala<br />
potrivita care sa asigure atat materii prime ieftine,<br />
cat si debuseuri bun e industriei nationale un<br />
regim vamal care sa protejeze industria nationala<br />
chiar in afara d preocuparea urmaririi unei balante<br />
comerciala favorabila, capital ieftin, salarii joase, obtinute<br />
prin trai ief tin si la nevoe prin fixare de salarii<br />
maximale de catre autoritate.<br />
Am mai putea adaoga ca trebue sa se urmareasca<br />
ca obiectele de lux sa nu fie consumate de nationali<br />
ci exportate. In unele cazuri nu vor strica<br />
dar legi somptuare.<br />
Industria engleza incepe sa se desvolte destul de<br />
tarziu , mestesugurile ereau i ele mult in urma fat<br />
de Spania, Italia st Franta.<br />
Una din primele industrii a fost, — cum erea<br />
natural, — cea a lanei.<br />
Pe la 1640 incepe a se crea la Manchester, si<br />
industria bumbacului.<br />
Cam in aceiasi vreme incepe la Newcastle exploatarea<br />
carbunilor.<br />
Dar de la inceputul secolului al XVIII-lea, desvoltarea<br />
industriei engleze, — ale carei elemente ereau
- 314 -<br />
pregatite din secolul precedent, — ia un astfel de<br />
avant in cat In primele timpuri ale secoiului al<br />
XIX-lea inciustria engleza este, fara indoiala, prima<br />
din lume.<br />
VII. Doctrina englezei fatci de sistemul balantei<br />
comertului.<br />
Principiul fundamental al sistemului balantei comertului,<br />
atat de temeinic stabilit de Thomas Mun,<br />
a fost in genere primit de doctrina ca o axioma )<br />
ce se adaoga celei fundamentale a mercantilismului ;<br />
jar aceasta incepe a fi serios abandonata in .Anglia<br />
abea dupa prima jumatate a secolului al XV111-lea.<br />
Foarte multi autori discuta insa procedeele acestui<br />
sistem i aduc vederi noi si mai largi in aceasta<br />
privinta.<br />
Vom cita cate-va nume din seria acestora.<br />
Thomas Culpeper (1578-1662) a fost un economist<br />
englez foarte stimat.<br />
Cercetarile i activitatea lui s'au indreptat mai<br />
ales in spre chestiunea quantumului dobanzii<br />
In lucrarea sa , Tract against the high rate of<br />
Usurie" (1621) el sustine ca desvoltarea industriei<br />
comertului nu este posibila de cat clan dobanda<br />
este mica, ca numai cu aceasta condttie balanta comertului<br />
poate fi favorabiia.<br />
Mai mult: chiar proprietarii de pamant au interes<br />
ca dobanda sa fie mica fiind-ca aceasta va reduce<br />
valoarea proprietatilor ce poseda.<br />
Lucrarea lui Culpeper, prezeritata parlamentului,<br />
1) Vezi Thomas Man pag. 298 i urmilt.<br />
,
— 315 —<br />
a avut succes si a contribuit la reducerea dobanzii<br />
legale de la 10 0/0 la 87a, ceea ce nu a impiedicat<br />
pe acest autor sa continue a scri in acelas seas.<br />
Astfel mai publica „ Useful remarks on high interest"<br />
(1641).<br />
Cel de al treilea flu al sau, Thomas Culpeper<br />
1620-1626 tanarul, continua campania in contra<br />
uzurii si publica si o apreciata lucrare Cu caracter<br />
mai general, intitulata. „Essayes of Moral Discourses<br />
on several Subjects" (1655).<br />
William Temple (1628-1698 sau 1670) a studiat<br />
temeinic, a alatorit mult lii Franta, Olanda si<br />
Germania, Invatand i limbele acestor tad.<br />
A trait apoi retras In Irlanda de la 1654 pana la<br />
1660, cand este ales in camera comunelor.<br />
Se manifesta ca un diplomat cu totul de primul<br />
ordin, acreditat mult timp in Olanda, negociand foarte<br />
importante tratate: cel din 1665 intre Carol al 11-lea<br />
si episcopul din Munster, indreptat in contra Olandei<br />
; eel din 1668 intre Olanda, Anglia si Suedia in<br />
contra lui Ludovic al XIV-lea si este apoi un factor<br />
important In incheerea pacii de la Aix-la-Chapelle In<br />
1668 si In negoxierile de la Nimegue In 1674-1678.<br />
Infra In minister, are divergente de vederi cu<br />
Shaftesbury, se retrage din viata publica In 1685<br />
nici nu ia parte in vre'un fel la revolutia din 1688.<br />
El a lasat foarte interesante „Memorii", o „Introducere<br />
la istoria Angliei" §i mai multe alte scrieri.<br />
Pe noi ne intereseaza acum :<br />
„Observations upon the united provinces of the<br />
Netherlandes" aparuta in 1672 si ,,Essay of the<br />
trade of Ireland", aparuta In 1673, deci ambele
- 316 -<br />
dupa dlatoriiie de studii din tinerete, sederea in<br />
lrlanda si o indelungata experienta diplomatic.<br />
Cum am vazut din scurtele date biografice de<br />
mai sus. Temple a lucrat cu activitate in concra<br />
celor doua concurente mai de temut ale Anglie :<br />
Olanda si Franta.<br />
El este un partizan al balantei comertului, dar<br />
largeste discutia in jurul acesteia ocupandu-se si de<br />
problemele luxului, economisirii si raportul dintre<br />
productie si consumatie<br />
Josiah Child (1630-1699) a fost un mare negustor<br />
englez, primar al orasului Portsmouth, director<br />
si apoi presedinte at companiei indiilor, ale carei<br />
afaceri le-a condus cu un autoritarism care i-a creat<br />
multi dusmani.<br />
1 te atribue o lucrare intitulata: „A Treatise<br />
„wherein it is demonstrated that the East India<br />
„Trade is the most national of all Poreign trades",<br />
publicata in 1681 si in care apara politica compa-<br />
niei Indiiior.<br />
A scris si lucrari cu caracler mai general si can<br />
au avut mare succes „ Observations concerning<br />
„trade and interest of money" publicata in 1668 si<br />
„A new discourse on trade", publicata in 1690.<br />
Child ramane partizan al balantei comertului, actelor<br />
de navigatiune, sistemului companiilor coloniale<br />
si al pactului colonial.<br />
El formuleaza insa cateva idei noi si analize, cari<br />
merita a fi relevate.<br />
El este contra oricarui monopol in coinertul interior,<br />
formuleaza idei foarte exacte asupra monetei,<br />
populatiei.<br />
1) Cossa «Histoire des Doctrines" op. cit. pag 220.
— 317 —<br />
El eere reducerea dobanzii legale dela 6 0/ 0 la 4'7°,<br />
considerand quaniumul redus al dobanzii ca una din<br />
conditiile cari contribuesc la prosperitatea comerciala<br />
a Olandei ; o dobanda ridicata descurajeaza comertul,<br />
industria, artele.<br />
Un dstins istoric al doctrinelor II acuza de a nu-*i<br />
fi dat seama ca dobkida se fixeaza la un quantum<br />
determinat de conditiile economiei, jar nu de lege I).<br />
El propune diverse masuri pentru a se da de lucru<br />
saracilor, Infiintarea unui tribunal compus din<br />
negustori peitru a judeca diferendele maritime.<br />
0 idee interesanta este ca in unele imprejurari<br />
trebuesc tot4 mentinute relatii comerciale cu tari<br />
fat a de can balanta comertului este pasiva.<br />
In acest sens el da ca exemplu comertul Angliei<br />
cu Danemarca i Norvegia, de uncle Anglia importa<br />
mai mult deck exporta, dar care dä de lucru la<br />
vre-o 300 de vase de constructie engleza 2).<br />
Un studiu interesant este cel pe care Child 11 face<br />
asupra relatiunifor dintre metropola i colonii din<br />
punct de vedere al aplicarii mercantilismului.<br />
William Petty (1623-1687), era fiul unui croitor<br />
din Rommey, in Hampshire.<br />
A intrat, foarte tanar, in marina de comert, i apoi<br />
a ramas iii Franta, urmand scoala dela Caen a iezuitilor.<br />
A frequentat apoi co1iIe din Utrecht, Amsterdam,<br />
Leyda, Paris, unde reue*te sä intre in legatura cu<br />
Mersenne, Hobbes, marchizul de Newcastle.<br />
In 1646, deci la 23, de ani, ,se reintoarce in Anglia,<br />
1) Rambaud tHistoire des Doctrines» op. cit. pag. 119.<br />
1) Rambaud .1-listoire des Doctrines. op, cit: pag. 119.
- 318 -<br />
isi ia, In 1651, doctoratul in medicina si lucreaza pe<br />
langa marele anatomist Clayton, a carui catedra uni-<br />
versitara o ocupa in 1651, la varsta de 28 de ani,<br />
Numit medic sef al armatei irlandeze, el primeste<br />
insarcinarea de a intocmi cadastrul i harta Irlandei.<br />
Enormele dificultati pe can le intampina, inimicitiile<br />
pe can si le cream nu-1 descurajeaza ; sprijinit<br />
puternic de Cromwell, el continua aceste importante<br />
lucrari.<br />
Cum am vazut, medicina a fost principalul object<br />
de studii scolare a lui Petty, dar activitatea sa stiintilica<br />
creatoare se indreapta cu hotarare spre chestiunile<br />
sod ale, administrative si financiare.<br />
El propune reforme can pun in joc o suma de<br />
interese particulare si Ii creaza noi inimicitii, ceeace<br />
nu-1 impiedica de a-si continua cu sarguinta cercetarile,<br />
atat In domeniul stiintelor exacte, — facand, la<br />
Societatea Regala, al carui membru era, importante<br />
comunicari privitoare la mecanica aplicata,— cat mai<br />
ales In chestiunile de organizare social, cum se vede<br />
din obiectul principalelor scrieri.<br />
In 1662, publica „Natural and political observa-<br />
„tions upon the bils of Mortality”, iar In 1679,<br />
principala sa lucrare : „A treatise of taxes and contributions".<br />
In 1683, publica , Essay in political arithmetick":<br />
In 1686 , Two essays in political arithmetic/c"<br />
„Five essays in political arithmeick" ; jar, In 1687,<br />
„Observations upon the Cities of London and<br />
Rome".<br />
Cativa ani dupa twoartea sa, in 1690, mai apare<br />
„Political aritthmetck".<br />
Drept Inckee-re a acestor atat ele rezumate date
— 319 —<br />
biografice putem releva ca acest mare .muncitor<br />
mare savant era un om simplu si ca in doua randun<br />
i a refuzat titlul de lord.<br />
,William Petty, scrie Karl Marx, este jondatorul<br />
„economiei politice moderne. Genial sau i origi-<br />
,natitatea sa sant lard pereche" 1).<br />
„William Petty, scrie Cossa, este until din cei<br />
„mai ilu.Ftri precut-soil ai stafisticei ca mijloc de<br />
n cercetare" 2 ).<br />
Este dar locul sa cautarn a pa trunc:e putin doctrina<br />
acestui mare economist, ceeace nu este tocmai<br />
usor, date fiind obscuritatile inerente expunerii primelor<br />
cercetari intr'un domeniu in buna parte nou.<br />
In consecinta, nu vom intra in detaliile foarte meticuloase<br />
ale unor rationamente, ci vom cauta sa<br />
degajam numai cateva idei esentiale.<br />
Este Petty mercantilist?<br />
Putem raspunde ca da, dar in Parte slabd masara.<br />
Poate fi socotit ca mercantilist pentru ca se arata<br />
preocupat de obtinerea unei balante favorabile a comertului<br />
si de necesitarea acumularii de metal pretios,<br />
dand si o deosebita importanta statisticei vamale,<br />
gratie careia guvernul trebue sa se poata informa<br />
asupra oscilatiilor balantei comertului.<br />
Vom vedea, de asemenea, ca este un partizan indarjit<br />
al unuia din procedeele mercantiliste : salarii<br />
cat mai reduse.<br />
Dar aceasta nu-1 impiedica sa combata cele mai<br />
multe din procedeele balantei comertului si in special<br />
pe cel principal : regimul vamal.<br />
1) Karl Marx cHistoire ' des doctrines economiptee'D publicata<br />
de Karl Kautsky, trad. J. Molitor. A. Costes Paris, 1924; 8 vol.<br />
vol. I, pag. 1.<br />
2) 41istoire des doctrines'> op. cit. pag. 254.
- 320 -<br />
Acestuia 1i gaseste o multime de defecte, atat din<br />
punct de vedere economic cat si fiscal si propune<br />
suprimarea ori-carei descriminatii i Inlocuirea tuturor<br />
taxelor printr'o taxa pe tonajul vaselor ce<br />
intra sau ies din porturi, sau chiar printr'o taxa<br />
statistic, 1) ceea ce Insemmeaza aproape abandon<br />
area intregii „politici" mercantiliste.<br />
Dar Inca si mai putin 11 vom considera mercantilist<br />
daca vom cauta sä patrundem mai departe fondul<br />
doctrinei lui.<br />
Petty crede tn existenta unor legi economice naturale.<br />
„Este zadarnic i inutil, scrie el, de a edicta legi<br />
„pozitive, contrare legilor naturale." 2)<br />
tar combatand prohibitia de export a lanei din Anglia,<br />
scrie :<br />
„Insemneaza a vrea ca sä rezisti naturii, a vrea<br />
„ sa opresti vanturile i ma rile. Insemneaza a vrea<br />
„sa convingi apa sa se ridice deasupra isvorului sau.<br />
,Un medic priceput nu-si medicamenteaza bolnavii<br />
,la exces, el cauta sa le cunoasca constitutia i sa<br />
,i se conforme, iar nu sa o violenteze prin doctorii.<br />
„Astfel trebue sa se faca si in economia politica,<br />
,fiind-ca Naturam expellas turca licet, usque rem-<br />
„rrit.” 3)<br />
lata exprimat, cu multa energie, fundamentul intregii<br />
doctrine a scolii clasice de mai tarziu.<br />
Totusi, Petty cere interventia statului In trei directii<br />
: in contra luxului, pentru a men(ine ridicat<br />
1) A. Dubois «Doctrines economiques , op. cit vol. I pag. 249.<br />
2) Treatise of. Taxes" cap. V citat de A. Dubois «Doctrines economlques"<br />
op. cit. vol. I pag. 240.<br />
'3) «Treatise of. Taxes>, citat de A. Dubois «Doctrines economiques4<br />
op. cit. vol. I. pag. 249.
— 32<br />
1 —<br />
preful graului, prin magazii publice in can sä se<br />
retraga, In anii de abundenta, o parte din recolta, ---<br />
pentru a mentine cat mai jos nivelul salariilor.<br />
In aceasta din urma privinta, el, — ajuns foarte<br />
bogat, — emite opinii In adevar surprinzatoare<br />
revoltatoare.<br />
Califica muncitorii drept „o parte de dispretuit<br />
„a umanitOtii, „brute", can sant atilt de vitioV "Mc&<br />
„munCesc numai pentru a manca, sau mai binezis<br />
„a beau 1) !<br />
aceasta nu este o simpla expunere de sentimente<br />
; Petty demonstreaza pe larg, ca daca salariile<br />
se vor ridica, societatea va pierde o insemnata cantitate<br />
de munca.<br />
„Legea nu .ar trebui sd acorde muncitorului de-<br />
„cat exact cat ii trebue ca sã trdiascd, — scrie<br />
„el ; indata ce i se dã dublu el nu mai pds-<br />
„treazd de cat jumeitate din munca de care era<br />
„capabil si pe care jar Ii prestat-o fard aceasta.<br />
„Rezultd dar pentru public pierderea unei egale<br />
„same de muncd”.<br />
Cu alte cuvinte, — spune K. Marx, care reproduce<br />
acest pasaj, :daca pentru sase ore de munca<br />
s'ar plati lucratorului, valoarea acestor sase ore de<br />
munca, el ar prim Indoit cat primeste azi pentru<br />
douasprezece ore de munca i In consecinta nu ar<br />
mai lucra de cat sase ore pe zi, in loc de douasprezece<br />
cat lucreaza acum.<br />
Ne dispensam de once comentar asupra acestor<br />
idei, in stransa legatura Cu teoria lui Petty asupra<br />
valorii.<br />
1) «Political Aritmetick , cap. II citat de A. Dubois «Doctrines<br />
economiques>, op. cit. vol. I pag. 250.<br />
Istoria Doctrinelor Economice” 21
— 322<br />
Aceasta este atat de complicata luck nu credem ca<br />
este locul sä o expunem aci in detaliu.<br />
Credem insa ca nu ne departam prea mult de<br />
ideile autorului afirmand ca, pentru el, munca determinei<br />
valoarea.<br />
„Sä presupunem, spune el, cd pentru a se ex-<br />
„trage din minele Perului i a se aduce la Lon-<br />
„dra, o uncle de aur, un om intrebuin(eazd acela$<br />
„timp ca pentru pro ductia unei masuri de rau:<br />
„aurul va Ii pretul natural al grdului”, adica valoarea<br />
lui 1).<br />
Dar ce munca si cdtd munca ?<br />
Nu munca prestata pentru producerea fiecdrui<br />
object In parte, ci valoarea medie a munch.<br />
lar aceasta, la randul ei, cum se va stabili ?<br />
Ea va ft determinate' de subsistentele necesare<br />
pentru hrana zilnicd mijlocie a unui muncitor<br />
adult.<br />
— „aceasta este masura ordinard a valorii<br />
„pare a avea aceia.,si regularitate .,si constantd ea<br />
„valoarea argintului 2)<br />
In fine, sa cautam a concretiza si teoriile lui Petty<br />
asipra rentii solului i dobazii..<br />
Renla este datorita, in primul rand, departarii locului<br />
de productie. Pretului natural al graului care<br />
cieste la 1 mila de Londra, i se va adaoga o renta<br />
reprezentand cheltuelile de transport pentru 39 de<br />
mile, daca piata Londrei ar avea nevoe si de graul<br />
care se cultiva la 40 de mile.<br />
1) «Histotres des doctrines» op. cit. vol. 1, pag. 3.<br />
2) «Polltical Anatomy of Ireland» citat de K. Marx «Histoire<br />
des Doctrines» op. cit. vol. 5 pag. 3, in nota.
— 323<br />
Jar in al doilea rand, renta va fi datorita §i diferentei<br />
de fertilitate a solului, idee pe care-§i bazeaza<br />
mai tarziu Ricardo teoria.<br />
Din renta, astfel stabilita, — Petty deduce pan-<br />
lam& dobanzii „care nu poate Ji inferior rentei<br />
,produsa de peimantul ce s'ar putea cumpara cu<br />
„aceias sumac.<br />
Si tot din renta Petty mai deduce §i pretul<br />
mantului care „nu reprezinta alt-ceva decal o renta<br />
„capitalizata pe timpul cat stapaneste pamantul in<br />
„medie tin om descenden(a dui imediata."])<br />
Acest timp, Petty Il evalueaza, pentru Anglia, la<br />
21 de ani, ceeace ar duce la rezultatul, destul de<br />
exact, ca pretul pamantului reprezinta cam de 21 de<br />
oil venitul dat de acest pamant,— dar nu da nici o<br />
baza acceptabila acestei bizare teorii, cu totul arbitrara.<br />
Ea ramane totu§i foarte interesanta cu prima analiza<br />
aprofundata asupra unor probleme care vor da mult<br />
de lucru economi§tilor.<br />
Petty a mai elaborat Inca foarte multe alte teorii<br />
interesante, dar credem, ca, dat fiind caracterul acestei<br />
lucrari, trebue sa ne oprim ad sa ne multumim cu<br />
enuntarea principiilor fundamentale, mai sus mentionate.<br />
Charles Davenant (1656-1714) flu! poetului §i<br />
autorului dramatic William Davenant, a fost tin om<br />
politic §i scriitor foarte cunoscut, discipol al lui W.<br />
Petty.<br />
The True Picture of a modern whir' publicata<br />
in 1701, este considerata ca cea mai buna lucrare<br />
a lui.<br />
1) Rep odus de K. Marx cHistoires des Doctrines' op. cit. vol.<br />
I pag. 9.
- 324 -<br />
Din actualul nostru punct de vedere sant mai intere<br />
sante :<br />
„Essay on the East India trade", publical a in<br />
1696 —97.<br />
„Discourses on the public revenues and on the<br />
„trade of England", publicata in 1698;<br />
„Essay on the probable means of maknig a<br />
„pleople ganiers in the balance of trade" publicata<br />
in 1699.<br />
„Essay upon loans" publicata in 1710.<br />
Davenant se arata putin convins de exactitatea<br />
datelor si calculelor dupa cari erea stabilita faimoasa<br />
balanta a comertului.<br />
El se arata in genere mult mai liberal de cat alti<br />
mercantilisti, fiind mercantilist mai mult cu numele<br />
de cat in fapt, spune un excelent istoric al<br />
doctrinelor 1),<br />
Un alt autor 2) Ii mai atribue si marele merit de<br />
a fi atras atentia asupra legii lui King.<br />
Gregory King (1648-1712) a fost asistent<br />
at „heraut d'armes" al coroanei, heraldist, desinator<br />
si genealogist apreciat.<br />
El sa ocupat insäsi cu statistica in timpul cand<br />
ea erea foarte putin cunoscuta, spune acelas autor,<br />
si observand fluctuatiile pretului graului, conchidea<br />
ca pe o plata inchisa, ca a Angliei, deficite de recolta<br />
de 1, 2, 3, 4 si 5 zecirni, provocau scumpirea<br />
graului cu respectiv 3, 8, 16, 28 si 45 de zecimi 3).<br />
Aceste observatii au fost reconfirmate de Tizorold<br />
1) Cossa .Histoire des doctrines op. cit. pag. 220.<br />
2) Rainbaud .Histoire des Doctrines'> op. cit. pag. 118.<br />
3) Rambaud.Histoire des Doctrines op. cit. pag. 220.
— 325 —<br />
Rogers §i corespund cu principiul pus mai tarzis<br />
de Condillac In teoria valorii 1).<br />
John Locke (1632— 1704), celebrul filosof englez,<br />
fondatorul empirismului modern si premergatorul psy-<br />
chologiei experimentale, merit, fara Indoiala, o men-<br />
tiune si in istoria doctrinelor economice pentru ideile<br />
expuse In „ Two treatises on governement", publi-<br />
cata in 1690, „Some considarations of the consequences<br />
of the lowering of interest", publicata ii<br />
1691, si Inca alte lucrari cu caracter politic-economic.<br />
Locke a fost mercantilist si a perfectionat chiar<br />
unele din doctrinele mercantiliste 2), dar prezinta<br />
teorii in contrazicere Cu aceasta doctrina.<br />
El este mai interesant Inca, din punct de vedere<br />
economic, prin teoriile sale asupra dobanzii, valor'd<br />
proprietatii.<br />
Quantumul dobanzli, dupa Locke, este In functiune<br />
de cantitatea de bani disponibila fata de tievoile<br />
pietii.<br />
Valoarea lucrurilor este datorata, in cea mai mare<br />
parte, muncii.<br />
Poate ca si natura contribue cu ceva la create&<br />
dar tot munca ramane factorul fara de interventia<br />
caruia un object nu poate capata o valoate<br />
de uz, baza a celei de schimb.<br />
Tocmai interventia muncii justifica i apropriafia<br />
individualei.<br />
Mijloacele naturaie de pro ductie sant proprietate<br />
comuna.<br />
„Dar Cu toate ca pamantul i toate fiintele infe-<br />
I) Vezi A. Basilescu , op. cit. pag. 225.
— 326<br />
,rioare apartin in comun tuturor oamenilor, fiecare<br />
„individ posecia totusi In propria sa persoana o pro-<br />
„prietate asupra careia numai el are drepturi. Putem<br />
n afirma Ca in echitate munca corpului sau si opera<br />
„mainilor sale ii apartin. Indata ce transforma o opera<br />
,,oarecare a naturii, incorporeaza In aceasta munca<br />
„sa, incorporeaza ceva al carui stapan este ; acest<br />
„lucru devine astfel proprietatea<br />
„Acest object, munca sa l'a luat din mainile na-<br />
„turii, unde nu era decat proprietate comuna si a-<br />
„partinand, cu acelas titlu, tuturor ; i astfel a de-<br />
„venit proprietatea sa personala" 1).<br />
Iata dar teoria proprietatii bazata pe munca.<br />
Din cele de mai sus, Locke trage consecinta<br />
logica<br />
„Natura a limitat piecis proprietatea omului<br />
limitdndu-i munca si trebuintele,” 2).<br />
Locke nu se opreste ins a la aceasta teorie prea<br />
revolutionara pentru timpul sau i recunoaste ca<br />
,omul este Indrituit sa acumuleze oricat de multe din<br />
bunurile cari nu pier §i in special banii, fiindca atunci<br />
aceste bunuri nu mai constituesc o acumulare de<br />
bunuri inutile.<br />
Iar banii, aurul argintul, au o valoare fiindca<br />
lumea a bine voit sa admita in mod tacit folosirea<br />
monetei 3).<br />
Iata, desigur, teorii foarte interesante, lntre multe<br />
altele elaborate de Locke si cari meritau sa fie re-<br />
. Ievate, chiar In aceasta forma extrem de rezumata.<br />
Faptul cä discutiile asupra balantei comertului de-<br />
1) Reprodus din K. Marx tHistoires de Doctrines» op. cit vol.<br />
I pag. 18<br />
2) Reprodus de K. Marx .Ilistoirs des doctrines » op. cit. Vol. I.<br />
wag. 19.<br />
3) ldem pag. 20 si 21.
— 327 —<br />
yin din ce In ce mai libere, nu impiedica insa inarea<br />
rnajoritate a autorilor, precum si o buna pane din<br />
public& cult SA continue a crede In exactitatei principiului<br />
ei. -<br />
Ne vom multumi sa citam In acest sens tin singur<br />
fapt.<br />
David Hume (1711-1776), marele filosof si istoric,<br />
s'a ocupat si de politica, precum si de economie,<br />
cum o dovedeste titlul uneia din lucrarile<br />
sale : „ Observatii asupra balantei comertului".<br />
In aceasta lucrare Hume citeaza un alt autor Gee,—<br />
foarte probabil. Joseph Gee, care :a publicat, In 1727,,<br />
o lucrare intitulata „ Trade and navigation of Great<br />
„Britain", --- i descrie „Ingrijorarea generala care a<br />
„coprins Anglia dud s'a vazut in scrierile domnului<br />
„Gee un fel de demonstratie, bazata pe detaliile cele<br />
„mai amanuntite, pentru a dovedi cä balanta co-<br />
„mertului, era atat de nefavorabila In cat natiunea<br />
„urma sa fie lipsita cu totul de aur si de argint peste<br />
„cinci sau sase ani” 1). ,<br />
Cu aceasta credem ca am mentionat, pe cat aim<br />
putut de sistematic, un minimum de fapte, de procedee<br />
si de opinii necesare pentru a tie face o idee<br />
suficient de exacta asupra evolutiei mercantilismului<br />
In Anglia.<br />
Pe de alta parte, descriind destul de clar ttnele<br />
procedee si doctrine mercantiliste engleze, ne arm<br />
ttsurat expunerea de facut In paragrafele , ce r or urma<br />
In sensul ca atunci cand vom intâlni Inatte tan ides<br />
sau doctrine asemanatoare va fi suficient Sa tie referim,,<br />
;<br />
I) Reprodus dup'd Rambaud 01- -listoire des Doctrines* op. cit.<br />
peg. 220.
— 328 —<br />
In privinta lor, la caracterizarile din prezentul para-<br />
graf, in care ne-am ocupat de evolutia cea mai com-<br />
pieta parcursa In vre- o tara de sistemul mercantil.<br />
§ 5. Mercantilismul in Pranfa<br />
I Prima forma a mercantilismului In Franfa<br />
Inca dela centralizarea monarhica, Infaptuita in<br />
ha* in secolul al XVI-lea, practicarea mercantilisnmlui<br />
a fost admisa „de piano" ca sistem economic.<br />
De altfel, preocuparea de a aduna metalul in tara<br />
era departe de a fi o noutate.<br />
Inca In edictul din 1466, prin care Ludovic al<br />
XI-lea lnfiinta „fabrica din Lyon", se spunea :<br />
„Considerand marele export de aur si de argint<br />
,pe care fiecare Il face din regatul nostru pentru a<br />
,cumpara stofe de aur si de matase... care, dupa<br />
,cum iii s'aaratatpoatelnsuma dela 400.000 —500.000<br />
,dcus" aproximativ pe an"....<br />
Justificandu-se astfel crearea acestei tabrici prin<br />
dorinta de a se opri exportul de numerar.<br />
Si in Franta, ca mai in toate tarile, mercantilismul<br />
Incepe prin a se manifesta in forma prohibitionista,<br />
cu procedeele ei : mutaliile monetare, faarea arbi-<br />
Iraqi a schimbului monetelor, men(inerea unor dobanzi<br />
urc ate si bine inteles prohibirea exportului<br />
de metal prefios, procedee pe cari le-am descris<br />
mai sus ').<br />
Nu este probabil sä se fi putut aplica In Franta<br />
sistemul balantei contractelor, situatia prezentandu-se<br />
en totul altfel deck In Anglia.<br />
In schimb, am vazut ca Insusi Bodin constata existenta<br />
unor procedee pentru a atrage moneta : des-<br />
Vezi pag. 290 1 urm.
- 329 -<br />
voltarea industriei si comertului, muta(iile morzetare,<br />
crearea unor anumite institutii firanciare<br />
Ne vom opri un Moment asupra acestni din urns*<br />
procedeu.<br />
In Italia si In Franta era foarte raspandita credinta<br />
ca. moneta strain a poate fi atrasa prin dobanzi matt<br />
De unde preconizarea procedeului de a se entite,<br />
de catre comune sau chiar de stat, titluri de Lupinmut,<br />
Cu dobanda mare, de a se crea banci de depozit,<br />
cari de asemenea sa plateasca dobanzi mart.<br />
0 asemenea banca am vazut ca a fost aceea din<br />
Lyon creata de Francisc I. ; o alta s'a mai creat la<br />
Toulouse.<br />
Procedeul este simplist i ineficace.<br />
Este posibil ce dobanzile marl sa atraga ceva moneta<br />
straina In tara, mai ales daca se ofera si oarecari<br />
garantii de rambursare.<br />
Dar efectul unei asemenea masuri va fi numai momentan<br />
fiindca .dupa scurt timp, se va crea, pentru<br />
plata acestor dobanzi marl, un curent de moneta fn<br />
sens contrar, jar cand va trebui rambursat i capitalul,<br />
rezultatul final al operatiei va fi ca se va fi<br />
exportat mult mai multa moneta de cat se importase.<br />
Este dar un procedeu asemanator cu imprumuturile<br />
moderne externe contractate In scopul de a linbunatati<br />
cursul monetei nationale.<br />
0 imbunatatire se poate produce, se va produce<br />
chiar dar cand va Incepe plata dobanzilor i amentismentelor,<br />
balanta conturilor tarii care a contractat<br />
imprumul va fi Influentata In mod foarte defavorabi1-<br />
2) Vezi pag. 262 i urm<br />
1) Vezi pag. 264
- 330 -<br />
de aceste pI4i, ceeace va influenta tot In rdu si cursul<br />
,monetei nationale.<br />
In ciuda unor critici atat de hotdratoare, -asemenea<br />
procedee au fost Intrebuintate fiind foarte agrea-<br />
guvernelor can, astfel o scuza sail mai<br />
:.bine zis un motiv, pentru a si procura barn prin im-<br />
Trumuturi.<br />
Can ar Ii guvernantii ce an putea rezista deliciilor<br />
de ,a cheltui din banii Imprumutati, din banii ce nu<br />
-au fost storsi prin impozite?<br />
„De sigur numai o infima minoritate.<br />
led dar cum se prezinta prima forma a mercantilismului<br />
In Franta.<br />
Credem ca ne putem margini la ceste scurte observatii<br />
si la cele la cari ne-am ref erit, procedeele<br />
prirnelor faze ale mercantilismului fiindu-ne deajuns<br />
de cunoscute din paragraful precedent.<br />
II. Doctrina francezei fate"! de prima former'<br />
a mercantilismului<br />
Trebue sä observam de Indata, spre onoarea oamenilor<br />
politici francezi si mai ales a doctrinarilor<br />
francezi mercantilisti, ca vechile procedee metaliste au<br />
lost foarte repede abandonate.<br />
Motivarea credrii „fabricii din Lyon" I), In 1466,<br />
doctrina lui Bodin expusa in lucrari publicate In 1568<br />
si 1577, se apropie mult mai mult de sistemul n balantei<br />
comertului" de cat de vechile procedee m etaliste.<br />
Iar doctrina unora din vechii mercantilisti francezi<br />
de seamd se prezinta tocmai Ca 0 protestare in contra<br />
sistemului mercantil prohibitionist.<br />
1) Vezi pag. 328
- 331 -<br />
Iata numai do la exemple in acest sens.<br />
Barthelemy de Laffemas (1545-1612), , fost<br />
„valet de chambre" al lui Henric el IV-lea, s'a ridicat<br />
prin propriile lui merite 'Ana la demnitatea de<br />
controlor general al comertului Frantei.<br />
A scris destul de mult in contra monopolurilor,<br />
luxului sl chiar asupra unor subiecte de specialitate,<br />
ca de exemplu: cultura si altoirea dudului alb.<br />
Dar a publicat si lucrari cu caracter mull rnai general.<br />
Citam:<br />
„Reglement general" din 1597;<br />
„Les tresors et richesses pour mettre ?Etat in-<br />
„en splendeur”, din 1598.<br />
„Comme l'on droit permettre la liberte du trail-<br />
„sport de for et de ?argent hors du royawne, et par<br />
tel moyen conserver le nostre et attirer celui deg<br />
„estrangers”, din 1602.<br />
„Lettres et exemples de la feu royne mere comme<br />
„elle leroit travailler aux manufactures... avec la<br />
„preuve certaine de faire des soyes en ce royaune"-<br />
din 1603.<br />
„Histoire du commerce de la France" din 1606.<br />
Leffemas, care ocupase o inalta functiune, cornbate<br />
totusi prohibitia de export a metalelor pretioase,<br />
ceeace rezulta chiar din titlul uneia din lucrarile de<br />
mai sus.<br />
El sustine c numai desvoltarea manufacturilor ar<br />
putea Impiedeca iesirea numerarului si din contra provoca<br />
intrarea lui In Franta.<br />
0 browra anonima care i se atribue este intitulata :<br />
„Mijloace pentru a ardta cã de acum chiar Pran-
— 332 —<br />
,cezii se pot lipsi de manufacturatele straine de aur,<br />
,argint 0 matdsuri precum i de materiile strdine<br />
„crude fi lucrate i peste 12-15 ani vor putea prin<br />
,aces t mifloc sel impiedice transportul a mai bine<br />
,de 12 milioane de livre afard din regat qi din<br />
„contra sä atragd in acesta bogatia cea mat lichi-<br />
,dd a Italiei i parte din cea a Spaniel fi Levan-<br />
„tului.”<br />
lar in „Regulamentul general" de la 1597 Laffemas<br />
area castigul pe care-I realizeaza Italienii din<br />
exportul panzelor de aur, argint i matase In Franta<br />
conchide :<br />
astfel prin industria celor cari au trimes in<br />
,Fran(a in a.,9a de mare cantitate panzd de matase<br />
,s'a facut un mare serviciu inamicilor Regelui qi<br />
,Statului, cad au scos din Franta tezaure despre<br />
,car( se spline cd sant nervul rdzboiului. Ida dece<br />
„Regele i poporul sail sant lipsite de mijloace" 1).<br />
Cele de mai sus sant sufictente pentru a ne arata<br />
ca Laffemas este un convins mercantilist, dar mare<br />
adversar al sistemului prohibitionist si din contra<br />
partizan al unui sistem ce se apropie mult de cel<br />
al wbalantei comertuluia, pe care Insa Thomas Mun<br />
11 pune la punct abea cu vre'o 50 de ani mai<br />
larziu 2).<br />
Antoine Montchretien (1576-1621) sau „Monchrestien",<br />
cum iscaleste el mai In urma, erea fiul<br />
maul larmacist.<br />
La 20 de ani publica o tragedie „Sophonisbe",<br />
apoi Inca patru tragedii, o reface pe cea dintai sub<br />
1) Reprodus dupa Rambaud cHistoire des doctrines>, op. cit . peg. 96.<br />
2) Vezi pag. 298 si urm.
- 333 -<br />
un nou titlu, mai publica in 1604 o piesa intitulata<br />
„Hector" §i lucreaza in acela§ timp la o „Histoire<br />
de Normandie", care a fost pierduta.<br />
Un duel, in care-§i omoara adversaru1,11 obliga sä<br />
fuga din Franta.<br />
Se refugiaza in Anglia unde II atrag studiile cu<br />
caracter economic calatore§te §i in Olanda.<br />
Gratie interventiei lui Iacob 1, regele Angliei pe<br />
langa Henric al IV-lea, se poate intoarce in Franta<br />
pe la finele domniei acestuia (1589-1610).<br />
Se casatore§te cu o vaduva bogata §i fundeaza o<br />
otelarie la Aussonne-sur-Loire §i o sucursala la Paris.<br />
Gratie sotiei sale, care erea de familie buna, se<br />
lanseaza in societatea inalta din Caen §i ia titlul de<br />
„ecuyer et sieur de Vasteville".<br />
In 1615 publica faimosul „ Traite d'economie politique".<br />
Asvarlindu-se in luptele de religiune,— se crede cä<br />
de partea protestantilor cu toate ca fusese catolic,—<br />
este ucis inteo lupta langa Falaise, in 1621.<br />
Cum vedem, o viata destul de aventuroasa §i<br />
rodnica in toate directiile, fund data mai ales scurtimea<br />
ei 45 de ani.<br />
Montchretien este cunoscut mai ales prin importanta<br />
pe care Th. Funck-Brentano a dat-o „Tratatului"<br />
sau de economie politica.<br />
Tratatul de economie politica" dedicat Mariei<br />
de Medicis §i lui Ludovic al X111-lea, 1§i datore§te<br />
tiflului o parte din renumele de care s'a bucurat, fiindca<br />
dupa multi autorii, este pentru prima oara cand s'a<br />
intrebuintat expresiunea de „economie politica" pentru<br />
a se desemna studiul chestiunilor economice in<br />
cadrul statului.
— 334 —<br />
Lucrarea este impartita in patru carti !).<br />
In cartea intaia, autorul se ocupa de artele economice,<br />
regulamentul manufacturilor i alegerea mestesugurilor<br />
mai folositoare comunitatilor.<br />
In cartea a doua, se ocupa de comertul interior, de<br />
c!1 exterior si de moneta.<br />
In cartea a treia, se ocupa de navigatie, colonii si<br />
comertul Cu orientul.<br />
lar cartea a patra, este consacrata uncr sfaturi date<br />
printilor asupra caritatii, militiei, finantelor, magistraturii<br />
si multor alte probleme de organizare publica.<br />
Meritele acestei lucrari sant foarte discutate, mat<br />
ales fata de continutul pe care 11 anunta un titiu<br />
thstul de pretentios.<br />
Pe noi, acum, ne intereseaza in special faptul Ca<br />
Monchretien se manifesta ca mercantilist.<br />
„Majestatile voastre sa nu permita, spune el<br />
„In cartea 11 a, — sa se irnporte manufacturate da-<br />
„torate artei oamenilor I nici sa se exporte materii ,<br />
2)<br />
„brute din acest regat.”<br />
El sustine dar principalul procedeu al balantei comertului,<br />
si se arata, de altfel, partizan al multor<br />
procedee mercantiliste restrictive.<br />
Unul din marile merite ale lui Montchretien consista<br />
insa in fi dat seam t ca desvoltarea manufacturilor<br />
este departe de a fi singurul factor de<br />
prosperitate.<br />
Este adevatat, spune el, ca progresele mecanice<br />
usureaza munca si permit marirea productiei si reducerea<br />
pretului de cost al marfurilor, dar aceasta<br />
nu-1 Inpiedica de a vedea canu trebue neglijata. nici .<br />
1) Al caror continut 11 rezumam dupd angliza facAta. de Ram.<br />
baud in .Histoire des doctrines» op. cit. pag. 99.<br />
2) Reprodus de Rambaud
- 335 -<br />
clesvoltarea agriculturii si de a formula, Inca din<br />
cartea 1 o idee loarte justa 1) pe care nu o prea<br />
intalnim pana aci :<br />
„Fericirea oamenilor consista mai ales in bogatie<br />
„§i bogatia este datorita munch".<br />
Cu drept cuvant putem dar considera pe Montchretien<br />
printremercantilisti cu vederi largi.<br />
latä dar cum se prezinta doctrina lui Laffemas<br />
(1545-1612), principalul autor mercantilist francez<br />
al secolui al XVI-lea si aceea a lui Montchretien<br />
(1576-1621), principalul autor mercantilist al secolului<br />
al XV11-lea.<br />
Daca apropiem aceste doctrine de ale lui Bodin<br />
(1520-1596) si Sully (1559-1641),despre cari am<br />
vorbit deja 2), putem conchide spre marea onoare a<br />
doctrinei franceze, mentionata pâna acum, ca daca<br />
importanta stocului monetar 1111 era contestata, aceasra<br />
nu o impiedeca de a manifesta vederi mult mai largi,<br />
mult mai liberale, dealt autorii contimporani din alte<br />
tan, de a nu fi hipnotizata numai i numai de marimea<br />
stocului national de metale pretioase.<br />
Vom vedea ca daca aparenta este alta pentru<br />
Colbert, aceasta se datoireste calitatii sale de ministru<br />
al finantelor.<br />
III. Jean—Baptiste Colbert<br />
A. Consideratii generale<br />
Mercantilismul, inteo forma care se apropie de a<br />
„balantei comertului" a mai fost numit de unii autori<br />
„colbertisin".<br />
1) Rambaud .Histoire des Doctrines. pag. 99<br />
2) Vezi pag. 258 i urm. si pag. 275 $ i urm.
- 336 -<br />
Totusi Colbert este departe de a fi doctrinarut<br />
vre-unui sistem economic.<br />
Ideile lui asupra politicei economice nu le gasim ,<br />
expuse in vre-o lucrare de ansamblu ci raspandite<br />
in documente, rapoarte, memorii, scrisori.<br />
Colbert a fost un ni de actiune, un mare infaptuitor<br />
si daca vrem sa stabilim spre ce „sistem" economic<br />
inclina, trebue sä-i consultam mai de graba<br />
opera de om de stat de cat scrierile.<br />
lath de ce credem util sa stabilim liniile principale<br />
ale acestei opere.<br />
Dar cunoasterea felului in care Colbert a reorganizat<br />
economia franceza mai prezinta pentru noi un<br />
mare interes si din alte puncte de vedere :<br />
vom vedea care era organizarea economica a Frantei<br />
in secolul al XVII-lea, In care, sau in preajma<br />
caruia, traesc un numar de autori francezi despre<br />
can ne-am ocupat, sau ne vom ocupa ;<br />
vom vedea din realitatea faptelor, — careia ii dam<br />
totdeaitna precadere asupra expunerilor „In abstracto",<br />
-- can au fost procedeele intrebuintate in ultima<br />
si cea mai caracteristica forma a mercantilismului<br />
francez.<br />
In fine, a cauta sa stabilim can au fost ideile unui<br />
om de stat fara a cauta sa ne dam seama cum le-a<br />
aplicat, ar insemna a face o cercetare din care ar<br />
lipsi tocmai partea principala.<br />
Vom incepe deci cu cateva scurte date biograf<br />
ice si vom urmari apoi, in rezumat si excluzand<br />
partile ce nu intereseaza economia, — opera lui Colbert,<br />
mentionand, — cand va fi locul,— si unele idei<br />
mai interesante pentru noi, pe can le-a exprimat.
- 337 -<br />
B. Biografie<br />
Jean-Baptiste Colbert (1619-1683) si-a petrecut<br />
tineretea In comert si apoi a devenit secretar al lui<br />
Le Miler, gratie caruia a capatat, in 1649, titlul<br />
de consilier al regelui si care, in 1651,1-a prezentat<br />
cardinalului Mazarin.<br />
In foarte scurta vreme castiga increderea lu Mazarin,<br />
care- i lasa pe mana Intreaga sa avere, evaluata<br />
cam la doua sute de milioane franci aur.<br />
Mai mult Inca : Mazarn Incepe sa-i ceara sfatul<br />
In afacerile publice si In special in administrarea finantelor,<br />
ceeace determina pe Colbert sa-i adreseze<br />
In 1659, un memoriu asupra acestei chestiuni In<br />
care preconiza masuri drastice in contra prevaricatiei,<br />
o mai buna repartitie a impozitelor, un plan de<br />
economii, precum i un plan de desvoltare economica,<br />
de refacere a marinei i incurajare a comertului.<br />
Mazarin nu mai avea nici puterea nici autoritatea<br />
morala spre a Intreprinde asemenea vaste reforme.<br />
Dar murind (1661), recomanda pe Colbert regelui,<br />
se spune, cu urmatoarele cuvinte : „Sire vã datorez<br />
„totul §i cred Ca ma pot achita lath ndu-vci pe Colbert".<br />
Colbert avea 42 de ani.<br />
Regele, care avusese deja ocazia sa aprecieze calitatile<br />
lui Colbert, Ii acorda Increderea sa.<br />
Imediat Colbert Incepe o lupta, darza si de fie ce<br />
moment, in contra lui Fouquet, supra-in tendentul finantelor,<br />
care depasise chiar larga masura obisnuita<br />
in timpul acela In pradarea averii publice si nu se<br />
sfiia sa se Intreaca, In un lux si magnificenta, cu Insusi<br />
regele.<br />
In cateva luni Colbert iese victorios din aceasta
— 338 —<br />
lupta, ceeace nu fusese usor, Fouquet avand foarte<br />
multi partizani.<br />
Postul de supra-intendent al finantelor este suprimat,<br />
Fouquet si alti sant judecati de o „chambre<br />
de justice" special e constituita i condamnati sä restitue<br />
tezaurului o suta zece tnilioane de livre.<br />
Colbert este numit controlor al finantelor.<br />
De ad inainte,—avand si increderea regelui si puterea,—el<br />
incepe sa puna planurile aplicare—, vom<br />
vedea in ce fel.<br />
In 1669, este numit secretar de stat, apoi ministru.<br />
Din acest moment el exercita puterile repartizate<br />
azi intre ministri de finante, de marina, ai coloniilor,<br />
de agriciiltura, lucrari publice, comert, arte si chiar<br />
instructie si interne 1).<br />
Cu un cuvant, adaogand calitatilor de mai sus si<br />
pe aceea de om de mare incredere al suveranului,<br />
Colbert este atotputernic in conducerea economic,<br />
adrninistrativa si politica a Frantei, cu o usoara exceptie<br />
poate pentru politica externa condusa mai<br />
mult de rege.<br />
Din aceasta situatie Colbert trage i foarte mani<br />
avantaje materiale pentru el si familia lui.<br />
Marea dificultate care a apasat tot timpul asupra<br />
lui Colbert a lost nesfarsita nevoe de bani a regelui<br />
si a statului.<br />
Cu to ate ca ridicase enorm veniturile publice, cum<br />
vom vedea, luxul lui Ludovic al XIV-lea, cladirile pe<br />
can le facea si mai ales razboiul contra Olandei<br />
maretele planuri ale regelui, impun lui Colbert sa<br />
1) Vezi articolul lui L. Delttvaud in »Grande enciclopedie» op.<br />
cit. la cuvantul «Colbert «Jean Baptiste» ministre de Louis XIV.
— 339 —<br />
consimta,—nu fara o violenta opunere,--In 1673, la<br />
imprumuturi.<br />
Dupa pacea din 1678 se parea ca totul va putea<br />
reintra in ordine si se vor putea repara dezordinele<br />
financiare din ultimii cinci ani, in care scop Colbert<br />
i-a imediat o Serie de masuri.<br />
Dar cheltuelile merg tot crescand, deficitele se accentuea<br />
za<br />
Toate Incercarile lui Colbert pentru a se diminua<br />
cheltuelile si a se mai usura sarcinile fiscale ale poporului<br />
raman zadarnice.<br />
Colbert, adversar Inversunat al cheltuelilor exegerate,<br />
adversar al planurilor de marire i expeditiilor<br />
rasboinice dorite de rege, apare, din ce in ce mai<br />
mult acestuia ca o piedica in calea politicei pe care<br />
vrea s'o urmeze, ca un turburator al splendorii<br />
luxului de care intelegea sa se Inconjoare.<br />
De pe la 1679 putem spune ca marele Colbert<br />
incepe sä cada in disgratie, influenta lui fiind<br />
inlocuita cu aceea a lui Luvois.<br />
Pe de alta parte urmarirea constanta a abuzurilor,<br />
politica lui de economii, stransa lui administratie,il<br />
facusera antipatic multora i chiar poporului,<br />
Si totgi in 1683, anul In care moare trist<br />
amarat, el adreseaza regelui un ultim memoriu in<br />
care cere reducerea cheltuelilor si a impozitului numit<br />
,la taille" care apasa cel mai greu asupra poporului<br />
de jos.<br />
lata, foarte pe scurt care a fost viata omului, care<br />
dela 1661 si pana la 1679, deci timp de mai bine<br />
18 ani, a tinut in mana o buns parte din destinele<br />
Frantei si a fost principalul creator al stralucitului<br />
n secol al lai Ladovic al XIV-lea".
— 340 —<br />
C. Politica lui Colbert<br />
Pentru a aprecia opera lui Colbert se impune sä<br />
schitam, foarte pe scurt, situatia economica i financiara<br />
pe care o gaseste cand ia in man conducerea.<br />
Domnia lui Henric al 11, subjugat de favorita Diane<br />
de Poitiers, a lui Francisc al 11-lea, regenta Catherinei<br />
de Medicis si ultimii regi din familia de Valois:<br />
Carol al IX i Henric al III lea, erau departe de a<br />
fi contribuit la consolidarea economiei i finantelor<br />
franceze.<br />
Faimosul masacru al hughenotilor in noaptea de<br />
Sf. Bartolomei a avut loc in 1572 si dupa aceasta<br />
luptele de religiune a continuat neincetat.<br />
Henric al IV-lea (1589-1610), ajutat de Sully,<br />
a carui activitate ca ministru s'a incheiat, cum am<br />
vazut 1), la moartea regelui pe care-I servise, — au<br />
facut mult pentru a pune ordine in finante si a imbunatati<br />
situatia economica a Frantei si in adevar se<br />
poate constata o sensibila ameliorare fata de starea<br />
de lucruri de pana atunci.<br />
Dar Ludovic al X111-lea, devenit rege, la varsta de<br />
noua ani sub tutela mamei sale Maria de Medicis,<br />
atat de .slaba si influentabila, declarat major la 13<br />
ani, este dominat de ministri slabi, pana in 1624,<br />
cand incepe sa se afirme puterea lui Richelieu, care<br />
moare Insä In 1642.<br />
Succesorul sau, Mazarin, este departe insa de a-1<br />
egala.<br />
Ludovic al X1V-lea, devenit rege, sub tutela mamei<br />
sale, Ana de Austria, la varsa de 5 ani, in 1643,<br />
vede razboaele si turburarile continuand i ia con-<br />
1) Vezi pag. 276.
- 341 -<br />
dacerea efectiva a Frantei, abea dupa moartea lui<br />
Mazaria, in 1561.<br />
,latta dar Ca tulip de o jumatate de secol, de la<br />
moarte,a lui Henric al 1V-lea i pAna la 1661, situatia<br />
economica si financiara a Frantei nu gaseste prilei<br />
de indreptare.<br />
Siguranta indispensabila desvoltarii economice erea<br />
departe de a domni. Din contra trupele de tot felul<br />
can circulau de la tin capat la altul al tarii, luptele<br />
date in interiorul ei, descurajau once intreprindere<br />
serioasa.<br />
Nici pa.za oraselor nu erea suficient de asigurata,<br />
mai ales in timgul noptii.<br />
Pe langa nesiguranta, agricultura mai erea greu<br />
lovita de repetate rechizitii si de masurile drastice<br />
ale autoritatilor pentru a obtine vanzarea cerealelor<br />
pe preturi mid.<br />
Jar in ceea ce priveste finantele, este destul sä cunontem<br />
doua cifre ca sä ne dam seama de intinderea<br />
pradaciunilor: in 1661, din 84 de milioane de<br />
livre efectiv incasate, numai 32 de milioane intrau<br />
efectiv in tezaur, iar dezordonate scutiri de impozite<br />
aveau de rezultat ca intreaga sarcina fiscala apasa<br />
asupra poporului de jos, redus in cea mai trista<br />
sitnatie.<br />
lata, in scurte cuvinte ce a gasit 'Colbert, caruia<br />
i se impunea sarcina sdrobitoare de a trasforma Franta.<br />
Asanarea finantelor erea desigur prima directie<br />
in care Colbert trebuia sä lucreze.<br />
Am vazut dela cum incepe lupta contra defraudatorilor,<br />
el 0 continua apoi cu energie, „la chambre<br />
de justice" functionand pana in 1669 si and
— 342 —<br />
pedepse foarte grele, pana la munca silnica si spanzura<br />
toare.<br />
Suprima apoi o surna de oficii de finante declarä<br />
pe eele conservate „casuels" adica viagere, sau chiar<br />
reVo ca bi le.<br />
Urmareste in toate directiile, cu energ,fie, ca statul<br />
4). reintre in drepturile de can fusese lipsit in mod<br />
usuratec, creand in 1667 si o comisiune speciala Cu<br />
scop de a readuce in patrimoniul statului partile din<br />
domeniul public alienate in mod neregulat sau<br />
zurpate.<br />
Reorganizeaza contabilitatea publica.<br />
15n „buget', sau cel putin vre'un sistem de a se<br />
cauta echilibrarea intre cheltueli si venituri, nu exista.<br />
Colbert intocmeste „des etats de prevoyence" in<br />
cari ereau trecute veniturile si cheltuelile probabile.<br />
Perceperea impozitelor se facea prin concesionati<br />
„fermiers generaux", can obtineau aceste banoase<br />
exploatari prin tot felul de favoruri.<br />
Colbert restabileste licitatia publica pentru acordarea<br />
concesiunei.<br />
Statul, mereu in mare nevoe de bani, obtinea, dela<br />
incasatorii de impozite, avansuri asupra impozitelor .<br />
de Incasat.<br />
Colbert ii obliga sä remita statului „obligatii" cu<br />
scadenta de 15 luni, gratie carora statul isi putea<br />
procura fondurile necesare fara a le mai fi dator.<br />
Gratie acestor masuri si altora de mai mica importanta,<br />
aparatul fiscal este reorganizat ; ordinea si<br />
cinstea domnesc, — bine inteles in masura posibila.<br />
In vremea aceea, in administrarea finantelor publice.<br />
De o importanta si mai mare era sistemul de impunere.
— 343 —<br />
Biserica, nobilii, pamanturile nobile, clerul, erau<br />
scutiti de impozitele directe si Colbert nu putea<br />
sthimba aceastA stare de lucruri.<br />
Nu,. , el a procedat la o severa revizuire a scutirilor<br />
§i readucand in categoria contribuabililor o<br />
sum& de falsi nobili i pamanturile lor, suprima<br />
unOr orase i districte.<br />
Pe de elta parte, el cauta sä creeze i sa augmenteze<br />
unele Itnpozite indirecte can apasau asupra celor<br />
mai avuti; de e)cemplu veniturile din impozitele pe<br />
cartile de Joe, eaft4t, vin, loterii, trec repede dela un<br />
jumatate la peste doua zeci i unu de mix<br />
lioane anual.<br />
In schimb reduce i reorganizeaza impozitele<br />
cari apasau mai greti Niracimea, In special ,la<br />
gabelle" Ompozitul pe sat i ,la taille", impozitul<br />
personal, pe care incearct chiar sa-I transforme<br />
in impozit real in unele provine,a, concomitent cu cadastrarea<br />
proprietatilor.<br />
Rezultatui acestui ansamblu de Masud n'a intarziat<br />
sa se manifeste : dupa cinci an activitate al<br />
lui Colbert, totalul incasarilor din irnpotite trece de<br />
la 84 la 95 de milioane de livre anual, jar In tezaur<br />
intra. efectiv 63 de milioane de livre anal in loc<br />
de 32.<br />
Veniturile ereau astfel dublate cu toate ca totalul<br />
irnpozitelor percepute crescuse foarte putin i ca O.<br />
pulatia saraca fusese degrevata intr' o larga mastlra.<br />
Colbert s'a ocupat, bine-inteles, de a pune ordine<br />
si in cheltueli.<br />
0 surna de pensiuni, ajutoare date unor nobili prin<br />
favoruri, sant suprimate, se pune ordine i econo.<br />
mie in cumparaturile facute de stat ; dobanda legala
-- 344 --<br />
si deci si-a rentelor de stat este redusa dela 51/9<br />
la 5°/ a .<br />
Gratie tuturor acestor masuri „deficituP care atingea<br />
70 0/ 0 din totalul incasarilor, dispare Cii desavtirsire,<br />
— cu o exceptie pentru anul 1670, — pana iii<br />
1672, cand dupa cum am aratat deja, Colbert este<br />
fortat a consimti sa se recurga la impruniut pentin<br />
acoperirea cheltuelilor necesare sustinerli razboiulut<br />
contra Olandei, inceput Inca din 1667.<br />
Cerintele enorme de bani ale domniei fui Ludovic<br />
al XVI-lea i desechilibrul financiar care unneaza<br />
dupa 1673, nu-1 dezarmeaza pe Colbert.<br />
Dupa 1678 incepe a proceda la repararea neajunsurilor<br />
financiare cauzate de razboae si made &el--<br />
tueli facute de Ludovic al X1V-lea : reduce din non<br />
„la gabelle" i „la taille" can fuse sera urcate intre<br />
timp, reduce din nou la 5% dobanda, care se ridicase<br />
si ea mult, restabileste ordinea acolo uncle ea<br />
slabise.<br />
In 1682 restituise sau convertise 90 de mil -wane<br />
de livre din imprumuturile facute.<br />
Trebue sä mai mentionam ca tot Colbert a hat<br />
masuri de reorganizare finantelor comunafe.<br />
Dizgratia si moartea au pus apoi capat aceetei iui-<br />
si chibzuite opere financiare, care ar fi fost singura<br />
suficienta ca sä ne indrituiasca a considera pe Colbert<br />
ca principala coloana pe care s'a ridicat splendoarea<br />
domniei lui Ludovic al XlV-lea.<br />
Administraga interioard nu a lost lipsita de atentia<br />
lui Colbert.<br />
lnceputul II face cu Parisul, unde cu consursul Jul<br />
La Reynie, pentru care se creaza functinnea de
- 345 -<br />
TI lientenant de police" restabileste, in primul rand<br />
siguranta, gratie ,unor garzi de zi si de noapte si<br />
ikrnünärü orasului in timpul noptii cu 5.000 de felinare<br />
(mare inovatie!).<br />
Apoi masuri asemanatoare se iau si in principalele<br />
*raw din provincie.<br />
In general, administratia interioara este reorganizata<br />
pe bazele serioase si mai ales in vedere de a<br />
se inlatura concusiunea si dezordinea.<br />
Calle de comunica fie erau in stare foarte rea si<br />
refacerea lor a preocupat pe Colbert in mod deosbiL<br />
Sp oselele sant considerabil ameliorate; se creaza<br />
senricii permanente si rapide de posta i caiatori.<br />
Gratie lui Colbert, Pierre Paul Riquet a putut<br />
inc.eapa, in 1666, constructia marelui canal din<br />
Languedoc, terminat in 1681, vase luni dupa moartea<br />
ini Riquet.<br />
Acest canal a costat 34 de milioane franci aur si<br />
leap, pun Garona, marea Mediterana cu Oceanul<br />
Atlantic.<br />
Vdmile interioare constituiau o foarte serioasa<br />
piedica in calea desvoltarii comertului si unificarii<br />
economice.<br />
Colbert ar fi volt sa le suprime Cu totul, dar nu<br />
a reusit.<br />
A haft totusi un mare pas inainte in aceasta directie<br />
suprimandu-le intre 14 provincii si mentinan-<br />
numai ?litre 5 provincii, intre_cari era impartit<br />
intregul teritoriu.
-- 346 --<br />
El a mentinut Insa sistemul „des pays a l'instar<br />
de l'etranger", adica, din punct ,de vedere vamal,<br />
anumite parti din teritoriul francez erau considerate<br />
ca nefacand parte din teritoriul francez. -<br />
Probabil ca s'a isbit, in aceasta directie, de puternice<br />
interese locale precum i de interese fiscale,<br />
In favoarea carora a fost continuat acest sistem.<br />
Reglementarea muncii a lost una din partite cele<br />
mai discutate ale activitatii lui Colbert.<br />
El a procedat la o stricta reglementare a munch.<br />
Regimul corporativ a fost reorganizat si generalizat.<br />
Monopolul corporativ este extins multe orase<br />
unde Inca nu exista.<br />
Acest monopol este extins i la oare-care distanta<br />
dincolo de zidurile oraselor ca sa se aplice i in<br />
nrgurile periodice ce se tineau, de obiceiu, in aceasta<br />
zona precum i fata de meseriasii ce s'ar fi stabilit<br />
in imediata vecinatate a oraselor si ar Ii cautat<br />
sa concureze pe cei ce faceau parte din corporatiile<br />
orasenesti.<br />
Vechile ,regulamente de fabricatie" se aplica din<br />
nou Cu strictete si se creaza altele noi, prin edictele<br />
din 1666 si 1669, precum i prin „instructiunea" din<br />
1671 in 317 articole, asupra vopsitulii lanei si altor<br />
lucrari.<br />
Desigur ca interesul fiscal,— avand in vedere yeniturile<br />
pe cari tezaurul le obtinea din taxele stabilite<br />
asupra corporatiilor i mesterilor si din acordarea<br />
unor noi monopoluri,— a lost una din cauzele principale<br />
cari l'au determinat pe Colbert sa ia asemenea<br />
masuri.
- 347 -<br />
Fapt este ca reg1ementarea muncii a fost atat de<br />
stricta i multipla in cat Colbert a fost acuzat In<br />
urma a fi confirmat ca „dreptul de a munci" este<br />
un drept „domanial" adica un drept pe care numai<br />
statul 11 putea acorda.<br />
Ca prim autor al unei asemenea masuri este indicat<br />
Henric al III-lea.<br />
La acreditarea acestei opinii a contribuit Le Trosne,<br />
care in „de ?Administration provinciale et de la<br />
reforme de Pimptit" ed. 1779, spune Ca, printr'un<br />
edict din 1583, Henric al III-lea ar fi declarat dreptul<br />
de a munci ca „domanial".<br />
De asemenea Turgot, in preambulul edictului din<br />
6 Februarie 1776, vorbeste despre timpul ,in care<br />
„cateva persoare sutineau ca dreptul de a munci era<br />
„un drept regalian pe care printul putea sa-1 vanda<br />
„supusii trebuiau sa -1 cumpere".<br />
Fata de marea autoritate a acestor autori, problema<br />
merita un examen serios.<br />
Excelentul autor dupa care reproducem citatele de<br />
mai 9us 1), crede ca Le Trosne si Turgot au exagerat,<br />
de oarece Henri at Ill-lea a luat o masura pur<br />
fiscala percepand ca „clomaniala" o taxa pe care o<br />
percepuse pana atunci un ofiter civil „regele mercierilor",<br />
pentru exercitiul anumitor feluri de comert.<br />
Iar in secolul al XVII lea, continua d-sa, Colbert<br />
nu putea considera aceasta chestiune ca transata in<br />
principiu, dar el acorda oarecari privilegli can impiedicau<br />
concurenta. Aceasta, de altfel, se face si azi<br />
cand se acorda privilegii pentru exploatarea unor<br />
brevete de inventiuni, cteace impiedica pe altii de a<br />
1) Zarnbaud gl-Fstoire des Doctrines» op. cit. pag. 106.
- 318 -<br />
folosi asetnenea procedee, chiar dad ar dovedi<br />
le all inventat, fan sa fi cunoscut brevetut. )<br />
In ceea-ce ne priveste, vedern chestiunta hi media<br />
urmator.<br />
Dreptul de a executa once let de munca a fost<br />
si este si azi supus unor numeroase resttictii. Azt,<br />
de exemplu, nu oricine poate exercita profesimite de<br />
medic, avocat, chiar daca ar avea cunostintete nemsare<br />
pentru aceasta, nu oricine poate deschide<br />
farrnacie, chiar daca are toate diplornete de capacitate<br />
necesare si asa mai departe.<br />
Mai mult, exercitiul multor profesiuni este atat de<br />
greu impus in cat taxele sant prohibitive pentru<br />
multi ce au talentul, diplomele chiar, dar n'au miiloace<br />
suficiente.<br />
Nici azi chiar, exercitiul dreptului de a mud in<br />
once directie nu este fiber.<br />
Cu atat mai putin in timpul lui Colbert pentnica:<br />
exercitiul anumitor profesiuni in anumite iocalitati<br />
constituia un privilegiu acordat numai unora;<br />
anumite munci, de exemplu vopsirea stofefor, iretrebuiau<br />
facute conform unor precise dispozitii regulamentare;<br />
dreptul de a crea anumite intreprinderi trebnia<br />
obtinut dela stat.<br />
Principiul erea dar tot Jthertatea awned% dar<br />
restrictiile au fost dud mai mici, cand mai mart ca<br />
tocmai pe timpul lui Colbert.<br />
In stabilirea acestor restrictii el a fost nasal; Tub<br />
primul rand de interesul fiscal, dar poate ca *i de<br />
cel economic al unificarii §i progresului general fortat.<br />
„Regulamentele lui Colbert au transformat in lee<br />
,generale procedeele cele mai perfectionate pe call
— 349 —<br />
au putut sa le , descopere primii fabricanti din Eu-<br />
„ropa, procedee pe can rutina, Inca a tot puternica,<br />
„le-ar fi respins Inca timp de generatii intregi: aceste<br />
„regulamente ofereau, in acelas timp, cumparatorilor<br />
„cele mai puternice garantii de cinste a comertulul<br />
„si de calitate a produsului” scria Henri Martin ')<br />
Avantajele acestea ereau departe de a fi fost de<br />
despretuit Intrun timp cand, din cauza Incetinelii<br />
comunicatiilor, rutina erea a tot puternica si cumparatorul<br />
in imposibilitate de a se documenta suficient<br />
sau de a alege Imre mai multe produse.<br />
Totusi vont vedea ca intregul sistem de restrictii pe<br />
can l'a stabilit nu va impiedica pe Colbert sa formuleze<br />
opinii liberate in materie de munca.<br />
Manufacturile, i industria in genere s'au bucurat<br />
de un foarte mare sprijin din partea lui Colbert.<br />
Manufactura regala de covoare, prima creiata In<br />
Franta, la Luvru in 1604, este transferata intro casa<br />
numita „la Savonnerie" i reorganizata de Colbert.<br />
In timpul lui Francisc I, Giles Gobelin fundase<br />
la Paris, in n faubourg Saint Marcel" o manufactura<br />
de vopsit lana. In 1667, sub impulsiunea lui Colbert,<br />
Ludovic al XIV-lea o cumpara, o transforma In manufactura<br />
de covoare, incredinteaza directiunea ei<br />
pictorului Lebrun da numele lui Gobelin.<br />
In afara de aceste doua manufacturi de stat, se<br />
mai creeaza Insa si altele, numite „regale".<br />
Acestea ereau insa intreprinderi particulare, patentate<br />
de rege, bucurandu-se de anumite avantaje printre<br />
can scutiri de impozite pentru Intreprindere<br />
1) Citat de L. Delavaud in Grande Enciclopedies) op. cit. la<br />
articolul «Colbert>, Jean Baptiste, ministre de Louis XIV.
- 350 -<br />
lucratori, subsidii din partea statului sau din caseta<br />
particulara a regelui si altele.<br />
Mai ereau si . manufacturi priveligiate numai prin<br />
acordarea unui monopol.<br />
Se fa.cea tot felul de sacrificii pentru a atrage lu-<br />
cratorii straini specialisti, a pune mana pe secretele<br />
de fabricatie, cum a fost cel englez al caliri otelului,<br />
jar pe de alta parte se edictau pedepse severe contra<br />
lucratorilor francezi can si-ar ft exercitat arta in stra-<br />
inatate sau ar fi tradat secrete de fabricatie.<br />
Nici un sacrificiu nu a fost dar socotit prea mare<br />
pentru a asigura desvoltarea<br />
In acelas sens a fost indreptata si politica de aprovizionari<br />
a statului: toate materialele trebuiau sa<br />
fie de origina franceza in afara de unele metale si<br />
piese de lemn.<br />
Rezultatele au fast stralucite : se infiinteaza ma-<br />
nufacturiie de la Beauvais (1664) (covoare), Abbe-<br />
ville) Louviers, Elboeuf (stofe) si multe alte tesatorii<br />
metalurgii, sticlarii. In 1669, 44.000 de razboae ereau<br />
intrebuintate pentru tesutul lanei.<br />
Regimul vamal i comertul exterior ereau conduse<br />
dupa principii net mercantiliste.<br />
Exportul metalelor pretioase ramane prohibit.<br />
Se prohibeste importul cator-va obiecte straine de<br />
lux de exemplu : in 1666 si 1667 dantelele si fireturile<br />
de aur si argint.<br />
Prin tariful din 1667, taxele de import asupra<br />
fabricatelor straine sant dublate.<br />
De asemenea se maresc si taxele de export asupra<br />
materiilor prime.<br />
In schimb se reduc taxele de import asupra materiilor<br />
prime si unor produse tropicale.
- 351 -<br />
Pe langa politica colonial, despre care vom vorbi<br />
Indata, Colbert face tot pos4oilul pentru a desvolta<br />
exportul francez reusind a-i da o mare extensiune<br />
in special in Levant si 'Ana in Armenia si Persia.<br />
Marina de razboi cat si aceea de comert au<br />
preocupat pe Colbert Cu atat mai mult cu cat Franta<br />
nici nu conta in aceasta privinta in fata Olandel,<br />
avand, cum scria Insusi Colbert ambasadorului Frantei<br />
in Olanda, vre'o 5-600 de vase f4a de aproximativ<br />
16.000 olandeze. ')<br />
Colbert fundeaza portul Rochefort, Intareste si<br />
Dunkerque, creeaza turnatorii de ancore i tunuri, Ii<br />
asigura, prin relatiile cu Suedia si Norvegia, lemnul<br />
necesar constructiei vaselor, ordonand sa se cerceteze<br />
si posibilitatile de a se Intrebuinta si lemnul francez<br />
In acest scop.<br />
Constructiile vaselor ia imediat mare avant si se<br />
face cu o repeziciune uimitoare ; de exemplu la Rochefort<br />
Inteun singur an, 1671, se construesc 13<br />
vase tie razboi si se armeaza 31.<br />
In 1651, marina de razboi franceza, numara numai<br />
30 de vase de lupta, peste zece ani trece la 196 de<br />
vase si apoi, in 1683, cand moare Colbert, la 276<br />
de vase.<br />
Paralel cu constructia de vase sant organizate<br />
arsenalele si toate stabilimentele necesare marinei.<br />
Dar vase fara echipagii bune, nu Inseamna nimic.<br />
Recrutarea echipagiilor era defectuoasa i disciplina<br />
lasa mult de dorit. ,<br />
Colbert, prin ordonanta din 1668, este fondato- .<br />
rul sistemului „inscriptiei maritime", care a asigu-<br />
1) Vezi textul la pag. (mercantilismul englez)
- 352 -<br />
rat Frantei echipagii pricepute compuse din oameni<br />
familiarizati cu marea.<br />
In 1685, inscriptia maritima. da Frantei 78.000 de<br />
marinari.<br />
In fine, Colbert creaza. o scola. de hydrografie,<br />
una de „gardes-marines" si cauta sa atraga in marina.<br />
ofiteri cat mai straluciti, atat dintre nobili, cat<br />
si din buni capitani ai marinei de comert.<br />
Grape protectiei marinei de razboi se putea desvolta<br />
i cea de comert.<br />
Pentru a se putea atrage in aceasta. directie activitatea<br />
claselor de sus, un edict declara 0 exercitarea<br />
comertului maritim nu constitue o derogare de<br />
la regulile onoarei pe can trebue SA le urmeze nobilimea,<br />
far regele prezideaza el insusi consiliul de<br />
comert, infiintat in 1664.<br />
Statul acorda prime constructorilor si armatorilor<br />
de vase de comert maritim, celor ce efectuau anumite<br />
transporturi.<br />
In fine politica coloniala si de expansiune cornerciala<br />
dusa de Colbert, da marinei de comert ocazia<br />
sa se desvolte.<br />
Politica coloniald nu putea sa nu fie, in ansam-<br />
blul operii lui Colbert, una d n partile principale.<br />
Canada, Acadia, Terra-Nova, Saint Pierre si Mi-<br />
quelon formau ,Noua Frantd".<br />
Saint Domingue, Martinica, Quadelupa, Tobago,<br />
Barbada, rascumparate dela particulari, formau in<br />
Antile tin adevarat imperiu colonial francez.<br />
Tot colonii franceze erau si Cayenne, in Guyanne.<br />
In Africa, Franta avea Fort-Louis In Senegal, Bour-<br />
bon si Madagascar.
- 353 -<br />
In India avea Pondichery.<br />
Colbert a fost acuzat de a nu fi urmat o politica.<br />
coloniala bine definita.<br />
Fapt este ca pentru a asigura desvoltarea coloniilor<br />
si unui comert favorabil rnetropolei, el aratase,<br />
Inca din 1653, nevoia de a se urma o anumita. politica<br />
coloniala si a Intrebuintat sistemul marilor cornpanii<br />
si toate mijloacele cari i s'au parut potrivite.<br />
Pentru exploatarea coloniilor din America de Nord<br />
se fundase, Inca din 1590, compania Acadiei si Canadei,<br />
jar pentru comertul cu Sumatra, lava si insulele<br />
Moluce, se crease o companie in 1600.<br />
Era o aplicatiune a sistemului marilor campanii<br />
centralizate.<br />
Dar Richelieu revine la sistemul privilegiilor multiple<br />
pentru exploatarea unor teritorii mai putin Intinse<br />
i pe termene mai scurte, Intre 15-20 de ani.<br />
Intre 1626-1645 se creaza. multe i concesiunia de<br />
acest sot<br />
Acest sistem 11 gaseste In fiinta Colbert, care revine<br />
la sistemul marilor companii centralizate.<br />
In 1664 se creaza marea Campanie a Indlilor<br />
Orientale, pentru care se strang subscriptii cu concursul<br />
activ al guvernului §i careia i se acorda monopolul<br />
comertului cu Indiile, dreptul de a ocupa si<br />
coloniza Madagascarul precum i adevarate drepturj<br />
politice ca cel de ,haute, moyenne et basse justice'<br />
asupra indigenilor, dreptul de a declara razboi sau a<br />
face pace cu triburile indigene.<br />
In acela§ an se fundeaza si Compania Indiilor<br />
Occiclentale, care da. rezultate foarte proaste §i este<br />
disolvata In 1674.<br />
Jetoria Doctrinelor Economice 23
— 354 --<br />
Pe de alt parte nici Compania Indiilor Orientale<br />
nu reue*te opera de colonizare a Madagascarului si<br />
Colbert este suit sä revie in oare-care masurd la sis-<br />
temul companiilor multiple.<br />
In timpul lui Co'bert, Franta nu a aplicat sistemul<br />
pactului colonial si libertatea de desvoltare a colo-<br />
niilor a fast destul de larga.<br />
Monopolul a inlaturat pe straini, dar In cele mai<br />
multe colonii nu a impiedecat pe colonii francezi sa<br />
creeze once fel de Intreprinderi.<br />
Bine inteles Insa ca once transporturi maritime<br />
erau rezervate companiei concesionare.<br />
Fapt este ca In t mpul lui Colbert coloniile frau-<br />
ceze cunosc o epoca de mare prosperitte si con-<br />
tribuesc, in cea mai larga masura, la desvoltarea<br />
comertului maritim francez.<br />
Agricultura, In fine, ar fi fast cu totul neglilata<br />
de Colbert.<br />
Fapt este ca In timpul rascoalelor Frondei, mize-<br />
ria in Franta era foarte mare, jar graul extrem de<br />
scump.<br />
Colbert provoaca importul de grau strain, apoi de<br />
la 1669 si pana la 1685, autoriza, in 9 ani, iarasi<br />
importul graului,<br />
Pe de alta parte, circulatia i vanzarea cerealelor<br />
In interior erau supuse la multe restrictii, ceea ce<br />
bine-inteles, nu putea incurala agricultura.<br />
Colbert a luat insa i oare-cari rnasuri in favoarea<br />
agriculturii : vitele de munca nu puteau fi vandute<br />
pentru neplata impozitelor sou datorii, s'au admis<br />
oare-cari degrevari fiscale, ridicarea taxei de import<br />
pentru vite suprimarea taxelor can se percepeau la<br />
trecerea vitelor dintr'o provincie intr'alta.
-- 355 ---<br />
Una din marile sale opere in aceasta directie este<br />
„l'ordonance des wax et forets" din 1664, prin care<br />
se asigura rationala conservare a paduriior i un bun<br />
regim pentru ape.<br />
Legislatia, datoreaza mult lui Colbert: in 1667<br />
apare ordonanta civila, in 1670 cea criminala, In<br />
1681 aceea a marinei, un edict din 1672 reorganizeaza<br />
regimul ipotecar, ordonanta din 1672 reglementeaza<br />
jurisdictia starostelui negustorilor, jar justitia<br />
senioriala este suprimata in Paris In 1674.<br />
Ineurajarea artelor i literilor nu a gasit in Colbert<br />
un adversar, Cu toate ca nu i-ar putea Ii atribuita.<br />
Dar el a secondat pe rege In aceasta.' directie.<br />
Am rezumat, cat am putut mai sistematic, diversae<br />
laturi ale politicei economice a lui Colbert.<br />
Examinand procedeele pe can le-a intrebuintat putern<br />
conchide ca activithtea lui a fast dominata de<br />
preocuparea satisfacerei necesitatilor financiare, dar<br />
aceasta prin aplicarea unor principii de ordine, bunã<br />
gospodarie si dreptate.<br />
Administratia interioara, caile de comunicatie sant<br />
enorm ameliorate suprimarea partiala a vamilor<br />
interioare contribue si ea la unificarea si desvoltarea<br />
economica.<br />
Reglementarea muncii este restrictiva si indreptata<br />
:->:3 re favorizarea meseriasilor i negustorilor constituiti<br />
in asociatii destul de inchise.<br />
Manufacturile i desvoltarea industriala in general<br />
sant cat se poate de favorizate.<br />
Regimul vamai extelior, desvoltarea marinei, po-
- 356<br />
litica coloniala sant conduse dupa principiile politicei<br />
mercantile ale balantei comertului.<br />
Agricultura nu este napastuita din principiu dar -<br />
sufere consecintele unui regimm al carui scop este<br />
In primul rand desvoltarea industriala (in sens larg><br />
comerciala.<br />
Politica lui Colbert a fost Indreptata dar inteun ,<br />
sens net mercantilist, jar n unele procedee se Indreapta<br />
spre protectionism.<br />
Spunem numai : in unele procedee, fiindca vont ,<br />
,<br />
vedea Ca scopul suprem ramane tot marirea stocului<br />
Santem dar indrituiti sa tragem din politica lui<br />
Colbert concluzia ca el a fost nu numai un infaptuitor<br />
al politicei mercantiliste, stabilita in linii mad ,<br />
prin edictul dat, In 1603, de Henric al IV-lea, dar<br />
un precursor al protectionismului industrial de mai<br />
tarziu.<br />
Trebue sa mai relevam, in fine ca politica lui Colbert<br />
a fost ensentialmente aetatiste.<br />
Cum am vazut, statul este amestecat In toata activitatea<br />
economica: restrictii In unele directii, incurajari,<br />
subsidii, privilegii, monopoluri intealtele<br />
controleaza si indrumeaza toata activitatea ecoriomica<br />
spre anumite scopuri.<br />
Centralizarea este regula, ea se Intinde si pana la,<br />
fundatiile cantabile din can se creaza ales hopitaux -<br />
generaux".<br />
lata politica lui Colbert, cu calitatile i defectele<br />
ei.<br />
Unii au laudat-o, alp au criticat-o acuzand-o, Ia<br />
special ca a descurajat initiativa particulara i agrigricultura.<br />
monetar.
- 357 -<br />
Descurajarea agriculturii nu este deck un efect al<br />
aplicarii sistemului mercantilist.<br />
In ceeace priveste „etatismul" el trebue judecat in<br />
lumina timpurilor cand a fost aplicat.<br />
Noi nu ezitam sa ne exprimam convingerea ca radicala<br />
transformare a economiei franceze avea nevoe<br />
de o puternica r lovitura de bid' (coup de fouet) pe<br />
care numai puterea statului putea sa o dea.<br />
Ca un asemenea sistem nu este de dorit ca perpermanent<br />
santem de acord, dar ca a dat minunate<br />
rezultate sub impulsiunea lui Colbert, nu putem sa<br />
nu o recurioastem.<br />
D. Doctrina lui Colbert<br />
Doctrina lui Colbert este foarte sensibil diferita<br />
de politica lui.<br />
Aceasta nu este o iriconsequenta.<br />
Colbert a guvernat si guvernand este foarte greu<br />
a se aplica intocmai ideile formulate sub forma de<br />
teorie. Adevarul acesta este prea evident ca sa fie<br />
nevoe sa mai insistam asupra lui; cati „liberalia<br />
„sociali,Fti" nu au fost acuzati de reactionarism and<br />
au venit la putere?<br />
Dar Colbert exercita, cum am spus, cam atributiunile<br />
repartizate azi ministrilor de firiante, marina,<br />
colonii, agricultura, lucrari publice, comert, arte, instructie,<br />
interne, etc.<br />
Dintre aceste atributiuni, aceea care l'a obsedat<br />
"fatalmente pe Colbert a fost cea de ministru de finante.<br />
„Minstrul de finante se arata mereu sub ceeace<br />
r am putea numi azi ministrul comertului §i prosperirtatea<br />
in loc de a-i apare ca un scop, nu-i aparea
— 358 ---<br />
decat ca un mijloc de a sluji politica marelui rege",<br />
spunea, cu drept cuvant un distins istoric al doctrinelor<br />
').<br />
In discursurile i memoriile sale Colbert se arata<br />
mutt mai liberal de cat In masurile pe can le ia.<br />
Astfel inteun discurs al sau, Colbert se declara partizan<br />
n al noilor stabilimente can sant totdeauna<br />
„avantajoase pentru popor" §i adversar „al privili-<br />
„giilor can constrang in totdeauna comerful .,si<br />
„libertatea publica”.<br />
Si totusi cine le-a constrans mai mult de cat<br />
Colbert?<br />
Chiar si protectia acordata industriei trebuia sa<br />
fie temporarei In intentia lui Colbert.<br />
Vorbind negustorilor lyonezi, el le spune ca are<br />
intentia sa le retraga mai tarziu „carjele pe can<br />
le imprumutase" 2) vorbind astfel intocmai cum va<br />
vorbi, mai tarziu cum mult, Friederic List<br />
Colbert pozeaza astfel In liberal.<br />
Ceeace nu se poate nega ins, este ca erea un<br />
mercantilist convins ; convins mai ales prin necesitatile<br />
financiare ; daca nu sant multi bani in tara de<br />
unde s'ar gasi multi bani pentru tezaurul public?<br />
Astfel se explica mentinerea stricta a ordonantei<br />
din Orleans, din 1561, elaborata de cancelarul „de<br />
?Hospital" care interzicea exportul de monete<br />
pedepsea contraventiile cu o amenda reprezentand<br />
impatritul sumei al carei export se incercase.<br />
Astfel se explic a. fraza lui ramasa celebra Ca:<br />
nnumai abunden(a de aur si de argint deosebeste<br />
1) Rambaud «Histoire des Doctrines' op. cit. pag. 108.<br />
2) Idem pag. 105.<br />
Rambaud «Histoire des Doctrines" op. cit. pag. 108.
— 359 —<br />
„un sfat in marire i putere" precum i parerea<br />
lui de rau ca : „12 pana la 18 milioane de livre<br />
„ies in fie-care an din regat pentru marfuri straine" ').<br />
Tot Colbert scrie unuia din agentii sai din Rouen,<br />
cu privire Ia sosirea unui transport de aur de<br />
un milion de livre dela Cadix :<br />
„Am fost putin mirat ca nu am primit aceasta stire<br />
„dela Dv., care stiti ca nimic nu poate If mai agreabil<br />
„regelui de cat asemenea tiri. Nu omiteti dar in<br />
„viitor Sa le transmiteti" 2).<br />
E. Concluzii<br />
Asa dar, in eonvingerile lui, Colbert a lost mercantilist,<br />
pentru el abundenta de aur i argint In<br />
regat ramane supremul scop economic.<br />
Dar nu cumva a lost „protectionist' ?<br />
Credem ca nu-I putem numi ast.fel cu toate ca<br />
adesea, cand vorbeste de desvoltarea industriei formuleaza<br />
principii protectioniste, pen truca seopul pentru<br />
el ramane cel mercantilist desvoltarea industriei<br />
nu este de cat un mijloc, subordonat acestui scop;<br />
pe cata vreme In regimul protectionist scopul 11 constitue<br />
insasi desvoltarea industriala.<br />
Cu atat mai mult am putea gasi, printre procedeele<br />
politicei lui Colbert multe din cele ce se vor<br />
aplica mai tarziu in regimul protectionist, ceeace nu<br />
schimba insa concluziile noastre de mai sus.<br />
Asemanarea, sau chiar identitatea, provine din aceea<br />
ca desvoltarea industriei a fost considerata ca tnijlocul<br />
cel mai potrivit de a atrage repede foarte<br />
multi bani in tail.<br />
1) Rambaud «Histoire des Thotrines. pag. 108-100.<br />
2) Rambaud «Histoire des Doctrines' op cit. pag. 108.
- 360 -<br />
De altfel daca aruncam o privire asupra politicei<br />
aplicata de Colbert vedem ca el a recurs §i la multe<br />
alte procedee din sistemul balantei comertului.<br />
Regimul vamal este tipic mercantilist.<br />
Desvoltarea „fortata" a marinei, de asemenea.<br />
Politica coloniala tindea spre acela§ scop. Daca<br />
nu s'a putut Intrebuinta §i sistemul pactului este<br />
probabil fiindca cele mai multe colonii erau in epoca<br />
de constituire. S'a Intrebuintat deci sistemul companiilor,<br />
utilizat §i de Anglia.<br />
Ieftinirea capitalului a fost, de asemenea urmarita<br />
de Colbert, care a redus In mai multe randuri doban<br />
da legala.<br />
In fine, gasim „neglijarea agriculturei" mai mult<br />
Inca deck au permis'o „landlorzii" In Anglia.<br />
lata de ce putem spune Ca tabloul desvoltarii economice<br />
a Frantei, pe care l'am prezentat in rezumat,<br />
in timpul lui Colbert, poate fi considerat, in acela§<br />
timp ca un tip de aplicare a mercantilismului „balanfei<br />
comerfalur Intarit Inca prin pastrarea prohibitiei<br />
de metal pretios, — bine-Inteles cu oare-cari<br />
exceptii.<br />
Colbert, unul din cei mai marl organizatori, finan-<br />
economici, pe can i-a avut candva omenirea,<br />
ramane, in acela§ timp §i cel mai de seama, cu<br />
mult, — exponent al mercantilismului francez.<br />
IV. Vauban<br />
Sebastien Le Prestre, marquis de V a ub an,<br />
(1633-1707) era fiul unui cadet de familie sarac.<br />
La varsta de zece ani ramane orfan, dupa care<br />
este crescut de preotul satului pana la 17 ani, cand<br />
se /nroleaza In regimentul lui Conde, care atunci
- 361 - -<br />
lupta impreuna Cu spaniolii in contra regelui Frantei.<br />
De atunci chiar, Incepe sa arate foarte pronuntate<br />
dispozitii pentru arta fortificatiil or.<br />
In 1653, deci la 20 de ani, este prins de trupele<br />
regale, jar Mazarin ii numeste locotenent in aceste<br />
trupe, sub ordinele cavalerului de Cierville, cel mai<br />
renumit ofiter de geniu din vremea aceea.<br />
Peste doi ani, Vauban isi obtine brevetul de inginer,<br />
apoi se distinge atat de mult In unele lupte<br />
de asediu in cat, in 1658 i se incredinteaza directiunea<br />
asediului mai multor importante orase fortificate.<br />
De aci inainte, sub protectia lui Luvois, cariera<br />
militara a lui Vauban devine din ce in ce mai stralucita,<br />
dar nu despre aceasta ne vom ocupa.<br />
In timpurile mai calme, Vauban se ocupa si de<br />
lucrari fara caracter militar. Intre altele perfectioneaza<br />
canalul lui Riquet ') si dirijeaza con structia apeductului<br />
dela Maintenon.<br />
Cariera lui militara urmeaza, cu mare activitate,<br />
pana in 1697.<br />
In 1699 este numit membru onorific al Academiei<br />
de Stiinte, jar in 1703 maresal al Frantei.<br />
Ne mai putand servi, din cauza gradului sau superior,<br />
sub ordinele vre-unui general pentru a dirija<br />
luptele de asediu, el se ocupa sa puna ordine in<br />
vastul material documentar pe care-1 adunase.<br />
Voltaire, Fontenelle, Saint-Simon, vad in Vauban<br />
unul din cele mai drepte caractere ale secolului sau,<br />
tin mare militar si un mare cetatean.<br />
Opera sa cea mai importanta atat practica, cat si<br />
teoretica, este de'sigur cea militara.<br />
1) Vezi pag 345
- 362 -<br />
El s'a ocupat InsA si de chestiunile economice,<br />
publicand, In 1707 „ La Dime royale", care a avut<br />
trista soarta de a fi condamnata, in acelas an, „au<br />
piloria de consiliul regelui, ceeace a amarat mult<br />
ultimele momente ale vietii lui Vauban.<br />
Multe note si aprecieri ale lui Vauban, — printre<br />
cari multe cu caracter economic, — au fost puse In "<br />
ordine de el In ultimul timp al vietii i publicate apoi<br />
sub titlul de „ Oisivetes de NI. de Vauban.<br />
SA spicuim acum cateva din observatiile si ideile<br />
mai interesante ale lui Vauban in materie economic.<br />
In nenumaratele sale peregrinatii prin Franta, Vauban<br />
fusese impresionat de mizeria generala pe care<br />
o constata. In cele mai multe tinuturi si care s'a accentuat<br />
si mai mult dupa ce a inceput epoca razboaelor<br />
purtate de Ludovic al XIV-lea i dupa ce a<br />
murit Colbert.<br />
Vauban, credea ca politica economica si mai ales<br />
financiara era principala cauza a acestei deplorabile<br />
star de lucruri.<br />
Totusi, el nu poate fi considerat ca un adversar<br />
convins al mercantilismului.<br />
El doreste protejarea manufacturilor nationale, can<br />
ar putea sä inabuse, prin concurenta i in mod pacific,<br />
comertul olandezilor.<br />
Propune sa fie inobilati toti negustorii cari au<br />
agonisit o avere de 200.000 de „ecus".<br />
Blamenza revocarea edictului dela Nantes, care<br />
intre altele,,a avut de rezultat expatrierea a circa 30<br />
de milioane de numerar sunator si a multor lucratori<br />
„cari atrageau in Franta multi bani din toate<br />
tinuturile Europei".
— 363 —<br />
Este contra cumparArii de n coloniale" din India<br />
Orientala i ar don i sa se faca, in sudul Frantei,<br />
Incercari de cultivare a arborelui de cafea pentru a<br />
se diminua importul cafelei.<br />
El atribue puterea Angliei faptului Ca englezii „s'au<br />
„facut stapani si sant dispensatorii numerarului din<br />
„Europa, din care numerar cea mai mare parte este<br />
„in mana Ion".<br />
Vauban Ii manifesta multumirea constatand ca<br />
Uliii straini „sant obligati sa-si satOaca din Franta<br />
„nevoile In schimbul aurnlui i argintului Ion".<br />
In fine, in privinta comertului exterior Vauban este<br />
si mai categoric.<br />
„Comertul care trebue sa ne aduca numerar nou<br />
„trebue cercetat cea mai mare ingrijire. Comertul<br />
„strain poate sa fie permis numai pentru marfurile<br />
„necesare vietii, anumite doctorii si pentru oare-cari<br />
„obiecte manufacturate ale caror materiale nu se ga-<br />
„sesc la not. Trebue sä fie interzis cand, pentru<br />
„marfuri can nu privesc decat luxul si moda, scoate<br />
„din regat mai multi bani decat aduce; dar comertul<br />
„care poate sa ne aduca bani noi trebue sa fie fanvorizat<br />
Cu cea mai mare ingrijire".<br />
Excelentul autor, care reproduce ideile de mai sus<br />
dupa „Oisivetes" §i „La Dime royale" 1) este dar<br />
cu totul indrituit sa claseze pe Vauban printre mercantilisti.<br />
Vauban aduce Insa si idel noi, cani-i dau un loc<br />
cu totul aparte In seria acestor autori.<br />
In primul rand, trebue sä citam constatarea rnizeriei<br />
cauzelor ei, despre can am vorbit mai sus, iar<br />
apoi, imediat conceptia sa ca adevarata bogatie con-<br />
1) Rambaud cHistoire des Doctrines>, on. nit. rtnr, 1,19
— 364 —<br />
sista In „multimea subsistentelor a caror folosinta<br />
„este atat de necesara sustinerii vietii oamenilor in<br />
„cat nu s'ar putea lipsi de ele" 1).<br />
Cum s'ar putea Inlatura Trim mizeria ?<br />
In primul rand printr'o reforma care sa asigure o<br />
mai potrivita repartitie a impozitelor.<br />
„La taille" si multe alte impozite ar trebui des-<br />
Mutate si inlocuite cu un impozit proportional cu<br />
veniturile fiecaruia fi de care sã nu fie sculit<br />
nimeni.<br />
Ce indrazneala, mai ales din partea unui mareal<br />
al Frantei, de a formula si publica asemenea<br />
idei in primii aril ai veacului al XV111-leal.<br />
Nobilii i clerul sa plateasca impozite si Inca proportionale<br />
cu veniturile lor !<br />
Nu este de mirare ca ,La Dime royale" a fost<br />
condamnata ,au pilori" !<br />
Dar mai mult : impozitul ar trebui sa fie, pe cat<br />
se poate, unic i platibil in natura, atat ca sa se<br />
u§ureze plata de catre contribuabil, cat si pentru a-1<br />
mentine in legatura cu abundenta i pretul recoltelor.<br />
In aplicarea lui, sistemul de impunere, urma sa se<br />
imparta in patru ramuri („ fonds").<br />
Prima si cu mult cea mai importanta, ar fi o c Ulna<br />
in natura din produsul brut al solului ; dijma<br />
care sa fie in general de 1,/„ sa nu se ridice de<br />
cat in caz de mare necesitate la 1/ acest pro-<br />
dus brut.<br />
AstfeI impozitul va fi drept, se va putea plati cu<br />
usurintt si agricultorii nu vor mai fi descurajati de<br />
a-si ameliora inventarul sl culturile.<br />
1) «Dime royale> citat de Rambaud «Histoire de Doctrines> ,<br />
op. cit. pag. 125.
-- 365 —<br />
A doua ramura ar Ii tot o cota-parte („dime") din<br />
venitul caselor, rentelor, sau banilor, pensiilor si beneficiilor<br />
industriale, evaluate de „camere de comert".<br />
A treia ramura, — care se cam departeaza de prin-<br />
fundamentale puse de Vauban, ar fi ,la<br />
gabelle" taxa pe sale, deja existenta de mult, dar<br />
care ar Ii trebuit considerabil redusa.<br />
In a patra ramura, ar intra veniturile „fixe", adica<br />
ale domeniilor statului, cele din diverse oficii, amenzi,<br />
din taxele vamale si din impozitele „voluntare"<br />
-adic,a cele puse pe obiecte de folosinta facultativa :<br />
tutun, ceai, cafea, etc. 1).<br />
Iata in ce consista, In rezumat i linii marl, doctrina<br />
economica a lui Vauban inspirata din ideile dominante<br />
pe vremea lui, dintr'o mare dragoste fata<br />
de popor, de un caracter ferm si drept si mai ales<br />
.dinteo mare si nestramutata iubire de patrie.<br />
V. Melon<br />
Jean Francois Melon s'a nascut la Tulle si a murit<br />
la Paris in 1738.<br />
El a lost avocat pe langa parlamentuI din Bordeaux,<br />
apoi a lucrat pe langa ducele de la Force, —<br />
and acesta a fost ministru sub regenta, -- pc langa<br />
d'Argenson, cardinalul Dubois, Law si In fine, a lost<br />
-secretarul regentulul Philippe d'Orleans.<br />
El si-a capatat renume ca economist prin lucrarea<br />
sa „Essat politique sur le Commerce" publicata<br />
la Amsterdam in 1734 si foarte laudata de Voltaire.<br />
„Mellon este primul, — spune un excelent istoric<br />
1) Analiza extrasA din Ramband «Ristoire des Doctrines » op<br />
cit. pag. 123, 129.
— 366 —<br />
„al doctrinelor, ') — care a facut, In adevar, in Franta<br />
„teoria sistemului mercantil, dar cu o moderatie care<br />
"11 face foarte apreciat".<br />
Lucrarea lui Melon s'a impus prin multa metoda<br />
claritate.<br />
Ea a avut mare succes In strainAtate i la special<br />
In Italia si Portugalia, unde Melon a avut discipoli.<br />
Melon se declara partizan al libertatii comertului<br />
and acesta consist a in schimbul superfluului contra<br />
necesaruIui.<br />
Dar adrnite o multime de restrictiuni la import 0-<br />
export, companii privilEgiate si este partizan al imprumuturilor<br />
publice, pe can le numeste datorii ale<br />
main drepte catre mana stag.<br />
El merge chiar pân a admite alteratille monetare<br />
pentru a se atinge scopul mercantilismului : augmentarea<br />
stocului monetar.<br />
VI. A(acurile contra politicei mercantile.<br />
Boisgailebert.<br />
Ludovic al XIV-lea domneste pan in 1715, deck<br />
Inca vre'o 35 de ani dupa sfarsitul administratiei lui<br />
Colbert.<br />
Sfortarile economice can se fac In toate directiile<br />
— afara poate de agricultura, — sub puternica im-<br />
pulsiune a acestui ministru, unite cu ordinea pe care<br />
izbuteste sa o puna in finantele publice, aduc pro-<br />
speritatea In Franta, cu toate ca unii sustin ca si pe<br />
timpul acela poporul de jos traia in mare mizerie.<br />
Fapt este Insa, in tot cazul, ca nevoile crescande<br />
de bani ale statului si curtii, renasterea favorititis-<br />
1) Rambaud “Histoirc de Doctrinesx op. cit pag. 136.
- 367 -<br />
mului, razboaele, produc o saracie generala, cu atat<br />
mai mare cu cat ne apropiam de finele domniei marelui<br />
rege.<br />
Jar mizeria celor de jos este cu atat mai vizibila<br />
Cu cat se sapa o prapastie mai mare intre acestia<br />
clasele conducatoare, al caror lux este din ce in ce<br />
mai mare.<br />
Procedeele politicei mercantile, can constituiau un<br />
sistem economic de ansamblu, sant, din ce in ce<br />
mai mult, intrebuintate In scopuri exclusiv fiscale sau<br />
pentru satisfacerea unor interese particulare.<br />
In asemenea conditii, evident ca trebuiau sa se<br />
produca critici In contra acestor procedee si a politicei<br />
mercantile In genere, acuzata in special Ca<br />
pentru nesigure intrari de numerar tine in mizerie<br />
tot poporul de jos si loveste in agricultura care furnizeaza<br />
subsistentele acestui popor.<br />
Pierre Le Pesant sieur de Boisguil le bert<br />
(1646-1714) este unul din cei mai caracteristici<br />
reprezentanti al acestor critici.<br />
Boisguillebert a ocupat postul de locotenent general<br />
al ,,bailliage"-lui din Rouen, jar In 1699 publica<br />
lucrarea care i-a asigurat celebritatea : „Le De-<br />
„tail de la Prance sous le vegne de Louis XVI<br />
„la cause de la diminution de ses biens et la facilite<br />
au rernede, en tournissant tout l'argent dont<br />
le roi a besoin et enrichissant le pays” reimprimata<br />
la Bruxelles, In 1712, sub titlul de „ Testamentpolitique<br />
de M. de Vauban".<br />
Boisguillebert ofera „Le Detail de la Prance"<br />
ministrului Pontchartrain ; acez,ta refuza de a lua in<br />
serios ideile expritnate in aceasta lucrare, In care<br />
erea atacata violent politica Jul Colbert.
— 368 ---<br />
Mai tarziu, in 1707, Boisguillebert publica un,<br />
„Suplement au Detail de la Frave" care este con-<br />
fiscat de autorita.ti, jar autorul exilat in Auvergne.<br />
Ca opere economice acelas autor a mai scris un<br />
„Traite des grains", „Disertation sur les richesses,<br />
„l'argent et les tributs" „,Le Factum de la France..<br />
El a mai publicat si cate-va lucrari literare.<br />
Ce idei revolutionare in materie financiara si economica<br />
contin principaiele lucrari ale lui Boisguillbert y<br />
idei can sa justifice ma.surile luate contra lui ?<br />
Henri Martin Ti califica, „o exagerare a lui Vauban<br />
1).<br />
Boisguillebert, ca si acesta, este viu impresionat<br />
de mizeria in care tra.ia o buna parte din populatia<br />
Frantei.<br />
Principala cauza a acestei star de lucruri o vecie<br />
in politica mercantilista. de restrictii a lui Colbert, sf<br />
In napastuirea agriculturii, precum si in vitiile sisternului<br />
de impunere.<br />
In „Disertation", Boisguillebert se ridica encrgic<br />
contra principiului mercantilist el Insusi. Formula<br />
boga.tie=moneta a facut, spune el, mai multe dis-<br />
„trugeri de cat cei mai indarfiti du.,smani strainia<br />
Banii sant numai un mijloc de schimb, jar adevarata<br />
boga.tie consista. On a satisface nu numai<br />
„nevoile vietei, dar a avea chiar superfluur.<br />
Bazat pe aceste principii, Boisguillebert propune<br />
remediile.<br />
1) In Histoire de France vol. X1II—XIV citat de Louis Forges<br />
In .Grande Enciclopedie', op. cit la cuvantul «Boisguilebert*<br />
(Pierre le Pesant), de unde am extras uncle date de mat sus.<br />
2) Rambaud .Elistoire des Doctrines ,) op. cit. pag. 129, de uncle<br />
extragem unele din ideile i citatele ce urmeza.
- 369 -<br />
In primul rand libertatea comertului sub toate<br />
formele §i in special pentru grane.<br />
„trebue sa se permita poporului sa. fie bogat, sa<br />
are (sa cultive pamantul) sä faca comert".<br />
El se declara adversar al piedicilor puse exportului<br />
de cereale, precum §i al ,granarelor de rezerva.".<br />
Numai putand sa. profite de libera - valorificare a<br />
produselor sale, se va putea desvolta productia agricola<br />
i marl principala bogatie a Frantei.<br />
Poporul, in ansamblul lui, /mboga.tindu se, statut<br />
§i regele, vor avea de unde Incasa impozite.<br />
In privinta acestora, Boisguillebert nu cere o diminuare,<br />
dar o mai buna repartitie, dupa principiile<br />
puse de Vauban : generalitate §i propor(ionalitate<br />
Cu venitul.<br />
Am va.zut ca. §i Sully s'a aratat un convins partizan<br />
al agriculturii, I) dar Boisguillebert se distinge<br />
cum vedem, prin aceea ca imediat dupa ce merantilis -<br />
mul 1§i atinge in Franta apogeul cu Colbert, el It<br />
ataca. In mod hotarat §i in proLedeele i in principiul<br />
sa.0 fundamental.,<br />
Iata dar reverimentul de opinii care incepe sa se<br />
produca in Franta In privinta mercantilismului, Inca<br />
inainte de finele secolului al XVII- lea.<br />
§ 6. Mercantilismul in celelalte girt<br />
Analiza felului cum politica §i doctrina mercantilista.<br />
s'au desvoltat In Anglia i Franta, pe care am.<br />
facut-o, este credem, suficienta ca sa ne lamureasca<br />
pe deplin asupra evolutiei procedeelor i ideilor<br />
mercan bliste:<br />
1) Vezi pag. 275 ?I ilrm.
370 —<br />
Ne vom multumi dar sa aratam acurn ca Anglia<br />
si Franta n'au fost singurele tan i In can politica<br />
mercantila a fost aplicata si ca mai sant cateva<br />
nume de autori mercantilist cari trebuesc citate.<br />
I. Portugalia, descoperind si folosind drumul<br />
Indiei si a desvoltat foarte mutt comertul In aceasta<br />
aplicandu-i procedee restrictive Inca de la<br />
inceputul veacului at X1V-lea.<br />
Mult timp transportul maritim in aceasta directie<br />
s'a facut exclusiv pe vasele statului, constituite In<br />
man i flote ce plecau periodic.<br />
Pentru acest transport statul per cepea 30 0/0 din<br />
valoarea marfurilor.<br />
Portughezii au fundat numeroase contoare in Asia<br />
pe coastele Africei, cautand bine-inteles sä le asi-<br />
gure monopolul comertului.<br />
Cand colonizeaza apoi anurnite parti din America<br />
de Sud, portughezii aplica, cu strasnicie, procedeele<br />
exclusiviste practicate In sistemul „pactului colonial",<br />
transportul maritim este rezervat vaselor portugheze,<br />
comertul de asemenea numai portughezilor, etc.<br />
Mai mult Inca, cam Intre 1525 si 1640, portu-<br />
ghezii au reusit sa faca comert si In unele colonii<br />
spaniole.<br />
S'au acordat si privilegii, chiar exhorbitante unor<br />
companii pentru exploatarea anumitor teritorii.<br />
Cuceritorii portughezi au gasit si luat de la indigeni<br />
man i cantitati de metale pretioase si pietre<br />
scum pe.<br />
Apoi, spre finele secolului al XVII-lea, au desco -<br />
perit si s'au exploatat exclusiv de catre stat, mine<br />
de aur si diamant.
— 371 —<br />
Cam tot in aceasta epoca insa incepe o rapida<br />
decadenta.<br />
Contrabanda in coloniile portugheze ia proportii<br />
enorme, conducerea exploatarilor i comertul le scapa<br />
din mart.<br />
lar prin tratatul faimos din 1703, Portugalia Insasi<br />
devin un debuseu pentru fabricatele engleze.<br />
Din foarte scurtele observatii de mai sus putern<br />
conchide ca portughezii nu a ajuns niciodata sa practice<br />
sistemul „balantei comertuluia, Cu toate Ca au dat<br />
o foarte mare desvoltare exploatarii coloniilor si comertului<br />
maritim.<br />
Mercantilismul portughez, mai ales dupa ce se<br />
pierde quasi- exclusivitatea comertului asiatic, a fost<br />
esentialmente prohibitionist §i Inca de un prohibitionism<br />
special : a lua cat mai mult din tarile noi si<br />
o pastra apoi In tara metalul pretios.<br />
Aceasta stare de lucruri se reflecteaza si In doctrina<br />
mercantilista portugheza.<br />
Chiar dupa inceputul secolului al XVII-lea, autori<br />
portughezi de seama cer aplicarea prohibitionismultn.<br />
Putem cita in acest ses pe :<br />
Duarte Gomez, care publica in 1622 „Discursos<br />
sobre el commercio de las duos Indias" si pe<br />
Juan de Castanarez, care publica in 1626, „Sisteme<br />
sobre prohibit la entrada de los generos estrangeirosu.<br />
Ambii cer prohibirea importului de marfuri straine,<br />
sau cel putin taxe foarte marl de import si masuri<br />
pentru a se pastra in tara metalul pretios adus din<br />
colonii.<br />
1) Cossa cHistoire de Do:trines» op. cit. pag. 21'.
- 372 --<br />
II Spania a practicat, la un moment dat, cel mai<br />
taracteristic sistem prohibitionist.<br />
In secolul al XIV-lea si at XV-lea marina castilana<br />
ajunge la o mare desvoltare, dar decade dupa expulzarea<br />
maurilor.<br />
Dupa aceasta Spania cunoaste o epoca de pros-.<br />
peritate datorita exploatarii coloniilor sale din America<br />
centrala si de sud impartita de Papa Alexandru<br />
al VI-lea, in 1494, intre Spania si Portugalia printeo<br />
tide dreapta longitudinala trasa la o anumita distanta<br />
la vest de insulele Capului Verde; Spania fiind considerata<br />
ca stapana la vestul, iar Portugalia la estul<br />
acestei<br />
Exploatarea acestor colonii incepe prin regimul<br />
monopolurilor si se urmeaza In spiritul de a se scoate<br />
cat mai mult din ele si a se da cat mai putin in<br />
schimb.<br />
Bogatiile indigene, metalurile pretioase, sant pur<br />
simplu pradate.<br />
Apoi Incepe perceperea unor tributuri si exploatarea<br />
minelor.<br />
Tot comertul este rezervat Spaniei, nu numai cel<br />
de obiecte manufacturate, dar chiar si vanzarea vinului<br />
si a untdelemnului de mas'ine.<br />
Iar ca sa se poata exercita un control cat se poate<br />
de riguros, traficul cu coloniile se face numai prin<br />
Sevila si apoi numai prin Cadix, .de unde plecau, In<br />
genere, odata pe an, doua flote : una spre coasta<br />
Pacificului, cealalta spre Mexic.<br />
0 camera de comert „ Casa de contractacion",<br />
lixa natura si calitatea marfurilor de exportat<br />
1) August Oncken
373 ---<br />
Jar produsele americane erau centralizate, pentru<br />
exportul spre Spania, in Porto Bello si Vera Cruz.<br />
Spania avea insa, din ce in ce, mai putine produse<br />
de exportat, astfel ca in secolul al XVII-lea se<br />
stabileste sistemul de a trimete In aceste colonii<br />
produse nepotrivite cu nevoile populatiei, cari erau<br />
repartizate pe cale administrativa si in mod silnic,<br />
luandu-se in schimb aproape numai metale pietre<br />
pretioase.<br />
Deci cel mai caracterizat mercantilism,—am spune<br />
mai bine metalism, — prohibitionist.<br />
Un asemenea regim, exercitat pe regiuni extrem<br />
de vaste i deci putin pazite, trebuia fatalmente sa<br />
atraga contrabanda.<br />
Si in adevar s'a practicat una din cele mai vaste<br />
cotrabande cunoscute In istorie.<br />
Contrabanda a inceput pe chiar vasele spaniole<br />
apoi portughezii o practicau trecand marfurile prin<br />
coloniile lor spre cele spaniole.<br />
Englezii, olandezii, o practica direct cu vasele lor,<br />
far fairno0 „flibustiers", corsari celebri in istorie,<br />
nu se multumesc sa practice contrabanda, ci ataca<br />
vasele spaniole, orasele chiar i le prada de boga-<br />
-tiile pe can be contineau.<br />
Sub puternica impulsiune a Jul Alberoni, ministru-<br />
'sub Filip al V *i energica sa sotie Elisabeta de<br />
Parma,— se fac man i sfortari, Intre 1714-19,rpentru<br />
ia se aplica si in Spania mercantilismul colbertian.<br />
Se face tot posibilul pentru crearea unei industrii<br />
nationale, dar fara mare succes fiindca Spania se<br />
arata incapabila de a produce suficient pentru aProvizionarea<br />
propriilor ei colonii §i mai putin Inca<br />
pentru export in tarile europene.
374<br />
Sfortarile politicei economice se marginesc dar la<br />
captarea metalului pretios din colonii i mmtinerea<br />
lui pe cat posibil, in tarn.<br />
In acest sens scriu cei mai de seams mercantillsti<br />
spanioli.<br />
L. Ortiz, public in, 1588, „Menzotial al Rey para<br />
prohibir la salida del oro".<br />
Sancho de Moncada sustine aceleasi idei in „Restauracion<br />
politica de Espana" publicata in 1619,<br />
jar in 1621, Damian Olivarez publica „Memorial para<br />
prohibir la entrada de los generos estrangeros" ').<br />
Doctrina se mentine dar prohibitionista, alaturi de<br />
politica practicata de stat, ceeace se explica usor<br />
prin situatia speciala a Spaniei, care primea mult<br />
metal pretios din colonii, dar avea o economie prea<br />
slab pentru a incer casa-1 pastreze alt-fel de cat prin<br />
forta prohibitiei.<br />
Trebue sa ajungem pan in 1724, cand Jeromino<br />
de Ustariz publica lucrarea lui „TeOrica y practica<br />
de Commercio y Marina", ca sa vedem doctrina<br />
mercantila spaniol pasind spre procedeele „balantei<br />
comertului" si cerand aplicarea unei „noi politiciu,<br />
care-si atinsese apogeul in Franta, spre 1670, sub<br />
impulsiunea lui Colbert.<br />
Ustariz doreste sa se transforme „commercio<br />
danoso", de pana atunci, care scotea banii in schimbul<br />
marfurilor, in „commercio util" in care sa se<br />
Intample contrariul.<br />
Pentru aceasta el cere desvoltarea manufacturilor,<br />
flotei comerciale i exportului prin toate mijloacele<br />
1) Cosa “Histoire des Doctrines. op. cit. pag 212-213.
— 375 --<br />
si in special: monopoluri, prohibitii si taxe man i de<br />
import, tot felul de restrictii, subventiuni si tot cortegiul<br />
de reglementari Intrebuintate pentru a foga<br />
exportul manufacturatelor i intrarea si pastrarea banilor<br />
in tarn.<br />
Bernardo de Ulloa publica in 1740 o lucrare intitulata<br />
n Restabliecimento de las Fabricas y Cornmercio<br />
Espanol" In care reia teoriile lui Ustariz,<br />
largindu-le si aratand ca prosperitatea nu se poate<br />
obtine numai cu forta si prin restrictii, dar printr'o<br />
potrivita desvoltare a economiei nationale 1).<br />
III. Principalele state italiene au practicat i ele<br />
rnercantilismul.<br />
Venetia, de exemplu, a folosit tot soiul de monopoluri,<br />
privilegii si prohibitii.<br />
Nu vom putea cerceta Insa aci complicatele conditii<br />
ale acestor state fiindca am Ii antrenati<br />
In prea lungi si multiple expuneri.<br />
Ne vom multumi numai cu observatia generala ca<br />
cele mai multe state italiene ajung la apogeul desvoltarii<br />
lor econornice spre finele evului mediu (sec. XV-lea)<br />
Luptele crancene pe can le duc unele contra altora,<br />
— adesea tocmai pentru egemonia comerciala — dar<br />
mai ales descoperirea noului drum spre India si Americi,<br />
deplaseaza centrul comercial spre vestal Europei<br />
provoaca inceputul decadentei comerciale a multor<br />
state italiene.<br />
Nu vom urmari deci aplicarea „politicei" mercantiliste<br />
In Italia, dar cedem indespensabil sä citam<br />
numele cator-va autori mercantilist' italieni ce nu pot<br />
fi trecuti cu vederea.<br />
1) Oncken „Gesehickte" op. cit. pag. 184-185.
— 376 —<br />
Mare Antonio de Santis de Nocera, In „Discorsia<br />
scrise in 1605, sustine, cu convingere, ea interdictia<br />
exportului de moneta trebue neaparat aplicata cu strictete<br />
pentru a pastra -moneta In tan, — In speta<br />
regatul Neapole.<br />
Tot In vederea mariri stocului monetar, el sustinea<br />
fixarea legala a schimbului, considerand ca un schimb<br />
defavorabil pentru moneta nationala 'produce raritatea<br />
monetei, ceeace bine-Inteles este o idee gresita,<br />
schimbul fiind el Insudeterminat de abundenta sau<br />
raritatea monetei pe o pia. ')<br />
Ideile lui de Santis, dealtfel In totul de acord cu<br />
politica prohibitionista oficialP, au inspirat adesea masurile<br />
cu caracter economic luate de guvernul napobtan.<br />
Antonio Serra sa nascut la Cosenza spre mijlocul<br />
secolului al XVI-lea.<br />
Spre finele secolului a fost Inchis de guvernul<br />
napolitan, — unii spun ca fiindca a luat parte la<br />
conspiratia lui Campanella, alti sustin ca sub acuzatia<br />
de a fi falsificat moneta, — In Inchisoarea<br />
Vicaria, unde scris principala opera.<br />
Lucrarea sa „Breve trattato delle cause cue pos-<br />
„sono fare abondare ii regni d'oro d'orgento dove<br />
„non sono miniere" a fost redescoperita de Intieri<br />
si data lui Galiani care In tratatul sau „ Della moneta"<br />
(1780), 11 lauda foarte mult.<br />
Apoi Serra a fost cosiderat de multi autori ca<br />
fondator at economicei politice.<br />
Chiar eruditul autor 2) care gasqte exagerate la-<br />
1) Cossa «Histoire des Doctrines. op. cit. pag. 194-95.<br />
2) Cossa .Histoire des Doctrines op. cit. pag, 192-194 de<br />
unde extragem date asupra acestm autor.
377 -<br />
udele ce s'au adus lui Serra, considera ca i se cu-<br />
vine, din mai multe pucte de vedere i inconstestabil,<br />
primul loc printre economistii primei jumatati a<br />
secolului al XVII-lea.<br />
Cum o indica si titlul lucrarii sale, Serra a avut<br />
o preocupare si a urmarit un scop esentialimente<br />
mercantilist: abundenta de aur si argint Intr'un<br />
regat care nu are mine, In speta Neapole.<br />
El erea dar tot atat de mercantilist ca contim-<br />
poranul i concetateanul sau de Santis, cu care<br />
polemizeaza asupra mijloacelor de a atinge scopul<br />
de mai sus.<br />
Abundenta de aur i argint poate rezulta din<br />
cauze naturale: minele, pe can le-ar poseda si exploata<br />
o tara, ceeace tocmai nu erea cazul.<br />
Ea mai poate Ii datorata !ma i unor cauze<br />
artificiale.<br />
Pe acestea Serra le imparte In „accidente proprii"<br />
§i „accidente comune.<br />
Primele nu pot fi create, ele sant: un excedent<br />
al produselor solului asupra nevoilor consumului<br />
intern si o pozitie geografica favorabila comertului.<br />
Cele de al doilea pot fi create printr'o politica<br />
potrivita, ele sant: numarul manufacturilor, calitatea<br />
populatiei, desvoltarea comertului sub Indemnul<br />
cu ajutorul guvernului.<br />
Reese deci cä pentru a se man i exportul si a se<br />
atrage bani In tara nu se poate recurge la desvoltarea<br />
agriculturii, a carei productie este limitata prin chiar<br />
natura ei, ci numai la aceea a manufacturilor si co-<br />
mertului, pentru cari nu exista o asemenea limitare.<br />
Schimbul nu trebue fixat de autoritate, cum sus-<br />
tinea de Santis ; daca este defavorabil aceasta se
— 378 —<br />
datoreste slabei desvoltari a manufacturilor, absen-<br />
teisrnului unui mare numar de bogatasi i faptului<br />
ca o mare parte din comert este in mana strainilor.<br />
Sc spune ca guvernul, fata de aceste critici, l'ar<br />
fi chemat pe Serra din inchisoare ca sa-i ceara solutii<br />
practice pentru Imbunatatirea situatiei.<br />
Solutiile sale fund socotite Insa ca simpla vorbarie,<br />
Serra a fost retrimes In inchisoare, unde a mai stat<br />
foarte mull timp.<br />
Din cele ce am spus asupra parerilor lui Serra,<br />
putem conchide ca el preconiza, In aplicarea mercantilismului,<br />
procedeele balantei comertului si era antiprohibitionist.<br />
Nu se pare Insa ca teoriile lui Serra sa fi avut<br />
mare succes in timpul sau, nici chiar printre doctrinari.<br />
Vittorio Lunetti, de exemplu, un alt napolitan,<br />
care sciie ceva mai tarziu ramane tot convins partizan<br />
al prohibirei exportului de moneta, In lucrarile<br />
sale : „Thhtici mercantile" (163J) „Ristretto de'i<br />
tesori" (1640) 1).<br />
IV. Teirile de Jos, Incep sa joace un rol important<br />
In comertul international Inca de prin ultimele timpuri<br />
ale evului mediu, creandu-si cele mai moderne institutii<br />
comerciale, jar distrugerea faimoasei flote spaniole<br />
„Invincibila Armada", In 1588, le asigura<br />
stapanirea marilor si posibilitatea unei Intinse dominatii<br />
coloniale.<br />
Pentru exploatarea coloniilor s'aIntrebuintat sistemul<br />
marilor companii privilegiate, fundadu- se, in 1602<br />
marea „ Companie olandezd a Indiilor de rdsdrit"<br />
i) Cissa «Histuire des Do3trines» op. cit. pag. 195.
--- 379 —<br />
prin care 'rade de jos due un advarat razboi colonial<br />
i exploateaza coloniile prin sistemul exclusiv<br />
al monopolurilor.<br />
Jar ca politica generala putem spune ca Tadle de<br />
Jos au practicat foarte curand i intensiv pe aceea a<br />
„balantei comertului", adaptata la situatia lor speciala<br />
de popor esentialmente comercial, deci cu o mai mare<br />
libertate pentru comert decat in alte tan.<br />
Printre doctrinarii lor de seama am citat deja pe<br />
Hup,o Grotius (1583-1645) 1).<br />
Pieter de Groot, fiul sau, inteun memoriu pre-<br />
zentat, ca ambasador al Taritor de Jos, Jul Ludovic<br />
al XIV-lea, in 1670, starue asupra faptului ca Dumnezeu<br />
a oranduit ca, prin yariatia climei i solului,<br />
diversele tari sa produca lucruri deosebite pe can au<br />
interes sa le schimbe intre ele i ca deci comertul<br />
exterior nu trebue privit inteun spirit de du§manie,<br />
ci ca fiind in interesul tuturor tarilor earl II practica.<br />
Pieter de la Court (1618 —1685) „ cel mai Astra<br />
n din vechii economiqti olandezi", cum II numete<br />
Cossa 2), a profesat un mercantilism potrivit pentru<br />
situatia Olandei.<br />
El se arata mare adversar al corporatiilor cerAnd,<br />
fara succes, radicala lor reformare.<br />
Este partizan al impozitului funciar.<br />
Lucrarea sa „Het interest van Holland" (1662),—<br />
din care se spunea ca inslisi marele pensionar Jean<br />
de Witt ar fi scris dote - -, a avut mare<br />
rasunet.<br />
1) Vezi pag. 221<br />
2) ellistoire des doctrines» op. cit. pag. 234.
— 380 —<br />
Court, fiind contra privilegiilor i monopolurilor<br />
comerciale, a fost considerat, de unii autori, ca<br />
adversar al mercantilismului.<br />
Onken ') socotWe ca aceasta opinie este gre*ita<br />
ca liberalismul acestui autor este, pur i simplu.<br />
potrivit cu interesele burgheziei comerciale olandeze,<br />
0 tara spline el, trebuie sä caute a desvolta ramurile<br />
de activitate in can este mai tare, sacrificand<br />
cele in can este mai slaba.<br />
Olanda trebue sä desvolte : comertul maritim, constructia<br />
vaselor, pescuitul, marile manufacturi.<br />
Adevarata prosperitate nu poate Ii datorata de cat<br />
comertului exterior pentru-ca prin schimburile luterioare<br />
nu se realizeaza alt-ceva de cat ca unul tra.-<br />
e§te din produsele altuia.<br />
lar pentru favorizarea desvoltarii comertului exterior,<br />
trebuesc suprimate restrictiile vamale i mentinut<br />
un quantum cat mai redus al dobanzilor.<br />
Jean de Witt a reu§it sä reduca dobanda legala<br />
de la 612 0/ 0 la 5°/ a .<br />
Pieter de la Court nu este dar un precursor al<br />
fisiocratilor, — spune tot Onken, — cum au sustinut<br />
unii, fiind-ca nici nu mentioneaza agricultura printre<br />
ramurile de produce ce trebuesc favorizate, jar liberalismul<br />
sau nu este de cat un mijloc de a asigura<br />
o balanta comerciala favorabila pentru Olanda, a<br />
carei intensa activitate comerciala — maritima" nu putea<br />
fi decat influentata foarte defavorabil de unele din<br />
obipuitele procedee restrictive ale politicei mercantiliste<br />
a balantei comertului.<br />
V. In pile germanice, politica mercantilista a fost<br />
1) Gesehichte der Is ationolokonomie. op. cit. pag. 194, 195.
- 381 -<br />
aplicata pe cAt o permiteau imprejurarile politice,<br />
geografice si economice.<br />
Observam in special o mare desvoltare a micii<br />
burghezii i economiei orasenesti,—ceeace nu Impiedica<br />
i formarea unor man i averill — o pronuntata preferinta<br />
pentru comertul intern si,—de pe atunci Inca,—<br />
o organizare foarte biurocratica si irraibizata.<br />
Se manifesta, foarte de vreme, o tendinta de unificare<br />
economica a tarilor germanice.<br />
Erasmus,— despre care am mai vorbit,— 2) propune<br />
Inca din 1522 o uniune vamala Intre aceste tari.<br />
Johann loachim Becher. in celebrul lui „Politicher<br />
Discurs" (1668), manifesta un mare interes pentru<br />
inmtiltirea popuJatie i studiaza mijloacele de a o<br />
provoca, insistand asupra necesitatii de a o hrani.<br />
El marnfesta insa i preocupari mercantiliste socotind<br />
drept un comert daunator pe cel ce scoate band<br />
din tarn.<br />
Veit Ludwig von Seckendori in „Der teutsche<br />
farstensdat", publicat in 1655, se arata preocupat -<br />
rot de inmultirea populatiei si mai putin da aplicarEa<br />
rnercantilismului.<br />
Ph. W. von 1-1Ornigk, in „Osterreich fiber ales,.<br />
wann es nur will", publicata in 1684, preconizeaza<br />
o cat mai mare independenta economica si reducere<br />
a importului.<br />
El merge !Ana a sustine ca este mai bine a plati<br />
doi taleri pentru o marfa daca acesti doi taleri ra-<br />
1) Vezi wag. 2W.<br />
2) Vezi pag. 181, 239.
382 -<br />
man in tan, de cat un taler daca acesta trebue sa<br />
treaca in strainatate, Ca este mai bine sä se consume<br />
miere produsa in tara decat zahar importat.<br />
Hornigk este un mercantilist ce se preocupa in primul<br />
rand de a evita importul i prea putin de export 1).<br />
Wilhelm von Schroder, in „Fiirstliehe Schatz und<br />
Rentkammer" publicata in 1686, se arata partizan al<br />
„balantei comertului"<br />
„Nu intrarile si iesirilor de bani, intereseaza, —<br />
spune el, — dar balanta comertului cu alte sari 2)<br />
Multi alti autori desvolta principiile de inmultire .a<br />
populatiei si mercantiliste ale lui J. J. Becker.<br />
In ansamblu, doctrina germana din epoca de care<br />
ne ocupam se arata mai ales doritoare de Inmultire<br />
a populatiei si de asigurarea independeritei economice,<br />
atat pentru a putea asigura, prin mijloace proprii<br />
hrana acestei populatii, cat i pentru a evita<br />
iesirile de numerar.<br />
In Rasta nu se poate spune Ca s'ar fi aplicat Cu<br />
Cu hotarare o politica mercantilista.<br />
Petra Cel Mare, (irnparat 1689 — 1725), face, e<br />
drept, tot posibilul pentru a crea manufacturi i o<br />
industrie ; nu se poate afirma insa ca In scop mercantilist,<br />
ci mai de graba pentru a crea un instrument<br />
de satisfacere a nevoilor imensului sau imperiu<br />
agricol.<br />
Iwan Possoschkow (1665 — 1726) inteo lucrare<br />
intitulata „Sdielcie „si bogdtie", publicata in 1824,<br />
expune principalele idei mercantiliste, dar dä toata<br />
atentia i desvoltani agriculturii.<br />
1) Oncken .Geschichte op. cit. pag. 230-31.<br />
2) « « 231—.
— 383 —<br />
Mi tarziu, Caterina Ii-a (Imparateasa 1762-1786)<br />
se declara, in principiu, pentru libertatea comertului.:<br />
ceeace nu inseamna insa ca acesta nu trebue serios<br />
reglementat.<br />
B n les ca tJt 131)unatatirea productiei agri-<br />
cote constitue principala sa preocupare economica ').<br />
§ 7. Sande concluzii asupra mercantilismului<br />
Politica mercantila a mai fost practicata In oarecare<br />
masura i In alte tan afara de cele pe can le-am<br />
mentionat ; ea a mai fost discutata Inca de multi<br />
autori afara de cei pe can i am citat si-a capatat o<br />
forma mai atenuata In doctrina celor mentionati de<br />
unii istorici ai doctrinelor sub numele de 0ariergarda<br />
mercantilismului".<br />
Noi insa ne vom opri aci, socotind ca cele ce am<br />
spus sant sufiLiente pentru a tie lumina atat asupra<br />
formelor pe cart le a imbracat practica mercantil sta,<br />
cat i asupra doctrinei acestui sistem.<br />
Pe c1-2 alta parte, am facut deja multe aprecieli<br />
generale asupra originii, naturii si importantei acestui<br />
sistem '), a carui desvoltare cit torul a putut-o urmari,<br />
de altfel, In realitatea istorica.<br />
Ne vom putea multumii dar acum cu foarte scurte<br />
concluzii.<br />
Mercantilismul a fost judecat, de nnii autori, cu<br />
foarte multa severitate, a fost considerat chiar de<br />
unii ca o inexplicabila aberatie economica.<br />
Fundamentul lui Insusi, apare ca o oroare grosiera ;<br />
moneta-marfa si mai putin Inca moneta Senn, nu sant<br />
1) °flaw' .Geschicht9v op. cit. pag. 243.<br />
2) Vezi parag. 1, 2 §i 3 pag 21-8-289.
- 384 -<br />
bootie prin excelenta ; moneta nu este deck un<br />
instrument de schimb.<br />
In consecinta, stocul monetar trebue sä fie proportionat<br />
cu nevoile circulatiei ; augmentarea stocului de<br />
moneta peste aceasta limits, departe de a fi un bine,<br />
va produce o turburare a intregii vieti economice, o<br />
ridicare de preturi si tocmai stanjenirea acelui export<br />
pe care-1 doreau mercantilistii.<br />
In plus, mercantilistii par a nu se fi gandit de loc<br />
la importanta vitezei de circulatie a monetei in anumite<br />
locuri si timpuri, ceeace are o mare importanta<br />
fata de marimea stocului monetar.<br />
In fine, o alta eroare, tot atat de fundamentala<br />
era de a urmari numai Irnbogatirea prin acapararea<br />
unei avutii deja existenta In loc de a urmari imbogatirea<br />
prin crearea de bunuri noi.<br />
Daca dela ideea fundamentala a acestui sistem,<br />
trecem la procedeele Intrebuintate, constatam si rnai<br />
man i greseli.<br />
Nici nu mai este nevoe sa vorbim de procedeele<br />
prohibitioniste si ale balantei contractelor, combatute<br />
chiar de adevarati mercantilisti ; procedee dovedite<br />
de altfel, cum am vazut, ineficace.<br />
Dar chiar procedeele „balantei comertului",—presupunand<br />
ca aceasta s'ar putea stabili cu oarecare preciziune,<br />
--- nu insemneaza nimic, fiindca exportul si<br />
importul nu sant singurii factori cari determina ce<br />
are de luat si de dat, o tara; pe langa ei mai trebuesc<br />
avute In vedere si celelalte elemente ale balantei<br />
conturilor, precum si faptul ca multe plati nu<br />
se fac in numerar.<br />
In tot cazul deci „balanta comertuluig ar fi trebuit<br />
Inlocuita cu aceea a „conturilorg.
- 385 -<br />
Apoi ce insernifeaza: aceasta dorinta - de a exporta<br />
cu „orice prep ?<br />
Agricultura poate sa piara, populatia sa traiasca<br />
In mizerie, ba chiar trebue sa traiasca in mizerie,<br />
numai si numai sa se exporte Inuit pentru a se<br />
introduce mai mUlti bani in tara, ceea ce prin scumpirea<br />
ce se va provoca, va paraliza exportul in<br />
viitor !<br />
Ce sa mai spunem de masurile luate pentru a favoriza<br />
comertul exterior, paralizandu-1 In acelas tiny<br />
prin tarife vat -hale arbitrare, interzicerea sau cel putin<br />
serioasa limitare a exportului de moneta i atatea<br />
alte restrictii, monopoluri, privilegii, fixarea arbitrara<br />
a schimbului i asa mai departe ?<br />
fara a extinde critica, motive suficiente de a<br />
condamna mercantilismul si In practica i In teorie.<br />
Dar rnercantilismul mai prezinta o bizara particularitate:<br />
fiecare tara ar vrea sa vanda fara sa eumpere,<br />
ar vrea sä importe moneta, dar sa nu exporta<br />
moneta!<br />
„Nu Se poate augmenta cantitatea de bani din<br />
„Franta,,— spunea Cu drept cuvant Colbert, lui Lu-<br />
„davie al XIV-lea,--fara a lua dela statele vecine o<br />
„aceiasi cantitate ; de unde o indoita consecinta :<br />
„pe deoparte sporiti puterea Dv., pe de alta parte<br />
„o inicsorati pe a inamicilor Dv.".<br />
Dar daca vecinii practica aceiasi politica, vor rezulta<br />
fataltnente conflicte, razboae comerciale i militare,<br />
cum au. si fost intre Anglia, Franta, Portuglia, Spania,<br />
Mercantilismul, sistem „economic" are drept eonsecinte,<br />
de neinlaturat, tocmai crearea unei situatii<br />
plstoria Doctrinelor Economice" 25
- 386 -<br />
care diminuand puterea de productie a tuturor, chiar<br />
si a invingatorului, micsoreaza masa de bunuri in<br />
loc sa o mareasca, duce la saracire in loc sa duca<br />
spre imbogatirea urmarita!<br />
Concluzia tuturor celor de mai sus at trebui sa<br />
fie o severa condamnare a Intregii politici mercantile<br />
si mai mult Inca a doctrinarilor can au sustinut-o_<br />
Arn face insa o mare gresala oprindu-ne asupra<br />
acestei concluzii.<br />
Intai, poate, fiindca ne lipseste autoritatea morala<br />
pentru a condamna pe mercantilisti. Ar trebui ,<br />
sa vedem intai barnele din oichii nostri i pe urma<br />
paiul din oichiul mercantilistilor.<br />
In adevar masurile economice luate azi ln cele<br />
mai multe tan i nu dovedesc numai aplicarea unor<br />
sisteme gresite, dar lipsa oricarui sistem, fie si rau,<br />
o totala anarhie, un haos economic care a adus<br />
popoarele disperate la o stare de quasi-nebunie economic.<br />
oar s Lie intoarcem la mercantilism.<br />
Vont constata In primul rand ca desvoltarea lui<br />
a corespuns unei realitOti economice: transformarea<br />
economiei medievale In economie pur monetara<br />
unor realitei(i istorice puternice si bine constatate,<br />
ceeace am pus in lumina chid am aratat care a fost<br />
origina merzantilismului ').<br />
Doctrinarii n'au avut sa creeze „in abstracto"<br />
un regim economic idea! ei au avut sa justifice<br />
o serie de masuri necesare pentru Inchegarea natiuunilor<br />
si a s -atelor, teoria a ie.Fit din fapte: ea a.<br />
ie$it iin vointa 'guvernantilor fi a popoarelor: toff<br />
1) Vezi "rig. 284. §i urm.
— 387 —<br />
all vrut sã alba cal mai mullet moneta, au avut<br />
nevoe chiar de cat mai mullet monetcl in situatia<br />
economica de atunci, situatie rezultata din evolutia<br />
istorica.<br />
In al doilea, rand vom constata ca in dosul ,rnercantilismului<br />
sta unul din cele mai puternice sentimente<br />
: sentimental national.<br />
Aceasta impingea spre unitate, intarirea si mai<br />
ales individualizarea statului si natiunei.<br />
Aceasta indtvidualizare, in circumstantele istorice<br />
pe can le-am trecut in revista, avea nevoe de , o intarire<br />
a granitelor si vamilor aveam nevoe de o- justificare<br />
pen tru a sustine rolul, din ce in ce mai im 7<br />
portant, al statului in confundarea indiVizilor Inteo<br />
singura mash sub autoritatea sa.<br />
Si aceasta justificare a fost gasita in sistemul mercantil.<br />
In forma, in doctrina, sisternul mercantil apare<br />
ca tin scop, in fond ins a a fost un simplu instru<br />
ment de intarire si individualizare a statelor.<br />
Jar in al treilea rand, vom conStata in ceea ce<br />
priveste consecintele aplicarii acestui sistem : restrictii,<br />
regulamentari, etatism economic, — Ca ele corespund<br />
sentimentului ci dorintei generale ale guvernantilor<br />
din taate, timpurile.<br />
Daca intot deauna guvernele au cautat sa-si largeasca<br />
si intareasca sfera de activitate, 'cum nu<br />
ereau sa doreasca aceasta tocmai in epoca constituirii<br />
statelor ?<br />
Trebuia un motiv pentru aceasta.<br />
Care putea fi mai bun decat goana dupa aurul<br />
§i argintul dorite de toti, dela rege i pan la cel<br />
din urma cersetor ?
388<br />
Cum s'ar fi putut renunta dar la o politic carejustifica<br />
imixiunea guvernelor In viata economic&<br />
prin urmarirea unui scop universalmente considerat<br />
ca bun : sa fie multi bani In tara ?<br />
Atat de adevarata este aceasta observatie ca<br />
atunci cand doctrina a izbutit sa arate fal$itatea<br />
principiilor fundarnentale ale mercantilismului si mat<br />
mit Inca : ineficacitatea interventionismului de stat<br />
chiar pentru a realiza scopul mercantilismului,—intervenfionismul<br />
de stat tot nu a incetat.<br />
I s!a cautat alta justificare, iar guvernantii s'au ,<br />
grabit sa adopte i sa aplice cu eel mai mare entaziasm,<br />
unul din procedeele mercantiliste, putin,<br />
modificat 4j mat ales generalizat „protectionismul,<br />
Judecat cu obiectivitate teareticd, protectionism!,<br />
care. a Inlocuit. rnercantilismul, I depaseste mit in<br />
absurditate.<br />
Mercantilistli c.onsiderau desvoltarea industriala ca<br />
ui instrument ; sacrificiiie facuto pentru - industrie<br />
trebuiau sa fie rasplatite prin&un aflux de aur<br />
argint, cele mai; dorite , hunuri, pe vremea aceea.<br />
Protectiorli$fit cer sacrificii pentru indostrie,.... no ,<br />
ea sA. fie imlustrie.<br />
Dar oit este locul, m judecam, aci protectionismuL<br />
Am vrut sa aratam numai ca mercantilisMul n'a<br />
fost o; simplaz erezie, ec.onomica, ci un sistem seriqs,<br />
bin inchegat si conform cu econornice r<br />
istaTiqe,, inietuL. rbational i o. tending ve$nica:<br />
claselor guvernante.<br />
rnii
CAPITOLUL XIII<br />
Hobbes<br />
Credem ca numelelui Thonlas Hobbes (1588-1679)<br />
marele filosof si socioldg englez, nu trebue sa lipseasca<br />
dinteo istorie a doctrinelor economice.<br />
Nascut, in 1588; la Nlalmesbury, in Wiltshire, Hobbes<br />
intraln 1605 la uniyersitatea din Oxford, uncle-0<br />
face studfile, ceeace nu-I Impiedica de a judeca cu<br />
asprime intelectualitatea universitara din vremea so.<br />
Este apoi insarcinat s. educatia conteluf<br />
de Cavendisch, cu a carui familie ramane In cele<br />
j. strAnse legaturi i ceea ce Ii prilejueste mai multe<br />
calatorli In Franta si Italia.<br />
Pe continent ia contact cu inttlectuali din cei titai<br />
distinsi: Gasendi, Mersenne, Galile, Descartes.<br />
A scris si a polernizat foarte mutt.<br />
Icleile pe can le formuleaza indispun Intâi pe revolutionaril<br />
englezi, obligandu-1 sa se refugieze la Paø .<br />
ris, cand acestia devin puternici.<br />
Acf fade Insa o situatie iniposibila, prin atacurl<br />
contra dobilflor clefului; ceta'*ce ft Oligi sa „<br />
treaca, iarasi in Anglia uncle Cromwel era la putere<br />
f'Zestaufatia, cu Carol 'al ii-lea, ii Rune din nou. Irs<br />
perreol, de Care nu scapa de cat, promitand ca nit<br />
va mai scrie nimic asupra politicei si religiei.
- 390 -<br />
In consecinta, consacra literaturii si matematicei<br />
ultima decenie a lungii sale vieti, — 91 de ani, —<br />
domenii in cart activitatea sa a fost mult mai putin<br />
reusita de cat In eel politic si sociologic.<br />
In ordine cronologica, cele mai importante lucrari<br />
ale sale sant :<br />
„Elementa philosophica a (1640).<br />
,De Cive" (1662).<br />
„Leviathan, seu de materia, forma et protestate<br />
„civitatis eclesiasticae et civilis" (1651).<br />
„De corpore politico" (1655).<br />
„De homine" (1658).<br />
Filosofia si logica lui Hobbes tind sä se apropie<br />
cat mai mult de forma matematica, cu intrebuintarea<br />
multor rationamente „a priori" si ignorarea cercetarilor<br />
experimentale.<br />
In psichologie, Hobbes bazeaza cunostinta exclusiv<br />
pe simturi.<br />
Intreaga lui filosofie este materialista si determinista.<br />
Iar morala lui este bazata pe egoism.<br />
Ceea ce ne intereseaza insa acum este conceptia<br />
lui Hobbes asupra alcatnirii politice.<br />
Pentru individ, morala se reduce In a-si Intrebuinta<br />
facultatile si energia in scop de a-si apara cat mai<br />
bine „viata si membrele".<br />
Deci o dominatie exclusiva a ceea ce numim azi<br />
,interesul personal' derivat din „instinctul de conservare".<br />
Aceasta Wind morala indivizilor, in ,starea de nature!"<br />
exista o lupta continua intra indivizi i o<br />
stare de anarhie in care nu-si pot crea o suficienta<br />
siguranta.
— 391 —<br />
De aceea s'a creat un corp politic, artificiaL a carui<br />
menire este de a crea si pastra ordinea si siguranta.<br />
La acest corp, la acest cobs creat din vointele<br />
particulare, face aluzie titlul de „Leviathan*, al operil<br />
principale a Jul Hobbes.<br />
Acest corp va fi condus de eel mai puternic a<br />
carui vointa va fi hotaratoare.<br />
Cine are „forte are i „ireptal"; forta este baza<br />
dreptului.<br />
In consecinta vointa celui mai tare trebue sa fie<br />
pe deplin suverana, sa nu cunaasca nici o<br />
Sau ne aflam in y starea de naturn" i atunci<br />
„hono Itommini lupus", s'au ne aflam Intr'o societate<br />
ordonata i atunci „horno homini deus".<br />
Monarhia cat mai absoluta este dar forma politica<br />
ce deriva direct din natura umana i din dreptul<br />
creat prin forts.<br />
Unitatea politic care detine puterea, -- fie ea un<br />
suveran, o oligarhie, sau chiar o adunare democratica,<br />
— va trebui sa aiba in mana el toate puterile<br />
In toate domeniile : politic, juridic, educativ, religios,<br />
etc.<br />
lata, redusa la extrem, schema felului in care<br />
Hobbes intelege organizarea politic.<br />
Bine Inteles c o asemenea conceptie brutal a a<br />
dat nastere la multe discutii si mai ales multe atacuri,<br />
desigur in mare parte justificate, dar despre<br />
cari nu este locul sa ne ocupam aci.<br />
In alt ordine de idei si din punct de vedere economic<br />
mai trebue sa mentionam ca Hobbes a sustinut<br />
in materie de impozite o teorie care s'a generalizat<br />
mult si anume ca impozittle platite de fiecare<br />
trebue sa fie proportionale cu serviciile pe can i le
- 392 ---<br />
face statul, ceea ce se poate rnasura dupa consumatia<br />
fiecaruia.<br />
Limit= aci scurtele observatii pe can doream sä<br />
le prezentam asupra unuia din filosofi §i sociologi<br />
caruia i se pot aduce multe critici dar trebue sä i se<br />
recunoasca neaparat meritul unei puternice i originale<br />
personalitati.
CAPITOLUL XIV<br />
Puffendorf<br />
Samuel Puttendorf (1632-1694) trebue citat<br />
dupa Hobbes pentru felul in care i-a atenuat teoriile<br />
politice.<br />
S'a nascut in Saxa, a facut studii foarte serioase,<br />
in special in domeniul juridic si a primit apoi sa fie<br />
preceptorul fiului ministrului Suediei la Copenhaga.<br />
Ad i a studiat in mod aproftindat lucrarile lui Grotius,<br />
Hobbes si Cumberland si a publicat „Elementa<br />
jurisdrudentiae universalis method° matematica"<br />
(1660), in care expune dreptul sub forma de teoreme,<br />
axiome i corolarii.<br />
Succesul acestei lucrari determina pe electorul<br />
palatin Carol Ludovic s creeze pentru el in 1661,<br />
la universitatea din Heidelberg, o catedra de drept<br />
natural.<br />
In 1667, publica, la Paris, o lucrare „De statu Imperil<br />
Germanici", in care critic a foarte violent „adunatura<br />
bizarr de printi, prelati i suverani, mai mult sau<br />
mai putin legitimi, cari compun acest imperiu.<br />
Lucrarea provoaca mare emotie la Viena i Puffendorf,—cu<br />
toate ca o publicase sub pseudonimul<br />
de „ Severinl Mozambani Veronensis", — gaseste<br />
mai prudent sa treaca in Suedia, unde Carol al XI-lea
— 394 —<br />
Ii ofera o catedra de drept natural la universitatea din<br />
Lund.<br />
Aci publica, in 1672, lucrarea sa capital& „De<br />
jure naturae et gentium", In opt carti, reeditata de<br />
multe ori, tradusa in multe limbi si care provoaca<br />
multe discutii si comentarii.<br />
Regele Suediei continua sa-1 sustie in contra tuturor<br />
atacurilor, 11 cheama la Stockholm, unde 11 numeste<br />
secretar de stat, 11 face baron si 11 Insarcineaza<br />
sa scrie istoria domniei sale, — care este publicata<br />
In 1695.<br />
Stabilindu-si o mare reputatie ca istoric, capata<br />
apoi o insnrcinare similar& in 1686, dela Frederich<br />
Wilhelm, electorul de Brandenburg pe langa care ramane<br />
'Ana la moarte (Berlin 1694).<br />
Afara de lucrarile susmentionate, Puffendorf a mai<br />
publicat i altele cu caracter juridic, politic si istoric<br />
')<br />
Pe noi ne intereseaza conceptia lui asupra organizarii<br />
sociale si politice.<br />
El este de acord cu Hobbes ca Inaintea crearii<br />
institutiilor sociale nu poate exista justitia.<br />
„Sociabilitatea" este principiul drepturilor si obligatiilor.<br />
Dar, spre deosebire de Hobbes, el considera raporturile<br />
dintre oameni ca realitati metafizice „entia<br />
rnoralia", (fiintele morale), can au fost create de<br />
Dumnezeu pentru a stabili ordinea si armonia in<br />
viata oamenilor.<br />
Dela aceste entitati: familie, paternitate, obligatii<br />
1) «Dictionnaire d'histoire. Bachelet op. cit. la cuvantul .Puffendorf.<br />
(Samuel).
- 395 -<br />
civice, — se poate descinde, prin deductie, la aplicarea<br />
raporturilor in cazurile particulare ale relatiilor dintre<br />
oameni<br />
,Entia morallaa , fiintele morale, Ii gasesc reprezentantii<br />
in cele reale sau in grupurile de indivizi.<br />
In fond deci organizarea sociala este bazata pe<br />
un drebpt natural, de esenta superioara omului, dar a<br />
carui existent& ii are origina In nevoia oamenilor de<br />
a trai in societate.<br />
Santem foarte departe de conceptia lui Hobbes a<br />
dreptului derivand din forta.<br />
In rezumat Puffendorf n'a fost decal un fericit<br />
„vulgarizator al teoriei dreptului natural al lui Gro-<br />
„tius, pe care a complicat-o numai printr'un suparator<br />
„galimatias, ceeace i-a atras critici foarte acerbe din<br />
„partea lui Leibniz" inchee Th. Ruysen observatiile<br />
de mai sus 1).<br />
El ocupa locul de mijloc Tntre Grotius si Hobbes,<br />
spune Onken 2).<br />
1) In erticolul « "nffendorf. (-;amuen in «Gennde riCielupedie«<br />
op. Cu.<br />
2) Gseld^hte der Nationa'olcornie op. nit. peg. 2'26.
CAP1TOLUL XV<br />
Observatii finale asupra acestei perioade<br />
(sec. XVI si XVII)<br />
Am aratat, in mai multe randuri, cat este de riscat<br />
a formula observatii cu caracter de generalitate<br />
asupra unei intregi epoci.<br />
Riscurile de erori se reduc insa daca in Joe de a<br />
pretinde sä stabilim caractere „generale" ne multumim<br />
sa le punem in evidenta pe cele n clominante".<br />
Pentru epoca de care ne- am ocupat in partea a<br />
IV-a (sec. XVI si XVII-a) a acestui volum, lucrul<br />
este usor.<br />
Aruncand o privire asupra doctrinelor pe can le-am<br />
mentionat, vom putea sa constam ca atentia s'a<br />
dreptat, mai cu deosebire, asupra banilor ci problemelor<br />
In legaturei Cu circulatia i acumularea lor.<br />
Este drept ca unii autori de seama s'au ocupat<br />
de chestiuni cu totul de alt ordin: populatie, agrieultura,<br />
politica graului, organizarea politica a statului,<br />
forma social, fericirea oamenilor In general si<br />
altele, — dar trebue sa recunoastem ca preocuparea<br />
dominanta s'a indreptat spre moneta, band, plati,<br />
impozite §i mai ales spre studiul mijloacelor proprii<br />
pentru a atrage §i pastra moneta Inteo tard, adica<br />
spre intregul complex de masuri despre can ne-am
- 397 -<br />
ocupat in capitolul, atat de lung, consacrat mercantilismului.<br />
0 reacfiune In contra acestei stari de lucruri era<br />
Viata economica este foarte complex, domeniile<br />
de activitate economica sand foarte numeroase jar<br />
economia este seincitoasei numai atunci cand exista<br />
un echilibru, cat mai bine stabilit, Intre diversele<br />
famuri de activitate economica.<br />
In epoca de care ne ocupam „politica banului"<br />
deschilibrase, din ce In ce mai mult, economia mul-<br />
tor tad.<br />
Tipicei era, in acearta privinta, situatia din Franta<br />
uncle reactiunea, — cum bine spune Onken,-- I) se<br />
produce in special in patru directii :<br />
contra reglementarii excesive a oricarei act ivitati<br />
economice ;<br />
contra neglijarii intereselor agriculturii;<br />
contra sistemului, — sau mai bine zis a lipsei de<br />
sistem, — de impunere;<br />
contra prea marei importante ce se acorda metalelor<br />
pretioase.<br />
Trebue sa mai adaogam indata Ca in Franta rezultatele<br />
„politicei banului" sant agravate de epuizarea<br />
poporului francez prin politica, atat extern a cat<br />
intern, a lui Ludovic al XIV-lea.<br />
Stralucirea „secolului lui Ludovic al XIV-lea"<br />
nu a fost obtinuta fara man i istovitoare sfortari.<br />
Reactiunea, despre care am vorbit mai sus, se va<br />
1) op. eft. pag. 248 oi urm.
- 398 -<br />
desvolta pe deplin in secolul at XVIII-lea, despre<br />
care nu ne ocupam in acest volum.<br />
Dar ea incepe a se desemna, destul de clar,<br />
— cum am vazut deja din examinarea doctrinelor, —<br />
Inca din epoca de care ne ocupam acum.<br />
Suprimarea monopolurilor $i reglementarii excesive<br />
in domeniul economic, a corporatiilor in special,<br />
Incep a fi cerute chiar din secolul al . XVI-lea.<br />
Putern cita in acest sens pe Hales, in Anglia, pe<br />
la mijlocul secolului al XVI-lea, pe Bodin In Franta,<br />
In jurul lui 1570.<br />
Apoi in secolul al XVII-lea mi§carea aceasta se<br />
amplifica mult, cum putem vedea 4or din cxaminarea<br />
doctrinelor pe can le-am citat in cursul acestei<br />
lucrari.<br />
Incepand cu formularea pretentiei de a modifica<br />
regulamentele corporative, doctrinele se Indreapta din<br />
ce in ce mai mult spre Itberalismul, care va ttiumfa<br />
in doctrina spre finele secolului al XVIll-lea.<br />
Reorganizarea agriculturii preocupase deja pe<br />
Sully, la inceputul secolului al XVII-lea; Vauban<br />
apoi, Boisguillebert mai ales, urmati de multi alti<br />
autori din toate tarile, se ridica energic contra sacrificarii<br />
agriculturii in politica mercantila.<br />
In directiunea aceasta, evolutia va fi i mai rapida<br />
decat In spre liberalism, prin desvoltarea deplina a<br />
fisiocratismului in mijlocul veacului al XVIII-lea.<br />
In 1664, Ludovic al XIV-lea prezidase „consiliul<br />
comertului", nu trece un secol i fisiocratii, preotii<br />
agriculturii, sant singurii scriitori agreati de Ludovic<br />
al XV.lea<br />
Impozitele, rezultat at empirismului i nevoilor momentului,<br />
formau un amalgan, foarte apasator pentru
399 -<br />
unii, amalgam in care predominau impozitele indirecte,<br />
ceea ce se explica mai ales prin faptul . ca nobilii nu<br />
putea fi supu§i la plata de impozite directe.<br />
Studii serioase incep in aceasta privinta, in Italia<br />
Intai, apoi Vauban, in primii ani ai secolului al<br />
XVIIIlea, ataca energic dezordinea in impunere,<br />
carneralistica se desvolta foarte mutt in acela§ secol<br />
stabilind legatura Intre finante ansamblul politicei<br />
economice.<br />
Lupta doctrinarilor se indreapta intai spre gene-<br />
Talizafea „proportional/Mil" ln impunere, ceeace nu<br />
era u§or din cauza dificultatii de a impune pe nobili.<br />
Fisiocratii pun In discutie chestiunea faimoasa a<br />
impozitului unic.<br />
Se ajunge §i in aceasta directie la stabilirea caton-va<br />
principii fundamentale, dar trebue sa recunoa§tem ca<br />
on-cat de bine s'ar stabili in doctrina anumite principii,<br />
ansamblul impunerilor s'a prezintat §i se prezinta<br />
§i azi tot sub forma haotica, pentru simplul<br />
motiv ca guvernele cauta sa scoata venituri prin once<br />
mijloace, preocupandu-se prea putin de adoptarea<br />
unei politici fiscale.<br />
In aceasta privinta ne multumim dar a inregistra<br />
protestele §i studiile doctrinarilor fait sa putem stabili<br />
net o anumita evolutie.<br />
In fine reacfiunea contra importantei prea marl<br />
ce se da metalelor pretioase ataca insu§i axiom a<br />
fundamentala care dominase economia secolelor XVI<br />
§i XVII.<br />
Am vazut autori, chiar foarte vechi, aratand ca<br />
adevarata bogatie nu consta numai in bani, ci In<br />
posesiunea unui ansamblu de bunuri potrivite diverselor<br />
nevoi ale oamenilor.
— 400 —<br />
Ideea aceasta , si-a croit drum din ce in ce mai<br />
larg, astfel ca in epoca chiar de care ne ocupam,<br />
multi autori, chiar ferventi mercantilisti, numai considera<br />
banii ca bogatie , prin excelenta, ci numai ca<br />
”reprezentan(ia al bogatiei.<br />
Continuandu-se in aceiasi directie, desvoltarea inclustriei,<br />
considerata mult timp numai sub aspectul<br />
de nprocedeu" potrivit pentru a atrage banii in<br />
tara, — incepe sa apara ca scop de sine statator ;<br />
mercantilismul se transforma in protectionism 'industrial,<br />
dar acesta nu se va generaliza de cat mult<br />
mai tarziu, ,tocrnai pe la mijlocul veacului al XIX lea.<br />
Intorcandu-ne acum la banf, putem constata cu<br />
Onken 1) ca :<br />
„Doua roluri au banii In spiritul care domma pe<br />
„la sfarsitul evului mediu : until ca valutA sau mA-<br />
„surd a valorii si altul ca reprezentanti ai bogatiei<br />
sau capital”. ,<br />
In aceasta din urma calitate, importanta banilor a<br />
mers descrescand, cum am aratat cateva randuri<br />
mai sus.<br />
Dar nu era Inca in discutie, — spune si Onkcn, —<br />
rolul banilor ca etalon de valoare Si putem adaoga<br />
noi, — nici ca instrument de schimb.<br />
Spre finele secolului al XVII-lea Incepe inn a se<br />
pune si problema detronarii monetei rnetalice si din<br />
aceste roluri, jar la inceputul secolului al XV111-lea<br />
ea este trecuta din domeniul teoretic in eel practic<br />
prin experienta faimoasa a lui khn Law of Lauriston<br />
(1671-1729), care tindea la suprimarea totala din<br />
circuiatie a monetei metalice.<br />
.1) , , p. pag. 257.
— 401 —<br />
Iata dar cat de departe a ajuns, In unelele directii<br />
reactiunea contra „politicei banilora, — cum ne-am<br />
permis sä o numim, — a banilor metalici, ar trebui<br />
sä adaugam pentru mai multa preciziune.<br />
In aceste scurte observatiuni finale, nu am avut<br />
catu§i de putin intentia sä revenim asupra celor expuse<br />
In partea IV-a a acestui volum pentru a degaja<br />
vre-o generalitate §i mai putin Inca pentru a rezuma<br />
vre-un curent de idei; nu am avut nici pretentia<br />
de a schita curentele de idei ce se vor desvolta<br />
In secolul al XVIII-lea §i mai tarziu.<br />
Am tinut numai sa terminam aceasta „parte" al lucrarii<br />
noastre §i acest volum, punand Inca odata in<br />
lumina caracterul evolutiv al economiei, dorind sä<br />
lasam cititorului impresia foarte neta §i ultima Ca<br />
evolutie continua, ca ceea ce a fost socotit exact inteo<br />
anumita faza a succesiunei istorice §i sociale,<br />
poate fi socotit ca eroare mai tarziu, cã economia<br />
este o $tiinfa ce trae,Fte odata cu societatea.
Cuvant catre cititori<br />
Cititorul care va fi studiat coprinsul acestui volum,<br />
sau ii va fi consultat numai, va putea judeca lipsurile<br />
si meritele lui.<br />
In ceeace ma priveste, Indraznesc sa sper Ca scopul,<br />
anuntat In prefata a fost atins si Ca studiul pe<br />
care l'am prezentat poate fi de fobs celor ce vor sa<br />
cunoasca, — in ansamblu dar i Cu oare-care precizie<br />
i in cadrul lor, curentele de idei cad s'au<br />
manifestat pâna la inceputul secolului al XVI1I-lea, In<br />
domeniul doctrinelor economice.<br />
Mai Indraznesc sä sper ca, — grape felului cum<br />
am prezentat doctrinele economice, gratie stransei lor<br />
Incadrari In faptele istorice i felului in care am ales<br />
autorii citati, — coprinsul acestui volum va putea servi<br />
ca punct de plecare i indrumare celor ce vor voi<br />
sa intreprinda vre-un studiu aprofundat de doctrine<br />
economice sau chiar de istorie economic, in legatura<br />
cu materia de care m'am ocupat.<br />
Modestia rolului meu in acest caz : a pune pe altii<br />
pe calea continuarii cercetarilor, nu ma va impiedeca<br />
sa-I revendic Cu mandrie, caci astfel se iniatueste<br />
progresul rodnic.<br />
Acesta flu poate fi pregatit de cat de oameni ce<br />
cunosc trecutul, iata un adevar care nu va putea fi
— 404 —<br />
repetat in deajuns in epoca noastra de dominatie<br />
politica a ignorantilor i semi-doctilor, mai periculo§i<br />
Inca decat ignorantii.<br />
„Nici un ganditor nu poate pretinde „ca organi-<br />
„zarea economica actuala este singura posibila §i cea<br />
„mai dreapta. Este deci indispensabil de a §ti ce au<br />
„gandit i altii asupra unor chestiuni ce au ramas<br />
„fara raspuns", spune cu drept cuvant Kantz<br />
Cate nu sant azi, dupa atatea secole de studii §i<br />
gandire, chestiunile economice i sociale fara raspuns<br />
satisfacator ?<br />
Nenum arate !<br />
Iata de ce imi permit sa cred ca acest volum poate<br />
avea, pe langa interesul pur tiinific§i marele interes<br />
practic de a ajuta la documentarea celor ce lupta<br />
acum pentru rezolvarea grelelor probleme economice<br />
§i sociale pe can ni le pune actualitatea.<br />
Sã nu uitam un singur moment ca" ,actualitatea"<br />
nu este deceit continuarea trecutului si pregatirea<br />
viitorului.<br />
1) Hector Denis «Histoire des sistemes economiques et sodalistes»<br />
Ed. V. Giard & E. Briere. Paris 1904, 2 vol. Vol. I, pag. 2
TABLOUR1<br />
EXPLICATII<br />
Trebue sd ma scuz in primul rand, de a zu<br />
publica o „bibliografie" completei asupra materiei<br />
care face obiectul prezentului volum.<br />
Motivul este foarte simply.<br />
Ca sd aibd o adevdratd valoare<br />
o asemenea bibliografie trebue sa- Tie:<br />
completd si la zi,<br />
sd nu cuprindd decal ceea ce este adevdrat<br />
necesar,<br />
sd fie clasatd din diverse puncte de vedere.<br />
Dar imprejurdrile actuale, neingdcluindu-mi<br />
consultarea marilor biblioteci europene, m'au<br />
pus in imposibilitate de a indeplini aceste<br />
condifii.<br />
In consecintd, de cat sd public ceva „aproximativ"<br />
$i necontrolat, am preferat sã renunt<br />
la publicarea unei bibliografii, multumindu-md<br />
sd recomand celor interesati consult area excelentelor<br />
bibliografii pe can le or gdsi in<br />
lucrdrile lui Luigi Cossa $i August Oneken,<br />
completate, — la nevoe, — cu date mai noi<br />
din rev istele de specialitate.<br />
Ei vor avea ast,fel in mand, in mod sigur,<br />
unul din cap3tele firului conduceitor, care-i va<br />
indruma in direcfia cercetdrilor dorite.
406<br />
Am crezilt de datoria mea de a facilita cititorilor,<br />
cat mai mult posibil, consultarea datelor<br />
adienate in acest volum.<br />
In aced scop am alceituit trei tab bun.<br />
I. Un tablou sau index alfabette, al tuturor<br />
autorilor de can m'am ocupat $icari au trait<br />
In epaet ce se sfeir$e$te °data cu veacul at<br />
In west tab lou am trecut chiar i numele<br />
gdnditorilor can feirei a fi economi$ti meritel<br />
atraget atentia istoricului doctrinelofr<br />
economice $i sociale.<br />
Iar pentru a inlesni geisirea numelui cautat,<br />
multi autori i-am trecut qi la litera primului<br />
$i la litera celui de al doilea nume sau Calificativ.<br />
In fine, in dreptul fiecarui name figureazei<br />
paginile unde este citat, jar in cele indicate<br />
cit semnul * am insistat ceva mai mult asupra<br />
autorului indicat.<br />
II. Un tablou eronologie, in care santlrecute<br />
acelea$i nume ca in prec, dentul si care poate<br />
fi util atat pen tru fixarea cnnoqtintelor, cat $i<br />
pentru urmeirirea vreunei idei in decursultimpului.<br />
III. Un tablou al luerarilor eitate, care poateservi<br />
pen tru a gasi, Cu u$urinte numele autorului<br />
$i titlul comp let at unei lucreiri citate,.<br />
fa'rei a o mai ceiuta Iii notele din josul paginilor.<br />
In acest tab lou nu este treeuld nici una din<br />
lucreirile autorilor citati in primele cloud, ti, tlurile acestor lucreirii fiind repro duse chiar<br />
In text la paginile indicate in indexul alfabetic..
Abelard (Pierre) 132*.<br />
Index alfabetio<br />
Albert cel mare, 133*, 136.<br />
Alcuin, 131*.<br />
Aligheri (Dante), 204.<br />
Andronicus, 63.<br />
A<br />
Antoine Montchrotien de VasteviTle, 332*— 335.<br />
Antonio Serra, 227, 376*_ 379<br />
Aristofan, 166.<br />
Aristot, 60*-94, 133, 135, 148, 150, 151, 163, 166, 205.<br />
Bacon (Roger) 129, 202*.<br />
Barthelemy de Laffemas 331*-332, 335.<br />
Becker (Iohann Ioachim) 381*.<br />
Benoit Cotrugli 182*<br />
Bernardin de Sienne (Saint), 178*-179.<br />
Bernardo de 171loa, 375*.<br />
Biel (Gabriel), 179*.<br />
Bocaccio, 204<br />
Bodin (Jean) 257, 258*-274, 328, 335, 398.<br />
_Boisguillebert (Pierre Le Pasant siettr de) 366, 367*-369.
— 408 —<br />
Bostichi Davanzati, 266*-227.<br />
Botero (Jean) 257, 258*-274, 328, 335, 398.<br />
Buda, 181.<br />
Buridan (Jean 160*-161, 176.<br />
Caius linius Secundus, 101*.<br />
Caius Sempronius Gracchus, 104*-105.<br />
Calvin (Jean) 206, 218, 219*-220.<br />
Campanilella (Thomas), 246* —249, 276.<br />
Caraffa (Diomede), 182*— I 83.<br />
Carol cel mare, 131.<br />
Castanarez (Juan de), 371*.<br />
Cato (cel vechiu), 96*-97, 104<br />
Charles Irene %.1astel de Saint-Pierre, 250*-251.<br />
Charles Davenant, 323*-324.<br />
Charles Dumolin, 221.<br />
Child (Josiah), 316*---317.<br />
Cicero (Marcus-Tullius), 99*-101.<br />
Claude Saumaise, 221 * .<br />
Colonna (Egulio), 157*-158.<br />
Collumella (Lucius--Iunius—Moderatus) 97*-98.<br />
Contarini (Thomas), 227*.<br />
Copernic (Nicolas) 202, 233*-235.<br />
Cotrugli (Benoit), 182*.<br />
Court (Pieter de la), 379-380.<br />
Crommwell (Oliver), 304, 389.<br />
Culpeper (Thomas) 314*-315.<br />
Culpeper (Thomas junior) 315.<br />
Damian Olivarez, 374.<br />
Dante Aligheri, 204.
— 409<br />
Davanzati (Bostichi), 226*-227.<br />
David Hume, 327.<br />
Davenant (Charles) 323*-324.<br />
De Santis, (Marc Antonis) 227, 376*-377.<br />
Diomede Carafa, 182*-183.<br />
Duarte Gomez, 371*.<br />
Dubois (Pierre), 158*-<br />
Dumoulin (Charles), 221.<br />
Eduard Kisselden, 297*.<br />
Egidio Colonna, 157*-158.<br />
Era= 181, 239, 381.<br />
Estienne Henry 13.<br />
Frank, 254.<br />
Gabriel Biel, 179*.<br />
Galileo GaWei, 202.<br />
Gaspard Scaruffi, 226*.<br />
Gee (Joseph) 327.<br />
Gerson (Jean) 161*.<br />
Giotto, 204.<br />
Giovani Pontano, 182*.<br />
Gomez (Duarte) 371*.<br />
Gracchus (Caius Sempronius), 104*_ 105.<br />
Grachus (Tiberius Sempronius), 104*-106.<br />
Grammont de Saint Germain, 254*--255, 256.<br />
Gregory King 342*.<br />
Groot (Grotius) (Jean Hugo de), 221*--222, 379, -393,<br />
395.
410 —<br />
Groot (Pieter de), 379*. .<br />
Guillaume Durand de Saint Pourgain, 159*--160.<br />
Hales, 398.<br />
Harrington (James), 249*— 250.<br />
Henckel, 254.<br />
Henry (Estienne), 53.<br />
Herodot 46*.<br />
Hobbes (Thomas) 389* — 392, 393, 394.<br />
H8rnigk (Ph. W. von) 381*— 382.<br />
Hume (David), 327.<br />
Ibn Khaldoetin 127.<br />
Iosiah Chilid, 316*-317.<br />
Iohan Ioachim Becker 381*.<br />
Isidore (Saint) 148.<br />
Ivan Possoschkow, 382.<br />
Jammes Harrington 249* — 250.<br />
Jean Baptiste Colbert 207, 289, 303, 335,* —360, 367,<br />
368, 369, 374, 385.<br />
Jean Boatn, 257, 258*-274, 328, 335, 398.<br />
Jean Botero, 229*- 232.<br />
Jean Buridan, 160*- 161, 176.<br />
Jean Francois Melon 365*- 366.<br />
Jean Calvin, 206, 218, 219* — 220.<br />
Jean de Witt 379, 380.<br />
Jean Gerson, 161.<br />
Jean Renchlin, 181.
— 411 —<br />
Jeronimo de Ustariz, $74°---3 75.<br />
Jean Hugo de Groot 221*- 222, 379, 393, 395.<br />
John Law de LauriatSu 365, 400.<br />
John Locke 325*-3,27.<br />
Joseph Gee 327.<br />
eslalhaVed e E Csuez, 371.<br />
Kepler, 202.<br />
Khaldofin (bn) 127*.<br />
King (Gregory) 324*.<br />
Kodeana, 128*.<br />
Laffmase (Barthelemy de) 331*--332, 335.<br />
Latimer (Hugo), 254.<br />
Law (John de Lauriston) 365, 400.<br />
Locke (John) 325*-327.<br />
Leonardo de, Vinci, 202.<br />
L. Ortiz 374.<br />
Lucius-Annaeus-Seneca, 191 * -<br />
Lucius-Iunius-Moderatus-Columella, 97*-98.<br />
Lunetti (Vittorio), 378.<br />
Luther (Martin) 179, 181, 205, 218*-219.<br />
Lycurg 41*.<br />
Machiavelli (Nicola), 183*-187.<br />
Malestroit (Monsieur de) 225*-257, 257.<br />
Mare Antonio de Santis de Nocera 227, 376*, 377<br />
Marcus Tulius Cicero, 99*-- 1,001""rtrC<br />
"\syt% s<br />
Marcus Terentius Varo, 98*.
Marius, 105<br />
— 412 —<br />
Martin Luther, 179, 181, 205, 20 *-219.<br />
Mattes) Palmieri, 183*.<br />
Maximilien de Bethune, baron de Bosny, due de Sully<br />
275*-278, 340, 369, 398.<br />
Melanchton, 179, 206, 254.<br />
Melon (Jean Francois), 365*-366.<br />
Mlles (Thomas), 298*-302 314.<br />
Minorita (Paul), 15 8*.<br />
Misselden (Eduard), 297*.<br />
Aloncada (Sancho de), 374.<br />
More, (Morus) (Thomas), 237*- -246.<br />
111un (Thomas) 298*-302, 314.<br />
Nicolas Coperaic, 233*-235.<br />
Nicolas Oresme, 135, 163*-177, 179, 257.<br />
Nicol° Alachiaveli 183*-187.<br />
Newton, 203.<br />
Occam (d'), 179.<br />
Olivaxez (Damian); 3'74.<br />
Oliver Cromwell, 304, 389.<br />
Oresme (Nicolas} 135, r6*_ i77, 179, 257.<br />
Ortiz (L), 374.<br />
Palmieri (Matteo), 183*:<br />
Paul Minorite, '1 *5-8*.<br />
Pau1ur4'r16124: :<br />
Petrarc, 180, 181, 204.
X!etty 317*-323.<br />
— 413 —<br />
Ph. W. von Hornigk, 381*-382.<br />
Pierre Abelard, 131*.<br />
Pierre Dubois, 158*.<br />
Pierre Le Pasant sieur de Boisguillabert 366, 367* --<br />
369, 398.<br />
Pieter de Grot, 379 *.<br />
Rieter de la Court, 379*-380.<br />
Platon 51*-66, 148, 205, 237.<br />
Piinius (Caine Sean=lus) 101*.<br />
Plutarch, 41.<br />
Pontano (Gi(Arani), 182.<br />
Possosckow (Ivan), 382*.<br />
Puffendorf (Samuel) 398* -395.<br />
Benchlin (Jean), 181.<br />
Roger Bacon 129, 202.<br />
Ruger 4Thoro14)! 324-325<br />
Samuel Puffendorf 393*-395 :<br />
Sancho de Aloncada, 374.<br />
Santis (de Noceva) 227, 376*-377.<br />
Saint Bernardin de Sienna, 178*-179.<br />
Saint Isidore, 148.<br />
Saint-Germain (Grammont de) 254*-255, 256.<br />
Saint Pourgain (Guillaume Durand de) 159*.<br />
Saint Thomas d'Aquin, 133, 135; 136*156; 157, 158, 186.<br />
Saumaise (Claude), 221*.<br />
Scaruffi (Gaspard), 226*.<br />
Schroder (Wilhelm von), 882*.
— 414<br />
Sebastien Le Prestre marquis de Vauban, 360*-365<br />
367, 369, 398.<br />
Seckendorf (Veit Ludwig von) 381.<br />
Seneca (Lucius Annaeus) 101*.<br />
Serra (Antonio) 227, 376*-379.<br />
Socrate, 46 *-59.<br />
Solon 43*, 89.<br />
Sully (blaximilien de Bethune, baron de Rosny, duc de)<br />
275*-278, 340, 369, 398.<br />
Temple (William), 315-317.<br />
Tiberius Semronius Grachus, 1O4* 105.<br />
Thomas Campanella, 246*-249.<br />
Thomas Contarini, 227*.<br />
Thomas Culpeper, 314*-315.<br />
Thomas Culpeper, (lunior) 315.<br />
Thomas de Vio, 226*,<br />
Thomas d'Acquin, (Saint) 133, 134 136*-156, 157, 158, IN<br />
Thomas Hobbes, 389*-392, 393, 394.<br />
Thomas Mines, 296*-297.<br />
Tbomas More (Morns), 237*-236.<br />
Thomas Man, 298*-302, 314.<br />
Thorold Rogers 324-325.<br />
Tukydide, 46*.<br />
Ugo Latimer, 254.<br />
Ulloa (Bernardo de), 375*,<br />
, . ,<br />
Ustariz (Jeronimo de), 374*--3 5.<br />
V<br />
Varo (Marcus-Terentius) 98*.
— 415 —<br />
Vauban (Sebastien Le Prestre marquis de) 360*-365,<br />
367, 399, 398, 399.<br />
Veit Ludwig von Seckendorf 381.<br />
Vinci (Leonardo da), 202.<br />
Vio (Thomas de), 226*.<br />
Vittorio Lunetti, 378.<br />
W<br />
Wilhelm von BehrOder 392*.<br />
William Petty, 317-323.<br />
William Temple 315*-317.<br />
Witt (Jean de), 379, 380.<br />
Xinofon, 45, 50*-51.<br />
Takoubl, 128*.<br />
Zollikon, 236.<br />
Zwingli, 206, 254.
Tablou cronologiO<br />
Solon (640-558 1. de Cr.).<br />
Herodot (484-425 I. de CO.<br />
Socrate (468-400 sau 399 1. d. Cr.).<br />
Aristofan (450-380 1 , d.<br />
Tukydide (440-350 1. d. Cr.).<br />
Xenofon (430 sau 425-352 i. d. Cr.).<br />
Platon (429-347 1. d. Cr.).<br />
Cato (cel vechiu) (234-149 I. d. Cr.).<br />
Tiberius Gracohus (163-133 1. d. Cr.).<br />
Marius (156-86 1. d. Cr.).<br />
Marcus Terentius Varo (116-27 in. d. Cr.).<br />
Cicero (107-43 1. d. Cr.).<br />
Andronicus (tntocme§te pe la 60-50 1. d. Cr. prima editie<br />
a operilor lui Aristot).<br />
Caius Plinius Secundus (23 t d. Cr.-76 d Cr.).<br />
Seneca (Lucius Anaeus) (2-65).<br />
Plutarch (e celebru pe la 45-50).<br />
Columela—sec. 1.<br />
Saint Isidore, sec. VII.<br />
Alcuin, (735-804).<br />
Carol cel Mare (742-814).<br />
Kodama (moare in 994).<br />
Abelard (1079-1142).<br />
Albert cel Mare (1193-1280).
Roger Bacon (1214-1294).<br />
— 418 —<br />
Saint Thomas d'Acquin (1237-1274).<br />
Dante Alighieri (1265-1321).<br />
Colonna (Egidio) (1247-1316).<br />
Dubois (Pierre) OAK Intre 1250-60 -- mort dupa 1321).<br />
Ocoam (IT) (1270-1347).<br />
Giotto (1276-1336).<br />
Ghillaume Durand de Saint Poureain (t 1333).<br />
Petrarc (1304-1374).<br />
Paul Minorita (scrie „de regbnine rectoris" Intre 1313- 1315),<br />
Bocaccio (a313- 1375).<br />
Nicolas Oresme (flaw. Inceput. sec. X1V —i- 1382).<br />
Ibn Hold8un (1332-1378).<br />
Sant Bernardin de Sienne (13041-1444).<br />
Buridan (t dupa 1358).<br />
Mateo Palmieri (140g- 1478).<br />
Giovani Pontano (1426- 1503).<br />
Leonardo da Vinci (1452-1519).<br />
Jean B enehlin (1455-1522),<br />
Brame (1467-1536).<br />
Bade (1467-1590).<br />
Nicolo Machiaveli (14e9-1527).<br />
Copernic (Nicolas) (1473-1543)<br />
Thomas More (Morns) (1478-1535).<br />
Biel (Gabriel) (t 1495).<br />
Martin Luther (1483-1546)<br />
Melanchton (1487-1546).<br />
Thomas de Vie (scrie oDe Combas. in 1499).<br />
Benoit Catrngli (sec. XV).<br />
Diomede Caraffa (scrie pe la 469-148'2 «De regis et<br />
boni principis<br />
Charles Dumou in (1500-1566).<br />
Jean Calvin (1509-1564).<br />
Gaspard Scharuff. (1519-1584).
Jean Bodln (1520-1596).<br />
— 419 —<br />
Bostichi Davanzati (1529-1606).<br />
Jean Botero (1540-1617).<br />
Kepler (1541-1630).<br />
Galileo-Galilei (1564-1642).<br />
Laffemas (Barthelemy de) (1543-1612).<br />
Hales (mijloc. sec. XVI).<br />
Malestroit (scrie la 1566 „Paradoxes)".<br />
Sully (Blasisnilien de Bethume de) (1559-1641).<br />
Thomas CampanellA, (1568-1639).<br />
Thomas DT= (1571-1641).<br />
Bstienne Henry (publica operile lui PIaton In 1571).<br />
NEontchretien (1566-1621).<br />
Saumaise (Claude) (1588-1653).<br />
Antonio Serra (sec. XVI §i Inceputul sec. XVII).<br />
Thomas Culpeper (1578-1662).<br />
Thomas Contarini, (cloua discursuri in 1587).<br />
Hobbes (Thomas) (1588-1779).<br />
Ortiz (L.) (publica In 1598 un „memorial al re)".<br />
Cromwell (1599-1658).<br />
Marc Antonio de Santis de Nocera (public „Discorsi" Ir<br />
1605).<br />
Thomas Mines (publica 3 luceari intre 1604- 1622).<br />
James Harrington (1611 - 1677).<br />
Juan de Castanarez, (publica in 1626 : „Sisteme sabreprohibir<br />
la enrrada de los generos estrangeros)".<br />
Pieter de la Court (1618- 1685).<br />
Sancho de Nitoncada, (publica in 1619: „Restauracion politica<br />
de Espana)".<br />
Jean Baptiste Colbert (1619-1683).<br />
William Petty (1623-1687).<br />
Damian Oltvarez (sctie In 1621 „Memorial para prohibit la<br />
entrada de los generos estrangeros)".
— 420 —<br />
Duarte Gomez (scrie in 1621 „Discours sobre el commercio<br />
de los duos Indios)".<br />
BIisselden, (clod lucrari in 1623).<br />
Iohann Ioachtm Becker (1625- 1682).<br />
William Temple (162S-1698).<br />
Vittorio Lunetti (scrie douA lucrari !litre 1630-1640).<br />
Josiah Child (1630-1699).<br />
Samuel Puffendorf (1632-1694).<br />
John Locke (1632-1704).<br />
Vauban (Sebastien Le Prestre marquis de) (1633- 1707).<br />
Newton (1642-1727).<br />
Gregory King (2648-1612).<br />
Veit Ludwig von Seckendorf. (publicA, in 1655, cteutsche<br />
FurstenstatD).<br />
Charles Davenant (1656- 1714).<br />
Charles Irene Castel tie Saint Pierre (1658-1743.<br />
lwan Possoschow (1665-1726).<br />
Jean de Witt. (sec. XVII)<br />
Pieter de Groot, (ambasador al tarilor de jos in 1670).<br />
John Law de Lauriston (1671- 1729).<br />
Hornigk (Ph. von) (scrie In 1684 : cOstereich fiber alles)D.<br />
Schroder (Wilhelm von) (scrie In 1686. „Farstliche Schatz<br />
and Reutkammer)".<br />
Jeronimo de Ustari. (publicA, in 1724, „Torica)".<br />
Jean Francois Melon (f 1738).<br />
David Hume (1711-1776.<br />
Joseph Gee (scrie in 1727 „Trade and Navigation of Great,<br />
Britain)".<br />
Bernardo de Ulloa (public In 1740 „Restabliecimentos de<br />
los fabricas y commercio Espanol)".
Lucrari citate<br />
Asheley (V. Y.) „Histoire et doctrines economiques de l'Attgleterre".<br />
Trad. de Baudois Ed. Giard et Briere.<br />
Paris. 1900. 2 vol.<br />
Basilescu Aristide, profesor. „Principii de economie politica".<br />
3 vol. publicate in Bucure§ti in 1926,<br />
1927 §i 030, apoi vol. 1 ed. 11 in 1933. Edit.<br />
A. Th. Doicescu.<br />
Baudrillart „Bodin et son temps". Paris 1853.<br />
Berthelot (A. M.), articol la cuvantul „renaissance" in, La<br />
Grande enciclopedie".<br />
Bertrand (Alexio) articol la cuvantul «Bodin» (Jean) in «La<br />
Grande encyclopedie".<br />
Boutroux Emile, articol asupra lui «Aristots. in „La Grande<br />
en cyclop6die"<br />
Cantu „Histoire universelle". 18. vol.<br />
cossa (Luigi) „Histoire des doctrines economiques". Ed. V.<br />
Giard et Briere. Paris 1899.<br />
Condillac „Le comerce et le gouvernement consideres relativement<br />
l'un a l'autre".<br />
Denis (Hector) „Histoire des systemes economiques et so -<br />
cialistes". Ed. V. Giard et Briere, Paris 1904<br />
2 vol.<br />
Demongeot (Marcel) „La theorie du regime mixte chez Saint<br />
Thomas d'Aquin,. Tipogr, Carbone', Paris, 1927.<br />
Deschamps (A) profesor. Articol publicat in «Revue de l'en-<br />
M rti lu1K
— 422 —<br />
Deschamps (A) Curs facut la Facultatea de Drept din Paris<br />
in 19i9-1920.<br />
Dezorby (Ch.) et Bachelet (Th) Dictionnaire de Biographie<br />
et d'Histoire. 2 vol. Ed. Dezorby i E. Magdeleine<br />
et comp. Paris 1857,<br />
Delavaud (L.) articol in «Grande encylopedie» la cuvantu<br />
Colbert' (Jean Baptiste).<br />
Dubois (A.) ‹Precis de Phistoire des doctrines economiques"<br />
Ed. A. Rousseau. Paris 1903.<br />
Espinas (A.) «Histoires des doctrines economiques» Ed. A.<br />
Colin et Co. Paris.<br />
Peiler (Arthur) L'experience du bolchevisme), trad. din<br />
germand dr. Rene Janin. Ed. N. R. F. Paris 1929.<br />
Ferrero (Guglietmo) «La ruine de la civilisation Antique»<br />
Ed Pion et Nourrit Paris 192 1 .<br />
Forges (Louis) articol in „Grande encyclopedie" la cuvantul<br />
«Boisguillebeth (Pierre de Pesant).<br />
Fonsegrive (G) articol la cuvantul qBuridan» (Jean) in<br />
«Grande encyclopedie».<br />
Fousegrive (6) articol la cuvantul «Campanella» (Thomas)<br />
in «Grande encyclopedie».<br />
Funck-Brentano «Traite d'economie<br />
Grande encyclopedic) ed. H. Lamurault & Co. Paris. 31 vol.<br />
Gonna,rd (aene) «Histoire des doctrines economiques» Ed.<br />
Valois Paris 1930.<br />
Hauser (Henri) articol la cuvantul «Sully» (Maximilien de<br />
Bethune) in «Grande encyclopedic".<br />
Tones (Richard) «Primitive political economy of. Englanth in<br />
«Literary Remains" edited by W. London pag.<br />
1859 pag. 291-236.<br />
Iorga N. «Essai de synthese de l'histoire de l'humanite. Ed.<br />
Gamber, Paris 1926, 1927, 1928-4 vol.<br />
Jeaneroy (A) articol la cuvantul «Machiavel» (Nicolo) in<br />
«Grande encyclopdeie».<br />
Knight (Melvin M.) ,,Histoire econoinique de l'Europe jusqu'a<br />
la fin du emoyen age trad. de Jean et Elise<br />
Picard et Henri Sec. Ed. Marcel Giard 1930.
— 423 --<br />
labriola (Antonio) cEssais sur la conception materialiste de<br />
Phistoire Arad. A. Bonnet. Ed. Giard et Briere.<br />
Paris.<br />
Langlois (V) articol la cuvantul «Duboisz. (Pierre) in cGrande<br />
encyclopedie».<br />
Le Trosne ape l'administration provinciale et la reforme de<br />
l'impot.<br />
Maints, „Cours de droit romain" 2 vol.<br />
Marx (Karl) ,,Histoire des doctrines economiques" publicata<br />
de Karl Kautsky. Trad. de G. Molitor. Ed. A.<br />
Costes, Paris 1924 2 vol.<br />
Martin (Henri) ,,Histoire de France" vol. X111--1V.<br />
Onken (August) „Geschichte der Nationaleekonomie. Ed. C.<br />
L. Hirschfeld, Leipzig, 1902.<br />
Psreto (Viltredo) „Les systemes socialistes" Ed. 111902 Ed<br />
M. Giard, Paris, 1926, II vol.<br />
Picard (Francois) articol asupra „stoicismului" in „Grande<br />
encyclopedie".<br />
Preux (J.). Articol la cuvantul ,,arabe" In „Grande encyclopedie<br />
Rambaud Uoseph). „Histoire des doctrines economiques"<br />
Ed. 11. L. Larose. Paris 1902.<br />
Ruysen (Th.) articol in „Grande enciclopedie" la cuvantul<br />
,,Puffendorf" (Samuel).<br />
Smith (Adam) „Recherches sur la nature et les causes de la<br />
richesse des nations", trad. de Germain Gamier<br />
Ed. Guillamin, Paris 1880 2 vol.<br />
VoIlet (E. H.) articol la cuvantul „Durand' „Guillaume, In<br />
Grande enciclopddie".<br />
WeIs H. G. „Esquisse de l'histoire universelle, Ed. Payot.<br />
Paris 1926.
Tabla de Materii<br />
Pag.<br />
Prefata, . .. . ... . . ..... 5<br />
Partea I. ienera1ithti 15<br />
Capitolul I. Domeniul „Istoriei Doctrinelor<br />
Economice".—Metoda<br />
de expunere 15<br />
Capitolul II. Importanta istoriei doctrinelor<br />
economice 24<br />
Capitolul III. Baza f I obiectul multor doctrine<br />
economice 28<br />
Partea II. Antichitatea Oink' i ro-<br />
mana 37<br />
Capitolul I. Generalitati 37<br />
Capitolul 11. Doctrinele economice la e-<br />
lini 40<br />
§ 1. Mediul social . . . . . .... . 42<br />
§ 2. Preocutdiri de organizare economicii §i sociala 45<br />
§ 3. Doctrina lui Platon 51<br />
§ 4. Doctrina lui Aristot nil
— 426 —<br />
Pagina<br />
Capitolul III. Doctrinele economice la romani<br />
95<br />
Partea III. Doctrinele economice in<br />
evul mediu ....<br />
Capitolul I. Cadrul istoric<br />
Capitolul II. Ivirea preocuparilor de or- ,<br />
ganizare econornica . . 125<br />
§ 1. Observatii generale . . . . 125<br />
§ 2. Preocupari economice la arabi 126<br />
§ 3. Sco/asticii 130<br />
§ 4. Reaparifia studiilor cu caracter social qi eco-<br />
▪<br />
107<br />
107<br />
nomic 134<br />
Capitolul Ilf. Doctrinele lui Saint Thomas<br />
d'Acquin 136<br />
§ 1. Biografie, opere, observatii generale .<br />
§ 2. Teorii asupra formelor de guvernamant .<br />
§ 3. Teoria asupra cametei 150<br />
Capitolul<br />
Capitolul<br />
Capitolul<br />
Capitolul<br />
▪<br />
136<br />
139<br />
IV. Cativa autori din secolul<br />
al XIV-lea 157<br />
V. Te or ii le lui Nicolas<br />
Oresme asupra monetei<br />
VI. Doctrinele economice In<br />
secolul al XV-lea . . 178<br />
VIII. Uman4tii . . 180
— 427 —<br />
Pagina<br />
Partea IV. Doctrinele economiee in<br />
secolele XVI si XVII . . . 189<br />
Capitolul I. Cate-va aspecte ale acestei<br />
ale acestei epoci . . . 191<br />
§ 1. Forma politicd. Date istorice 192<br />
§ 2. Descoperirile geografice . 200<br />
§ 3. Descoperirile 202<br />
§ 4. Cate-va observatii asupra miqccirit intelectutuale<br />
in genere 204<br />
§ 5. Observatii asupra situatiei economice 207<br />
apitolul II. Principalele probleme economice<br />
din aceastA epoch'<br />
(sec. XVI si XVII) . . 212<br />
'Capitolul III. Influenfa „reformei" asupra<br />
doctrinelor economice.<br />
Chestiunea dobanzii . . . 218<br />
Capitolul VI. Cameralistica<br />
Capitolul V. Cafi-va autori italieni din<br />
aceastA epoca cari s'au ocupat<br />
In special de monetb,<br />
bAnci, impozite, . . 225<br />
Capitolul VI. Jean Botero<br />
Capitolul Vii. Nicolas Copernicsi moneta 233<br />
Capitolul VIII. Cafi-va utopisti din acea-<br />
sta epocA . . .. .. . 235<br />
323<br />
229
— 428 —<br />
Pagina<br />
§ 1. GeneraNati 235<br />
§ 2. Thomas More 237<br />
§ 3. Thomas Companella 247<br />
§ 4. Jammes Harrington . . . ..... 249<br />
§ 5. Abatele Charles Irene Castel de Saint-Pierre 250<br />
§ 6. Observatii finale . . . . . 251<br />
Capitolul IX. Chestiunea urcfirii preturilor<br />
i teorilIe lui Malestroit<br />
asupra el 25/<br />
§ 1. Urcarea preturilor 251<br />
§ 2. Opinitle lui Males troit asupra urccirii prefurilor 255<br />
Capitolul X. Jean Bodin<br />
Capitolul XI. Sully 275<br />
Capitolul XU. Mercantilismul 279<br />
§ 1. Definifii qi observatii generale 284<br />
§ 2. Origina mercantilismului . 284<br />
§ 3. Scurte observafii asupra felului de expunere<br />
al evoluliei mercantilismului 289<br />
§ 4. Mercantilismul In Anglia 291<br />
I. Observatii preliminare asupra economiei engleze<br />
. . 291<br />
II. Prima forma a mercantilismului in Anglia 292<br />
III. Balanta contractelor Qi alte masuri . . . . 293<br />
1V. Doctrine feta de sistemul prohibitiei ei al<br />
balantei contractelor 295<br />
V. Thomas Mun 298<br />
VI. Aplicarea „balantei comertului" 302<br />
VII. Doctrina engleza fa tft de sistemul balantei<br />
comertului 314
— 429 —<br />
§ 5. Mercantilismul in Franta 328<br />
I. Prima forma a mercantilismului In Franta 328<br />
II. Doctrina franceza fata de prima forma a<br />
m ercantilismului 380<br />
III. Jean Baptiste Colbert 835<br />
IV. Vauban<br />
2.1.<br />
A. Consideratii generale 335<br />
B. Fjografie 837<br />
C. Politica lui Colbert 340<br />
D. Doetrina lui Colbert 357<br />
E. Concluzii 359<br />
▪<br />
360<br />
V. Melon 385<br />
VI. Ataeurile contra politicei mercantile. Bois.<br />
guillebert . . . . . . . 368<br />
§ 6. Mercantilismul in celelalte tart . .<br />
309<br />
I. Portugalia 370<br />
IL Spania 372<br />
III. Statele italiene 375<br />
IV. Tarile de jos . . . . .....<br />
378<br />
V. Dirile germanice 380<br />
VI. Rusia 382<br />
§ 7. Scurte concluzii asupra mercantilismului . 383<br />
Capitolul XIII. Hobbes 389<br />
Capitolul XIV. Puffendorf . . .<br />
Capitolul XV. Observatii finale asupra<br />
acestei perioa de 396<br />
Cuvant chtre cititori 402<br />
393