SCRISORI INEDITE N. BALCESCU si I. GHICA - upload.wikimedia....
SCRISORI INEDITE N. BALCESCU si I. GHICA - upload.wikimedia.... SCRISORI INEDITE N. BALCESCU si I. GHICA - upload.wikimedia....
VI cu ikistentii garantii ?rationale pentru Slavi ci Romani, ctr: . armatele rusefti, invinglitoare pretutindeni, sd se indrepte sere- Pesta, ca guvernul ungar sd se vadd nevoit a pcirdst capitala intr'o cumplitcl debandadd, pentruca, la licdrirea unei slabe nadejdi de mantuire, conducatorii poporului maghiar sit primeasca propunerile lui Bdlcescu.. Cdteva mici victorii ale- lui Bem fi Goon aprinsese curajul Ungurilor, fi Kossuth, crezand cd va pitted abate din Ungaria puhoiul armatelor rusefti, cltindu-le de. Intro aturea, se hotarefte sit repeadd pe Bem in Valahia, contra armatelor rusefti de ocupatie. Cu sufletul plin de bucurie,. idealistul Biacescu stria prietenu-L lui sdu din Constantinopol la 14 Julie : Iubite Ghica, Inge nuche ci mu/Mingle lui, Dumnqeu, patria noastrd se va man- Astcki e trei luni de cdnd ne-am despiirtit. Am stile,* mull, am trecut invite momente crude, dar atom Coate mi .s'au rdsplatit cu prises... Peste putin voiu infra impeund cu Bem in Valahia-Mare, c'o mare putere, fi 8 milioane de Romani fi in picioare contra Muscalilor...» Speran tele sunt insa desarte. Dcastrul, care ameninta Ungaria,. nu inteirie..1 Stardmati pretutindeni, Ungurii sun,silili sd se retraga ci, pe . cdnd Atli ifi cdutau in Ungaria addpost, &lawn singur, in avdntul lui eroic, cuprins de dorinta de .a se lupta, pornepe in cdutarea lui Bern, care pared al are intentia sd incerce o rezistentd in muntii Ardealului. Pedrumul Hategului, insii, BitIcescu inteilnefte .sfdrdinditt- rile oftirilor ungare risipite, tdrind in fugd poporul ingroit din orate ci din sate :. «Istene MuRka» (vin Muscalii)..Cit un curaj extraordinar, Balcescu se strecoard printre sentinelele armatelor dufmane, in can mifunatt poii ciocoilor. din. lard"», care-1 cdutau pe capete,, si, dupe, un drum de 2 pile,: ajunge in sfdrfit in tabdra lui .Avian/ lanai; care-I. ascunde. intr'o colibd din pcidurea. Cdrnpertilor, .ferindu4 de cercetdrile Rufilor fi Austriacilor. Aci a stat o hind;
VII de tile. Pe la inceputul lui Oct°, ',lyric, Billcescu, inarmatz du-se cu ravaf .de donitar si ctt. atestate de la Avram lawn . ca e de-ai lui, cd se luptase pentru imparat, pornefte intbrdcat in Zdren te, spoil pe laid; cu. trei cdrute de ciubere, prin veiny si prin ploaie, «certandu-se cu babele cdte un teas pentru. .creitaro, Pe la sfiirfitul lui. Septeinvrieljunge la Swain sitde acolo, lueind vaporul spre Viena, dupe un fir de pert.petii, dramatice uneori, cornice alteori, isbuteste sd scape din. Austria si sd ajungd la. Paris. Hourra ! ma there madame Ghica. Enfonces les Schwark-Gelbes et Its Russet! battus et completement banns par un Dieu tout puissant : le-. mensongeh striga el, plin de bucurie, dela Paris, la 22 Octomvrie. (v..thai jos. p.. 6).. . Ajuns la Paris, Balcescit se incearcd sit organkce entigratia romdnet fi sa o puns in legiiturii cti comitetek revolationare din celelalte tdri: Pe vrenturile acelea turburi, in care oligarbia reactionary se strdduia; pretutindeni, sit distrugd in germene ntkuintele. spre clemocratkm ale claselor °primate si avanttil spre libertate al popoarelor subjugate, revolutionarii din toate tiirile se incercatt sci creiek-e, printr'o solidaritate in ternationald, un puternic bloc de rcistentd. Pela inceputul.. anului 1850, Mazzini intoctnise un proiect pentra o mare confederatie internationald, .propundlid- o. adunare; alciituitit din delegatii tuturor nationalitatilor; care sd se -inteleagit si sii .adopte un plan contuwde opera fie. Beticescu, care inter - case Gu ceiteva' inainte sd infiintge un mare comitet al .reValutionarilor din Europa Centrald, find indemnat de ethigracia unkureasca organkatd, intocniefte un interesant project .'cle confederatie al statelor unite dela. Dundrea de jos, proiect, care riztimci ideile liti politice-Trei nationalitiiti deosebitt, cu teritoriul si administratia for aparte, aveau Sii intne in nowt formatie politics r Ungurii, Romeinii si. iugo- Slavii.. Statul -sued sd fie audits printr'o adunare federald centrals,.. '
- Page 1 and 2: SCRISORI INEDITE DE LA N. BALCESCU
- Page 3 and 4: . T Rosin pe care I-6n indeplinit f
- Page 5: ale rdscoala Romdnilor ardeleni, ad
- Page 9 and 10: . IY dice ca sunt subversive fi nep
- Page 11 and 12: selon l'avis du porteur. Craignant
- Page 13 and 14: ` .1) . 4 nomme l'Expatrig. Comme d
- Page 15 and 16: , I 6 pas ; pourtant je veux tenter
- Page 17 and 18: 8 there amie, je suis pronfondement
- Page 19 and 20: 10 Presentez ,je vous en prie, mes
- Page 21 and 22: 12 s'au intelesera atat de bine inc
- Page 23 and 24: 14 cate se vor face. Turcii voiesc
- Page 25 and 26: I . 16 se trimita un alt comisar ;
- Page 27 and 28: 18 rasi bun colonelul Margadell ; e
- Page 29 and 30: 20 de campanie, a luat partida a fi
- Page 31 and 32: . 22 propaganda foarte mare si ca m
- Page 33 and 34: 4', 24 ministrula Constantinopol ;
- Page 35 and 36: 26 Iata ce am hotarit sa facem in D
- Page 37 and 38: 28 omorit. Racovitenii, temanduse d
- Page 39 and 40: . 30 fabrica muscaleasca, cu numele
- Page 41 and 42: 32 in contact cu Adriatica. Aceasta
- Page 43 and 44: 34 ca sa scrie Principelui Czartori
- Page 45 and 46: . 36 pi acum la vama. Indrepteaza-t
- Page 47 and 48: 38 multe cu not in privinta nationa
- Page 49 and 50: y - 40 impotriva lui Ahmet Efendi a
- Page 51 and 52: 42 de 6a ni sa se depuie la cancela
- Page 53 and 54: - 44 V Boyadgikeuy is Septembrie [1
- Page 55 and 56: 46 de nu ai primit a te duce cu mis
VII<br />
de tile. Pe la inceputul lui Oct°, ',lyric, Billcescu, inarmatz<br />
du-se cu ravaf .de donitar <strong>si</strong> ctt. atestate de la Avram lawn .<br />
ca e de-ai lui, cd se luptase pentru imparat, pornefte intbrdcat<br />
in Zdren te, spoil pe laid; cu. trei cdrute de ciubere, prin<br />
veiny <strong>si</strong> prin ploaie, «certandu-se cu babele cdte un teas pentru.<br />
.creitaro, Pe la sfiirfitul lui. Septeinvrieljunge la Swain<br />
<strong>si</strong>tde<br />
acolo, lueind vaporul spre Viena, dupe un fir de pert.petii,<br />
dramatice uneori, cornice alteori, isbuteste sd scape din.<br />
Austria <strong>si</strong> sd ajungd la. Paris. Hourra ! ma there madame<br />
Ghica. Enfonces les Schwark-Gelbes et Its Russet! battus<br />
et completement banns par un Dieu tout puissant : le-.<br />
mensongeh striga el, plin de bucurie, dela Paris, la 22 Octomvrie.<br />
(v..thai jos. p.. 6)..<br />
. Ajuns la Paris, Balcescit se incearcd <strong>si</strong>t organkce entigratia<br />
romdnet fi sa<br />
o puns in legiiturii cti comitetek revolationare<br />
din celelalte tdri: Pe vrenturile acelea turburi, in care oligarbia<br />
reactionary se strdduia; pretutindeni, <strong>si</strong>t distrugd in<br />
germene ntkuintele. spre clemocratkm ale claselor °primate <strong>si</strong><br />
avanttil spre libertate al popoarelor subjugate, revolutionarii<br />
din toate tiirile se incercatt sci creiek-e, printr'o solidaritate in<br />
ternationald, un puternic bloc de rcistentd. Pela inceputul..<br />
anului 1850, Mazzini intoctnise un proiect pentra o mare<br />
confederatie internationald, .propundlid- o. adunare; alciituitit<br />
din delegatii tuturor nationalitatilor; care sd se -inteleagit <strong>si</strong><br />
<strong>si</strong>i .adopte un plan contuwde opera fie. Beticescu, care inter -<br />
case Gu ceiteva' inainte sd infiintge un mare comitet<br />
al .reValutionarilor din Europa Centrald, find indemnat de<br />
ethigracia unkureasca organkatd, intocniefte un interesant<br />
project .'cle confederatie al statelor unite dela. Dundrea de jos,<br />
proiect, care riztimci ideile liti politice-Trei nationalitiiti deosebitt,<br />
cu teritoriul <strong>si</strong> administratia for aparte, aveau Sii intne<br />
in nowt formatie politics r Ungurii, Romeinii <strong>si</strong>. iugo- Slavii..<br />
Statul -sued sd fie audits printr'o adunare federald centrals,..<br />
'
Change language