SCRISORI INEDITE N. BALCESCU si I. GHICA - upload.wikimedia....
SCRISORI INEDITE N. BALCESCU si I. GHICA - upload.wikimedia.... SCRISORI INEDITE N. BALCESCU si I. GHICA - upload.wikimedia....
elk 21 ti u in adevar ca Dasiadi are parale, dar de unde le are ? that is the question, caci, cand a venit aici, n'a avut nici cu ce plati pasajul pe vapor, si d'acasa nu a primit nimic. Boliac, fugind de aici, caci plecarea lui se nu,, mete fuga, fiindca nu avea voie Inca a se duce -din Constantinopol, din pricina istoriei diamante-1 for 1), iii face un mare rail : o sa treaca drept ceeace poate nu este ; amestecandu-se intr'o mis care, se amesteca intr'o nerozie, caci nu cred sa poata face ceva serios ; ci o sa ne dea iar de o card. Eu mi -am facut datoria ; i-am zis toate cate trebuik sa-i zic. Sa vorbim acum de lucruri si sa lasam persoa- nele. Eu vad ca se pregateste a miscare in tail i am mai multe cuvinte a' crede ca actiunea este complexa. In intaiul rand pui interesul rusesc. La parerea mea influenta muscaleasca a luat o lovitura foarte mare prin determinatia ce a luat Poarta, acum doi ani, d'a priveghia, de aproape interesele ei in Principate ; astazi.creditul Rusiei este compromis, chiar in duhurile boierilor, cari erau cei . mai rusesti pans acum, si creditul ce mai are se va pierde cu totul, cand vor iesi trupele, ceeace nu poate a nu se face piste curand. Rusia are dar un mare interes a provoca ceva evenimente; care sa i dea .argumente a putea prelungi ocupatia, sau a intoarce ostirile indata ce vor iesi. Vad in scrisorile ce primesc dela Bucuresti, ca in tail se face o 1) Despre diamantele, pe care Kossuth le daduse lui Boliac ca sa le ()fere lui Omer -Pala spre a-1 castigA pentru cauza ungarii, vezi I. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 624 si unit
. 22 propaganda foarte mare si ca multi privesc m. miscare ca inevitabila. Aici oamenii misiunii rusesti, cand vorbesc desj)re linistea ce chezasuesc- Domnii ca se va pazi, afecta un aer de ironie. Rusii ne imping la un muviment este lesne de inteles. :O al doilea actiune este actiunea austriaca. Slur- met d xiceA ca a vazut, cu mare mahnite, starea de neputinta in care se aflk Austria de a se amestech in chestiunea Principatelor la 1849 ; dar ce era. sa faca? Cand foc este in casa. is cineva apa, unde poate ; dar ca pe viitor Printul Schwartzenberg va calla toate mijloacele, ca sa dobandeasca o ingerenta in treburile Principatelor. Multi diplomati, prin proiectele for asupra Principatelor, unul propuind ca Principatele sa se uneasca subt un arhiduca austriac, cu suzeranitatea Portii, altul ca sa se dea schimb Austriei, care ar da Portii ceva provintii pe malul Adriaticei, altul iar ca. Principatele sa se faca o noua Belgie, pe care Austria sa o poara face mai incolo o altA Cracovie &, toate aceste proiecte, favorabile Austriei, au aprins capul ministrului Schwartzenberg si cauta_ a se apropia de vreunul. Incearca mai intaiu printr'o propunere de colonizatie. La Bucuresti se all& un trimis austriac, anume Spinder, care propuneo colonizatie *de 2 milioane de Nemti. Se vede ca. astazi influenta muscaleasca in Principate isi da sufletul si, data ar isbuti ca sa dea o lovitura influentei turcesti, care se radica pe ruinele influen- ') Baronul Starmer era internunciul Austriei In Constantinopol. F.
- Page 1 and 2: SCRISORI INEDITE DE LA N. BALCESCU
- Page 3 and 4: . T Rosin pe care I-6n indeplinit f
- Page 5 and 6: ale rdscoala Romdnilor ardeleni, ad
- Page 7 and 8: VII de tile. Pe la inceputul lui Oc
- Page 9 and 10: . IY dice ca sunt subversive fi nep
- Page 11 and 12: selon l'avis du porteur. Craignant
- Page 13 and 14: ` .1) . 4 nomme l'Expatrig. Comme d
- Page 15 and 16: , I 6 pas ; pourtant je veux tenter
- Page 17 and 18: 8 there amie, je suis pronfondement
- Page 19 and 20: 10 Presentez ,je vous en prie, mes
- Page 21 and 22: 12 s'au intelesera atat de bine inc
- Page 23 and 24: 14 cate se vor face. Turcii voiesc
- Page 25 and 26: I . 16 se trimita un alt comisar ;
- Page 27 and 28: 18 rasi bun colonelul Margadell ; e
- Page 29: 20 de campanie, a luat partida a fi
- Page 33 and 34: 4', 24 ministrula Constantinopol ;
- Page 35 and 36: 26 Iata ce am hotarit sa facem in D
- Page 37 and 38: 28 omorit. Racovitenii, temanduse d
- Page 39 and 40: . 30 fabrica muscaleasca, cu numele
- Page 41 and 42: 32 in contact cu Adriatica. Aceasta
- Page 43 and 44: 34 ca sa scrie Principelui Czartori
- Page 45 and 46: . 36 pi acum la vama. Indrepteaza-t
- Page 47 and 48: 38 multe cu not in privinta nationa
- Page 49 and 50: y - 40 impotriva lui Ahmet Efendi a
- Page 51 and 52: 42 de 6a ni sa se depuie la cancela
- Page 53 and 54: - 44 V Boyadgikeuy is Septembrie [1
- Page 55 and 56: 46 de nu ai primit a te duce cu mis
- Page 57 and 58: 48. citi ca sa vedem lucrurile, dup
- Page 59 and 60: 50 . Tell. 1) Spune i, din parte-mi
- Page 61 and 62: 52 $i trimite-mi-1 cat mai in graba
- Page 63 and 64: 54 Paris ; nadajduesc sa pot porni
- Page 65 and 66: 56 Ambasadorul englizesc este dus l
- Page 67 and 68: Debain, pag. 53. Densusianu (Ovid),
- Page 69: Prefata CUPRINSUL Scrisori dela N.
.<br />
22<br />
propaganda foarte mare <strong>si</strong> ca multi privesc m.<br />
miscare ca inevitabila. Aici oamenii mi<strong>si</strong>unii rusesti,<br />
cand vorbesc desj)re linistea ce chezasuesc-<br />
Domnii ca se va pazi, afecta un aer de ironie.<br />
Ru<strong>si</strong>i ne imping la un muviment este lesne de<br />
inteles.<br />
:O al doilea actiune este actiunea austriaca. Slur-<br />
met d xiceA ca a vazut, cu mare mahnite, starea<br />
de neputinta in care se aflk Austria de a se amestech<br />
in chestiunea Principatelor la 1849 ; dar ce era.<br />
sa faca? Cand foc este in casa. is cineva apa,<br />
unde poate ; dar ca pe viitor Printul Schwartzenberg<br />
va calla toate mijloacele, ca sa dobandeasca<br />
o ingerenta in treburile Principatelor. Multi<br />
diplomati, prin proiectele for asupra Principatelor,<br />
unul propuind ca Principatele sa se uneasca subt<br />
un arhiduca austriac, cu suzeranitatea Portii, altul<br />
ca sa se dea schimb Austriei, care ar da Portii<br />
ceva provintii pe malul Adriaticei, altul iar ca.<br />
Principatele sa se faca o noua Belgie, pe care<br />
Austria sa o poara face mai incolo o altA Cracovie<br />
&, toate aceste proiecte, favorabile Austriei, au<br />
aprins capul ministrului Schwartzenberg <strong>si</strong> cauta_<br />
a se apropia de vreunul. Incearca mai intaiu printr'o<br />
propunere de colonizatie. La Bucuresti se all&<br />
un trimis austriac, anume Spinder, care propuneo<br />
colonizatie *de 2 milioane de Nemti. Se vede ca.<br />
astazi influenta muscaleasca in Principate i<strong>si</strong> da<br />
sufletul <strong>si</strong>, data ar isbuti ca sa dea o lovitura influentei<br />
turcesti, care se radica pe ruinele influen-<br />
') Baronul Starmer era internunciul Austriei In Constantinopol.<br />
F.
Change language