ISTORIA En:TEM ROMAN] - upload.wikimedia....

.1_4
ACTE JUSTIFICATIV
LA
ISTORIA En:TEM ROMAN]
11
u.
DE
LA 4821
DE
RICESC
Diroctor; la, Arhivelo did iii.
-1874
IN EDITURA TYPOGRAPIIIEI ROMANE G. CIIITIU SI I. THODORIAN
CR.AIO VA.
1; )

ACTE JUSTIFICATIVE
LA
ISTORIA REVOLUTIUNII ROXANE
DE LA 1821

ACTE JUSTIFICATIVE
LA
ISTORIA REVOLUTIUNIT RONIAI\E
p.
F P
DE LA 1821
DE
RICESCU,
Direetore la Arliivele Statalni.
1874
IN EDITURA TYPOGRAPHIEI ROMANS G. CHITIU SI I. THEODORIAN
In
CRAIOVA.

t.P&A,
J POPES CU B JENARIT
AUTO R ...01....c.dkrae,itta......
V 0 IgA4sA.0-Atia4.:46,44,..:
N° 1 Y23. _A N li L ..-.4%4...........,
N' 0 ir E.
1Nota 'No. I.
Ca WO faca lestorul ua idee de sufferintele poporului in aces epoca , reproducem
alllturatul act, cum §i IA poesie care descrie cu elocinta jaCtirile gayernantilor
din epoca de trista mernorie a Fanariotilor.
Slujbele sub Caragea.
'rota lumea scie ca reposatul marele Barn), Grigorie Brancovenul
era unul din cet mat eminenti elevi (i) at faimosulut
Lazar; era un boier plin de eruditie; ellinist si latinist profund.
Filosofia hit Ainecciu, tradusa din latineste in limba ellenica.
antics, este de acest boier.
La curtea sa afla asil si protectie toti loghiotatii Greet. Pe
Lang sine avea si unit condiscipol al set, Nicolae, ce avea on6rea
a manca cu coconul la massa, si care, pentru tam fav6rea
si protectia ce i se oferea, ca un carturar ce era, si ca
unul de stia si psaltichie, se credea fericitt a canta la paraclisul
dela capela din curt; insa numai cand venea coconul
la biserica..
In domnia lui Caragea, Banul Brancovenul, fund numit Spatar,
plisse sa't theme pe logofetul Nicolae. Logofete, it dise
Marele Spatara, M. Sea Voda m'a cinstitt cu Spataria;
i fiind-ca esti om ant curtit n6stre din copillarie, am hotarat
sa to fac cirac. Te orenduesc polcovnict de potera in cutare
judet ; si iata si pitacul de orenduire, arhon Polcovnice.
D.,lut arhon polcovnicul Nicolae multumi, strangandu'si giubeoa
cu respect la piept; si saruta cinstita si stapanesca mana
a d-lui Marelui Spatart.
I) Pdte admirator, dar elev a fost al lui Lambru, nu al lui Lazar.
I

Tragandu-se in odaea sa, fostul polcovnic, ce se afla deja
in Bucuresti, si in tete Vile le, de dimineta pana sera, era jos
in capul scant spatariel; veni dar la ellil succesorul set.
Acesta polcovnicisse slab marele. spatart Arghiropolu, cinstitul
si credinciosul boier si ginere at M. S. lut Caragea Voda..
D-ta, arhon polcovnice Nicolae, it Visse felul acesta de Buluc-basa.
polcovnicit, esti un om procopsit; itt plac cartile si
viata ticnita si fara batae de cap; vinde'mi mie polcovnicia,
si scapa-te de un train in care nu te astepta de cat callaria
Vi si nopte, pe plot si vanturi; si cand esti a casa, nu staff decat
a judeca pe hotit de Romani. Ea iti daa 5o de mit de lei
pe an. N'ai de cat sa't let, si sa secli acasa sa te odihnesti.
Logofetul Nicolae, ce acum incepusse a lua un aer cam martial,
devenind polcovnic, remasse pe ganduri.
Bine, it Visse ; ne vom socoti, si vom trimite sa te cheme."
Fostull polcovnicn se retrase. Nicolae, remaindn singur .
incepu a'si Vice: 5o de mit de lei ! acesta e treba 1 En nu
stiam ca coconul 'mt a avut pan& acolo purtarea de grija.
Cand da el 50,000 de lei, cata sa mat sc6ta, cel puffin 20,000
de let. Nu dan polcovnicia. Odata it vine omulul norocul. Ce
treba am? S'o caut singur, si sa remain bun cat oiil trai.
A doua Vi, fostul polcovnic, pana in cliva, era la usa logofetului
Nicolae; si cerea voie a se introduce la arhon polcovnicu.
Nu dal polcovnicia, it 4isse acesta, cum it vechl intrand
pe usa; am s'o caul singurn.
Bine, arhon polcovnice; en adica vrem said Vic ca pentru
binele d-tale vrem sa te scap de nevoi.
Pentru binele men ! dar en m'am gandit si mat bine."
Espedia pe bulucbasa; si noul arhon polcovnic incepu a se
prepara pentru judet, a se duce la postul set; ca sa me esprim
mai bine, dupa langagiul de atunci, la tactul sell.
Pleca in fine, si ajunse la tactul sea, unde tots ceausii cu
poterasii for it primira cu stegurile intinse si dand la pistele,
Se instala noul polcovnic in postul sea. Trecu ua Vi, doue,
ua septernana, doue, trel septernani; ciausil si potera01 asteptan
ordinele boerului, dormind pe prispa si pe subt umbrare ;
si bola cascatulut si a uratulut se intinse in tot& tabara polcovnicesca..
Dupa vre o sese septemani de Vile, polcovnicul
Nicolae, veVend ca sta. pe cheltuiela, fara a'i intra nimic in
punga, incepu a se socoti:

,,Ce dracu! pe ce imf da omul asta 5o de mii de lei pe an
de unde era sa.'i scota el? Aci trebue se fie ce-va; cats sa
me dumiresc.°
Batu In palme, porunci unui ciau§iii sa'i prepare calul, §i
pleca drept la BucurWi. Cum ajunse, trimise §i chema pe buluc-ba§a,
fostul polcovnic.
Stit ce? clisse Nicolae acestuia; eli m'am socotit una. D-ta
'mi ai dat 5o de mii de lei pe an pe polcovnicie; ea VI cern.
numai 25 mil de lei partea d-tale; si sa fim tovarosl, sa
catam inpreuna polcovnicia.
Iti multumesc si de acesta, arhon polcovnice; si nu voili
uita facerea de bine catu void trai; caci stam pe cheltuiala si
fara nice ua chivernisela..
Se Invoira, facura inscrisul, §i plecara amendoi la judet, la
tact.
Cum ajunsera, ua activitate qi ua bucurie se respandi in tots
poterasif.
Bine al venit sanetos, boerule! strigara cu totii. Dumnecleii
sa te tie, ca plesnea fierea 'n not de urat.
Astia sunt copii mei, clise buluc-bap. catre polcovnicul
Nicolae. Am trait bine cu derwii; cu tote ca cate odata, de,
tarnuiam §1 scarpinam pe ca.te unul. Nu e a§a,, me, Ione, Marine,
Stane?
D-ta se flu sanetos, boerule; biciul stapanului Ingra§e pe
slugs.
El! acum pe lucru, copii! Aveti caii, armele, In buns
stare? De sera sa fiti cu top gata.
Cu totii, cu totif, boerule; fiacaii sunt aci.
Boerii se pussera la masa; dupa mass dormira ca boierii;
dupa somn luara. dulceta §i cafea. Apropiindu-se sera, bulucba§a
chema pe toti ciau§ii in casa.
Gata sunteti, copii?
Gata, 'boierule!
Pe venat acum! Tu, ciausit Stane, potera0i, pleca.
In plasa cutare, Si inpra.§tie'l prin sate, dupa. cum §tii tu; ce sa
te mai trivet! Tu, ciausit Vasile, iea pe ai tei, §i pleca. Tu ,
ciausit Dumitre, ce mai ca4ci gura la mine? fa. asemenea; §tii
tu locurile si
cotiturile tale. Si voi tots, haide, se ye vecl. I Aratati-ve
spatele; pe cal, si cu Dumnecet inainte 1
Logofetul Nicolae, cu ochii sgliti, se vacla ce va e§i din
ordinele §i dispositiile acestea, i se parea halima, dupa. limbs

4 ^
de atunci. Dupa ce esira ciausii, si plecara cu poterasii lor,
intreba logofetu Nicolae:
Ce o sa faca ei acum?
Vei vedea, maine, poimane, ailalta poimane, dupa departarea
unde se duc.
Bine, vom vedea, plisse logofetul Nicolae, cu flegma sa
de loghiotat. Inaintand noptea, boierii polcovnici se culcara.
A doua di de dimineta incepura. a veni din ceusi, si a da raport.
Unul spunea ca baetii lui, din .cutare si cutare sat, s'at
tutors cu atatea capete de vite, boi, vacs, vice!, cai, etc. Altai
asemenea; celalalt pe a sema.
Buluc-basa be porunci ca fie-care sa.'si du.ca vitele sane in
alte sate, cu totul opuse de acelea de unde le-a luat.
A doua Sli, a treia di, se nrma tot asemenea. In intervalul
acesta, satenii pagubasi incepura a veni la tactul polcovniciel,
ca, cu genuchi plecati cu lacrimi fieibintij sa se rage a
li se da ajutorul poterasilor spre a da gOna hotilor ce le-a
furat vitele.
Bulucbasa. nu lipsea, la fie-care plangere, a lua semnele yi
cantitatea vitelor fie.-caruia, si de a espedia poterasii necessari
spre cautarea lor.
Satid tactului acum era plin de sute de pagubasi; la carciuma
si la bacanie se faces Bacanul ysi carciumarul
incepura a lauda pe Dumnedet. ca a mai inviat satul. In
fine, poterasii, espediati dupa cautarea hotilor si a vitelor, in
cepura a veni care cu ate ua pereche de bol, care cu vact
si
cu vices, care cu cate un cal, doui, in cat batatura polcovniciei
incepu a lua un aspect de obor.
Pagubasii, fie,care iii cunostea vitele sale; poterasii, fie-care
Iii nara. aventurele, cum a alungat pe hots, cum s'a batut
cu densii, cum a pus mama pe vite, si cum in fine talharii de
hoti le-a scapat_ din mana.
Polcovnicul Bulucbasa striga sa le taca gura la toci, ca a
facut curtea polcovniciei se nu mai semene dec'at un han si
in obor.
Dupa ce' restabili tacerea, incepu a desparti vitele, fie-care
cu stapanul set, si a le pretin.
Ai tei Sunt boil astia, me? Intreba pe unul.
Ai mei, boerule
II Cunosti bine?
Cum sa nu -!' cunosc ? ca numai atat avem I

5
EIL seti traiasca.! Eat& flacaii i-a gasit. Da ce mai boil
Astia, ca ua para, fac goo de lei; cinci-deci de lei e deciuela;
cauta -te 'n punga., 1i vedi de da ce-va si baetilor; ca nu .sunt
slugile tale.
Aoleo, saracul de inine ! boerule ! Et n'am dat pe bo
de cat numai zoo de lei; si acum sa void sa'i vend, nu-mi da
nimini nici 15o de lei pe Mush.
Minti, Rumane. Uite Rumanul dracului! da siret mai e ,
Asta e ; 5o de lei, data vrei sa-p iei boil; daca nu, punt. de
scutura praful dupa tine.
Venia rendul apoi la vaca altuia, la tail' celui-lalt; tote vitele
se pretuiat indoit si intreit de ceea ce facet ; 4eciud.ele le
facea gra.mada de bans pe masa polcovniciei, pagubasii apoi
intra pe mana poterasilor ce le lua mai cat le-a luat si polcovnicul.
Multe din vite iara, cum se intelnpla fireste la tote
furtisagurile din lume, nu se mai gasea, cu tOta strasnicia ce
punea d -lul Boerul polcovnic. Boil, mai vertos cei mai tepeni
si cait cei mat frumosi, par' ca era um facut, ca. nu se mai
gaset. Top apucat drumul Focsanilor treceat in Moldova...
Astfel se urma vre ua doue septemani. Pe de o parte, sera,
unit din poterasi. erat espediati dupa vite, 1i pe de alta, dimineta
pans in diva, alp poterasi espediati mai dinainte, renet,
pe cum am 4is, cu vitele destinate a fi aflate de strasnicul
za'oetlid al polcovnicului. lei cu alta, deciuelele aducet in
casa Polcovniciei peste ua mie de lei pe di.
La tote b.cestea, logofetul Nicolae se uita ca un loghiotat,
si suspina adesea.
In cele dupe urma, pleca la Bucuresti, si trasse drept la coconut
Hei! bine al venit, arhon polcovnice! plisse d-lui marele
Spatar.
Cum iti merg trebile? Cum o duct cu polcovnicia ?
R.et, cinstite cocone
De ce?
Apoi, ieta de ce." Si incepu a'i spune istoria: cum a venit
Bulucbasa, si
i-a oferit 5o de mil de lei; cum n'a vrut s'o
dea, s'a dus s'o caute singur ; cum a sedut pe cheltuiala
vr'o sese.septernani; cum s'a hotarat a se intovarosi cu Bulucbasa;
si in fine cum a veclut ca. se cauta polcovnicia la
terra..

-6
Sarac sunt, clisse el, cinstite cocdne; bunt sunt 5o de mii
de lei ee 'mi a dat; si bunt sunt banii ce vedem cu ochii mei
sera pe masa polcovniciei; dar ceea ce vecl ca este, e blestemul,
urgia lui Dumneclea! Nu'mi trebue ! adause el, scutueandu'si
giubeoa; mai bine sarac si curat, cu carticelele mele,
cu bisericuta mea; si pentru ua gura si imbraca.mintea unui
trup, se traesti d-ta! Multi saraci me.nanca din curtea d-tale;
oit trai si et."
Ha! ha! ha! Nu spui ca esti prost? Adica pan' acolo
tot nu te socotem! Met, prostule, ea ce.nd te-am cheriat si 'ti
am 4is ca void sa te fac cirac, stiam en. ce-va. Fiesi care polcovnicie
are pretul hotarat, dupa lista; si se vinde cu 5o de
mil de lei, cu 6o, 7o pana. la too de mil de lei pe an; afara
de ceea ce se mai da logofetului spataresc §i 6menilor cases;
ea 'ti am dat una din cele mat bune polcovnicii; si tu te lepecli
de noroc. Prostule I dar astea sunt canonisite dupa. legs.
Dreptul Spatarulul este de a vinde polcovniciile; al Vistierulut,
de a vinde ispravniciiie §i samesiile; al Ispravnicului, d'a
vinde zapciela.curile ; s'al Vornicilor , d'a vinde vatasiile de
plait; si apoi polcovnicii, ispravnicii, samesii, zapcii, vatasii
de plain, cum or sa scota banii, daca fie-care nu'si va cauta
de meseria sa, dupa chipurile ce sunt in obiceia. Et 'ti am
dat una din celle mai bune polcovnicii , si ca la un om at easel,
'tl am daruit'o, unde altii dat pana la 8o de mil de lei
pe densa; si tu it dat cu piciorul!
Nu'l clan cu piciorul, cinstite cocdne; dar, se me ierti d-ta,
its spuit ca nu'mi trebue, nu pot baga astfel de bant in pune
ga mea.
Met, dar ea sunt banul Brancovenul, cu mosii , cu tigani,
ca nici un boer ; si tot nu me pocia lepada and imi da.
M. S. Voda ua. chivernisela.. Vecii, tu esti alla , dupa vorba
turcesca: em chid, em fudul. E destul ca in Spataria unit boier
ca mine, sa nu se faca Spa.tarul tovaro§its cu hotii astia de
Fanarioti, cu hotit si cu tAlharii, ca saff trimita in bende a despuia
si a uccide lumea, si sa inparta pra.clile cu densii; caci
limongit astia nu se multumesc numai cu ceea ce e canonisit.
Mie, boierule, nu'mi trebue nici canonisit ; un trup am,
si n-'oia muri de f6me; un suflet am, si 'ml e destul pacatele
mele; ce sa me mai incarc cu Cate am veclut ?
Prost at fost and eras in scala cu mine, si prost o sa mori.
Haide, dute; void porunci celle de cuviinta logofetului spataresc,

7
Iata dara, care erat drepturile cinstitilor si credinciosilor boieri
at Domniilor fanariote Ua. clash, se clicea de slug!, alta
de credinciosi boeri; cea mai malts, ce practica tdlharia or-
ganioata, se dicea cinstiti §i credinciosi. 1)
2)
Leleo muica, randurica
Numal p6te mitutica;
Ca'i frumest dimineta,
Roua 'I nasturi pe verdeta,
bi Zorill 'n rasarit
J6ca 'n campul aunt.
Plec, me duc la d'ai ciocoi,
Cell bat joc si'si rid de not!
Leleo mulct, leleo Deanne!
Prunculetil 'ml mor de Rune:
Mor In tera Rominesci,
Cea avuta, cea ceresca!
Codrurmandru c'a 'nverjit,
Fruncja mi l'a 'mpodobit ;
Me duc sa pandesc ciocoi,
Ca prea mult isi rid de nos.
Ce folos d'asa campie,
De a tent avu(ie,
C'aduc aurul cu sacii,
Dace parte n'at saracii !
Ca din holda ce muncesc
Nici un bob nu folosesc ;
Muncesc tot pentru ciocoi ;
Copila01 imi staff goi.
N'au clmasa, n'ati mancare ;
Ca §i biata mesa 2) n'are.
N'are-a torce, n'are-a tese,
i din strente nu mai ese.
Ca plitesc, platesc, platesc,
bi nu mai me rafuesc.
Tete 'n plata. 'sit la ciocoi;
Lumea nu e pentru nos!
Intr'o 4i ne-a cere d'6re
Plata p'aer rsi pe sore.
Conservatorul No. 1. Novembre
Prescurtattt din mama-sa.
CANTEC OLTENESC.
Ca cer vama qi chide
Si p'a fiarei vizunie.
Platesc locul de bordeift,
i n'am nici malaill de meia.
0 ciocoi, ciocoi, ciocol!
Ce-om fi 6ede vine not ?
Anul tot in lucrul vostru,
N'avem timpulet al nostru.
P'o oica cereti plata,
Fiind-ca paste, find-ca. fate.
Gains cereti sa ye darn;
De n'avem, sa cumparam.
Mai iertati-ne, ciocoi,
C'abia pelea e pe noi!
Pane cand sa daft in vara,
Doi copii imi degerara;
Ca-I coliba daramata ;
Cerga d'arendasa luata;
De gateje pm sfirsit,
bi
ciocoiul le-a scumpit.
0 ciocoi, ciocoi, ciocoi,
Ce ne frigeti, vat de not?
Ca platesc §i pentru vatra,
Pentr'un capataiti de setra. ;
Pentru tot ce e sub sere ;
C'a clis Christ, ca daca mere
Al d'a fostmai necajit,
El e 'n cer mai fericit.
Mai data cer pe la ciocoi,
i pament la d'alde not.
Christulete, mai is -ti cerul,
Ca ne rebegeste gerul;
Ia-11
§i cerul §i cuventul,
ySi mai last. -ne parnentul.
1856 de N. Russo (Eliade) pag. 123-128.

DI'ml cat pocin macar a sta,
Capul a mi-1 rezima.
Mal dn 'n cer si d'aI ciocol,
Si mai iarta-ne pe nol.
Le leo mulca, dac'asiu prinde
Hocomani, d'ai de ne vihde,
Hotomanl dela biserici,
D'al ce ne tot fac Ia predict
Sa le spuin ce-a dis Christos
Pe cand mill umbla pe jos,
Si da lumea la ciocol,
S'opria cerul pentru noll
Leleo mulca, cucul anti
Vara verde, vara sfanta!
Codrulul ca plate '1 cresle,
Pe voinic ca mi-ti umbreste.
Umbra '1 desa 'n carpenisn,
Sa m'ased la al cotisz
Sa pandesc la d'al ciocol.
Ca prea sunt spurcall cu nol!
Leleo muica, maiculica
Ia da-ml tonta puscuI41;
CI de an n'am mai catat'o,
Si rugina-o fi mancat'o ;
Ca de an n'am dat cu ea,
Vasta'l t6t' averea urea.
Sa me duc la d'Al ciocol,
Ce's1 bat joc geo rid de nol.
Pusca lungs, ghintuiti,
Din resboe dobandita;
Mostenire dela tica,
Tica ce nu stia frica :
Ca intra in Carjalil,
,Si da graza. 'n Pasvantlii.
---
Nota No. II.
Tata n'avea plug si bol;
Se hranea dela ciocol.
Poterile yi catane
II jicea tot capitane.
Cand racnea, scotea vapae;
Nu'l sta nimenl in batae.
El 'ml a cjis, cand a murit :
Te-am crescut si to -am iubit ;
Pun'te 'n panda la ciocol,
Ca el nu sunt fraIl cu nol."
Leleo mulct, cucul cants
Voinic cofirul se avanta;
Frunza-1 verde si curata ;
Parca-mi ved nevasta fata ;
Dar me duc, voinic vin ;
Si nu stin d'o sa mat viu;
HoIomanil de ciocol
Or fi poterl dupe nol.
Ca el fur' in 4ioa mare,
In Divan, In Adunare ;
Fara frica de robie,
De batae, puscarie;
Cad el sunt privilegiall,
Si de pravill aparaV.
Bresle rele de ciocol,
Ce sug sangele din not!"
Chad pieta in haiducie,
si so0e,
Cu batrana for bunica
.11 tinea plangand de frica,
El pe tog it saruta,
Flinta 'it umeri arunca ;
i luand'o spre Vulcan,
picea 'n frump. pe Jian. ')
lentil ci irapositele sub Caragea.
Un strein, care a seclut In Romania sesse ant, (dela 1815
pant. la 1821) vorbind despre luxul Gospoclarilor s'al boerilor,
dice, despre Caragea i
despre boerii d'atunci:
1) p. Bolliac, Poesil na0oltiale, tiparite la Paris, 1857, pug. 15.

-9
nImbracamintea unui boer din prdtipendada costa 4od galb.
aprOpe; tar a coc6nelor, indoit si intreit. Boerii cheltuesc pe
an pana la 3 mit de galbeni, de-si ar Poslusnici pi Scutelnict,
91 ate 10 -20 Servitori (tigani) cu cart se ajuta.
Cheltuelile Printului se urca pe an dela 3 pans. Ia 4 mil.
lei, In care intr.& 9i tributul Portii, cum si presenturile Pasilor
ei demnitarilor celor mars at Portii, cum 91 gratificatiile
pe la favdriti sl pe la Elcii (consult). Intretinerea curtii domnesci
costa mai multe sute de mit de lei pe art. Functiunile
se dart pe cate tin an, si tote cu bani Bata."
Un alt strein, care a sedut in Principate mai multi ant, qice
despre Caragea :
In prirnul an al Domniei sale, impositul ordinar fu ada.ogat
de opt on mai mutt de ce fussese fixat prin bugetul general,
decretat de divahul Domnesc la I 802, conform Hatiserifului;
acel imposit se mai adaoga pi prin ordonante date la
fie ce triminie de catre aclunarl partiale de boeri, decorate cu
titlul pompos de Adunare obstesca,
Acest imposit se mai maria prin dessele schimbari de Vistieri
; 11 mai marea 91 ispravnicii, creaturele Vistierilor, dmeni
crudi si rapitori ; siaceste contributiuni straordinare, ce se puneat
pe orase si pe sate, sub felurite pretesturi absurde Si
arbitrare, producer sume indoite pi intreite de cele Iegiute de
Domni cu divanul sett.
Contributia vamilor, cars pa.na la 1802 privea nnmai ok.asele
si targurile, se intinse pi asupra satelor.
Apoi si contributille ce se puneat pe miei, pe vinuri ei pe
alte articole de felul acesta , fura 91 ele adaogite peste ceea
ce stipula Hatiseriful.
17Aceea§i sistema de incarcare se urma cu rechisitiunile de
fen 9i ord, destinate pentru postii pi grajdurile domnesci ; pentru
untul, mierea si mieii ce se trimitet Ia Vidin 91 Ia Stambul;
pentru c illele destinate la construirea ei reparatia cetatilor
turcesci dupa celle doue termuri alle Duna.rii ; si pentru
lemnele de constructiune la amiralitatea turcesca.; t6te acestea
contra stipularilor Hatiserifului.
De multe on acelle obiecte se platen in ban!, cu precit indoitt
ei
intreit de valorea for reala.
1) Lettres sur la Valachie , par P. R. Paris 1821 pag. 8; 85, tot, 128, 129
si 134.

10
Si trite aceste jafurt eratt sanctionate de ministrii lui Caragea,
creature vile alle Despotului, complici at hotiilor salle,
ua urmbra din vechea obstesca Adunare ; iar budgetul era
tot d'auna In deficit, cu scop d'a servi ca pretest pentru abusuri
noue alle annulus viitor.
In sesse am si jumetate ai domniei lui Caragea, s'at treat
peste patru mil de boerii, earl adussera un folos necalculat ;
top acesti boeriti eraii dmeni recomandati numal prin bassetea
si rapacitea for ; din el unit era inaltati la celle mai innalte
trepte ale boeriei, ceea ce facu a Injosi cu totul protipendada,
deja 4ecimata.si slabita prin esiluri si persecutiuni in
persena membrilor el cellor mai influinti si avuti.
Trite functiile statulut erat date la mezat, pe facia; tot ce
era avere publica si privata era de drept a boerilor, mad §i
mid ; Spataria insasi, politia generals a terrei, Incorona ace-
sta opera de spoliare universala si sistematica., ce deve-
nisse lege prin obiceia. Spatarult vindea capitaniile de judete,
instituite pentru apararea hotarelor si linistea publics ;
assemenea Vistierul Vornicul vindeaft functiunile ce atasnat
de densii.
Plangerile catre Porta eratl inabusite de aurul lui Caragea,
stors din spinarea poporului ; promissiunile de indreptare erat
eludate de viclenul Gospodar; abusurile merged cresc8nd,
si
teranul abandons coliba spre a emigra sail a deveni hai-
duc: Ua assemenea stare de lucruri trebuia sa produca ua.
rescela ')
r.7 ota No. III.
Arz ctre imparAie, dud a fugit Caragea Voevod. 1818 Sept. 29,
Noi, robil prea puternicel imparatii, Mitropolitul, Episcopii,
Egumenii $i
Boerii, marl §i midi, Capitani si tan. saraca Raia,
din cea neaparata datorie indemnandu-ne ca nisce supusi credinciosi
ai prea-puternicel si a nestra hranitdre imparatie,
cu celle pa.na la pam8nt inchinaciuni catre prea Inaltul Impa-
') La Principaute de Valachie, sous le Hozpodar Bibesco, par B. A
ancien agent diplomatique dans le Levant Bruxelles 1848, pag. 14-17.
Vet)! si nota dela pag. 122 dln Conservatorul" No. I Novembre 1856, fOe
redactata de Eliade In Turcia, sub numele D. N. Russo, si unde se descrie
mijlocele prin care se fnavuciatt Impiegaci/ sub Fanariocl.

II
ratescil prag aratandu-ne, printr'acest prea plecat al nostru
obstesc Arz-mahzar, insciintam prea blandulut auz al prea puternicet
imparatit, ca Domnia Sea Ioan Voda Caragea, Domnul
acestet tenet, astadt la 29 alle acestet luni Septembre , pe
la 10 cesurt din i, lasand scaunul Domniet, a plecat, esind
afard din politie intocmat cu acelast chip ce obicinuia de esia
afard la plimbare ; tar peste prea putina trecere de vreme, ca
de vr'o patru cesurt, ne-am pomenit ca, din urmarea drumu-
lut Domniei
Selle, ne trimite cute -va porunci in scris, care ia-
ra.st dupa a supunerif datorie si povatuire, socotind ca se cuvine
a se face sciut si la imparatie.
Iata trimitem si copit dupa. densele , adeverite cu iscaliturele
ndstre, Mitropolitulul, Episcopilor si Boerilor , trimitand
osebit si copie dupe o nota ce in urma ni s'aa trimis de catre
cinstitul general consulat al Russiel de aid', spre a se face
cunoscuta. care Imparatescul auz si cererea ce face prin
numita nota Escelentia Sea G-eneralul Consul rusesc ; si tocmat
dupe priimirea acestor porunci alle D-Selle , ce s'aa clis mat
sus, incredintandu-ne cu buns sem& de a sa pribegire de aid
din terra, cu term familia sea, numat decat, pe de o parte not
boerit am imbratisat cu totit strejuirea politieI si otcarmuirit
terre!, priveghind din totd virtutea de a se pune In lucrare
si a se urma ori cute mijlOce privesc la intregimea acestul
imparatesc Mee, dupa a supunerit stramosestit ndstre ferbinte
rf vna. si credinta, ca unit ce dela a sa Imparat4sca mild
asteptam tots hrana si mangaerea.
Iar pe de alts. parte, prin nizamul deosibit , n'am lipsit de
a Instlinta fara de zabava si pe luminatit si slavicif Muhafidf
at Serhaturilor, de acesta faro de veste intemplare, pana cand
ne vom invrednici a sosi si a se arata acegta vrednica, de jale
a nostra insclintare la imparatescul prea malt Prag, inaintea
caruia, asternand celle pans, la pament a le ndstre inchinaciunt,
sa ne tanguim de acesta fara de veste nenadajduita
a pribegirit Domnulut, care nu putina spalma si turburare a
pricinuit la obstea supusilor Raiale de aid ale prea puternicel
imparatii, intocmai ca si la alte trecute asemenea intentplant
de pribegirf alle acellor Domni, car!, aratandu-se in pa.mentul
terref cu desevarsita stapanire si putere, at pus In lucrare
fara de sfiala. tote cugeta.rile si volt-101e for , and nu
putine reutati si pagube am suferit ; in cat, din nisce urmarl
ca acestea alle Domnilor, am ajuns a ni se turbura apararea

T2
linistita a terrei (care este keler Imparatesc); si in.vreme ce
not tot d'auna s'untem, si in tot. viata nostra vom fi, supusi
si credinciosi, ne vedem Incongiurati de asemenea suparatore
suparArf. Dar eu tote acestea, Implinind datoria supunerii si
a. credintii nostre catre prea puternica imparatie, amp. odih
nitt cu celle mai blande si cuviinciase mijlOce pe supusel(
Raiale; am pus in buna oranduiala. curgatorele trebi alle terei;
si tOte cate am Socotit cd privesc la. nitamul cel obstesc
al pamentului, le-am intocmit cat ne este prin putinta, spre
implinirea sfintelor Imparatesci porunci, spre sa.versirea curgatOrelor
trebi, si spre intocmirea linistirii cei obstesti: De aceea
dar, alergand tots. obstea supusilor locuitori de la acest
imparatesc ci noue de hrana datator keler al prea puterhiael
imparatil, ne rughm, cu celle pans, la pament Inchina-
ciunf, ca sall reverse prea puternica imparatie cea, cu blandete
Imparatesca, si Imparatesca mila sa, catre cei ce cu nosatiosa
dorire astepta si privesc la aceeasi Imparatesca ,a sa
Inilostivire; Si precum a pururea dela mosii, stra.mosii nostri
am dobandit mangaiere dela a sa nernarginita mild, ce pri-
VeSc@ catre tats supusii prea puternicei Imparatii, asemenea si
ad.UM sa. ne Invrednicim a dobandi ceea ce, a. sa, sta.panesca si parititesca
priveg-here, cu milostivire privind asupra supusilor sal,
ba bine-chibsui, spre a ni se pa.di cinstea, dreptatile si privileiurile
earl -prin frnparatescile si vrednicele de Inchinaciuni
Hatiserifull n1 s'an ha.radit; cum si linistita petrecere i odihna,
atat a partii bisericesci, i a nemului boerilor pagienteni,
tat si a tOtei obstei supusilor Raele a kelerului imparatesc.
Ca.c1 Choi apururea, ou tot& obstea,Inalta.m maini de rugaciunl
catre 5naltul Dumnedeu pentru prea puternicul i prea drep-
itul al nostru facator de bine, si tiitorul dreptatii, stapan al
nostru, spre indelungirea anilor vietii imparatiei sele, Si spre
intazirea si starea Imperatescului set. scaun, pana In vecl. 1)
Nota No. IV.
Pentioostarul din anal 1800, daruit do Tudor la laiserica din
cornuna C1o9ani.
Sian dat acest penticostar bisericei dela Closani., jud. Mehedinti;
si
pohtim preotii bisericei acesteia, ce se vor afla on
I) Condica No, 122 din Archiv. Statulni gag. 338-339.

t3
.in ce vreme, a avea trecute in pomelnicul dela proscomidie
numele ce arat mai jos, ca pre (elle) sa le pomenesca la sfantul
jertfelnic.
1819. febr. 27
Dionisie Arhiereul;
Varlaam Monahul;
Varlaam Lupul;
Marin;
Efrosin Eromonah;
Apostol ;
Petre ;
Zoi;
Dionisie Arhiereul ;
Iosif Ieromonah;
Parvik;
Rocsandra;
Mitrofan. Ieromonah;
Costandin, Ioana ;
(suscris) Theodor biv vel sluger. 1)
Nota No. V.
Actul de danie a lui Tudor de 30 sta. dal fn folosul preotilor dela
biserica din comuna Prejna, dist. Mehedinti, 4idita de Tudor cu
spesele sale la 1808, ci reparata la 1860.
FiMd ca pentru stinjini de moie tret-ciect, ce'i ant cumpa-
-rata cu zapis in ruptOre dela Gheorghe sin Kurea Kelcea,
1n hotarul R.umaniorilor, acWi stinjini, din bun cugetul meu,
'i am dat danie la sfinta biserica of Prejna, hramul sfintel nascatoret
de.Dumnec,left, care s'at . facut de mine, sa fie pentru
chivernisirea sfintel bisericei, qi pomenirea sufletulut meu, ¢i
a pa.rintilor, qi a tot nemulut .men; pentru ca sa fie qtiut ca
ace§ti stinjini 'i am luat numai pentru acesta. treba, de 'i am
dat dane la sfinta biserica. Nimeni din copil met g) salt tiecaul
tnetl sa nu fie volnici a cauta sa'i ia; ci sa'i
stapanesca
sf, biserica. in veci. Si am iscalita cu mtuia mea. 3)
Theodor Slugeru 1808 Mai 20.
') Scris de mina lul Tudor, la pag. 124 verso, din acel Penticostar.
2) Se vetle ci pe atuncl Tudor cugeta la Insur5t6re.
a) Originalul autografj it posedi autorul acestel istoril.

14
Nota No. VI.
Copie dupe diata lui Tudor, cand hotarisse sa piece in Russia 1)
Aflandu-me ea om necasatorit si fara de vrednici clironomi,
ternandu-me in tota vremea de morte, mai vartos aflandu-me
ostas, si in tam vremea calator, precum si acum am calatorie
mat delungata, am socotit ca sa 'rni puit la oranduiela subt
epitropie cele ce am, atat miscatdre cum si nemiscatare, in ce
chip sa se urmede, intamplandu-se sfarsitul vietei mele la vre
ua strainetate, sail macaril si aid.
Amain, ferbinte me rog Dumnevastra la trei boieri, prietini
ai mei, Dumneta Chir Constantine Furtuna, Dumneta Arhontreti
(logofet) Ionita Burilene, pi D-ta arhon Armasu (irigorie
Cioca.zane ; sa bine- voitt, pentru mare pomenirea D-vdstra, a'nn
fi epitropi mie pentru tate, precum randuesc ea mat jos, sa
urmati dupe martea mea; si pentru acesta ostenela pi facere
de bine a D-v.. milostivW Dumnedet sa ye trimifa. D-v. pe acesta
lume mincinosa hart. Si mila lui; iara la viitarea pi nesavarsita
vreme, usurare sufletului D-v.
1. Tate acareturile mele, c6.te am aici in Mehedinti, adica:
case, mori, vii, locuri de pravalii si de case in Cerneti; insa,
viea din Poeana hotesca, cu casele i cu tate vasele vies din
delul Govorei; mora din Plesuva, mara cea mare din Severin
cu pamentul ce este cumparat, infundat, precum se coprinde
(in) zapisul caselor din Cerneti; si locul dela porta, cel cu porni,
locul de casa din drept Polcovnicul Istrate peste drum; vi locul
de pra.valii, de alaturi cu Velisco; cumparaturele de movie
ce am la munte in Dalboca si in Closani; i o piatra de mera
din apa Tismenei, cu cureoa de mosie din Calnic; sa se
venda, on cu mezat sail cum se va socoti ca va esi mai bun
preta, ca sa nu se faca paguba.
2. Tote hainele, i aramurile, si tacamurile de masa, sa se dea
fratini-met Papa.
3. Tate argintariile pi armele trite se afla sa se venda.
4. Mosia pi
alte acareturi, si yule ce ama la Vladimir jud.
Gor-jia, acelea sa ra.maie fratini-met Papa vi surora-mea, si
maica-mea, cat va trai.
5. La nimini nu sunt dator nici ua para; Tara un zapis de
') In dosul acestei copif, ce o poseda D. Ion Vladimirescu, nepotult lui Tudor
0 scris: ,,Copie dupe diata ce att lasat boerul and era sa se duca la Rusia",

15
15 # la Logofetu Petre de Divan, si altul de lei 500 la Gherie,
omul boeralui Samurcac, sa nu se tie in sema; ca le am
platit, si nu s'at gasit ca sa le dea.
6. Top bani ce vor prinde la venclarea celor numite mai sus,
cum si bani ce sunt gata, care se vor vedea unde se afla,
prin alta insemnare In condica mea, care este pecetluita,
la ce vreme se va deschide, sa se dea pe indata top banii,
din care jumetate sa se dea fratini-met, cu mums. -mea si surori-mi
Dunmeei, cu analogie; iar jumetate sa mi se faca pomeniri,
adica, cele obicinuite pans, la un an; ua suta de sarindare
sa se faca cu tot sartul; talere 125o sa se trimita la
Santa Agora, sa se dea cu legatura dare- bisericei; si pentru
acesta sa fie datore biserica ca In vec sa aprincia ua candela
la ic6na Maici Precistei, sa arcla In tot& vremea, chua si n6ptea,
in vec; asemenea let 15oo sa se trimita la Erusalim, la
biserica Santa, tot cu asa ,cart, ca sa arcla ua candela in vec;
si ce bani va mai prisosi, sa se dea pe la biserici sarace, sa
se cumpere cele ce va lipsi; si la biserica ce este facuta de
mine in Prejna, sa se dea lei 300; ci de va mai prisosi bani,
se vor mai face pomeniri, care se va socoti de Epitropi, adeca:
fete sarace sa se imbrace; sa se dea si la slugs: la Dumitru
feciorul lei too, la Rosa lei 5o, la Stan Caroke lei ioo , la
Iancu Bogdan lei 5o, si la Nicolae baiatul lei too, fiind ca acestia
m'at slujit.
Copiem ci
fdea de pretuire a averii lui Tudor, dupe originalul
aflat tot In possessiunea nepotului sett, D. I. Vladimirescu
din Vladimir.
Foie de prelairea averii lui Tudor and era sa piece in Rusia.
6000 lei, Casa si viile din delta Cernetilor.
moo lei, M6ra cu coprinsult ei, i livech pe mosia Govora.
800 lei, Vadul de m6ra cu pravalii, dela mosneni, pe apa
Topolnita.
200 lei, Binaoa morn la Paducel.
5o lei, Casa morarului.
700 lei, Mosia din campul Severinului, dela Alexe Vladut
Cercel.
600 lei, Patru silicti In orac (locuri In Cerneti.)
3000 lei, Casa de licit din Cerneti.
123p lei.
ci

16
Nota Z410.
La I77I, pe cane Austria ocupase Bucovina, Cabinetul
net trimisse in Moldo.Romania ua comissiune compusa de oficieri
din Statul major, ca se studiese locul pe unde s'ar putea
face drumurl, pentru inlesnirea comerciului et tranportarea
trupelor; sa evaluese intinderea, populatia si natura so-
lului, avantagele acestei terri, si paguba ce ar simti Turcia
si Russia din perderea for ; in fine sa notese dispositiile locuitorilor
in privinta Austriei.
Eata respunsul comissiunii
Aceste terri sunt d'ua mare utilitate strategica pentru apararea
imperiulul despre resarit; cad, possedand partea occidentala
a Carpatilor, este indispensabil a possede si partea
orientala, care ar forma punctul de redinm, al ostirilor, s'ar inlesni
retragerea for la cas de inving-ere ;. apoi cele done provincil
pot hrani pa inbelsugare ua ostire cat de mare; prin
urmare, pang, sa putem a ne face stapani p'aceste terrl avute,
comissiunea e de opiniune a stramuta hotarele, in timp de
pace, fie prin invoire sail prin orl ce alt mijloc.
Moldavia are ua importanta speciala.; cad ar pune In comunicatie
directa Galicia 9i Lodomeria cu Transilvania ; astfel
ca ostirile ar trece dela ua provincie la alta pe un drum mai
scurt si mai lesnicios ; si unele stramtori ar face mai putin
grey transportul artileriel si mersul cavaleriel celei grele ; iar
trupele formate ivy Principate ar putea servi, in timp de resbel,
a protege manoperile ostirilor nOstre.
In privinta negotulut, Moldo-Romania ar avea ua importanta
imensa. Tot comerciul Turciei cu Polonia,, Ucrania, Russia
91 Germania trece prin Bucuresci si Iasl ; prin urmare
prin Transilvania espeditiile s'ar face mai iute si mai comod.
Bucuresti ar fi magasia de unde s'ar transporta marfuri 9i
producte catre Terzburg, Kronstadt i Bistritz, said catre Sibfia,
Czernovitz si Syatin.
Moldavia si Valachia contin mine forte avute de arama,
Carl, de nu s'al sploatat pans acum, causa e ca ail fost tatnuke
de Turd, de part n'ar mai fi scapat terra; asemenea possede
mine de sare in bloc ; cum si sorginti de apa sarata, cart
aprovisionesa multe tern vecine. Unele districte produc yinuri
bune, si
locurile fecunde sunt pline de turme de vite d'un
soil frumos.
_
Vii.

...t-- i -a.
G-uvernul imperial sa is de tiventd tote majloceie ca sa
intaresca costa despre resarit a Austriei, ce e atat de espusa;
ar trebui Inca sa se intinda hotarele §i in lungul Dunarei ,
dela Orpva pana la Silistra ; §i d'acolo sa traga. ua linie spre
Varna pana la termul Mares- Negre, qi dela inceputul Garlei
Podhorze, ce da in Nistru, pana la imbucatura acestul rill ,
urma.nd cursul lui ; ocupandu-se ast-fel tot termul de apus al
Mares Negre.
flat despre dispositiile locuitorilor in privinta Austriei, comissiunea
it imparte in trei classe : preoti , boieri §i teram.
Preotli simt ua. mare ura pentru stapanirea Austriei, din causa
deosebirii de religie i de temerea sa nu percla proprietatile
§i influinta lor asupra poporului. Boierii sa tern sa nu perda.
dreptul absolut ce esercita asupra teranilor,, impartaOnd
i el prejudiciile popilor ; insa temerea de Ruo ii face a prefera
stapanirea Austria Cat pentru sateni, pentru ca nu sunt siguri
pe munca lor, §i plangerile lor nu sunt ascultate, ei doreil
alta data dominarea RuOlor ; dar de cand cunosc jugul moscovit,
el invoca guvernementul austriac ; mai ales de child
ved ca satenii din Transilyania sunt protegiati, ei platesc tacse
regulate 0. traesc lini*titi, bucurandu-se de fructul muncei lor.
E de sperat ca chiar preotil §i boerii, luminandu-se asupra adeveratelor
lor interese, i convingandu-se de avantagele ce ar
trage din dominarea austriaca, vor priimi §i ei bucuroO sceptrul
monarchies austriace.
In privinta solului , comissiunea e de parere ca. numai a
treea parte e cultivabil; cad restul e acoperit de paduri, bald
.§1 muntl neproductibili ; §i '1 pretuetce ca la 20 mil. fiorini.
Cat pentru populatie, find ca. locuitoril acestor provincii
sunt supuOi Portia, s'ar putea pretui fie-ce familie, una peste
alta, la 5o fiorini, pret cu care §i nobilii din Transilvania vend
servii lor ; prin urmare, ton. populatia romana se pdte evalua
la 21 Mil. §i 500 mai fiorini."
Ua familie de miei , observa autorul de unde estragem acestea,
ar costa mai mult ; insa Regis, fiind pastoril poporelor,
evaluesa turmele lor bipede dupa buna lor placere. ')
') Primal caiet al operel Staats-Anzeiger, de Schloetzer, pag. 38 si urmaterele
pe care faimosul orator Mirabeau le-a publicat la Londra la 1788, in opera,
De la Monarchie prussienne sous Frederic le grand", tom. VI. pag. 279 si
urmaterele ; si dupa Mirabeau le-a reprodus Alfred Michiels , in opera sa :
Histoire secrete du gouvernement autrichien", troisieme edition, p. 421-429.
2

- 18 -
Nota No. A7111.
Epistola Episcopului Ilarion catre Grigore Vocli
Ghioa,
77Macar ca din nenorocire si din lipsa a muftor trebuinciose
mi se popri trupesca stare de faca la luminat prasnicul nascerit
cei de a doua a nemului romanesc, prin sla.Vita suire a
Inaltimei Tele In stramosescul domnescu scaun al Valachiel,
macar ca uni se vor fi bucurand, iar al #ii me vor fi caind,
caci me ved lipsit de acesta dorita privire la care asta-di tort
navalesc, dar sluga Mariei Tele, si asa departat, si asa caitt.
de uni, iar de alti pdte si oropsitt, insa tot stall de fata cu
duhul Inaintea inaltimei Tele; si de nu ceva mai mutt decal
top cei ce trupesce sunt de fata, dar nici mai putin de cat
niminea dinteensii impartasindu-me obscescei bucurii, nu me
mir nici de cambanita, nici de tuiuri, ca aceste semne de stapanire,
vrednice la cinste, le scia atat de vechi In luminata
familie a inaltimei Tele, incat de multe on si putredend le-am
vOclut pre la mormenturile prea luminatilor familiarhi si nemuritori
cu numele Domni Ghiculesci, ctitori at santelor locasurf
.ale santului Pantelimon.
Ci me bucur privind mai virtos cu ochii sufletului la ridicarea
nemului din pra.pastia in care mai mort zacea, aruncat de
vrajmasa vreme, veta.matorea de om, surpatarea de ceta.ti ,
si stingatorea de nemuri ; de acesta inaltare a nemului, Inchi-
puita cu mintea mea, prin ridicarea tnaltimel Tele pre scau-
nul Domnescu, dupa tnvrednicirea Dumnedeiasca si buna vointa
Imparatesca. Veselindu-me am saltat cu duhul si serbel diva
cea mantuitore, si din preuna cu mine a o serba pre toll indemn,
nu In mese si In ospete, nu In chiote desarte si in racnete
de viOre, ci in chimvale tacute, dar bine resunatore de
multumiri si de rugaciuni catre milostivul Dumnedeu, ca duh
drept inoind intru cele din launtru ale inaltimei Tele, cu .duh
stapanitor sa le intaresca.; si luminanduli mintea cu duhul intelepciunii,
duhul Intelegerit, duhul ternerii de Dumnedeu, duhul
cunoscintii, duhul bunei credinte, duhul sfatului, si duhul
puterii, sa.'ti Indreptede mana spre secerisul neghinei patimilor
din sufletele norodului; si sa to Invrednicesca a semana in trensele
dragostea catre Dumnedeu si catre apropele, si a domni
peste densele, culegand insutit rodele multumirii si ale supu.nerii;
ca nu este atat de mare lucru, prea luminate Donne,
a ocarmui un norod, cat este a se face parintele noroduluf.

Nu este de mirare a domni preste multe mii de dmeni ci
este de mirare a 'i mantui pre el. Nu este de lauda a domni
preste averile supusilor , ci este de lauda a domni in inimile
lor; Tara acesta sciinta a cascigarii de anima, avend'o de mostenire
inaltimea Ta, atat dela fericitii Domni. stra.mosii Ynaltimei
Tele, cat si dela repausatuhI intru fericire parintele Ma-
rie! Tele; cauta in iconele acelor Eroi a! Valachiei, si ei te vor
pune pre calea cea dreapta, si te vor mama la salasul slave!
si al nemuririi.
Si nu sunt departe de inaltimea Ta cinstitele icene ale acellor
sla.viti barbati. Aprope de Inaltimea Ta sunt ; cad In
naltimea Ta dinteensii te tragi, si al for fin esti ; qi dinpreuna
cu (Musa vei mosteni slava cea nemuritore, petreca.nd ca
ei, si pilda de tota fapta bung dand, si cu cuventul, dar mai
virtos cu lucrul, atat luminatelor odrasle, cat si tutulor supusilor
Inaltimei Telle ; ca, nici dascali mai adeverati si mai
vrednici de credinta fiilor sunt de at parintii; nici pravila,
mai -ascultata si mai pazita de supusi este cleat pravila cea
vie, care este purtarea si petrecerea Stapanitorului. Prea invecatul
Plutarch dice ; Ca. marele Alecsandru Machedon, avendu-si
capul cam plecat in partea unui umern, an dat pri-
cina boierilor, si boierii altora, a tine capul asa cum si Impe-
ratul , socotind ca. le Ode mai bine". Asa se impodobesc supusii
cu cusururile, macar firesci, macar naravesci, a le sta.panitorilor.
In dillele reposatului Domnt. Alessandru Moruzi, curtesanil
cars de cari se intrecen sa caute chioris, pentru ca Voda
reposatul era ponivos ; si vedea cineva-si in Bucuresci atunci
ua filotimie orba in orbire. Si care patima trupesca este mai
rea de cat orbirea ? Dera obrazul Domnului, celle mai urate
patime le arata frumase in ()chit norodului; iara. de Inaltimea
Ta nici ua patima moralicesca nu se va lipi, nick va smeredui
pre supusi, in cata vreme vei petrece in ganditii, der& nu veriutd
InsoVire a Grigoriilor, a Matheilor, a Scarlatilor, a Alessandrilor
Ghici, nem-uritorilor cu slava Domni ai Valachiei, si pa.-
rinti at Marie! Tolle si
ai patriei, cart neveduti star d'asupra
capulul Inaltimei Tolle , soptindu'ti celle de toles si de mantuirea
norbdului Invetature, si gata sa, te incununede cu cunune
nevestejite, de'l vet asculta. Pre acestia ascultand, si cu
cinstita si laudata adunare a boierilor celor ce acum stars, si
mai la urma vor sta imprejurul domnescului scaun al Inalti-
2*

20 --
mei 'Nile, slujindu-te, vei fi nevatamat de aspidele si de nilpArcile
cars, incolacindu-se pe dinaintea scaunului, stau, gata
sa salte pre el: una este a lingusiril, cea mai obrasnica si
mai veninata ; alta este a vendarii, grosnica $i acesta, si sageti
si brice pre nari scaparand, si trupuri m6rte de omen!
din gura lepadand ; alta este a rnandriei, fata cea mai mare
a Luciferului; alta a iubirii de argint, film Iudei vendatorului;
alta a alter patime ; si tote cu un cuvent din nemul setpelui,
carele an inselat si at isgonit pe stramosi din Eden.
Departeda-le 1 Departeda-le 1 Nu le lasa, Demne, sa se atinga
de scaun; astupa-ti urechile la sueraturile lor. Te-ai atins de
densele ? Te-ai otravitl Muscatu-te-au? Sevarsitu-te-ailDeparte
de sufletul Inaltimel Telle si a luminatelor odrasle otra.vit6rea
de sufletele 6menilor cellor marl maglisire: Verme care
'si afla hrana si se incuibeda in p6mele cele mai frum6se
si in copacii cei mai umbrosi, pana cand acelea putredesc, si
acestia se usuca. Iara el atunci, fara de a patimi nimic, pleca
vedend asternut pre pament din pricina nesatiului sea,
copaciul din care cu putin mai inainte se hrania. De multe
ori se fac si nascatorii vermilor celor neadormiti, acesti vermi ;
ca nedreptatind pe cel drept inaintea Domnilor, si neindreptatind
pre cel drept, facend dulcele amar, si amarul dulce, lumina
intunerec, si intunerecul lumina, dat brand. Domnilor in
celle mai grosnice ripe alle greselelor; si apoi, clandu-se de
ua parte, rid ca fermecat6rele, dupa ce ismenesc pre cei ce
se ating de elle. Iera Inaltimea Ta, incalecand peste Aspide
si Vasilisc, si calcand pre Lei si pre Balauri, supune cuventului
pre cei stapaniti de patimi, si asetranati necuvantatorelor
Here de mai sus; si fiind cumpena dreptatii, in cuvent si in
fapta, invata pre tot! sa incetede de reutatile lor, SA se invete
a face bine, sa saute judecata, sa isbavesca pe cel nedreptatit
sa judece pre sermani, si sa indreptede pre vaduva; si
de vor vrea, si de te vor asculta, bunatatile pamentului vor
manca ; or de nu vor vrea, nici te vor asculta, ret ingrodesce
Domnul prin Isaia Proorocul; ca. gura Domnului a grait acestea.
Si
anil Marie! Tolle dela Dumnedet multi si fericitt fiel
Scrisa in 7 Sept., 1822. 1)
Ilarion Episcopal Lrgognlui.
') Din Memoinir 1ui D trzenu. Trompeta No. 685 smut 1868.
,

21
Nota No. IX.
Starea do cohort a Romb,nilor in predioa revoluthnii dela 1821.
Prin introducerea limber ellene de catre Fanarioti in biserica,
in cancelarit si in scale , scopul for era a desnationalisa
pe Romani; caci limba e nationalitatea. De aceea limba greca
era obligatorie; §i fii de boieri, fara acesta limba nu puteam.
nici ocupa posturi publice, nici dobandi boierii '); si apoi
acelle scale, cu scop d'a greci pe Romani, facendu-i a dispretui
tot ce era romanesc, se platen din Vistieria terra!
Pentru onorea numelui de Roman, trebue a spune ca all
fost si boieri despre care Raicevich dice ca cu atata religinune
se purtan catre vechile datine alle terrei, incat, sub to-
77t& domnia Fanariotilor, nu voira a vorbi nici ua vorba gre-
CeS ca.." (pag 255)
Deosebit de da,scalii publics, erase 91 dascali private prin casele
boeresci 2), multi din ei innoranti cum assigura scriitorii
nemti, ca Sulzer, Volff ci Raicevich. 3)
Inainte de 1788, in scolele grecesti din Romania se invata
numai Gramatica ci Logica lui Aristotel ; tocmai dupe 1800,
incepura a se preda si sciintele de catre professorii ca Vardalah,
Veniamin, etc.
Mitropolitul Moldovei Iacov Stamate , a criticat metoda acellor
dascali, care nu producea de cat pedants innoranti 4).
La professor! ca Lambru se formara barbati ca C. Campinenu,
C. Hrisoscoleu, Stefan Balacenu, Episcopi! Kesarie al Buzeului
si Ilarian de Argesiu, si alti. Poteca, d. Gg. Ioanid ci d.
P. Poenaru, fura elevi ai lui Vardalah s'at lilt Duca, fiindft
ci
professori de classele incepatore, traduceau din limba greca
vorbitare in cea romans.
Asemenea, C. Manu, Stirbei, AI. Ghica (caciula mare), Gr.
Cantacuzin, Ioan si Dimitrie frail Caputineni, fura elevii lui
Neofit Duca.
Operile illustrilor orator!, filosofi moralists at Elladei, contribuira
mult la desteptarea simtulut national in sufletele acestor
boieri, din cars unit participara la miscarea din 1821, dandu
inteascunst concursuln lona lui Tu,dort.
') Anaforaoa boierilor din 9 Mail/ 1746, la No. 20 al actelor diplomatice din
archiva Statulul.
2) Uricarul, 1. 58, 64 §i 71.
3) Via0 lul Sincai de D. Papist, pag. 5 gi 6.
4) Idem pag. 6 0 7 Vedl tsi Uricarul III, 12 -23.

22
Cu tote astea, fara scola lui Lazar, spiritul national ar fi
fost Inca multi ani in amortire, chiar dupa miscarea dela 1821.
,,Precum Negru Voda cu spada, ast-fel Gg. Lazar cu cartea
in mana, Vice d-nu Papin Ilarian, trecu muntii ca sa. spuie
17Romanilor de sub Domnia Fanariotilor ca erail Romani". 1)
Lazar sosi In Bucuresci la anullI 1816, adus in tera de familia
Barca.nestilor, dupe cum ne asigura Eliade 2). El presinta
Eforiei scolelor, (compusa de Mitropolitul, Banul C. Ba.laceanu,
Vornicul Gg. Golescu al Logof. Stefan Nistor) pro-
grama de sciintele filosofice ai matematice, ce voia sa predea
Romanilor in limba nationals. 3)
P'atunci scale romanesci eran numai cele tinute de paracliseri
pe la biserici, unde se inveta cum Vice d. Poenaru, numai
mecanismul citirii si al scrierii, ai ore can rugaciuni bisericesti.
Mai era ua scola romana. la Coltea, care apoi se
muta la Sf. Gg. vechin , si al careia dascal era slavon , nu-
mit Chirita, ce invata pe scolari ua scriere mai curata, din care
esian scriitorii de hrisove. Succesorulu lui Chirita fu dascalul
Stan dela Olteni. La Pasci si la Craciun elevi din acesta scOla
citean discursuri in limba romana in aqui Domnilor, pe cand
dascalii greci le citean in greceste.
Dupe infiintarea theatrului grecesc sub Caragea, juni romans
de talente din scOlele grecesti represintara ai
ei tragedia lui
Euripide, numita Ecuva, tradusa de A. Nanescu, unul din actorii
romans; iar rolul Ecavei 11 juca Elliade, dupe cum d-nu
Aristia juca rolul de femee in piesele grecesti, pang ce se gasi
ua femee anume MarghiOla (tiitorea lus Somaki) ce juca acele
roluri.
Dupa Ecava se representa. SgIrcitul lui Molliere ; apoi theatrul
arse, si nu se mai representa nici ua piesa.
Prin initiativa Banului C. Ba.laceanu, incuscrit cu Vacarescii
si care nu voise a inveta greceste, cum assigura tot Elliade 4)
se decise a se da local pentru scola romana in incaperile bisericei
Santu Sava, 4icand Eforii, in anaforaoa catre Caragea,
ca acele inca.peni. att. fost destinate de chiar fondatorul bisericei
Constantin Bassarab, pentru scola romana, cu ioo scolari
Viala incaf pag. 3-4.
2) Isahar pag. 61.
3) Via$a lui Gg. Lazar de d-nu Poenaru pag. 14.
4) Isahar .pag. 61.
1) hi

23
stipendisti, cum atesta inscriptia dupe usa acestei biserici, daramata
la 187o. 1) Domnitorul incuviinta deschiderea scolei;
dar cu mare greutate se putu smulge din ghiarele steinilor 2)
numai un apartament din spaciosul edificit al St. Sava.
.Aci Lazar, in presinta unui mic numer de auditors, putini
din sc6la greca, ¢i cei mai multi comersanti $) destepta. in Ro-
mans amorul de patrie si gustul de sciinte, criticand tot-de-o-
data moravurile stricate ale privilegiatilor dupe atunci. La inceput
lectiile sele eras in forma de conferinte, spre a fi intelese
de publiculil ce frecuenta sc6la sa, nepreparat pentru sciintele
ce erea sa li se predea.
Dupa ce invetatul professor, slice D. Poenaru, prepara pe
auditoria sea cu invetaturile preliminarii in Gramatica , Geografie,
Aritmetica. i Desemnu, apoi inainta treptat la studiele
speciale de Philosophie si de Mathematica, cu aplicarea acesteia
din urma la ridicare de planuri topografice si la diferite
constructiuni mecanice. 4)
In curs de 5 ani, se forma ua pepiniera de juni romans cars
se distinsera in cunostinte solide, ca ingineri 8i ca professors.
Mentionam din elevii lui Lazar pe cei mai de frunte, precum:
Christian Tell (actualul Ministru de Culte) Scarlat Rosetti ,
Mainescu, Predidici , Theodor Paladi (ce introdusse metoda
lancasteriana in scOlele rom'anesti) in fine Helliade) parintele
literatures romane si succesorul lui Lazar in patriotica lus mis-
siune 6)
and vocea lui Tudor destepta in animele Romanilor simtimentul
emanCiparii for elevii lui Lazar , in sufletul carora
el aprinsesse schinteia sacra a patriotismului si a sciintei, respunssera,
cu tot poporul apassat, la apelul liberatorului ; astfel
sc6la lui Lazar, (lice D. Poenaru, deveni focarul din care
schinteia. entusiasmul patriotic.
1) Via(a 1ui Lazar, de d-nu P. Poenaru, pag. 64.
3) Peste cinci-deci de camere din acel edificia eraa ocupate de greci, arnauti si
serbf , ce locuiau acolo cu farniliele lora, unit facand parte din garda doinnescA,
aljii ca rudenil cu densit ,Si Cu servitori doranestl,
copii din casa (D. Poenaru, opul citat pag. 22).
numitl idiclil, sad
3) Acestia veniti prin indemnul comersantulut Alecsandru Tell (parintele gene-
raluluf Tell) care cunoscusse pe Lazar pe alai
roman/ lumina(i de peste
Carpa(f in calatoriile sele ca comersant in Transilvania. (D. Poenaru, opul
citat pag. 23).
4) Opul citat pag. 27.
5) In ,1Curierul Roman" din 1836, Elliade, mentioneza pe discipolif lui Lazar.
1i

24
Anima lui Lazar, adaoga d. Poenaru, santa de multumire
veq.end realisate dorintele selle, si ajunse la maturitate fructele
ce avea sa culega in patrioticele doctrine ale scOlei sae.
Pe de ua parte luminele lui Lazar ce deslegat graiul romanesc
din amortirea la care era condamnat de seculi, pre de
alta bratul viguros al lui Tudor, ce sfarama jugul strein, assigurara
poporului roman dreptul de cetate in cercul natiunilor europene
, ti '1 pussera pre callea progresulut spre desteptarea
nationalitatii selle ')
Dupa navalirea Turcilor in terra, la Main 1821, scela lui
Lazar se inchisse elevii lui se impra.stiara, si invetatorul for
fit alungat din templul stiintelor. Mai tarylit, patronul acestei
scele starui de Lazar a continua santa lui missiune ; dar obosit
si descuragiat, Lazar refusa, si parasi Romania, insotit de
suspinele si lacrimele vechilor sei elevi, ce assistara la plecarea
inveta.torulut, ca Apostolic la. inaltarea lui Christ catre cer.
Cel mai iubit elev si amicul set, Helliade, esclama atunci aceste
cuvinte din scriptura: Intru able selle a venit, si ai sei
pre densul nu l'aa primit."
Lazar a terminat viata sa la anul 1823, in satul in care se
nascuse, si in etate de 44 ant 2)
Se nasce intrebarea :
In ce relatiuni a potut sta Lazar cu Tudor ? In lipsa de documente,
ne vom basa pe ipotese, susjiind ca, prin intermecliul
Episcopului Ilarion, cu care Lazar era in intimitate 3) ,
Tudor a potut fi pus in contact cu densubi; a potut frecuenta
sada sa ; a potut a se intelege cu Lazar asupra mijlecelor
de salvare ale Romanilor ; in fine e probabil ca Lazar a trebuit
sa stimulecle si el, ca Ilarion, infocatul amor de patrie al
liberatorulut nationalitatii nestre de la 1821, aducandu-1 de esemplu
pe Horia, spaima Ungurilor, pi
pe atatia martini at libertatii
romane din ambele Dacil.
Nota No. X.
Un dialog in versuri intro Tudor, Prodan ci Machedonski.
Acest dialog in versuri se atribue lui Tudor, care se crede
ca Var fi facut inainte de plecarea sa peste Olt, dupa lucre-
1) Opul citat, pag. 28 29.
') Vecll viola qi operile lul Lazar, in opera citata, de d. Poenaru.
3) Dupl assigurarea mal multora, mat ales a d. Poenaru,

25
dintarea d-lui Ioan Gornovicenu; acesta assigura ca. tats. -sett
Raescu, ce a insotit pe Tudor din preuna cu Machedonski la
plecarea sa din Bucuresci, ar fi possedat originalubl, scris si
suscris de Tudor. Publicam acesta sub tom reserva, neputend
crede din parte-ne a fi. opera lui Tudor, ci p6te a altora, dupa.
m6rtea acestuia.
TUDOR
Fratilor ,
Septe ant stint astall; ua domnie stapftnesce ;
Un jug grew vedem c'apasa ; pedepsesce, jefuesce;
In asta vreme trecutt, ne'ncetat m'am socotit,
pioa, ndoptea m'am gdndit, §i tot nu m'am demerit,
In ce chip a0 putea face, norodul s isbavesc ,
De jafurf de nedreptate, patria s'o mantuesc.
Nu mat pot suferi Inca nemul melt sa ved robind,
Jefuit, adichipsit, Injugat, tare gemand.
Strigi, plInge, lacrameda ; boierif ail asur4it ;
Nu se 'ntorc, nu vor s'auda ; tin planul ce l'ad urdit;
S'all unit tare cu Grecif, aft uitat pe nemul sett ;
Fel de chipurf iscodesce, nu tern Ilia de Dumneded !
SI las norodul d'oparte ; Bisericile-ail vendut ;
Si ail randuit Nastavnicl cart nu li s'att cadut
Peste pravili aft calcat, far' a avea vela sfiall ;
5i stapanind jefuesce, neavend nicf o 'ndoiall.
Ve rog, frati, ve socotirall, de se cuvine rabdare ;
Si ce red pot sa'l mai faca, ca sa an aiba iertare ?
Eft acum am hotarat sa scol norodu 'n piciore,
Cu arme sail resplatesca ; sa se faca un foc mare;
Ve rog dar ce-atf socotit ? Datf respuns ca sunt aprins
D'ua vapae , ce cu rIvna arde ca un foc nestins.
HAGI PRODAN.
Macar ca 's nascut departe, s'aicl nu e nemul melt,
Drept a vorbi tot se pate, c'avetf un jug forte great;
La ua pravila nedrepta se cuvine or! 9i cu!
Ca sa stea cu 'mprotivire. Eti : terra mea nu-1;
De vreme ce-al hotarat, scold -te, ce staf pe gaud ?
N'audf nemul tell cum strig't, cu jale §i lacrenand ?
Ce to tem! §i nu pornescl ? Eft void fi ajutor tie.
Am cincl-decl de Serb! cu mine, pot sa ti-I daft de sotie.
Nu ma! sta pe gandurf dara ; asta-nopte sa pornescl;
Mal bun prilej nu se 'Jae ca acnm sa nimerescl.
---,
Arhon Sluger, §i
MA CHED 0 SNKI.
ed cfic : vremea cea de mult oftata,
Domnia a reposat, destul prilej itti
arata ;

- 26 -
all
Planul ce Pal socotit acum pu! In luerare ;
Si ell cu tine void mergea, cad facend Interdiere,
Orl si cum potd sa simcesca ;
Al tett plan iar josd remane, si el pots sa se padesca.
Val mie 1 nu sta pe gandurl ! Acum sc61' sa 'ncalecam.
Fratilor, ve gaticl cail ; cat mat curend sa plecam ;
Paul sunt In buimacela ') inainte s'apucam ;
Cu un folos forte grabnic Indata sa ne miscam.
TUDOR.
Hagi ! La Serb! poruncesce cail s'armele Indata!
Acum napte'-avem prileju, pana Jiva nu s'arata,
SA esim din Bucurescl, care Olt drum s'apucam;
Oltul dupa ce vom trece, la norod stire sa dam ;
Cad el toV me stilt pe mine, nu sunt la nici ua 'ndoiala ;
Marl si midi se vor scula, fara de nici ua sfiala ;
Cu arme sa's1 resplatesca, tot! cel lipsitl de dreptate ;
Cat! s'au tras prin judecap, jefuitl cu strftmbttate.
Am glad sIt vedea sculatl, de vitejie 'nfocatl,
Cel mult ua luna de dile, ca 4ece mil adungl.
HAGI PRODAN.
Ai mel Area iubitl ostasi, cu top acum sa plecatl !
Oltul dupa ce vep trece, f6rte bine s'ascultati;
Dintr'acest cesd Inainte, stapan p'acesta sal stip ;
Orl ce ve va porunci, s'ascultatl, ca nu gresitl.
Merged vol; eft stall aicea ; tote void sa le privesc ;
Ochil unul bun prieten, lesne nu sa amagesc.
Norocire 'n calea %rostra! Acum veste bun'astept !
De urmare de isbanda, norodul sal ved destept !
Cu arme pe top sculap, plinl de rIvna ynvApaiap,
A. feange jugul robiel ; 4
vol yeti fi laudall.
Bravo ! Bravo ! Cale biota!
Cesu norocit ! NOpte buna!
M.A.CHEDONSKI.
Sufletul tea acel mare, tot ratacit ye! sa-1 vedi ?
5'ale nemuliti necazuri, tote to vrel sa le rabdi ?
Si dintr'ua milostivire, In pornire prefacut. 2)
TUDOR.
Da! asa 'ml a, fost norocul, spre necazurl sunt nascut.
Ah ! Dumnec)eule sante ! Cel ce me povetuesci,
Inteacesta cale mare, isbanda sa-mr daruescl!
') Paul. ce boieril se AI in ameOla produsa de martea lui Sutu.
2) Aceste trel versurl n'ad nici un inteles ; se vede ca s'ad copiat gresit ; de aceea
am fost silit a complecta insuml cate-va versurl de felul acesta.

27
Sa nu and 141 de-a plange ' ntr'acest loc de potop I
Si patria mea scarbita a-fl
isbavi-o sa pot!
Nemul meta cel de aicea, in ast loc mult osandit,
Inima 'ml rumpe din mine, viata mi-a prapaditti.
MACHEDONSKI.
Lul Dumnedea tu te raga, §i el te va intearma.
TUDOR.
.. Ah I porunca lul e grea I
MACHEDONSKI,
Dar este folositdre ; la urma t'el mangaia.
Resplatire ca sa faca, singur pate §i voiesce.
Bratul sea ca sa-1 ajute ') pe altil nu primesce.
Al nadejde 'n Dumned ea, care te-a imbarbatat;
Sill ca te-a scapat din multe, Oita 'n sfarsit n'a rabdat.
Nevoind ast pas a face, forte tare esti gresit.
Intr'acest plan te 'ntaresce, ca sa dal un bun sfarsit.
Un minut te mantuesce (ea 41 clic) de ura lor.
Temete, nenorocite ! Stranepot Romanilor !
Intr'acest cesa de durere, vedi sa nu te poticnescl.
A tot nemului osanda, singur tu al s'o 'mplinescl.
TUDOR.
La ua pravila nedrepta de ce sa fim osanditl ?
SI rabdam necasurl none, si in chinurl adancitl ?
Nu's destule cate are ticalosul muritor ?
Peste-ua sarcira ,Si alts, cum pate fi rabdator ?
Cerescule Imparate, fiinta ce ne-al mat dat,
Daca El pe Nol ne cola, §i ea vedt ca 'I al rabdat ?
Nota No. X.1
Prima proclamatie a lui Tudor.
Cdtre tot poporuld romdnesc din Bucurescl fi din cele-lalte orafie
qi sate ale terrei-Romcinescl.
Multa sanatate, fratilor locuitori ai terei romanesci, ver din
ce nem vets fi!
Nici ua pravila nu opresce d'a intempina reul cu ret. Serpele,
eand iii iese innainte , da -i cu ciomagul qi °mons ;
') Adica, Dumneded nu voiesce a imprumuta bratul sett altora decat lul Tudor
spre a salva poporul impilat.

- 28 -
cad' mai de multe-ori to primejduescl din muscatura lui; dar
pe Balaurit cart ne InghitU de vii, capeteniile nostre diet,
atat celle bisericesci cat si celle politicesci, pana candt sa'i
suferim a ne suge sangele din not ? Pana cand sa le fim rob!?
Daca reul nu este priimit lu! Dumnedet, stricatorit si facatorit
de ret, bun lucru fac inaintea lui Dumnedet? Ca bun este
Dumnedet §i ca sa ne asemanam poruncilor lui, trebue
sa facem bine ; iar acesta nu se face pana nu va trece reul.
Pana nu vine iarna, primavera nu se face. A vrut Dumnedet
sa faca lumina ; aceea s'a facut, dupa ce a lipsit intunerecult.
Vechilul lui Dumnedet, prea puternicul nostru Imperat, vuesce
ca not, ca nisce credinciosi at lui, sa traim bine ; dar nu
ne lasa Reul, ce ni'l pun peste cap capeteniile nostre.
Veniti dar, fratilor, cu totii ; ca cu reul sa pierdem pe cei
ret, ca sa ne fie noue bine ; si sa se alega din capeteniile nestre
cart pot sa fie bunt, aceia sunt at nostril; si cu not din
preuna vom lucra binele ; ca sa le fie si for bine, precum ne
sunt fagaduitt.
Nu ye lenevitt ; ci silitt de veniti in grab cu totif, cart aveti
arme cu arme , iar cart nu vett avea arme, cu furci de fier si
cu land ; sa ye faced de grab, si sa veniti unde vets audi ca
se afla. Adunarea cea orenduita pentru binele si folosul a tota
!era; si ceea ce ve va povatui mat mart! Adunarii, aceea sa urmatt
; si unde ve vor chema et, acolo sa merged; ca ne ajunge,
fratilor, atata vreme de cand lacrimele n6stre nu s'at mat uscat.
Si iarasi, sa stmt ca niment dintre not nu e slobod, la vremea
acesta a Adunaril, obstet folosit6re, ca sa se atinga macar de
un gTaunte de binele, sat de casa vre-unui negutator, orasian sau
Wan, sail de alt al vre-unui locuitor ; decat numai binele si
averile cele ret agonisite ale tiranilor boieri sa se jefuiasca.;
insa ale carora nu vor urma noue, precum suntem fagaduiti;
numal ale acelora sa se is pentru folosul de obste. ')
Theodor.
1821 Genarie.
') Din memoriul lu I Darzenu. Trompetau No. 646 pe 1868. Acesta proclamalie
urmeza a purta data de 22 Ianuarit, cum afirma Grigorie Mongescu.

i9
Nota No. X_II.
CANTECE PANDURESCI.
Reproducem fragmente din cate-va cantece alle Pandurilor
din tabara lui Tudor, dupe, cum ne assigura Cioranul si alti
Panduri din acea ostire, cart Inca traesc prin Gorjiil si Mehedinti.
Ua grupa canta :
Alta grupa canta :
Alta grupa canta
=_.,. _.:
A dat bunul Dumnecjed
Se urnble qi plugul men !
Se trag brasda Draculul
La up. bogatulut
Ua brasduta d'ale sfinte,
Se tiie ciocoiul minte ;
SA'l arunc nn semanat
Cu singe negru udat,
Semanat de Poterap
Sc resaie Rominap.
'MI am vendut qi camaqibra
Ca se-mi cumpar sabiera.
Pluguletul meti nebun,
Cum to prefacup in tun
Ve4i aqa mai pop. arra,
Si me scapi de angara.
Nu mai plange, Mariuca,
Ve41 de Ion si de casuta,
i de bietele copile,
C'am ajuns in bune (pie.
Sa nu plaigett martea mea,
Ca-i la Ora piall
rea.
Uite, mergem sa aram,
Telina se despicam ;
Not avem sa semanam,
Vol aveti sa ne urmati,
Insutit sa seceratt.
Nu plingetl, nu ve 'ntristatt,
Domnul Tudor e cu not,
Dumnecjea fie cu vol.
Fruncja verde usturoia,
To n'at lege, o ciocoia I

Alta grupa canta :
In fine, alta grupa. canta :
Ao
De te-asl prinde in resboit,
Cu maciucl ca Sa te moia,
Sa te molt, sa te jupoia ;
Ca cu pielea de ciocoia
Am sa'ml fac opinca mea,
Ca Damns. hit Caragea
Ce's1 facu uft malotea,
Imblanita de pagan
Tot cu piele de Roman.
Dap, pandurilor volnicl;
Nu fip la suflete micl ;
Dap cu flintele, 'mpuscap,
Din robie ye scapap;
Dap cu puscile 'n ciocoi,
Ca el v'aa mincat pe vol;
$i v'au adus intr'ua stare,
De suntep lumii de jak.
Frunda verde de Molotru,
Cand sosi Tudor la Motru,
CiQCOli trecura Oltu,
.,Si sa 'necara cu totu.
Void acum a cumisce cine erail acet put de Soimi, cart alergau
la vocea trambicet Invieret Romanies? S'ascultam pe un
poetil roma.na cum '1 descrie In poema ce pOrta. numele de :
Domnuiii Tudor"
Astfel sunt fit ce Jiul nasce,
Ce sara ca capra cant' iarbt pasce,
$i 'n vizuine de vuipl se vira;
Fla iea cu glontult u3 ronduricA,
Se di 'n ordie fait de fricl,
5i pe un Pais . singura i1 stria;
Il iea cu lancea de sub ceadirti
Sa. ascultam acuma p'acella§i1 poeta in descrierea costumulut
pandurescu :
La. scara vechie,
Cu cteialSa
pe ua urechie,
') Domini Tudor, de d.
1857, pag 6.
lioliac Poesil n4ionale, a doua ediOune. Paris, anul
I)

31
Cu braulii rosu peste mintena,
Cu kika lata si aurita,
Cu flinta lunga si ghintuita,
Si cu ua gheba gaitanuita,
Pa4ia unit veselu Mehedintent ;
Iar sus la usa, la sala mare,
Se plimba altul, vinosa si tare,
Unit crunt resbelnica, vechia capitana.
E si mat lunga a. astul kika ;
A lul caciula e si mat mica ;
Si bchiu-1 ages ar da ua frica
Intregi armatel unul Sultana.
Tot' armatura '1 este ua pall ;
Imbracamintea ti face fala ;
Tot este 'n albe, si numal firs.
Gheba lul scurta, itari, mintenula,
Tuslugi naprasnici, cum part' Oltenula;
Asta e partuld ce vrea Gorjanula ;
Cand Turcu '10 vede, da In delira ')
Iata §i descrierea capitanilorli acellor Panduri
Si cipitanul ce'l ()Ica Crapatula,
Si Frunte-lata, gi Nespalatula,
Si Vijelie cela batalosu,
Semen arhangeli de pandurime,
Sclipindu in racje p'intre desime,
Se misca 'n 6ste cu agerime,
Ca nisce fulgerl p'un cent nuorosa,
Nota, No. C11_1_.
Citre Mira Sei Dervic-Pi0 muhafizal Diulul.
Cu lacrimi ferbinti jeluimt Inaltimei Telle, ca. pre noi, ticalo§ii
Raielle din tom terra Romanesca, Domnii terrii, dinpreunä
cu Boierii greci §i roman', nnindu-se cu totif , ne -au predatt
§i ne-at despoiatt, in cat amt remasa numat cu sufletele,
precum pre larga ticalo§ia §i plangerea nostra., in coprinderea
Arz-Mahzarului ce l'am datil catre prea puternica Imparatie,
sta.panitdrea nostra, se coprinde; care arz-mahzar l'am
trimist la Inaltimea Ta ca unit bunt. credinciost al prea pu-
') Op. cit. pag. 7.
2) Ibid. pag. 13.
:

a 32
ternicului imperatt, rugandu-ne ferbinte Marie! Telle ca sa to
milostivesci §i sa bine-voesci a -hi trimite la prea Ina lta Imperatie,
ca sa pota aucli glasurile plangerii nOstre ; fiind-ca noun
tote drumurile cuma §i u§ile prea fnaltei Port, ni le-a inchist
dela ua, vreme incdce Domnulu terrii i Boiarii ; ne-a
popritt, pentru ca sa nu ne mat putemt arata plangerile nostre
la prea puternica nostra Imperatie ; §i a§a mai susti numitii
ne mananca de vii ; §i noi, ne mai sciinda ce sa facema,
am nazuitt la mila Marie! Telle ; §i. ne rugamu ferbinte ca sa
trimiti jalba nestra catre Area puternica Imperatie, pentru ca
se aucla glasult plangerii nostre, §i sa se milostivesca asupra
ticalo§iei nostre, ca sa trimita unti omt credinciosa inparatesct,
sa vina aid in terra la Bucuresci, sa cerCetecle sa va-
¢a nevoile cart le tragema de catre ace§ti lupi nemilostivi ; §i
sa ne faca dreptate. Si pina a veni omulti Imparatesca , noi
ne-amt sculata, cu mica cu mare, §i mergemt ca sa ne adunama
la Bucuresci. Si iara sa. fie tiutti Inaltimei Telle, ca ri-
dicarea nostra nu este pentru alio ce-va, nici Intr'un
decata numai assupra Boiarilora cart ne-at mancata dreptatile
nostre, cu care ne-a miluita prea puternica imperatie ; iar
neguta.torii turd, §i vent ce negutatori vora avea negutatorii
§i trebuinte prin terra, cu totii sa umble fara nici una felt
de ingrijire; ca noi pre nimeni nu poprima, §i de nimeni nici
de cuml nit ne atingemt ; ci mai cu bung sloboclenie vora
ambla. .Si iara§i ferbinte ne rugamt. Inaltimei Telle ca sa ne
ajuti cu celle ce ne trebuesca , care prin graia trimisula nostru
le va arrata Marie! Telle. Iar anii Inaltimei Telle fie de
la Dumneclea multi §i prea fericiti. 1)
Tata norodula Valahiei.
ISTota No. XIV.
Arz-mahzar catre Porta din partea poporului.
Prea puternica Imperate!
La sfa ntula §i prea puternicula praga alts prea puternicei
Imperatii, stapanitorei nOstre, cademt Noi, tott norodult romanesca
din Valahia, cella supusil si incredintatt ei de catre
unuhi Dumnec).eil a tota fa.catorula, povestinda cu mare jalle
')
Memoriulu Aui Dirzenu, Trompeta" No. 647, pe 1868.
--
chip). ,

33
pe scurtti necontenitele nostre necazuri si cumplitele patimi
ce le sufferimt din pricina unirii pamentenilort boieri cu cei
dupe vremi trimio Domni, §i ocarmuitori acestui norodt , de
Dumnedeft padit, qi de catre prea Innalta Imparatie cu multe
mille dupe vremi mangaiatt; iar acumtl cu totulli parasitft in
mainele numitilor vrajmaqi ai prea puterrticei imperatii §i ai
nostri. Caci Boierii, set mai bine amt. dice tiranii nostri cei
cumpliti, invoindu-se cu cent de acuma Domnti, sa lassam ca
ne-at predat ca nici ua data mai 'nainte ysi peirii cei de istov
fara milostivire pre not ne-at dat; si pe acest cheler imperatesc
cu totul de totbinele l'ail deertat, in cat am remas mai golf decat
mortis cei din mormentft; din care acestea tote, de ar fi avut
prea puternica Imperatie cea mai. pucina sciinta, de mult ne-ar
fi isbavit de catre acesti nemilostivi talhari, de si se numescu
cate ua data ca fact aratari prin arz-mahzaruri catre prea puternica
Porta pentru starea terrei, la cate o Domnie noue, o
fact numai §i numai pentru folosul for Si al Domnului ; precum
la venirea Domnului Alessandru Sutu au facut; ca., despre
o parte, aretand prin arz-mahzarft darapanarea terrei din
pricina rellelor urmari alle Domnilor, all cerut mila si .txurinta
dela prea puternica Imperatie; iar pe de alta, scriind multe
laude mincinose pentru acestft Dommi, ca salt c4tige numat
al lor, indata dupa ce a sosit aici, aft intocmitt cu densul
predarea §i stingerea terrei, incependft dela Biserica ,
de
unde era se incepa. indreptarea ; iar ei, ca nisce netematori
de Dumnedet, cu cuvent ca. pun Mitropolitti pamentent, at
vendut Domnului Sutu scaunul Bisericei in doue mii de pungi
de bans; §i at pus Mitropolit, roman adeverat, insa mai adeverat
ocara nentulai rominescti, i batjocoritorul cinului bisericesc
; carele, indatorat fiind Domnului Sutu, si fara de multumirea
si placerea norodului improtiva legit orenduitft, cu totul
s'a plecat rellelor volute ale Domnului, §i all predat terra,
ca sa 'hi multumesca; tote cererile lui celle nesatiOse i nedrepte
le iscalesce, ca pe nisce drepte; §i pe norodtl illft impilesa
de le implinesce.
Inteacesta stare aflandu-se norodul, §i terra, neavend mijloc
a'9I arata necadurile, §i a cere mila dela prea puternica
Imperatie, care mila de multe on a c4tigat'o, dar nimict nu
s'a folosit, caci a remas scrisse pe hartie, qi mancata de catre
mai sus cii§ii talhari, silit a fost din mult adanca desna.dajduire,
intent de a se scula improtiva acestei reutati, i apoi
3

-34
a nazui si a cere imperatesca mils. Ca nisce credinciosi darsi
supust robi at prea puternicei Imperatii, cu lacrami ne rur
gam sa trimitett ornt imperatesol, nu de legea nostra ca sa
cercete4e si sa va4a jalnica stare a terret; si sa, faca indreptare
cu orenduiala, ca sa lipsesca jafurile, si sa ne respundem
ce va fi cu dreptul catre prea puternica Impera.tie; precum si
pana acum am respuns, si de acum inainte a respunde nu tagacluim,
ca niste credinciosi ce am fost si suntem, si in veci
vom fi voiosi, dupa incredintarea ce avem ca prea puternica
Imperatie nu ne va lipsi de milele sele, cu care din vechime
ne-a hranit, si cu nume de rain, incredintata ei de care milostivul
Dumnec).et ne-a cinstit; precum la fie ce Domnie noua,
parintesce poftorind acella dulce nume, in urechile celle
surde a le Domnilor, incredintandu-se for ca sa ne apere; iara
et talharesce despoindu-ne si prapadindu -ne, pribegesct de
la o vrame incOce; si Boierit nostri, atat cet biserisesci cat
si cei politicescl, intoverositt fiind cu densit in jafurile ce ne
fact, In loc de a fi cu priveghiere si a'i popri, le inlesnescn
calatoria, uitandu-se si densil cum fugal din Bucuresci, 4ioa
'namiacla mare.
Acestea tote prea plecate aratari, adeverate fiindt, se vor
dovedi mat cu, scumpetate si mai pe largt1 tnaintea trimisului
credinciosa, omului Imperatescii, pre carele ferbinte ne rugam
prea puternicel Imperatit se bine voiasca a ni'lll trimite cu
milostivire. ')
1821 Ianuariu.
IN ota, No. X.V.
ESTRACTO
Ai prea paternicil tmperatil prea plecatl
gi credinciosi,
Tot norodul din tors Rom Mesa.
din memoriult r6posatului Dumitrache Protopopesou din Severin 2)
La leatul 1321, cand a venit Zavera, fiind ea atunci logofetal
de scaun, m'a trimis pe mine cu logofetul Dinu Baldea,
Cluceru Costache Ralettl, ispravnicul ce era in acella anti la
') Memoriul lul DIrzenu, Trompetau No. 647.
1) Memoriulg este scristt la 1848, Noemvrie 1, si confine 25 file; iar acestft e-
§tracta figureli dela fila 7, verso, pal la file 16 inclusiv.

35
Mehedinti, §i Same§u Poroinenu, cu volnicii ca sa aducem pe
Vistierul Crainicianu, pe Capitan Dumitrache Coltan, i pe capitan
Nicolae BobolOca , cu Pandurit lor, cars slujiall la Bucurescl,
300 (la numer), ca sa iasa inaintea lut Tudor; ca all
e0t la Tergujiului cu 4o de arnautt; §i ducandu-me, la doue
chile am fost cu et la Cernett, cand Ispravnicul cu same§u sa
punea in caruta sa plece la Craiova ; §i Tudor venisse la Corcova.
Intreband eh cu Baldea pe samepl Poroineanu : Dar not
ce facem? A dis (e1111): Cum qtitt."
Vorbind cu acei tret capitanl, m'a chemat cu et ; §i am plecat
la Timna asupra lut Tudor ;, ca venea la Strehaia.
La Timna, in casele lut Manolache Fiotu, unde ne aflamh,
he pomeniram dimineta cu ua multime de Arnaud (0) cu Pandud,
strigand sa e§im afara, ca au firman. Eu eram forte inarmat
§i tenarh; am e§it indrasnetn Inainte, cu un Petru Coltan
i altt Dumbraveni voinici, dicandu-le ,sa fuga Inapoi, ca
dam de 'i impu§cam"; fa.candu-le (0) jurament. El se tot apropia,
i striga ca all firman; iara Rumana0i noqtri Pandurt,
fiind u§urt de cap, (0) vedend ca tin eh cu capitanu Dumitrache
la zap or, §i Zavergii strigau pe anume Pandurii nostri,
Mind iara4i d'intre fratil lor, au inceputa tots at nostri sa 'intorca
puscele catre mine, clicandh: ,ca §i acum till cu ciocoii?"
Eu atunci de frica m'am facut ca mortal, §i am dish: naideti,
copiii met ; ca me impusca."
Iara rebelantii ihteacesta navalira la porti, §i sparsera de
intrara in curte; all push mana pe Vistierul Crainiceanu, §i
pe capitan Dumitrache, §i pe mine, cu logofetu Dinu Baldea,
batandu-ne forte rell, luandu-ne bani, cat, haine §i armele, lasandu-ne
numai in cama.si ; iara lut capitan Boboldca cu totl
Pandurii nu le-a this nimich. rebelantit.
De acolea ne-a dus callari pe cat, pe de§elate, numai In ca.
ma§1, la Strehaia, la Tudor; unde acolo erah ua multime de
Pandurt ; §i ved.endu-ne Tudor , a poruncit ca Crainicenu cu
capitan Dumitrache sa fie bagatt in ferre, in Cloponita bisericet,
unde era. acolo §i ciaup. Istrate, §i Pau Nicolicescu, qi
coconu Barbucenu Prisicenu, inchi§1; iara pe mine i pe logofetu
Dinu ne-all intrebatt : ca not ce am cautat ?" I-am respuns
: ,ca ne-at trimis Ispravnicii sa'l aducerml pe Crainicenu
§i cei-laltt sa se bats cu densul." Ellu a zimbit de rish , i a
poruncit ca sa ne puie la scris, In cancelaria lut, care publi-
3*

- 36
cuia in terra, find acolea multi scriitort, Kinopsi, Ortopan ,
&hip. Aurel.
A doua di Tudor a plecat cu ordia si cu not la- gura Motrului,
unde acolo era reposatu Stefan Bibescu cu reposatu
Vicsioreriu inchist, ca. venet Ispravnict la Cernett ; si audindt
de Tudor, sta acolo; si ajungAndt. (Tudor) acolo, de acolo de
loco. s'at. pus la bataia, and cu puscele unit catre altit; si
fa.candt Arnautit (nedescifrabil) sa-t scam din manastire, n'a
putut sa-i scota, i'mpuscAnd din rebelanti vre-o i r ; si asa (Tudor)
le-a fa,cut loc de at plecatt din monastire la Craiova.
ht.& Tudor s'a tras la Tintarent. in monastire. Acolo a pof-
titt. pe totl ca.pitanii sa spuna unlit Gospodar Iova , ce era
mat mare peste Arnaud, ca sa le dica harem sa ne dea hainele
si cait, iara armele sa le is ; si care capitan, chem'andume
pe mine sa arat ce Arnautt slut, spussera lui Gospodar,
si priimi ca sa le 4ica sa mi le dea; si aratand et pe cella
care 'mt luasse callul met cella roib, cu sea turcesca, si (cu)
arselle numat cu &o., luate din Dii, §i 240 let, iar acumt.
ar face 6co, dissera. sa. mi le dea ; dar ellt , spanjuratulu,
de manie innegri; si scdsse iataganul, (si) navali pe mine sa,
me tale; et dideit fuga pe langa, capitani, (si) luait pe unt
Vuca baraectarul In brace, clicend: nu me lasa, ca me taie."
De loc sarira tott capitanii; si Vuca trasse si ellt. iataganult
si esi inaintea but, tnjurAndult ca sa. stea, calt face ciopatt ;
care (Iova) sa. si opri, dar int.& us. mare vrajba intre et.
Audind Tudor, me chema si clisse: sa-t last la dracu i" Ea
illt rugait sa-mi dea un ravast de drum, sa. me duct a cast
ca sa-mi i-an altt calla; si aria facu carte, luait un alt calla
pe deselate, me dusseit a cast., gassit pe maica-mea si pe
fratt, le spuseit ce am patit, si ca. 'ml at luatt tott ; se vai-
tara cu tott; iar maica -mea plangea, ca me vedea
gold.
Si luasse acestea: callul cu tacimul but ; ipingea rosie
noua; cobure la calla; sea turcesca.; arselle scumpe; dulama
scobita, de postavu negru, cu cheltueli grelle de metase; poturi
negri cu covet de argintt; ilict frumos, si taclitt ; caucul
din cap; si giubea lunga de postav bun, imblanita cu nafea
peste tat.; si lei 30a cu punga lort, din ∫ i pistolele
si cutitul de la brat, ce purtamt ; si cu pusca.
Vorbiit cu fratit si cu maica-mea sa nu me mat duct la
Tudor ; iar neica Meita imi spusse ca viea ce o aveamd a

37
colo, in acelld sate, pe rnoia Domnesca, a ingradit'o un Negoe
Marinescu, §i o saps; cu ce cuvent, nu scie.
Am plecatd cu ellt, §i cu un popa Iordache §i Ioan brutarul
acolo. Neica .Meita imi dette un pistol la brit, §i ellhl cu
ua pu§ca in liana. Ile gasiram (pe Negoe) sa.pand prin viea
mea ; eh it .isseitt: apoi ce este acesta, Negoe ?" Si era cam
costa. Elld era din della, cu un sapoin in mama.; me injura,
clicand, ,ca nu mai sunt ciocoi in terra". Si vecluiu ca innegri;
§i ridicand (ells) sapoiul, trasseiti pistolul, clicAnd sa nu
dea; elld ajunse ; §i cand sa. dea, ee facet cu pistolul, §i min -
tie sapoiulu de la cape, de me lovi in ghigialict ; §i fern
taclitul cu care eram legat la cape, lovindu-me la mana drepta
putin, ce tinem pistolul cu ea; qi mi se muia la valle mana
; and de ice (Negoe) al douilea ridica sa me °more; dete
neica cu pu§ca de la spatele met, clicand: nu da, ca to impu§cd.";
§i '11.1 lovi prin piciare, de 'Tni lungi viata ; ca de nu
da (neica) cu pu§ca lui, (Negoe) da ua data si me omora.
Dupa aceea, veclend ca Romanic ad luat nasd, m'am dusd
speriat; §i am luat pe nepotu Ghita, §i iaray m'am dus la
Tudor, gasindu-la tot .la Tantareni ; child acolo iata §i reposatul
Maior Ciupagea,' numat in cama§a, jefuit de Zavergii.
De acolo plecaram cu Tudor, din Tintareni, cu vre ua 7-8
mii de Panduri §i Arnaud 1); §i pana sa ajungem (la Oteteliy),
Arnautii ae fostd ajunsn la Benesci, unde acolo se batura.
cu Arnautii boieresci ; §i impu§ca.nd (boierii) un Arnauta, (zavergii)
luassera tot de la bietii boieri. Noi am ajuns cu Tudor;
§i veclend ells acea urgie pe acei boieri, ce ae facutd
blestematii de Arna.uti, a oftat cu suparare, §i le-ad disc:
cu
ce porunca face ap.?" El s'ail indirjit §i catre Tudor; car elht
a tacutu.
De aci am plecat la Oteteliy. Acolo a mij!ocit de a omorit
(Tudor) pe chiar Bairactarul lova, gospodaruf lor , §i pe un
Ioan Arnautul, cello mai red. Dimineta, veclend capetele for
in tepa., strigand (pristavul) ca, cine-va face ca el, ca ei sa patesca,
Ciupagea lua. vorba. cu mine, cu Aurelia §i alti i i, tot
parte boieresca, ca sa ne facem nevecluti; §i cu care facenda
a§a , am plecat; §i ne-am dus la Rimnic, la un cumnat al tut
(Ciupagea), ce-i ciicea Ignat buluc-ba§a, cu care am mers peste
Olt ; §i am prins clout zapcii de ne-ad dat cal, arme, §i vr'o
trei patru mii de lei.
Tifra e esagerata, neputenda avea Tudor atuncl deal dela 2-3 mit.

- 38
De aci, afrand ca vine un capitan, Barbu Tapu, de la Calneni,
§i vre ua. 15 Pandurl, cu carl atl (fost) tinut drumult la
multi boierl de 'I atl jefuit, Maior Ciupagea ne-a facut un cuvent:
,Ca acum e vremea ; ca cum all luat altii dela not, sa
luam §i not dela altil; i sa tinem calea acellora."
Am luat un mare curagit ; §i am tinut callea la drum; cad
(nol) eram 12, §i anume: Maior Ioan Ciupagea, Gheorghe Au-
Dumitru This; Stanciu Logofetu, Sdirlea, Ghita Poppescu,
Petcu Sarbu, Nicola Becheru, Ioan Baltateanu, Ispas
Bulucba§a, $i cu mine ; pe carl (pandurl) 'I am luat in puscl,
din nainte §i dupa urma, sdrelind nepotu Ghita pe unul, ce era
mat Indrasnett ; iara. capitan Tapu striga ca se prada; noi
am scos iataganele §i '1 -am prins pe tot' ; le-am luat acelle
jafurl, cal, arme, argintaril, haine boieresci, §i banil. Ne-am
tutors inapol pe Topolog, la Olt; (i.) trec8nd Oltul, anvil venit
pe sub munte acasa ; §i Ciupagea, Aurelia §i Tirl§t sail
dus la Cerneti.
Not, §i a casa flinch), nu putem sa tram de Pandurt ; ca
venira intr'ua Ali trei, §i gasira pe neica Nita la Vladaea ; §i
pentru mine a vrut sa-11). taie; §i afland not, ell, neica Mieita
§i nepotul Ghita, merseram la et ; §i gasiram pe neica Nita
plangend ; de loc nol trasseram iataganele, Si '1 -am batut tote
bataile, de vat de el ce atl patitn; si (el) s'au dus §i an spus
lui Solomon; §i (Solomon) a trimis vre-o 5-6 Pandurl din
Vallea Aninilora sa ne Impusce ; ca a§a era vremea, pe Impu§cat;
§i nol nu ama fost sciut.
Intr'una din cline, aucliram din dell") ca In sat.) la Almajellu
atl venit Badea Garofoiu cu altl Pandurl ; etl, flinchl cu ellu
prietin, am plecat cu neica Meita §i. cu Ghita la cassele Dimitreilor,
unde erail Panduril ; ca.nd am ajuns aprepe, in ban.tura.,
de ua data e§ira. 5-6 Pandurl cu puscile intinse catre
not, necunoscuti Panduri ; not strlmbaram cail ; §i (el) detera
foc In noi cu puscele ; atuncl nol ne Impotriviram catre el ;
si (el) se trassera In case de umplura puscile; iara, not plecaram
spre vallea Dobril ; cad nu era Badea cu el.
De acilea am plecat drepttt la Solomon ; §i l'am aflat la satul
Argintaea, cu o§tirea lul, patru-cinci sute de Pandurl ; mai
era Tanga densula si capitaml Dumitru Bu5teanu, i Gheorghe
Ispasoiu, vrajma§ii nostril, de ne pira la Solomon, §i cum
m'am infa.ti§at la d8nsul, a clisst ca sa fit la paza; la urma
m'a. iertat, si am fost cu elhl prin sate, multe Mlle;
apoi ia-

-- 39
rani ne-am cerut pe a cassa, cand a trimis Boboca (sa me
cheme); si m'am dus iara.si cu Neica Meita i &hip. la Strehaea,
unde petreceam prea bine; Ora intr'una din Pie 4isse
[Bobocli] ca se duce pe la Solomon la Iintareni ; ea clis-
seid
ca sa me duc si ea; neica Meita clisse ba sa nu me duc,
ca scia cine sunt acolo, aces vrajmasi al nostril; nu It ascultait;
ci i luaia cu mine pre amendoi, nazuind la Boboca ca.
Imi va fi de adjutor.
CAnd am mers la Tmncareni, si m'a veclut Solomon [ce era
cu Serdar Costin] de loc a poruncit si ne-a luat armele, tacliturile
de la cap, si caii, mie si neichi Meita ; iara. nepotului
Ghita nu; si ne dette in paza. la Pandurii lui Bu$eanu, vrajmasul
nostru.
A doua chi plecaram la rergu-kului. Mie Imi dettera un alt
calla, de nu facea 5 paralle ; iara. Neica Meita mergea pe jos,
prin noroia, dupa mine, sa vecla ce lint face; si sa. vaita cu
amart, auclinda de la Panduri ca o sa me taie ; si ellt nu era
In nici ua paza ; iara. Ghita se tinu dupa mine pa.ns la un loc,
astenuitzi [?] si de frica fugi dela podul Turburil.
Noi ajunseram la Carbunesti ; acolo se ruga. Badea Garafoiu
de Solomon, In genuchi, ca erea cel mai credincios Ian-
ga ells];
si me ierta ; ne dettera call si armele.
Apol plecaram pe ua valle. Solomon era mai Inante, cu
pfixasii nostril langa densul; iar ea mai pe urma cu unchiuset,
capitanu Enache Plepianu; si vedem ca da multi cu
pustile sa. Impusce purcei, dela nisce scrOfe, si nu lovea; ea,
fara sa judeca ca. vrajmasii stall sa me piarcla, si sa fia apr6pe
langa Solomon, ca asa urea pentru unult Ca mine , sa.-1li
slujesc, si sa-la cunosc de aprdpe, am dat cu pusca, ce avem
umpiuta cu glonta; si de .callare am fmpuscat un purcella.
Vrajmasil me pirira ca et nu me astimper, si fac jafuri, fara
de porunca lui Solomon; pe care, aducandu-ll la ua mare
manie asupra'ml, a poruncit sa me duca la densul; si s'a fost
jurat ca sa. me Impusce, pe unde se impuscasse omulti de la
Almajella ; si me dussera la densul, unde erea la uml chmpa
tom ostirea, rota pe langa. densul, sa veda [de] implinesce
jura.mentul; unit se ruga, altil me pira. Capitan Enache, unchiu-set,
striga: jonita, sa nu impusci voinicif, ca este pecat!"
Cand ajunseia la densu, si cu neica Meita dupe mine, sta Solomon
cu pistolul intins in ruana ; porunci si 'mi lua, taclituld
de he capu, [si] plisse : nbre! pe unde al Impuscat omul cella

40
de la Almajellit, care spun d-lor ?" Adica, Gheorghe Ispasoiu
si Bustenu. E,x, vedend ca o sa. me Impusce, de frica nu apucala
de loca sa. Siic nimic ; nici ca. 'mi da In gindn sa dicta
ca Neica, vedend ca o sa me omore, a dat; dar neica Mieita,
ca frate, esi cu peptul inainte-i, si striga ea Pam impuscat,
stapane; iar nu frate -men ". Solomon clisse atunci: de ce?"
Neica §tin ca disse: apoi un frate, cand vede ca. 'la omera
alt-cine-va [pe frate-sea] sa cade sa nu la lasse; ci sa '111
scape, ca pe un frate."
Atunci Solomon pocni cu pistolul in sus, spuindu-i [neica]
ca [teranul] a dat cu un tepoia tocmai in capul men. Vrajmasii
se intristara, iar prietenii se bucurara. Dup'acestea, tot
nu s'a putut limpedi de maul; Solomon, dupa fagaduiala ce
le-au fost dat vrajmasilora ; ci a poruncit de m'aa pus jos, §i
m'an rastignit, unit de maini, altii de piciore; si a luat chiaril
mana d-lui un par, ca pe mana de gros, si a dat de vre ua dece
ors, de am remas mort, mult; si m'aa sculat, cine? nu scia?
de m'an luat capitanu Enache, si 'mi an dat pietre rosif ; si
de aci am plecat ; si neica Mieita a venit acasa; iar pe mine,
dupa ce facut Solomon tot cugetul ce a avut, a vorbita
cu unchiu sea sa fig al lui de aprOpe; si 'ml a dissa sa me
inchin lui Solomon, ca 'rrit va fi de aici inainte ca un parinte
; am si mers la densu; si iar et, ca un mai mare [ce era
alba],
'mi am cerut iertaciune; si care m'aa luata de aprepe
langa densu ; cu end mancam, langa ells dormem, i scriam,
in cat la urma me avea ca pe un copil; si 'mi spunea ca vrajmasii
an stat de densul sa-mi pierda vieta; si ca da slava lui
D-den, ca nu mi -an hiat'o, mi'i arata cu mama si (el) se uita la
nos, cand sedeam la mesa ; iar ei in piciere stag, plini de amara,
Dupa tote acestea am plecat asupra Ramnicului, 4-5 sute
de Panduri, si cu gospodar Anastasie cu Arnautii, ca sa ne
intilnim cu Tudor, audind ca an. plecat dela Bucuresci; si mergaud
la Dra.gasani, am gasit orasul pustia; fugissera top negutetorii;
si ea intraia intr'o cocina de pore', unde era un tigan
bagat; si scotendu-la, spusse ca. de frica. a intrat acolo,
socotind ca sunt Turcii, audind ca de sera sunt la Brancoveni;
si mergand cu ellg la Solomon spunendu-i, porunci: ,caii! si
sa. plecam". Pandurii umplusse pivnitele cu plostile, sa is
yin; imi disse mie Solomon ca sa-i scota, ca vin Turcii; intrain
in pivnita. repos. Baluta, boltasu din Craiova, unde era

4'
24 de butt cu vin, 1i altele cu rachia ; dedesera gaurl loo
prin elle, si curgea vinul prin plosti; le ciisseit sa las& ca.
vin Tura.
Sarira cu puscile la mine, mai ales un pirist al met de aprope,
anume Bustenu ; esit afar., sispuseit lui Solomon, ca
sta. callare in usa, 1i striga.; iml plisse ca cine ? Et it arataiu
pe acellt parist alit met ; dette Solomon cu pistolul in ellt,
si 'lt lovi la un picior ; atunci ce! -laltl de frica furl, gata, ei
plecaram pan& la Zevedenl, in sat ; gassiram satul fugit ; ne
trasseram acolea sub death), in nisce prunl, in terrine,, sa odihnim,
ca erea vera. ci caldura. grozava..
Slugerul Solomon cu gospodar Anastasie Mihalopolu se culcara
pe un covor, 1i poruncira sa fie tots Panduril gata,; iara.
et cu unt. polcovnict Luta si Ioan Locustenu din picidre
mancamt un puiu de gains,, §i call '1 cinema. de priponu; iar
prostil de Panduri luara selele dupe cal, si ii impedecara; sand
ne pomeniram venind pe marginea Oltului cette de Turd., Calarl,
In fuga mare; si de loc me dusseit la Solomon, 11 sculaia
si : nIaca. Turcii!" Striga: gata caii ! Si esira.mt inainte-le
in nisce gradint, [unde] se strimta drumul, Ii unde era
bine de jinut foc ; si not, cel ce fuseram gata, de loc plecaram,
unde poruncisse [Solomon] inaintea Turcilor ; ajunseram
la acella loc ; sosira §i Turcil ; incepuram sa ne batem cu puscile
; el stall ei dat, noi stam si dam la acea strimtore; iar
Panduril nostril ce [nedescifrabil] sloboclissera. caii ; [si] auclind
pocnetul ce se da grozav, cail s'at spaimentat; fizgendt
[call] at remas pe jos. Turcil venea gros, ei se inmultia; all nostri,
unit dedessera fuga la costa, impuscara pe Baraectar Mihale,
ce tinea bairacul, si vr'o dot Panduri voinici. Ajunse, ei
Solomon. Et, in zorul acella, am sarit dupe call% si am luat
bairacul in mama., de jos; si puscile nu contina. El in noi, not
in ei. Solomon clisse : Ca ce facem? ca. ne ocolesc Turcil."
Si da meret cu vr'o doue sute de Pariduri. Iar clisse Solomon:
ninapoi !" veclend ca ne-a ocolit de tot ; 1i unit din at nostril
fugea. Am plecat pe farce. ; [si] Turcil, dupe not, venea ; si da
strigand: ndur, bre !" Mai pusseram obuzii [umplutur!], [si]
Impu§caram in nisce vii multi dintre Turci; ca, de nu faceam
a§ia, nu scapam ; ca, obossiseram, 1i
statusse §i cail.
Dupe, aceea, Turcil ne ajunssera. de tot, in deallt; ne mestecara.in
cu el. Un Turcu, cu un cant galben, ajunse sa tale
pe Bultenu; [ells] striga. catre mine: nnu me lassa , neica

42
Imt veni In gand cand me Tara la Solomon, saga. lasst , ca
pe un vrajmait ce-mt era; dar iarasi, ca sa cundsca ca Inprotiva
Parn scapat dela morte, dedeiti cu pusca si lovit Turcul
In piept; [Turcu] se lassa pe sellele calului, ca era apt-6pe
; cand de loc sossira alti doui vrajmast. °chilli ; insa et
tined tot la Bustenu, ca 'hi vedea cu mana pe pistola; cand era
sa-la ajunga. Turcul, tint minte, tot pentru para dinainte ,
ca 'i va da dracu in gand sa dea In mine, in acea furie a bataii.
Pusca imi ramasse gola ; apucait pe un fa.gast in valle ;
Bustenu se dusse; and la ua poenita, imi esira alts dot Turct
Inainte, pe jos, cu puscile catre mine, clicand : Cali mai curvo
!" Et cu pusca catre el, gdla, clichnd si et, Cali, mat curvo
!" Et se dettera dup'ua tufa.; ea avuil vreme si incalecait
pe calla; vecluia ca nu dat cu puscile, pricepuit ca suntu gole,
ca si a mea; luaia. curagia. Aci, pe loc, iata. un Ionita. Cusiul,
din satul Salcuta, al but Solomon, fugea catre mine; si
dot Turct it gonea pe jos; si Turcit '11 ajungea, 11 ajungea, sa.
'hi taie cu iataganele. [Ella] striga catre mine: Nu me lassa,
.nete I" [tocmat] cand umplem pusca d'a calare ; statuit si qiseit
: ia-te de coda callulut." Si asa fa.cu ; dedeit scars callubut,
ca d'ua batae de pistol, intr'unt dela. Turcit remassera
de nulll ajunsera sa. '11i taie, si clatinat din cap, ciicand avradini
sictin cu puscile ; not din protiva, tot asia qiceam , avradini
sictin, si. cu armele gble; numat in pusca bagassem, si o
pastram tot pentru cet altt dot dinteia ; iar d'acilea mat venira
d'at nostri ; Turcit se 'ntdrssera inapoi, umpluram armele
bine. Acolo incepuram a ne strange ; si capitanii , luand socotela,
multi lipsea din Pandurt.
Iar Solomon, fiind ca 'f-a spus Bustenu ca l'am scapat dela
Turcu, de nu Pat taiat, si ram impuscat [pe Turcii] §i Ionic&
Ceausiu asemenea, [ca.] 't am scapat viola, mai virtos ca
am luat si stegul, din aria zor de batae, 'mt-a dat q. ece mahmudelle
; si me avea ca pe cella mai bun co-pIlla. al tut.
De acilea plecaram ; esiram in valle, spre Rimnic, sa mergem
; cand ne pomeniram cu ua suma de ins' callari, ca la
400-500, tot' negrif, cabildal ; socotir am sa sunt tot Turd; luaram
o desperiere [spaima], vorbindu-ne unit catre altit, ca venea
spre not; si facuram jurament, sub blestem, spate la spate, top
sa murin acolea, sail top sa scapam. Ne detteram jos dupe
cat ; lepadaram cismele din picidre, cine avem; plecaram cu
puscile in mana, parada, [la front] la ei; et la not; si nu stia

43
nici el nici noi ce suntem. Ei vegland ca am inghenunchiat la
pa.ment, gata de batae, trimissera duoi inainte spre not, §i cei
multi se oprira.; §i Solomon ponunci mie §i Badi Garcioct sa
ne ducem §i not duoi inainte spre aces duoi ; prinseram caii ;
incallecaram, cu puscile gata in mains, apropiindu-ne unit Catre
albs, ca de ua batae de pistolt ; §i strigaram : nCe sunteti?"
Ei diet : ncre§tini !" Dar ei dicea noue : dar voi, ee sunteti?"
Not, cu puscile la ochi : ncre§tini !" .Si ne apropiam unit ca.tre
altil, spuind [ei] ca sunt cu Gospodar Gheorghe Cirjaliu; asemenea
§i not spusseram cu cine suntem. Se intersera inapoi
la a! lor, §i noi la ai nostri. Spuindu-le [al nostri] se sculara
qi prinsera caii dupe camp.). ; §i asia veni acellt Gospodart
cu at set, socotind inteit not ca sunt tot Turd, ajutort
cellor dela Zavedeni; §i spusse [Carjaliu] ca. vine Ipsilanti cu
Muscalii, la Rimnic ; unde plecaram cu tots ; §i ajungandt. la
oraM ne lovi ua pietra forte mare, §i lute grozav, dar multa
pang. s'a facut grassy de ua. palms.
,Seduram acolo fret cline. Solomon, de unde afla nu still, ca
n'ar fi Muscali.
Dimineta, imi spusse [Solomon] numai mie, ca. sa duce in
terra nemtesca, incepend sa planga.; §i disse sa nu spuit nici
cut Sa facu bolnav, §i sa gati. Venira multi din capitani, emenii
lut, si
carii se intristara forte. Plecaram multi cu densult, pa.na
aprdpe de Cozia. A stat in drum [Solomon], qi a spus iara§i
la top, ca nu vin Muscalii. I §i lua diva buna, dupa. ce ne
sarutaram; §i planseram cu amar.
Intorcandu-ne, tie dusseram tot la comanda Gospodarului
Mihalopolu, A doua di audiram ca. veni §i Ipsilant cu Muscalii,
la Oltu. En, de multa dorinta ce aveam pentru Muscali,
scosseit cinci mahmudelle din 500 ce avem langa mine , bezi
ban! albs, §i le dedeit In myna a cinci capitani, cei ma! sdraveni,
§i anume, Dumitru 131Wenu, Vasile Crapatu, Barbu Ticu,
Ghita Cutoff, Nicola Urlenu , ca., de vor fi Muscall, sa. faca
ori ce o vrea cu elle [cu mahmudellele.]
Plecaram la Oltn, inainte-le, tot! sese, callari. Ajunga.ndt,
veduram dincolo [de riul Oltu] ua suma de Omen!, tot negril,
qi callarei,. (unit) cu suliti, altil pe jos; impreuna qi multi Panduri
d'ai lui Tudor, Mehedinteni §i Gorjani. Trecura.m Oltul la el;
vedura.m §i cinci tunuri; merseram la ua. carnara [casa] unde
era, §i se gatia sa man'ance ; ascultaram sa. vorbesca musca-

44
lesce; audiram 4icAnd: ella do, adelfe !" 1) Altit : ,,ti camis? 2)
[nedescifrabil].
Pricepuram ca not am minas in mana Turcilor, fUnd Greci,
iar nu Muscalt! Luaia mahmudellele Inapot ; ne Intorsera.m Innapoi,
forte mehnitt, audind ca yin si Turd. Pe Tudor nu 'la
vedtm acolo, la Rimnic.
Acolo, la Rimnic, mergend d-nu Ipsilant, lua dela Gospodaru
Mihalopolu 20,000 let, si 't Imparti pe la ostire, Serb!,
Greet si Roman!, ce ne aflam ca la 5-6 mii; imi dette ji
mie Zoo, ca eram grammaticul lui Anastase [Mihalopolu]. Ne
disse Ipsilant ca Muscalii sosesc pana in trei clille ; dar papa
atunci not sa mergem la Turcii dela Dragasant, sa-t batem.
Capitanit romans se strinsera tote, 4o ; ji me pussera de facuia
ua jalba catre d-nu Ipsilant, cer8nd pe slugerul Tudor,
care i luasse dela casele for ; gi mersera cu jalba la Ipsilant,
unde eram ysi ea acolo, mat aprOpe ; o dettera, yi o citi tilma-
ciul ce '16 avea; ¢i ciisse ca a trimite dupa ells [dupa Tudor]
la Russia, sa se Intorca la not; flind ca e chemat acolo;
tai pana atunc1 sa nu sedem ; ci sa mergem la Dragasani,
la ace! Turd.
Si plecara capitanit, mthnitt, la locurile lor ; si unit cliceaa:
ca daca au luat pe Tudor, care 'i a ridicata dela casele lor,
,ce sa mat sada. la Ipsilant, un Grec, callare pe calla ? Si copii
for sunt in mana Turcilor.".
A doua Ali plecaram la Dragasani; patru clile am mers tot
prin plot ; c'and Pandurit, din patru part!, tret [parts], dupe
drum aa. fost plecat acasa, din cei mai voinici ; iar cet-lalct,
cu .capeteniile cate era, ajunseram aprOpe [de Dragasant]; §i
sa vorbea, sera fund, pe subt amiac;li, sa remaie pe loc , ca
dimineta sa. ocolesca. pana In qiva. pe Turd; si sa trassera
[Pandurit] pe la pimnti [alle viilor], mat pe della.
Iar Caravia, cello care era mat mare ally Mavroforilor dupe
jos [pedestri], nu vru sa asculte ; merse cantand, cu musica
Golesculut inainte la Turd, in °rasa, [la Dragasant] cu
capitanu Enache Cacaletenu la tunurt, flinch). tree ; si mergea
dupa ei; ji
pana sa se gatesca capitanii cu Rumanasii Pan-
2)
face d6, &Yew. Vino tncoa, (rate,
Ti xdfug? Ce fact?

45
dud, cet-lalti capitant, audind ca. aa remas acella plan jos , a
ajuns Caravia tnainte ; §i Turcilor le -au fast frig, tare, [0] s'aa
gatit sa faca un iuru§a ; §i vend putere din parte-ne, sa dea
fuga cu cait la Craiova.
Si aria aft fa.cut [Tura] acelhl iurusa asupra Mavroforilor;
tar et, Grecii, subtiri [delican si mat allesil copillast, unit din
ef, incepura a se sparge [a se rissipi] §i a da. fuga, tipand.
Turcit de loc luara, cnraja; ajunsera.m Si not, cu capitan Iordache,
Ghiuler-Agasi, [cu] Farmache, Mihalopolu qi gospodart,
Machedonski, Hagi Prodan, cand rupsesse Turcit jumetate
Mavroforit.
Ca.pitanu Enache slobozi un tuna, §i dette spatele ; Turcit
mai ret luara curagia; inpuscara hatoica [iapa] Sardarulut Iordache,
[care] rema.se pe. jos ; deteram si not cu puscile , cats
va; da §i Turcit, de vajia glontele ca pl6ea. Unul din at no-
stri fugi tnapot ; Tura, vedendu-la, lug. curagia ; .i [pornind]
din vale ne gonira pana la piscul ce sa Vice al Calinit, spre
Rimnic; §i se Intorsera inapot.
Iar d-nu Ipsilant era remas de a doua Vi cu cazacif Moldoven!,
200, la satul Bocciana, ca sa vada ce isbanda facem.
CAnd ne- am dus acolo, [ells] plecasse la Cozia spre terra
nemtesca; si ne-am dus dupe, ella, unde ne-a Vis sa e0m pe
munti, ca in 4-3 Vile vine ella cu Nemtit, pana sa ajunga
Muscalii.
Atunct ne-am ales tot not, 13, cart §i mat 'nainte fusessem
cu Tudor pana la Otetel4; si esind In inuntele Lotruluf, pe
postal lut st. Petru, acolo sus in munte, la ua. stall& unguresca,
sprijiniram un Egumen, cu sums. de ban! la densul, cu dot
Arnaud si
dot tigani, cu doue sacsanale ; umblara sa ni se
Impotrivesca Arnautif, dar not if luaram in pusci, §i ra.niramn
pe until putin; qi incepura, a Vice [nescifrabil], le luaram armele,
[si call] ce fura mat bunt de drum ; dar Egumenul cunoscu
pe unult ce era cu not, din Craiova, tla lua, de gaol, ru-
gftndu-se ca sa-la scape. Etl Viseitl ca sa-I lua.mli din bans,
[dar] acel ticalosa se ruga , vat de ella, ca-la cun6sce, i yin
Muscalii ; se uni §i Ciupagea cu ella ; etl, vedend a for slabiciune,
le-am cerut sa. me spovedesca, §i Incredintandu-1 cu jurament
ca. nu-la tail, a spus calugarului; §i a0a am mers cu
ella sub un brad frumos, mat de o parte, clicand: Vecii tu,
nCalugare, ca en nu umblu dupe. spovedita, ci dupa bani ; a-
77cum striga feciorilor met de to face ciopati; adu banit. A

46
jungandu-ln un cutremur, elht de frica s'a dus in coverga, unde
doborisse sacsanalele, si a luat galbeni loo, de 'mi an adus,
sliand catre cei-lalti as mei, ce sedea acolea, si ma,nca
nisce jimble, ca a luat ua carticica, si adusse suta de galbinasi.
[En] 'I sarutahl maim, [ellt] me saruta pe °brazil, luludu-nn
ca sa traiesc. Apoi sc6sse la toti un clondir cu rachit
de cello bun, si baura ; me blagoslovi, si plecaram pe munte.
A doua Ali ajunseram la Tergujiului, in faptul de cliva ; si
trasseram la Slugerul Ciupagea, ce era oranduit Ispravnic cu
MOnga acolo, de Tudor. Ca.nd acolea, in marginea orasului ,
vedem ua multime de Omen! ferband; iata un crestin cu unit
ca.rrn, ce ducea [nedescifrabil] pentru Turd ; intrebaram : uncle
sede Ispravnicul Ciupagea ?" [01] clisse : nfugiti, frate, ca ye taie
Turcii ! cunoscandu-ne pe semne; iar Ciupagea a fugit de
ieri la munte."
Turcii luara de veste; si pana se incalece pe cal, not deteram
in Jiu, cu caii in note, [vi] esiram dincolo; si detteram la
patru sa is inainte, iar not 8 remasseram in crangu. Venira
Turcii cipandu, aprope de nol in padure, si nu ne vedea, fiind
noi pititi; si
sloboziram focurile unde era ei strinsi, la ua
dessime in padure; picara vre-o trel, si atunci incepura [si ei]
se dea focuri de tote partile. Ne spaimentaramtl, sl deteram
fuga, ca caii erat dusi mai de mult ; nici mai avuram vreme
sa-i buldusim [jefuim]; de cattt Stanciu Pleniceanu a luatu ua
pusca numai sidefuri si un sal dela capul unui Turn , ce picasse
mai aprOpe de ellu.
De acilea, ajungand la cal, apucaram muntele; si pe la chindie,
ajunseram la Tismana, unde acolo era suma de rebels, cu
metereze acute in tote partile. Acolo ne-am facut doue cete,
si am plecat la Starmina si la drumul olacului, se tinem calea
la Turd. In cetta in care eram eu, era Slotea Grecu, ce
Linea Corzu in arenda; iar in cotta cee-l-alta era Mitroi. Es
au mers la Starmina, au impuscat un Turc, [si] au venit cu
capul lui la Gospodain in Monastire, si cu ce mai plescuisse
de la ellu ; nos, afland ca sunt vre o ciece Turd la Corzu, am
mers la ei din Dragorcia [nedescifrabil]; si and ne-an veylut
[Turcii] s'an inchis in casa. Pandurii s'an bagat in nisce buti
i S'ati rostogolit la cassa, de 'i au dat foc ; amu scos septe,
iar dos si un Pandur turcesc au ars in foc. Aflaramu ca. tOta
terra s'a umplutil de Turd , si Muscalii nu mai vino. Gospodar
Nastase porunci sa taie Turcii. Eu, fiindu pe vallea Tis

menei, cu un Constantin Tainagu, logofetul, la mere, sa mancam,
pe jos, audia pocnete la Monastire. Scotea cate unul afara
din pOrta, §i Vuca Baraectarul cu Nicolae Verbicenul Ii
impwa, i altii le taia capul ; ce.nd pe unul din Turci, cellt
mai voinic, sa-la scot& Pandurii pe use, , [ellt] a zmicita din
mainile tor, *i a dat fuga prin ordie, dupa care curgea pistelele
; gi wind din ei nevatamat, apucasse catre not , fugenda
descultft, qi striga dupe elks multi : ntineti-ve la 1 urct." Me
sloboziit cu acellu Taina§t; cand Turcul apace. pe munte, ¢i
lua ua pietra in mama; cend II ajunseiU, racni [ Turcul], §i dete
sa dea cu petra; [eft] traseii1t iataganul gi-i taiahi gatul jumetate
qi umerile; cadu [Turcu] jos, gi-i luait capul. 'Mi dete
Mihalopolu tree mahmudelle, ca dicea [ellu] ca sa le trimite.
[capetele] Ia Tergu-Jiului, Ia Tura
and a doua di ne pomeniram cu multime de turcime , ca
vine [spre not]; am plecat ndptea din Monastire pe munte; *i
la liva am fost in gura Cloqanilor. Ne-a luat Turcii la gona.
Era cu not Sardar Chintescu, gramaticul gospodarului Mihalopolu
; era pitar Petre Strehaianu, era Ionita Zoituzu, pe
care ajungandu-lt Turcii rat impu§cat.
Am trecut pe Scari§i6ra muntele la streja nemtesca, §i Turcii
tot dupa not. Eram [la vama] ca la 600; Di] pana sa ne
scrie, ne si ajunsera Turcii, i impu§cara pe un Serb, tocmai
in streja.
Ne pussera Nemtif inteua pegtera, sa facem lazaretil, unde
nu era nici apa nici paine, etc. ')
Nota No. X.V1
Dela Slugerul Tudor, atm d-lui Clucerul Costantin Ralet, ispravnioul
of MehedinVi,
Arhon Clucerg !
Pana acum numai prin audire audiamt. ca Dumneta strigi
catre tots, cum ca ea a-§i fi e0t la hotie, ca sa prada lumea,
I) Ne oprim aci, cad ceea ce urmezd. nu pate interesa de at pe urmasil autorului
acestui memoria. Lectoril curios!, cart vor sa. afle IntemplArile curiase
alle reposatului Dumitru Protopopescu, citescA memorial sett, ol in posses-
Siunea fiulul sea, D. C. Protopopescu, tot din Severin. C. D. A.

48
i nu credem; pentru ca ea me scit ca nu sunt hott; iera, asta.di,
in Ceovarnosani, gasia si in scris, subt iscalitura Dumitele
, la mana unui hota, anume Pau Nicolicescu, caruia i dal
voie ca sa me prinda dinpreuna cu tot' cei ce se afla cu mine, on
via sett mart. Din acesta te cunoscn. ca esti om procopsit; §i me
miry de unde al Dumneta voie ca sa. omori Raiaoa Imperatului?
Si pentru ce ? Au pre semne nu ye ajunge ca 'I ati tradat
si 'i ati despuiat, pana cand a ramas ticalosii terranl mai golf
de cat mortit cei din mormenturi? Si acum se vede ca aveti
pofta ca sa-i si omoriti ! Nu mai sa scii ca nici Dumneclea,
nici prea puternica imperatie, nu ye va inga.dui ; ea Insa nici
nu sunt hot; nici am fost vre ua data, nici void fi; ci sunta,
atat ea cat si cei impreuna cu mine, esiti pentru mare folos
obstesca, si al cellor mare si al cellor mica; si spre mai buna
pliroforie, vet citi Dumneta aceste doue copii, [proclamatia si
arzmahzarul]. Iar Dumneta prea rea te-ai purtat de ai spart
orasul, si al sfaramat lumea, fara a te uita mai departe; ci numai
cu un cuvent ca et ail fi hop, si a-si fi venit sa prada
lumea, fara de a sci ce clic' ; ci iarasi clic, sa scii ca. ea sunt
cello mai bun fit alit patriei mele; si dela Bucuresti pana aici
am venit tot prin orase si sate, si nimeni nu s'a superata
de nimica; ba Inca si zarafiile judetelor erati incarcate de bans
si nici de cum nu s'all clintit. Si iarasi, de a-si fi fost hottl,
precum clici, de multi te a-si fi luat de acolo. Ci me rog Dumitale,
de esti patriot, lasa-ti acesta felt de fa.ntasii, si aduna
cum mai Ingraba orasula la loc. Pre Tumid ce '1-ai luata
dupe la locul for si 'i-ai strans acolo, da.-le drumula, ca sa-si
merga la treba lor. Nu da pricina legaturilor cellor sante, ca
la urma nu vet putea da respunsul. Si mai mult sa nu dal
pricina. vecinata.tii [macar eel le este sciutii cellorii marl trebuinta
cea de obsce folositore] ; si Pandurii ce ai adunat acolo,
da-le drumul ca sa vina sa merga unde sunt de trebuinta; si
Dumneta mergi la conacul Ispravnicatului de II cauta. trebuintele
Dumitale, fara de nici un fella de temere sea Ingrijire;
asemenea si Dumnelui Beslega. Si de catre mine, sea de
catre cei ce sintil ImpartaitI cu mine, nici unt fella de temere
sa nu aveti, pentru care te incredintecla cu sufletula
meta ; si Inca, daca voesci folosult de obsce, vino din preuna.
cu tog boierii pa.menteni, ca sa ne intalnima; sea trimite numai
pe Dumnelora, si le poruncesce ca sa fie silitori spre seversirea
trebuintei. Si iarasi, Mica, padesce-te bine, sa nu dal

49
horodulut vre ua. pricing cu vre ua. impotrivire de arme ; c&
atunci bine sa scit, ca nict in gclunle ferpilora nu veff sccipa ;
pentru ca norodul cello ars si fript de catre Dumnevastra este
amarittl si Infocatt asupra-ve; si numaf pricing cauta. Si
cum de at dat Dumneta vole cu arme de morte asupra Raielei
Imparatescr? Si au nu socotesci ca sabia Imparatesca va
sa. ma.n'ance pre top.? At pre semne gandescl ca va fi murit
si Sultan Mahmud ? Ci umblati cu bine cu Raiaoa imparatesca,
de void sa. ye fie bine ; ca cu reul n'alegett nimic; pentru
ca nu v'att asternut bine mat de'nainte" I) 1821 Ghenarie 28.
Theodor.
Nota No. X.1711.
Petitia Boerilor Caimacami catre Porta, anuntind martea lui
you s#1.
Not, prea plecatii si credinciosii supusi at prea puternicet
Imperatil, smeritul Mitropolitt, Episcopit, Arhimandritii, Egumen!,
si tota ceta de obste a boiarilor parnenteni at terrei romanesci.
La prea Inaltul Imperatesct pragt, asternend cele pan& la
pament alle nostre Inchinaciuni, dupa a supuneret neaparata.
datorie ce avernt catre milostiva si de omens iubitore Imperatie
(a caria tarie si putere Domnult Dumnedet sa o Imultosca
si sa o pazesca) incunosciintam Ca. Domnia sa Alecu voda
Sutu, ce 'hi avemt aicea Domnt, orAnduitt de prea puternica
imparatie, bolnavindu-se Inca, dela trei ale trecutei luni
lui Dechembrie, cu tote ca s'at cautatt dupa cuviinta, atat de
doftorit at Domniei Selle, ca si de cet parnentent de aicea,
n'at statutt Insa mijloct de a se Intempina primejdia vietii ;
ci asta.dt, la 19 ale lunh lut Ghenarie, s'at dat obstescul sfersit;
si se va si Ingropa cu too. cuviincidsa cinste si orenduiala.
Iar not, dupa datoria, cu rival qi eredinta, cu care dint'
wit. Inceput am fost si suntem supust catre sfintele i vrednice
de inchinaciune imparatesci porunct, ce privesc la obst6sca
bung oranduialci i ocrotire a acestet teni, ce este chelera ant
prea put6rnicei imperatii, noue de hrana datatore, Indata am
Imbratisat tote curgatdrele trebi si pricint alle pamentului ,
cauandu-le cu tota osardia, si fara de pregetare, Inca ne e-
I) Dtrzenu, Trompeta No. 64.7.
4

--- 50
ste prin putinta.. Cu acesta Insa pana la pa.mentt prea ple-
cata aratare, aducem Impreuna si ferbintele nOste rugaciuni
catre Inparatesca si parintesca ingrijire a prea puternicei Mtperatii,
ca sa se milostivesca de a ni se orindui pi Domml ore
carele, ce va gasi cu calle de catre a sa prea Inalta. Intelepciune,
spre paza cellor sfinte imperatesci porunct alle prea
puternicei imperatii, si a Imperatescului sell chelert bine primita
si placuta ocarmuire
19 Ianuarit. 18 2 1 .
(Urrne4a semnaturile celloru septe membrii ai Guvernului
provisorin.)
Nota, No.
Cartea Doerilort Divanului catre Slugerult Tudor.
Cu mare mirare luaram in scire de urmarile ce ai inceput
a face, cugetandtx insotire de mai multi, si impartind cuvinte
catre locuitori ca sa sara cu totii spre isbavirea reului, si sa
iasa. din Intunerec la lumina. Acest felt de urmari, ca nu at
sfersituri bune , este sciut si din istorie si din pildele ce se
vedt pre ton. cliva. Judeca care pote sa.-ti fie isbanda, and,
Inarmandu-se improtiva-ti tort credinciosil stapanirii, te vort
supune prin resboit, pi te vet lndatora Instill a cere Mantuire,
care nu vet putea-o gassi. An nu scii ca platesce terra
la atatia Ogeacfii si Panduri, pre cart, and it va insoti pi cu
altii ce mat sunt pe din afara, ce cu arme se vor ridica asuprall,
Incotro vet navali ca sa te mantuesci? Vedem ca prin
cuvintele ce prin nejudecata at alcatuitt catre locuitori, propoveduesci
ca pentru folosul obscii §i binele terrei te-al pornit
Intecesta fapta ;si voesci a arata cum ca nu esci talhart sell
voitor de reu, ci Indemnatort binelui i sevarsitort isba.vira
obscii din ispita reutatilor. Dera care dintre locuitori iti va
da creclement ? Si in ce temeit rezeMand, se va insoti cugetarilor
ce at? De vreme ce cu tote cunosct si Inteleg-t cata
smacinare, ate cheltuelt pi
ate pagube se pricinuesc sate-
lor dintr'acest felt de netrebnicie. Dect, te sfatuim parintesce,
si ca nisce adeverati patriot!, iti poruncim sa te parasesci de
assemenea fapte, pagubit6re terrei, aducatOre de smintela li-
') Din arhiva Statului Condica No. 123, pag. 193

niscel locuitorilor, i pricinuitdre de mare nevoe asupra't1; §i
te incredintam cu jurament ca, de te vet supune povetuirilor
§i poruncilor mistre , §i lasandu-ti armele te vet scula i vet
veni, fara tagaduire vet scapa de on ce urgie ; cad cu Mit
vom fi mijlocitori catre Domnul terrei ca sa41 trod. cu vederea
urmarea ce at cugetat; §i 'Ate vet fi ascultat la multe destoinice
aratart spre despagubirea jafurilor ce vor fi cercat
locuitorit ; pentru ca la ua. asemenea dreptate mat cu semi.
privesce Stapanirea ferret, de cat on cine aka pe dinafara; i
nict odata nu voesce ca locuitorit sa cerce napastuirl, de vreme
ce acesta terra este sciut ca, se ocarmuesce sub lege §i
sub pravila. Tara candil din nenorocirell nu-ti vet lua soma, cu
denadinsul, §i nu te vet supune acestor parintesct povecuiri ,
ce cu iubirea de omenire iti dam (nevoind turburarea i smacinarea
satelor), atunci, nu numai ca. te vora isbi cei ce sunt
gata asupra-t1 pana acum, ci §i alit se vor mat porni, Call
trebuinta va cere; §i fit incredintat ca., dupa_ ce nu_ vet gassi
scapare, apol §i osa,'nda mortii itt va fi grozava. §i cumplita,
ca unut turburator si amestecator de lini§tea locuitorilor. Catre
acestea te sfatuim iara.0, §i't1 poruncim, ca indata ce vet
primi acesta scrisore a nostra, in soroc de doue cesuri, sa-ti
iei soma bine, §i catre cella ce 'ti va trimite scrisorea sa. dat
respunsa inscris, curat ; ca de va fi cu coprindere de supunere,
§i prin vrednice cloyed', ca sa. pita fi credut, sa. incetede
numat decat pornirea ce este gatita asupra.-11; si sa. te Weptam
aici, precum mai sus pre larg ti se arata.; iar de nu ti se
vor precurma relele cugetari hotarescete singer mortis; §i fit
incredintat ca nu vet gasi scapare. Citesce cu mare luare aminte
aceste scrisse , is -ti soma bine, supune-te povatuirilora
ce privesc spre binele-ti, §i fit sanatosU. ')
1821. Ghenare 3o.
Mitr. Dionisie
Gherasirn Bused
Ilarion Arge§di
Gr. Brancoveanu
C. Cretutescu
Gr. Ghica
JI
Barbu Veicdrescu
1st. Creulescu
Gr. Bcilenu
Mih. Manu
Gr. Filipescu
Lord. Sl4tineanu
Gg. Filipescu
Durn. Bacovit 'd
Scurlat Gracligenu
Vel log ofetu.
I) Vecil Dirzerm, Trompeta No. 649, VeJi i condica Archivel No. 88 ,
pag 335.
4*

-52 --J.
TSIota No. NIX..
Sorigroa lui Tudor catre Boierii Divanului.
Cinstig ,Boiert !
Prin., cinstita cartea Dv. dela 3o alle trecutulut Ghenarie, la
3 alle urmatoruluf, cu tota plecaciunea am priimit; si celle poruncite
am vedut; dar sciut fie Dv. ca nu este precuma Dv.
socotip ; ca prea bine este sciut Dv., ca et din mica copila-
rie am slujit cu mare credinta, stapanirif si patrief melle ; pre-
cum si acum, si in vita viata mea, suntu hotarit a sluji, si a
me jerifi pentru *binele patrief mele; si ea de capulu met). nici
de cum n'am plecat, fara cat tottt norodul cella amarit si desadit
alit acestel ticalose terra, atat cei de loc, cat si cei streint,
vedend ca. stapanirea, 'sub care sunt Incredintati de catre
prea puternica imperatia, stapanitdrea nostra (a caria marire
Domnul Dumnedea. sa. o intaresca in veci) 'f a adus to cea
mat deseversita prapadenie, si ne mat putend sufferi ardimea
focului care le-a pus preste capete, cu top tntr'unU gand s'aft
unit, si at] hotarit ca sa se scole, cu mid cu mart, si sa se
adune la orasul cella de capetenie allti terrei; si acolo stand,
sa cera imperatesca milla, pentru care pans, acum prin cinci
arzmahzaruri 's1 a aratat ticalosa stare, precum si
la alte In-
nalte locuri.
Si sciindu-me norodul pre mine, dintr'alte vrerni, ca sunt un
adeverat fiu al patrief melle, cu silnicie m'at luat a le fi si la
acesta vreme chivernisitor pentru binele si folosul tuturor.
Der ea, cum am vedut prea cinstita porunca D-vdstre, supus
fiind, m'am ridicat de loc ca sa plec ; iara Adunarea norodului,
nu numai ca nu m'a lassat , ci Inca sub mare pada
m'a pus.
c D-vdstra ca, din ridicarea mea, se supara odihna locuitorilor;
dera et, dupa ce le-am citita intru auda prea cinstita
porunca D-vOstra., cu un glas respunsera : ca acesta nu
este nimica pre langa tirraniile celle cumplite cars le patimesc
de la dregatori. Acestea 'I aa adus la ua desnadajduire ,
incat sunt bucurosi mai bine sa piera cu told, de cat sa mat
fie vii.
Iar ridicarea for alt rea nu face, de cat numai lucruri de
mancare, care sunt muncite iarasi de densii; precum* nici imprutivitorilor
pana, acum nu li s'att facut nimic, prinslendu-se de

53
la satul "Pima Vistierul Crainiceanul, comandirul Pandurilor,
cu una suta cinci-deci 6meni inarmati. Assemenea s'a prinst
si la monastirea Strehaia unt biv-ceaus Costache, cu septedeci
orneni inarmatt. Intr'acest chip era gandul norodulur ca
sa, se porte pana la sfersitula trebuintei; iara la monastirea
Motrului, unde se afla. inchis Dumnelui Caminarul Bibescu. §i
Stolnicul.Viisorenu, cu vre ua patru deci dmeni, fara nisi un
cuvent alit dreptatii, ate pornit bataie cu arme de mOrte assupra
norodului ; §i norodul, vedend vrajmasesca socotela. a
Dumnelor, a Inchis monastirea cu mare strajnicie, §i pe Dumnelor
in intru monastirei, unde nu at nimica de ,alle mancarii.
Dora norodul, vedend nemilostivirea Dumnelor; astad1 cu top
hotarira ca sa ar is monastirea; §i dupe, ce '1 voru prinde, sa
nu lase nici unult via; dicand norodulu. ca nu le este Indestul
pedepsele care le-a patimit pang acum din mainele dregatorilor?
ci acum, and nadajduia §i ei vre ua mila ca sa dobandesca,
atunci, in loc de mila, se ved uccisi cu arma de marte
din maniele cellor ce '1 a hranit si '1 a poleitu cu sangele
lul ; §i and si de acum inainte dregatorii §i otarmuitorii locului
se vor purta tot assemenea, si nu vor ingadui pre norodu
asi cere Imperatesca mila pentru lipsirea jafuriloru
tiraniiloru, ei suntu hotariti ca pre 'calf voru prinde, pre tot!
sa-i jertfesca.; pentru ca ei, din multa desnadajduire, sunt bucurosi
ca mai bine sa pera cu toii, decat sa traiasca precum
au trait dela ua vreme incoce.
Prea cinstiti boieri, de suntetl. D-vdstra patrioti §i paring at
norodului, precum o Slice i, cea de sluga a mea soOotela este
asa : ca acum aveti D-vostra vreme a scapa de hula tuturor
neamurilor, ysi sa ve faceti patriot! adeverap; iara nu vrajmasi
ai patriei, precum ap fost pana acum. Bine ar fi ca D-vdstra
sa popriti reutatea §i pornirea armelor ce ap cugetat asupra
norodului celui nevinovat si credincios, §i sa urmati precuma
at urmat stramosii nostri; adeca, sa ye invoiti cu norodulti la
cererile ce face ; pentru ca ei nu cer t vre un lucru necuviincios,
set care sa nu'l fl avut ; ci cer ua dreptate , care pdte
fi D-vostre de mai mare folos ; iara intr'alt chip nu va esi Iucru
la capatait. bun. Iar ca ye laudati D-vbstra cu armele,
not scim ca avem Imperat, a! caruia suntem prea credinciosi
§i
supusi intru tote; si nu este nici ua data de creclut ca pre
puternica Imperatie sa-si prapadesca Raiaoa fara cercetare
si judecare; ci la vremea judecatii, norodulu cu nimica nu se

54
va Invinovati; pentru ca nici ua invinovatire nu are, §i numai
cat IV cere dreptatea. D-vostra, nu numai ca. nu'I ajutatI spre
a §i-o dobandi, ci Inca II Impilatl i la mOrte, punendu §i pre
Archierel ca sa-i afurisesca.; ci de va fi Dumnedea via., va
vedea i va judeca. ')
182 I Februaria 4.
Theodor.
Nota No. :X.X.-.
Jalba Boierilor citric) POrta and s'a init Tudor la Gorpt.
Nol, Area plecati robs al prea puternicii imperatil, Mitropolitul
terrel, Episcopii, Egumenil, Boeril, marl §i mici, capitani,
Mazili, §i tota ob§tea locuitorilor pamentului terrei Valahioi,
chellerult Imparatesct, celle pana la pamenta Wernute prea
plecatele nostre Inchinaciuni! Facema. aratare prea puternicel
Imperatil, ca. Indata ce '§i ail data sferOtult reposatult
Domnul terrei, fara catu-§I de putina zabava, s'atl ivit afara
in terra ca la 40 de in1 calari §1 Intr'armatl, avend capetenie
pe un Tudor Vladimirescu, (carele, in vremea trecutei rasmirite,
at fost in slujba osta§esca a Ru5ilor, sub numire de
ofitera.); Inca §i cu-un Machedonski, ofitera.
El, precum se vede, s'ail pornit din launtru din politia Bucurescilor;
§i mergend spre judetul Gorjului, tot cam pe sub
munte, fara de a face pe drumu cuiva vre ua suparare sea
paguba, togmal Ai-inert sera, la 21 ale a.cestei luni, at ajunsa
fara de veste la crap]. Tergu-Jiului, unde este scaunul ispravnicatuluf
Gorjului, pricinuind mare spaima. orauluI ; §i fara
de a face cuiva vre ua suparare, all luat de acolo impreuna
cu den§iI numai pe unul din ispravnicii Judetulul (ca.ci cell
alt sa. Intemplasse a fi afara in Judeta.); §i all plecat cu ella.
Intr'aceeW nOpte, clicandu-i ca, dupe ce vor prinde §i pe tovarosiulu
set, le vor arata poruncile ce aft ; de care acesta
necuviinciosa. intemplare prin urmare , Indata ce ne-amu Insciintat,
Intelega.'nd ca privesce la sfersiturI si mai necuviinci4se,
numai de cat am Imbratisiat tote putinciose mijloce Cate
am socotit spre Intempinarea acestul ret ; si pe de o parte,
am pornit dupe densii dintre pasnicil tax-ref, iara de alta
parte am data cuviinciosele nizamuri prin dregatora acelloril
') Memoriulu lui Dlrzeanu, loc. cit. No. 65o. Acestn respunsu, ca §i cello catre
ltalet, se crecje a fi redactatn de Kinopsi, gramaticulu lut Tudor peste Oltn.

55
cinci judete de peste Olt, spre zaticnirea intinderit primejdi6selor
cugetari acellor facatori de rea, si spre ocrotirea si liniscirea
locuitorilor ; et insa, adica aces facatori de rell, dupa
insciintarile ce ne -au mat venit, plecand dela Tergu-Jiului, s'aa
dusu pe la monastirea Tismana de s'aa inchis inlauntru , avend
impreuna si pe ispravnicul Gorjulut ; cad pe cela-lalta,
neputandu-hl prinde, si scapand, s'aa Intors iarasi la scaunul
ispravnicatului, strangend orasiul la loc, si strejuindu-la ; dar
cu tote lngrijirile ce am fa.cut, si nu contenim a face, vedem
ca et nu contenesc de a pune In lucrare vatamatorul for cuget;
cad acest Theodor Vladimirescu, luand calf -va dintr'ai
set, ce din insciintarile ispravnicilor se dovedesc ca sunt Arnauti
, all eita. din monastire, lasindt acolo pe alti pasnici
din tr'ai lora ; i plecandil spre judetula Mehedintilort, all In-
ceputt , prin scrisorile sele, a invita obstea norodulut, si a't
chiema sa vie sa se unesca cu ella Luanda fie-si care arme,
iara cella ce nu va avea sa-si face land si furci de fern,
aratandu-le cuma ca cugetula lut privesce spre a't ocroti, de
a remanea slobodt de sub supunerea Domnilor si a Boierilor.
Temerea cea mat mare ne este ca acesta Theodor, avendu-si
locuinta si casa in judetul Mehedinti, s'aa ajuns de mult cu.
vre-unit din locuitorii acellut judeta , set. si cu altii din alte
judete vecine, si avend inclinare cu mat multi, se Intinde acesta
reit, obstet vatamator ; precum ni s'aa si vestit, ca, pane
acum se vor fi adunat aces facatori de relle si pane la cinci
sute ; si cugeta a cobori si in partea campulut; si de acolo la
Craiova, si apot aid!. Care socotim fapta numitulut drept urmare
talharesca, fiind ca si Imputinarea numerului 6menilor
ce avea cu densul ne -act incredintat de acesta , si pildele de
mai nainte urmate a altor asemenea talhart.
De aceea Noi am Insciintat pe loc prea puternicei impera.-
, bine nadajduitt afla.ndu-ne ca printr'acelle he recutu ri ce
s'a.tl fost facut Indata dupe ivirea sa, se va potoli reul fare
de zabava ; acum insa, de sunt 2 Mille,
vedend ca prin mare
crescere se intinde reula, imputernicindu-se numitul prin alaturarea
si altor assemenea lui cugetatori, pe de o parte, dupa
a 'Astra netagaduita datorie, nu numai am Intarijit de isnova
nizamurile ce am fost dat mat'nainte, ci am ing-rijit a alcatui
si alte strejuiri, care all sa se si pornesca dupe densil;
iar pe alta parte, mare grija avend de reul ce pote pricinui
ferret acest Wham), si vedend ca de se va Intinde crescerea,

56
allaturasilor sei, precum s'at. Inceput, nu va fi terra In destoinicie
a se Impotrivi ,
De aceea, dupa datoria supunerii , nu lipsim, cu cea pana
la pament plecacinne, a face aratare ca prea puternica imparatie
sa chibzuiesca mijlocul cello cuviincios spre apararea.
-One' despre acesti talhari. ')
1821 Gen. 3o.
(Urmeza semnaturile.)
INTOta NO. XXXI.
Sorisorea Divartalui cb,tre dragomanul Po41.1.
Escellencci !
Despre Intemplarile nepreveclutei iviri a resvratitorului Theodor
Vladimirescu, in judetul Gorjt si in judetul Mehedinjl, si
despre tote ate pan'acum s'a Intemplat, se va Incredinta Escellentia
\rostra din allaturatul supus allt nostru arzmahzart.
Noi, privind dela Inceput misicarea acestui facatoru de relle
ca ua fapta talharesca, nu ne-am creclut de odata a aduce acesta
la cunoscinta prea puternicei imperacii, Incredintati fiind
ca., in urma trebuincioselor mijloce, ce fara Intercpere am
pus In lucrare, se va pune capet la acesta indrasneta Intreprindere,
cum s'a Intemplat si cu alci Indrasneti facatori de
relle d'inaintea Iui, si ca se va chezasiui iarasi liniscita petrecere
a nevinovatei si credinciosei Raiale ; dar fiind-ca lucrul
a luat alta fata, adeca prin resvratirea care Insusi resvratitorul
prin scrisa a marturisit-o, sub nume de slobozenie, Intlnand
sufletele cellor mai simplii cu indemnul acestui cuvent,
si adunand in scurt timp pre multi din semenii 1ui , facatori
de relle ca si densult, si din rill in Ali immultinda pre cei dupa
imprejurult seta, negAndindu-se a saversi scopultt sell numai
in parte, ci cugeta d'adreptult la stapanire, si ameninta
s'aduca peirea in deobsce, si chiart in orasiult Bucurescilor,
amt. chibzuittt prin urmare ca aces-hi lucru nu este lesne de
scosn la calk, pentru ca sa pota terra sa se lupte cu acestft
resvratitora, care este ast-felft mai din 'ainte pregatitt; ci are
trebuinta de un bratt puternic si inalt, ca sa se mantue norodulu
Valahiei d'ua asemenea &la, pan' a nu cerca jalnicile
sfirsituri alle acestia.
') Condica No. 123 a Archivel Statulul pag. 193 verso. Vedl si Dtrzeanu,
Trompeta No. 65o.

57
Dect, prin suppusul nostru arz-mahzar de faca, adducera la
cunoscinta puternicet Imperatil celle intemplate; si ne rugam
de Escellentia Vdstra ca, infatisandt supusa nostra rugaciune,
sa mijlocesca pentru neamanata isbavire, si pentru dorita liniscita
petrecere a tuturor locuitorilort din terra Romanesca,
credinciosilor supust at puternicel Imperatil; iara stralucitil set
arm', Dumneclet sa-i immultesca si sa.-1 fericesca! ')
1821 Genarie 30.
(Urmesa semnaturile boerilor Divanulut).
Nota No. XXII.
Ordinul Caimacamilor oatre Ispravniol pentru eentirea Pandnrilor
de biru.
Cinstifilor d-lor Boierilor Ispravnicf ot Sud....
Sciuta fiind, atat noue boerilor, cat si tuturor de obsce, cata
slujba si vrednicie at aratat dupa vremi tagma Pandurilor
din celle cinct judete ot preste Olt, incat putem dice ca,
in multe fondue', s'at cunoscut isbavitori si aparatori at 'Oret
de rellele si nevoile ce o incungiurasse, cu chiar primejdia.
vietet lor, aratandu-se cu atata rivna. si iubire de patrie pins,
si viata 'st ail pusi:i in primejdie; acesta dar osardnica slujba
a lor, ce de obsce este cunoscut, precum mai sus Glicem, nu
numat ca, n'am cugetat vre odinidra, not boierii pamentent, a
remanea zadarnica, ci inca tot d'auna am fost pornitt cu parintesca
dorire ca sa. li se faca si cuviincidsa resplatire , cu
facere de bine si privilegiurt din partea Stap'anirei, potrivitt
cu slujba si vrednicia fiesce-caruia ; si cu tete ca. acesti vrednici
de lauda. patriott s'at fost lepadat in dajdie, in vremea
trecuta, precum si in rendul altor bresle s'at fost aseclat unit
dinteensit, dar not n'am Incetat tot d'auna, cu rugaciunt catre
Domnit obladuitori at terrii, ca sa ridice d'asupra-le respunderea
de ori ce felt de dajdie, si sa.-t mingiie pentru slujbele
si ostenelele lor, ramaind tot in starea ce at fosta mat
'nainte. Si cand a fost acum, in celle dupe urma, luminatti fiind
de Dumnecien reposatul Domn M. Sa Alex. V. Sulu, sa qi
primisse rugaciunea, si era sa. se dea cuviinciese porund; dar,
din nenorocire, intemplandu-se de s'att bolnavit, dupa. care 'st ati
') Memoriula lul Dtrz4nu, loc. cit. No. 650.

58
data rpi obstesca datorie, au remasa treba nepusa in lucrare.
Acum dar, remaindt obladuireaerrei asupra nostraintre alte
ingrijiri alle obladuini nu am pus la uitare si pe mai sus
numi ii Pandun ; ci cu data de obsce am chibcluit ca cat mai
In graba sa-I isbavim de sub jugul dajdiilor.
Si iata printeacesta carte a Divanului, poruncim Dv. ca de
acum inainte Sa cunbsceti pe toti Pandurii, cati se vora fi a-
flanda in acella judeta, si vor fi fost in slujba dupa vremi, ca
sinta cu totulu nedajdnici of birt, nici se vort afla in rendt
cu terra, sat la vre-o alta brasla orenduiala.; si nu aveti a
le face superare cu vre-un fella de cerere de dajdie; care act
sta porunca sa le o facet! cunoscuta tuturora de obsce, ca
sa le fie sciut, ca at a fi nedajdnici in veci; i sa se bucure.
Dar si el sa se arate cu tota supunerea catre stapinire, fiinda
tota cu aceeasi rivna i credinta, si iubire de patrie la
slujbele ce se vorti orindui; si tota d'auna sa fie gata si cu
armele in mana spre intempinarea de on ce reutate si infrinare,
i impillarea facatorilorti gi cugetatorilort de rail, cart
tulbura odihna psi linistita petrecere a locuitonlort, urmanda
intru tote dupa poruncile si povatuirile ce li se vor da.
5i ca ati primit porunca acesta, si ati urmatt precum mai
sus scriem, sa avem respunsuha Dv. 1)
1821 Ghenarie 3o.
Ala Ungro-Vlachii Dionisie Mitropolitu, Gherasim Episcopt
Buzeu, Ilarion Episcopt Argesiu, Grigorie Brdncoveanu, Costantin
Cre(ulescu , Grigorie Ghica, Barbu Vciccirescu, Grigorie Filipescu,
Iacovache Bizu Postelnicu.
Vet-Logofett.
ota No. XXIII.
Ordint care Sawa, Iordike ci Farmake, pentru paza Bucurescilort.
Cu tote ca improtiva tulburarilora ce ata pricinuitu norodului
talharescile si netrebnicile urmari alle acestui resvrati-
tora, Theodor Vladimirescu, s'at intocmita si s'ata hotaritt pana
acum in destule nizamuri (ordine) gt
neincetata se chibzuesca
Cate se cuvine spre sfarimarea si incetarea rellelora sele
porniri; dara, spre odihna obstii, si mat virtosa spre depar-
') Din archiva Statulul. Condica No. 96, pag. 205.

59
tarea a vefi caruia temeid. §i banuelle ce ara putea sa cerce
si sala0uitorii acestei politic, nalucindu-li-se adesea-ors fellurt
de parerl, din pricina multord auciri, ce se ivesca pre tot&
diva, luandu-se §i asupra acestet pricini celle mat intregi
mesuri, s'a chibduit acum ca, pe langa summa altora ce sunt
orinduitt paznici §i strejuitori, sa se dea asupra D-v6stra ua
osebita summa. de 600 hargiuri.
Pre cart sa-i Intocrniti cum mat fara, zabava din Bulgaria ce
5a14luescft aid in terra cu familliele §i namestiele lord, §i din
alts Omen! ce vets cunosce vrednici de arme. Iar in scurtd. ,
Cate esse-sute d'acesta fella de omen', la care avendt In0ve
Dv. tota Incredintarea, sa ye puteti face cheza0 respundetorl
pentru den0i; §i cu acestia luandu-ve ingrijitorele mesure,
pre langa alte strejuiri ce se facd, dupa nizamurile celle date
de pana acumu sa strejuitl Dv. prin desaver0ta neadormire
tote partite polities, cu acesta fella deosebitt §i bine Intocmit
nizamt. ; in catd, nu numai nice unit fella de grija sa nu alba
sala0uitorit ora4ani, ci sa li se ridice i or! ce banuiala ar putea
sa. le treca prin gand, Incredintindu-se §i indestulandu-se
prin a Dv. priveghiere de linistita petrecere Intru care as sa
vietuesca pre la casele lord, si sa-0 caute fie-0 care, fara nict
untl fella de sfiela, messeria, negotuld §i ali,sverisulti ce va avea.
Deci, priimindti acesta pitaca. ally nostru, §i Intellegendt
in0-ve la care bine privesce acesta temeinica chibzuire a n6stra,
numai de caa sa ye faced gatirea harzurilord ce s'ad
disst, dupa chipuld ce se arata mai sum). ; §i Imbraci§andd
credinta messeriet la care ye orinduiti , ca nisce sala§luitori
aict in terra , §i ca nisce obrade ce sunteti sciutt de vrednici
§i cinstit!, sa chibzuiti celle mai bune mij16ce ; §i nu numai
sa feriti de ori ce ba'ntuela, ci Inca, cu rivna si osirdia ce vett
aplica, sa ridicati prin fapte vrednice de Incredintare si
on
ce banuela ar putea sa fie In socotinta locuitorilort orasani ;
in scurta sa sciti ca, dupa acesta oranduela de acum, fericirea
polities §i lini§tita petrecere a locuitorilora sec, sa cere de
la a Dv. silinta si vrednicie, §i pre a Dumnev6stra respundere
; §i ye Incredintama ca vi se va cunosce slujba credintei
catre acesta patrie, unde si Dv. sunteti sala0uitorl ; i Noi nu
vomd inceta de a ye arata vrednicia si credinta catre yen" care
stapanitord pentru alle Dv. dreptur!.
Asa dar, sevar0ndt celle poruncite , ne yet' face cunoscut
si masurile ce act luatd. In fie-care vreme de trebuinta ; ca, so

6o
glasuindu §i alle nostre bine chibzuirl, dupa. ceea, ce trebuirlca.
ne va povetui sa damt la on -ce carara si stirsita fara
zabava. 1)
februarie 5.
Nota No. XXIV.
Minn all Caimacamiel atm Divanul din Craiova.
Cu mirare §i durere sufletesca amu citittt cea care noi insciintatore
scrisOre dela 31 alle trecutei luni ; caci, precum ne
adastamt. sa aratati fapte ce ama fi dorita, §i isbande asses
manate cu imprejurarile si cu firesca Dv. marinimie, am .ve-
ciutu
lucruri nesdbuite, §i pline de miegorime de sufletu, iniprotiva
cellos ce nadajduiama; cart latindu-se si pe acolo, faro.
indoiala vora. pricinui pustierea, atata .a orasului Craiova, cat
si in judetele din partea loculul. Asta-fellt, respunclenda Dv.,
ye cerema sa v6 int:earn-14i cu chipult cella mai intelepta §i
barbatesca, punenda in lucrare tote ate privesca spre Infrangerea
§i nimicirea scopului acellui resculatort a11tx norodului,
si mat vertosa pentru obstesca liniste a locuitorilorti. Aicea,
tota ce.trebuia sa. se faca, s'a facuta, cu prisosa. Omen! inarmati
s'au tramisa, gephanea 'indastulatOre, orinduiala de bans.
Assemenea ysi despre celle de neaparata trebuinta, pre cari
de le-ati 1ncuviintata pentru ispra.vnicie, §i noi ne-am invoita.
Acum dara nu se astepta alta, decata ca si Dv. sa intrebuintact
tote chipurile celle intelepte, §i tote or'induelele cuviinclose,
dupa cum trebuinta va cere; si sa imbarbatap pre ce!
ca.c1.4, Insufletinda §i duhurile .cellora. mai mici , spre a face
sa domnesca linistea norodului; pentru care yeti fi supusi la
respundere, §i iarasi assemenea la lauds si la dobindirea drepturilor
Dv. Cat pentru nelegiuita sculare a acellui resvratitor,
am facut cunoscuta prea puternicului nostru Imperatu. 2)
Februarie 2.
') Mernoriult1 lul Dirzeanu, Trompeta" No. 651 qi 652.
') Memorial lul D1rzeanu, Trompeta" No. 651.

-- 61
Nota No. xxv.
Cairaacamia catre Vol D-lui Nicola° VIcaresctl.
Dupa. infricosiarea pritnejdiei norodului, ce pate pricinui acella
tulburatoril §i tcilharii eodor Vladimire.scu, pornindu-se
acum Si spre orasula Craiovei, si imputernicindu-se cu insoti-
rea mai multoru nesocotitori sfirsitului acestei netrebnice lucrari,
printre alte nizamuri si renduele, date de mai 'nainte,
spre incetarea reului, s'a chibcluita arum de catre not, si de
catre tot& obstea d-lore fratiloril boeri; ca asupra Agalelorn
ce s'aft orinduita de aici cu tot! Neferii lora ogiaclii, cum si
asupra altora ce mai slut in partea locului, intocmiti si adunett
de catre d-lor fratii boeri divaniti dela Craiova, precumtl
ne-au incredintatu d-lor Inca de mai 'nainte, facendu-le cunoscuta
sa se orendUesca capetenie unultt din fratii boieri, ca
cu acesta mijloca, ivindu-se improtiva tilharultd. putere de acme
si de impotrivire, sa se puna. In lucrare tote cuviinciosele
mijloce, si sa se sfarame gb.ndurile Si resvratitarele. porniri ;
deci, facendu-se acesta alegere asupre d-tale, pentru ca te cun6scemt
cu durere de patrie, cu iscusinta si cu bune mesuri,
teorgnduim capetenie numitilor printeacesta carte a nostra ;
si te poftim ca, insufletinduje prin rivna isba.virii ce ai catre
compatriotii d- telie, cat mai fara de zabava sa pled de aici;
si ajungendu la un locu cuviinciosa de a sta, sa iei asupra,
d-telle otcarmuirea tuturor cellor ce sint orenduiti improtiva tilharilora;
Si chibzuindu tote mijlacele cuviinciose (la care te vet
sfatui adesea-ori si cu Dumneloru boierii Divanului Crajovei)
se punt in lucrare on ce va sta. prin putinta., spre incetareareulut,
si spre isbavirea terrei, sfarimanda pre de ua
parte pornirea si imputernicirea tilkarului, Si induplecandn pe
de alta parte pre locuitorii terrei a intellege cu intregime inselatOrele
selle povetuiri, dupa care sa-si vina in cunoscinta
si cei ce pana 'acum s'aft intovarositil rellellord selle cugetari;
iara in scurtu, punenda in lucrare, cu tota priveghierea si buna
socotinta, ceea ce ,vremea, starea lucrurilorcl §i indeletnicirea
vremilora te va povetui, adesea-ori prin trimisi inteadinsft
cu stafeta sa ne insciintati, ca sa dama si
not de aici
Dumitale cuviinciasele povetuiri ce voma chibdui. Acesta
slujba catre terra, ce sa cere acum din partea Dumitalle, va
pricinui ua nemarginita bucurie i prilegiii da vecinica multumita
din partea tuturorft catre obstea noroduluil va educe in

A---
62
piedecare de netrebnica nalucire si obstesca isbavire. jar catre
D-ta, va rodi slavnica lauda si cinste cu a nostra veselie.
Ci dar, tmbratisandu si acum armele iscusintet, implinesce, to
poftim, cea adeverata ferbinte datorie a unui fits catre patria
sa ; ci cunasce-ne si pre not soglosuiti bunelort Dumitelle
chibduiri. ') Februarie 2.
(Urmesa semnaturele Caimacamilor).
Nota No. X.XAT1.
Nota Caimacamilortt catre oonsulult russt.
Sub-semnatii, boeri at terrel Romanesti, cu cinste indrasnima
a face cunoscutt. Escellentiei Tele , Domnule Pini, Consult
alltl prea fnaltei imperatii a tutuloru Russiilor, Cavalertl a mai
multoru ordine s. c. 1. ca., din alaturatele scrisori alle Divanului
Craiovei, catre Escellentia Vostra i catre sub-semnatii.
dupe care ye yeti indestula de celle insemnate mai pe largo
pentru revolutionarult Slugeru Theodor Viadimirescu, si pentru
cea mai dupe urma nelinisce in care pe drepta cuventit
se gasesctl saracii locuitori dintee.celle locuri ; si ca intru to-
te se afla in mare desnadajduire ; aceste neprevedute internplari
nu shitl spre folosul lord, i catre sub-semnatii este de
mirare din partea fa.cetorului de reil, in cat not cu totii facelidtl
tote mijlOcele si putinciosele masuri spre a intempina
infricosatula obstescu reft ce se urtneda din parte-i, ci ne-am
incredintatu dupe la unii altii dintr'aceste locuri, ca acesta om,
nu numai ca cugeta, retl asupra sub-semnatilor, dar se arata
cu mare reutate §i catre tOta linistea obstei ; si ni se pare ca
nici ua data nu o sa vedema vre ua obstesca scapare, afara
numai sa gasimn vre-untl mijloctl ca sa alergamu la vre unii
din cei de alocurea Past, si sa ceremu dela densii ajutort pentru
infricosatele reutati, si pentru celle ce s'aru putea internpla
pe viitorime in tot& terra de catre cei veduti giganti, cari
din di In cli se apropie mai cu reutate ; sub-semnatii, cunos-
conft aceea ca ua datorie netagaduita, de a nu face acea cerere
la celle de alocurea serhaturi, fara a nu face mai 'inteiti
cunoscutt Escellentiei Tale aceste infricosate intemplari, si
numai prin acellt mijlocu nadajduimt ca ni se va implini a-
I)
Memoriula lu Dirzeanu, Trompeta." No. 651.

63
cea. rugaciune; si nu sintemt. la indoiala ca Este llentia ,
primindu acea intelegere de celle trecute alle reutatitului, vets
g-asi-o acea a n6stra aratare cu cale , si pe care numai singuru
veld putea scapa patria de acellt omoritort ; sub-semnatif
mai poftorim celle de sustt scrise cererl ale nostre, si ne
rugama fierbinte sa priimimll cinstitt respunst alit Escellentiei
vastre. ')
4 Februarie 1821.
1)
Mitropolitul Dionisie.
Al Rimnicului Galaction.
Gherasim al Buzeului.
Ilarion al Argesului.
Vornicul Grigorie Bdlleanu.
Costache Samurcafil.
Gg. Sldtineanu.
Gg. Filipescu.
Teodor Vdcdrescu.
Alessandru Ghica.
N. Vdcdrescu.
Logofet C. Golescu.
I. Vdcdrescu.
C. Rasti.
Dim. Krisoscoleu.
Manoil Beilleanu.
Iancu Fdlcoianu.
Hatmanti N. Mavru.
Vornicul N. Cornescu.
N. Ghica.
Aga N. Filipescu.
Mahail Ghica.
Gg. Florescu.
C. Cornescu.
Al. Villara,
C. Cantacuzin.
Man. Florescu.
Comissu Al. Ghica.
Condica No. 122 din Archiv. Stat. pag. 194, verso.

64
Caminar Dim. Ghica.
I. Cocorciscu.
Al. Filipescu.
C. Ghica.
I. Golescu.
--
I. Ghica.
loan Filipescu.
Panel Beibeanu.
Paharnic loan Banda'.
N. Baciceanu.
Slugert Gr. Obedeanu.
Nota No. XX.V11.
A doua sorigre a Divanulul catre Slugerult Tudor.
Priimindu-ti scrisorea ce ne-al scrist , respunclendu-ne cu
lipcanult ce intr'adins am trimis, am ve4uta tate indrepta.tirile
ce ne arati. Dera sa scii ca urmarile ce fact sintt urmari
resvratitore, iera nu de patriota, precum cat ; pentru ca tulburl
norodult ; 11 dat in osanda judecatit ca pre nisce insotitt
la fapte de resvratire ; si in locil de a-i face bine , precumft
qict ca tci este rtvna, ii vet aduce mare foci si peire la cap;
fiind-ca vonil fi judecati ca nisce protivnici stapeniril, fara de
a cere mat intein inuestulare la nepastuirile ce voril fi cercat;
si in celle dupe urma, cand nu-0 vor veni in cunoscinta., vor
fi isgoniti prin arme. Si veclt ca, din pricina-ti, se va pricinui
omorurt tsi varsare de sange al crestinilor nevinovati. Apot ce
cuvent vet da inaintea Stapinirel ? 4i
ce suflet vet avea fnain-
tea judecatit hit Dumne4et ? Urmarile ce te at apucatt sa savirsesci
sint fapte de resvratitort; sint pricinuit6re de periciunea
crestinatatii4 sint intriadevert. nelegiuirt ; era patriott
adeverati sintem not, ca.ci nict ua odini6ra nu am voitil varsare
de sange ; si te hulimt cu osebire, inteacesta vreme cand
te fact pricinuitort acestet varsart ; in vreme ce starea intru
care te afli nu te ierta sa fact acestt fella de luoru cu mijlocult
care 'hi crecli. Ail dora nu sintem not aceia Cart voin
sa se paclesca dreptatea in too, terra de obste ? Dora la
ori ce nepastuit6re auclire, urmandt orenduelit, i chianti poruncelort
Dumnecleirii, ne facemt mijlocitort catre stapAnire

65-='
§i Indreptamt tete rellele cate ajunga fn auzult nostru. Socotesce-te
mai cu intregime ce cuventa vei da inaintea lui Dumnecleu.
§i inaintea Stapaniril audit din pricina netrebnicie'ti
vet adduce lucrurile la versare de sange §i la resboia, a omori
frati pe frati, pi cre§tini pre cre0ini, nascuti tota de unit
neamU §i suppu0 tots la ua stapanire.
Ci dera scriindu-ti pi acum la celle ce ne respundi, te sfatuima
panntesce, §i iii poruncimu., sa te parasesci de urmarile
ce fad; sa isgonesci norodulu ce al strinst ranga sine'ti,
sa merga fie-0 care pre la urma sa sa.-0 caute de munca §i
hrana pamentului; i cu on ce mijloca vet /ti spre scapare-ti
sa potolesci pornirea locuitoriloril ce al amagit pan& acumil,
deca le voesci binele, precum dici ca esci patriota ; §i sa scii
§i acesta ca. Domnia terrel s'a incredintatt Mariei Selle prea
inaltatului nostru Domnai, Scarlat Voda Calimach, luandu-Se
sciri dela consulaturi, carele este Domna, nu numai inteleptt,
cu vrednice mesure, ci qi cu iscusinta, qi cu temere de Dumnedea,
iubitoril de dreptate pi de lin*ita petrecere a suppu-
01ora Inaltimei Selle. Apol catre una acest fen de Domna
ce cuventa vei da, candu nu vei fi urmatoril povetuirilora ce'ti
darn? Te vei isgoni adeveratil ca una resvratitora, §i vet fi
invinovetitt ca una fara-de-lege; cum §i aces ticalo0 ce, amagindu-se,
ig urmeza, §i se ametesc1 la qissele ce le propoveduesci.
Ci dera potolesce aceea ce al 1nceputa, ca sa nu fir
in osanda judecatii Domnului ; §i sa puternu pi not a ne face
mijlocitori spre ishavire41.
Asculta -ne, ca sa nu te caesci. 1)
1821 Febr. 4.
(Urmeza semnaturile Caimacamiloru.)
INota No. XXVIll
A treea sorisore a Divanului oalre Slugerult Tudor.
Arhon Slugeril ,
Am priimit scrisorea ce ne ai tramist pe siniora Machedonschi;
§i ne-at aratatil numitult prin grain tote ate ati
vorbitt. amandoi, din care intelegema doue lucruri, adeca: unult
ca, sub numire de Mum patriotu, ceri indestularea nepastuirilora
ce ar fi cercattl locuitorii, temeinica paclire a
') Memoriult lui Dtrzeanu, A Trompeta" No. 652.
5

66
dreptatil; si incredintare cu juramentt din parte-ne ca
Ii vieta 111 va fi siguripsita, si omit care folosiri si drepte
impartasirl vet dobendi ; si vre ua cati-va omen! din cel ce itl
vort fi allaturatl, cu assemenea cautare se vord privi din partea
sta.panirii; si pana iti va veni acestt respunst, vet sta pre
locult intru care te afli, fara de a te misca macar de ua. palma.
Spre respunsti vet sci cum ca, cattt pentru despagubirea
nepastuitilorn si pa.direa dreptatil, aflandu-ne si not tott intru
aceeasi cugetare, amt fosttt hotariti sa trimitemil cercetatorl,
pre cars ii si gassisemt, din Omen! vrednicl ai cinstitl, ca nu
numaI sa cercetede, fata cu locuitoril, si cu cel ce se va fi
aflatt in dregatorii, ci Inca sa-si intorca inapol cellora ce vort
fi na.pastuiti jafurile ce volt fi cercatt; dar s'att popritu acesta
lucrare, din pricina cad at turburatt satele ai tahturile
dregatoriilort cu amagiturile ce at pust in lucrare , incat si
aces rinduiti n'a fostil mijloctt sa vina in partea locului , pentru
ca nu avea cu cine sa. vorbesca ; indata insa ce iii vomit
inceta netrebnicele urmari, sa scii ca ua asemenea urmare negresitti
trebue sa se faca ; pentru ca o cere iubirea de dreptate.
Iar pentru de atl fi vieta siguripsita, i celle ce a mai
allaturatil langa acesta trimisult, precum mai sus arata, sa
scii ca din parte-ne It! dam OM fagaduiala si incredintarea
in ceea ce vei hotari, ai prin fapte vei arata incetarea urmarh
ce at inceputt. Dora ca sa fie mai temeinica pentru insuti,
am chibsuitt ca sa mai asceptam ua Ali doue pana vora
veni 6i Caimacamil prea Inaltatului Domml, ce s'at orenduitt
; ai atunci trimitem acesta incredintare in scris prin
inteadinst tramisn. Ci dart fii acelle putine chile adastatorn,
pana vei vedea trimisuhl nostru. Dera sa sch ai acesta
ca improtivail sunt orenduite arme, nu numal celle din partea
locului ci multime altele ce s'at trimist de aid , si
pre tota diva se trimitt; ai ca tote capeteniile acestorti puteri,
iera mai vertost cel ce s'at aflatt destoinici ca sa te sfarame
in putine ceasurl, sinttl povetuiti si poruncitl ca sa -ti
bage de sema in ce chipl te urnesci ; si de te vomit dovedi
cu cea mai mica calcare preste celle ce at graitt catre trimisuit
de aid, adica ca ori nu incetedl din ama.gitdrele propoveduiri
ce fact catre sate, on iii mat immultesci summa omenilort
ce at strinsn pana acum, prin deserte fagaduelle, set
ca te miscl de acolo de uncle asceptamt repunsulu, atunci sa
scii hotaratt ca at sa te isbesca, sa te sfarame; 6i
judeca-t1

67
singurt sfersitult; iera mai virtost cuventuld ce al sa dai
naintea lui Dumnedet pentru atata varsare de sange ce ai sa
pricinuesci nevinovatiloru crestini cart amagindu-se t s'at sup-.
pust. Catre acesta, sa. te para.sescl si de socotinta ce at push
In gandu-ti pentru monastirea Motrulul ; si sa last intrarea si
esirea acestei monastiri sloboda., fara de a cuteza sa. dai
pricina a se arunca ua, pusca. ma.car ; cad §i prin acesta vet
da pricina de lovire asupra.-ti. Urmecla Intru tote dupe cum te
sfatuirnt si poruncimt ; si nu cuteza a crede mai multii pentru
sine-ft deccitii ceea ce firea te au ciciditii ; cast cu acesta i se
aduci mare turburare stapanitorului asuprail ; si atund , de
vornt voi sa te ajutamu, ne vet aduce .1a neputinta..
1821 Februarie 9.
(Urmesa semnaturele Caimacamilor.)
Nota No. X.X...1X..
Anaforada Divanului catre Vocil Scarlat Callimah.
Prea inalfate Dome!
Faptele resvratitorului Theodor Vladimirescu , privindu-le
suppusil Mariei Telle la inceputt ca nisce intreprinderl talha.resci,
am pus la calle pre data tote mijlocele trebuinciose spre
sfarimarea lui, prin cart nadajduiamt ca. fara. interdiere tai va
lua resplata indrasnela sa, ca si alti talhart de mai 'nainte de
densult ; dera. ftindt ca lucrulu a luatt alta. fata, ca numitult mai
sus Theodor s'a aratatu la ivela vra.jmast inarmat alli. stapanirii,
din preuna cu cel de pre Milga densult adunati, marturisinda
prin scris scopnrile lui prirnejdiose, 9i insuflandil duhu
de rescola intre locuitori, fagaduindu -le sat isba.vesca de suppunerea
lorti catre stapanire, am luat pre data sciinta despre
resvratirea lui, care era precugetata 9i
pregatita preste tots,
intinderea terra Deci, pre de ua parte, chibzuind cu multa
truda ysi in tote chipurile, dupa puterile nostre despre ceea ce
era de facutt, am pus in lucrare masurele trebuinciose ce am
gasitu cu calle spre zadarnicirea inaintaril miscarilort, si primejdioselort
cugetari ale acellui resvratitor si tulburatort allu
Iinistet obstesci a nevinovatului norodt din acesta terra ; iera
pre de alta, am pornitt de graba suppusul nostru arzniahzar
catre prea puternica imperatie, ca ua datorie a umilitei nostre
Memoriula lui Dirzeanu, ,,Trompeta" No. 652.
')
5*

......- I -.1
suppuneri , aratAnda §i fncunosciinta.nda celle despre acesta
resvratire, precum §i despre celle (acute de not suppusii Imperatiei
selle mai cu deamenuntult dupe celle intemrlate p'atunci
; care arzmahzar sintemt Incredintati ca trebue sa fi ajunsa
pana acum in stralucitele main! alle Imperatiei selle, care
va fi luat destula pliroforia din coprinderea lui. Nu lipsim
§i acum, prin cea de fata suppusa a nostra anafora, de a aduce
la cunoscinta de Dumnedeu sprijinitei Inaltimei telle, ca. acelia
resvratitonl nu inceteza nici acum d'a insufla prin pristavirile
sele imboidirea rescolei in sufletele cellor mai nevinovati.;
si momindu-i cu fagaduiala slobozeniet de sub jugula
suppunerii, ratacesce mintea bona cea prosta ysi 11 tarasce du,se
sine, cu care imputernicindu-se i marindu-si intinderea pre
fie-care di, nimicesce tote chibduirile nostre spre a lupta scopurile
selle ; flincht ca, dupa sciintele ce am priimit dela Caimacamulu
Craiovei si dela Divanul de acolo si dela cei-lalti
ispravnici si mai marii judetelor de preste Olta, acello resvratitor
cu poruncele ce a dat catre locuitori de a nu se suppune
la ispravniciele judetelor si la zapcii pentru plata clajdiilor
imperatesci §i celle-lalte trebuinte alle obstif, a aprins capetele
cellorti mai nevinovati locuitorf ; §i adurandft imprejurul
sea pre tote aceia cu calif s'a intelest si pre cap in inprejurarea
acesta s'aa gassit inteurnt gat-Ida cu ella facetori
de relle i atitatori de norodt, a coprins jumetatea judetului
Mehedinti; iera locuitorii orasului Cernetii, infricosa'ndu-se s'aa
risipitt, §i ispravnicii spaimentati find sa nu calla in mainele
lui, s'ait departat in partile celle mai de aprape alle Craiovei.
Not, suppusii Marie! tale, luandit sciinta despre acesta, n'am
intardiat de a pune in lucrare celle mai grabnice mijkice putincidse
spre intempinarea reului ce ne ameninta, schimbandn pe
Ispravnicii cei departati, §i orenduinda in locula lora pre altii
ce 'f-am cunoscutil mai fara pregeta si mai indrasneti de a se
resboi improtiva urmarilor oltesculuf dusman, carora le am
i date. Omen! cati amt putut sa strangem i gephanea , precum
si bani cu imprumutare am strinst pentru provisia si ingrijirea
cellon). trebuinciose. Am pornita si la Crajova cats -va
Neferi dintre paditorii orasului Bucuresci, cu gephaneoa born
trebuiasa spre paza acellui orasu, care este scannult cellorti
cinci judete de preste Oita, §i
sa-la feresca de navalirile ce
s'ara putea intempla din partea vrajmasulul; pentru ca deca
s'arti intempla (feresca Dumnedea) sa titre si acolo, urmeza a-

tunci ca si calle alte orase si judete, cart si elle astepta, cAtt
de curendt la assemenea navalire, sa se rissipesca si sa se
tulbure si judetele de dinc6ci de Oltt ; iera, podurile de preste
riuri, pre uncle sunt trecerile calatorilort, le-am Inchist cu
paznici, pentru ca nici cei ce stun intelesi cu densult sa p6ta
trece catre densult, nici cei de pre langa densul sa gas&
sca Inlesnitdre trecerea ca sa se intinda in partile de dinc6ci.
Nu lipsimt da a priveghia si a fi cu cea mai mare luare aminte
asupra miscarilor acestut vrajmast ; nici ne scumpima
de a jertfi terta munca nostra., si on cate mijloce amtl gasittl
cu calle ca ar fi mhntuitOre si destoinice le-amt Intrebuintattl
improtiva isbirii acelluia. In urma, cu mare m'ahnire am priimitt
si alte scrisori din partea Caimacamulut Craiovei si a boierilort
Divanului de acolo, printeunt inteadinst trimist bolent
si prin care ne face cunoscut ca. acelhl resvratitortl a induplecat
pre multi dintre cei prosti si din semenit lui cu acesta
aplecare, si armandu-I cu armele ce s'a intemplatt sa aiba,
s'a obstitt catre partile Craiovei; si sosind la monastirea
Strehaia, care e departata calle de doue spre-dece cesuri de
Craiova, a facut'o zaptt, stapanindu-o cu omenii lut; fiind ca
cei inteensa orenduitt putini paznici, oil ca Wad intelest cu
densul , sdtl ca simfindu-si slabiciunea bort, nici ua impotrivi-
re nu all aratatt ; ci deschidend indata portile s'atl unite cu
ellt. Dupa aceea, pogora.'nd la monastirea Motrulut, calle de
optt cesuri departe de Craiova, a vrut s'o stapanesca si pre
densa ; dera fiind ca pre acesta monastire pussesera Maria mai
'nainte Ispravnicii din judetult Mehedinti cu vre ua cati-va
paditori armatt, all stat cu peptul trnprotiVa incercaril selle
facendu -se si 6re-care bataie, in care din partea protivnica s'an
omoritt dot, si alit dot s'an
ranit; si astfel s'a mai departatu
putin vrajmasul de zidurile monastiri. Acesta navala, a resvratitorului
Inteatata a speriatt pe Vita boierimea si pre cei-lalti
orasam din Craiova, Inca, de si a navalit asupra tulburatorilor
acellora un 6re-care Serdaru Iamandi, orenduit fiind pre
langa. altit cu vre ua cati-va Neferi si Panduri , dera iera ne
scrit cu hotarire ca, vedendu pe vrajmast intindendu-se si apropiindu-se
de Craiova, all vent la deseversita desnadajduire
; si ca sa stea pre loc nu este cu putinta , deca. nu be va
sosi de aid veri un ajutor de 6meni Inarmati, destoinici spre
a sfarima scopurile resboitore alle resvratitorului ; 4icendil §i
acesta, ca,, (lea, se va gasi cu calle, sa se adu.ca.rugaciune din

7o
partea terrei catre prea inaltatii Muhafizi al Serhaturilor fmperatesci,
ca sa pornesc ostire imperatesca improtiva vrajmasului,
i sa-1 scape de primejdia ce-1 ameninta. Acesta imprejurafe
ne-a tulburat si pre nol forte multi; i ne-a adustl
astfellt clicend in zapa.cela., din pricina ca cunescemU ca nu
vom putea sa Intimpinam reultl deca va sosi, neavendt putere
de ostire ; deci, adunandtl din nuot pre call Neferi am pu-
tut, Si alti omeni armati Neferi, '1 am pornit; ai acum pornim
si nol catre acelle locuri pe un boiert din at nostril, Dumnelui
Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia '1 am data si '1 dam).
pre fie care iii tote trebuinci6sele spre a se duce sa staruiasca
pentru stirpirea reului in tOta domnesca terra. In 'acesta
vrerne priimiram si alte scrisorl deca Caimacamul si boieril
Divaniti ai Craiovei, prin care ne incunoscintesa ca resvratitoruhi,
se afla acum la monastirea Motru, indeletnicindu-se de
impresurarea ei, la care nadejde pete vonl remanea rabda.-
tori, anndu-se lipsiti de tote, fiamancli si setosi; si sa crede
cu multu cuventtl ca, siliti de nevol, Omenii lui ii vor parasi
dela neomenesca lui retacire. Catre acesta, locuitorii judetelor
Dolju i Romana.ti nu se indupleca a da trebuincios? hrana
ostirilor ce avem orenduite acolo ski resboiasca.
Tote acestea vel:).endu-le locuitoril Craiovei s'atl imprastiatu
cei mai multi, ,qi dintre boierl all remasa numai divanistil Caimacamului,
pacliti de catre slugile lord pentru \Teri ce internplatOre
trebuinta ; cad pre data ce s'ar preda monastirea Motrului,
yi dujmanuhi s'ar apropia catre Craiova, trebuinta va
cere sa se mantuiasca prin fUga, si celle cinci judete sa re-
maie sub otarmuirea apostatulul. Acesta mahnitore veste ne
au nevoit sa pornim de isnOva, cu marl cheltueli, altl trei capitani,
pre Serdarul Iordache, pre capitan Farmache si pre
capitan Ianache, cu doue sute din cei sesse sute hargiurl, pre
cars de isn6va dupa. trebuinta '1-am adunat, poruncindu-le acestora
sa se adune la untl loc cu cet-lalp; si candy vrajmapia
nu va inceta din netrebnicele selle urmarl, sa-111 isbesca
cu top impreuna. Tottl de ua. data s'a pornit si Dumnelui Vor-
nicul Vacarescu, ca catre locuitori sa se porte cu binisorula,
spre a-f face sa cunesca sfinta datorie a suppuneril, si sa le
intOrca nevinovatele for inime , ca nu pre viitora sa se mai
insale de vinovatele 1i
zadarnicele mandril a resvratitorului,
nici de fagaduelile lui amagitore, §i sa-si intOrca.gandulu dela
yen' ce scopuri de resvratiri, care si pre indemnatori $i pre cei

71
amagiti ¢i adusi la sfirsituri relle; facendu-i saintelega. ca, de
nu vor fi urmatori, se vor da, cu resvratitorul din preuna, la
ten. asprimea legilor; iara cei ce vor lua de cuvent, $i vor
vedea callea cea rea pre care an apucat, chiarn din aceia ce
alcatuesc ostirea resvratitorului, vor fi iertati si ajutati, pentru
ca 'et all cunoscut ratacirea, si s'aal intors pre callea cea
drepta ; iar aceia insa, ce vor remanea intru celle relle, pentru
ca nimic nu este in stare a le scete fumurile ce le-a intratll
in cap, si pentru ca nimictl nu-i 'Dote aduce pre callea
drepta spre pocainta, aceia nu vor mai avea iertare ; pocainta
trebue sa o faca pana este Inca vreme ; caci mai tardia
nu se va baga in soma ; si prin urmare trebue mai din vreme
sa se puna sub umbra intelepciunii si intru binefacerea patriel
for care, ca muma bung si blajina catre top copii el, primesce
cu blandete si duleeta pre tots cap yin inaintea el si ici
add santa datorie a suppunerii, trecend cu vederea ratacirea
trecuta si dand iertarea pecatelorn.
Iera dupa ce mai susu numitul boier va indupleca pre resvratitorul
cu ast-fella de puternice cuvinte, si va face sa
cunOsca ca. e mai bine sa se intorca la cele mai din nainte ,
de cat se faca relle, deca se va suppune la dreptul cuventn ,
atunci insusi acelhl boier se chezasuesca pentru isbavirea atat
a lui cat si a emenilor sei, si pre not sa ne dea de mijlocitori
catre stapanire pentru parasirea for si linistita for purtare
pre viitor; iera daca '111 va gassi staruitorn in turbata sa
nebunie, atunci negresit sa.-111 1ovesca. cu cei de pre langa densul
si cu ostirea orenduita de catre not, si sa scape si pre cei
din monastirea Motrullii inchisi ispravnici, spre a avea trebuinciesa
lora comunicatie. Catre acestea chiar si not, suppusil
Mariei Telle, ne aflam pre calle de invoela dinpreuna cu resvratitorul
; si fiind ca ellil ne-a facut propunerile selle prin
graiul trimissului se11, cerendil trei lucruri spre incetarea desaversita
a obstestei turbura.ri , i. sa lipsesca. d'aci inainte cu
desaversire mancatoriile din tera , 2. sa se despagubesca locuitorii
cei ce s'au nedrepta.tit, si 3. sa se chezasuesca isbavirea
atat a Tut, cat si a celloni de pre langa densul, $i plata
unora din Omenii set, am respuns asemenea si suppusii Marii
Telle, ca, in cat despre mancatoriile ce dice, si
despre despagubirea
locuitorilor, s'a 4ngrijit stapanirea, si era gata sa. trimita.
Inteadins boert cercetatori prin tote judetele, pentru ca sa
cercetede cu scumpetate pana la cea mai mica nedreptatire,

72
sa despagubesca indata pre cei nedreptatiti, si sa incunosciintede
obladuirea ca sa pedepsesca pre Lei abatuti, precum tot
d'auna obladuirea a padit acesta datorie, si acum era s'o puie
n lucrare; dar a apucat ellu mai 'nainte sa aduca impedicare
cu nelegiuita sa fapta. Iera despre parasirea si despre
linistita purtare in viitoru, atat a lui cat si a cellor dupa impregiurul
seu, vom mijioci la Maria Sa Voda, pre care prea
puternica Imperatie ilu va trimite stapanitor in terra; si nadajduim
ca '1u va milui cu iertarea sa, cand si Inaltimea Sa
va lua incredintare ca cu adeveratu si din tota inima s'a
pocait, si ca a incetat din on si ce fellu de turburari catre
norod si catre stapanire. Asa dar dela respunsul ce ne va trimite,
sa ne incredintam ce gandu are ; iera incredintarea ce
vom lua despre firea lucrului, o vom aduce la cunoscinta de
D-bleu padita Inaltimei Telle. Intr'asemenea stare se g-asescu
de o data lucrurile, Prea Inaltate Domne, pre cars, dupa supusa
nestra datorie, aducem cu scumpatate la cunoscinta Innaltimei
Telle, spre a le lua in vedere si a le judeca cu patrunderea
cea adanca si cu duhul cellu destul de incercat allu
Mariei Tell; sl on prin prea inaltul si prea puternicul bratu
allu Imparatiei va cundsce ca trebue sa se sfarame dujmanul,
seu prin alte mijlece ce va chibzui cu mintea sa cea adenca
ca ar fi mai nemerite, este de mare trebuinta sa se aduca cea
mai grabnica lecuire la reul ce ameninta ton, terra sa domnesca,
pang a nu ajunge la nelecuit; si pre noi, suppusii Mariei
Telle, sa ne insufletesca., ca pre unit ce ne aflam nedomeriti,
si sa ne povetuesca despre ceea ce ar fi de facut ; cad
resvratitorul inainteda ; ier nof am sfirsit si pazele /narmate
din orastd Bucurescilor, trimitendu-le in partile acellea; si n'am
sa.vet*t pang acum nimic care sa fie destoinicu spre a tine
pept vrajmasului; insa cunestem ca fericita si grabnica aflare
de faca a Mariei Telle va fi singuru mijloc ce va putea s'aduca
mangaiere i imbunatatire neaparata in starea lucruriloru. 1)
Februariu t o.
prmesa semnaturele Divanului.)
') Memoriultt lui Dirceanu. ,Trompeta" No. 653 §i
654.

73
Nota, No. X.X.X.
Cartea Divanului cUre Vel Vornict C. Samurcaett.
Cinstite Dumneta, (rate Vel-Yornice de terra de josa, Costantine
Samurcaqa !
Sciut este dumitale ca, in partile locului din judetele de peste
Oltu, s'a ivit intr'aceste trecute cline un Slugeru Theodor,
cu cats -va tovarasi inclinati, carele, ridicandu-se cu apostasie
asupra otcarmuirii terref, a datu pricing. cu acesta si tutor locuitorilor
dinteacelle judete, stringendu-i pre unit dinteensii cu
voe si fara de voe intru alle sone socotelle ; cu a caruia urmare,
nu numai ca. unele din orasele acellor judete, dinpreuna
cu D-lor boerii, i tors locuitorii polities Craiovei, s'au stomutat
acum pre vreme de ierna, ci si tote trebile domnesti vistierii
s'au zaticnitu; si macaru ca de aici s'a trimisu cats. -va
Wire asupra-1, dera ca sa. se popresa acesta rea navalire a
acestui Slugeru, si ca sa nu se intemple vre-u9. versare de
sange si smacinare intre tots locuitorii partil loculul, cumu si
cheltuelele mart spre darapanarea satelor terrel, am socotitu
cu totil ca. este trebuinta a merge unul d'intre not la Craiova,
spre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta cu
mijlace ca sa nu se aduca varsa;e de sange ; si fiind ca si
Dumneta, ca patriotu, mai vertos cu sciinta bunk, de partile
acellui locu, si boeru cu bunu ipolipsis, iubindu-te tot! Dumneloru
boerii i negutatorii si locuitorii acelloru cinci judete,
ca unulu ce as statut acolo In patru cinci renduri cu dregatoria
Caimacamiei Craiovei, de aceea to poftim ca sa, mergi
D-ta la Craiova , cu deseversita, pliroforie ; unde indata ce
vet ajunge acolo, sa pus in lucrare ate vet socoti ca. face trebuinta
de a se potoli si a se popri cugetul cellu reu allu numitului
Slugeru si allu tovarasiloru sei, dandu Dumneta la tote
hotarire, care are a se Linea si a se padi cu nestramutare
si despre partea nostra, fara a mai cere sfatuire sell povetuire
dela not ; si asa sa ridici acea tulburare dinteacelle judete,
odihnindu pre Boers, negutetori si pre tot! locuitorii pre la
salasluirile lor, ca sa. petreca fie-s1 care liniscitu, fara de nici
o temere sell frig.. 1) Februarie 1 1.
(Urmesa semnaturile membrilor Divanului)
I) Memoriulit lui Dirzeanu Trompeta" No. 654,

74
Nota No.
Carte de iertaciune din partea tuturor Boierilor catre Slugerultt
Theodor.
Fiindu Ca Slugerul Theodor Vladimirescu, carele intru amagirl
desarte 'invaluindu-se, tragendu si pre altii la sine-sl,
acum singuru cunnoscend netagaduitall datoria suppunerii,
cere ua nepomenire vecinica a urmarilor selle, care cu top intr'ua
glasuire primindu-o, 11 incredintamu prin iscaliturile nostre,
cu jurament, pre numele marelul Dumnesleu, ca atat pre
numitul Sluger Theodor, cam si pre top cel cu densul cinovnicl,
Arnaud, si on cap s'au Oat inteacesta nalucire, sub obladuire-1,
not le dam iertare, milostivire, adjutare, si dupa stares
fie-s1 caruia resplatire cu mangaiare simtitare si folositdre.
Assemenea i Panduriloru, iertare si nepomenire de trecutele
parer! amagitdre ; si mergendu la alle Belle sa se odihnesca
cu totu repausul ce si
pang acum l'au avutu ') Febr. i i.
(Urmesa semnaturile tururor Boerilor)
Nota No. XXXII.
Sorisorea lul Tudor catre Vornicul Nicola° Tata' resou.
Cinstita scrisOrea D-telle cu multa plecaciune am priimit ,
din care alta nu inteleg-u, fara de cat vedu ca tote pornirile
celle vrajmasescl alle mai marilor nostril , Carl le au pornitu
asupra patriei, le gramadesci asupra-m1; ca candu eu a-st fi
facutu seu ail face vre-unu reu patriel melle ; ci pre semne
Dumneta pre norodu, cu allu caruia sange s'a hranitu si s'a
poleitu tot nemul boerescu, illu socotesci nimic ; si numal pre
jefuitorl it numescl patria; macar ca eu nicl asupra acestei tagme
nu suntu voitoru de reu, ci Inca mai vertosu le voescu lntregimea
si intarirea privilegielor. Apol de ce , fara de nicl
unu cuvintu allu dreptatii me catigorisip ? Si cumu nu socotip
ca pre mine me categorisesce numal tagma jefuitoriloru,
ieru pre jefuitorl ii catigorisescu tate nemurile ? Vedu
dar Ca alta nu este, fara numai Dumnecleu a impietritu inimele
mai marilor nostril, dupa cum Ore candu pre alle Egypteteniloru.
Derft cumu nu socotip Dv. Ca patria se chiama no-
') Memoriulu lui Dirzeanu, ,Trompetau No. 654.
XXX.I.

75
rodul, tar nu tagma jefuitorilor ? si ceru ca sa-mi arati Dumneta
ce improtivire aratu eu improtiva norodului ? Ca eu alta
nu sintu de ca.tu numai un om, luatu de catre totu norodu
allu terei, cellu amarit si dossaditu din pricina jefuitoriloru, ca
sa le fiu chivernisitoru in treba cererii dreptatil9ru ; iera tagma
jefuitoriloru, caci nu le place una ca acesta, 'a ridicatu arme
de morte asupra patriei si a ticalosulul norodu. 0 ! ce mare
jale ! Dar deca este tagma jefuitoriloru drepta, si norodulu
vinovatu, cum de nu trimiteti D-v. si pre la invecinatele nomuri,
ca sa vedeti pre cine catigorisescu ? Pre norodu ? Sett
pre Dumnevostra.? cu cine voesc a Linea ? Cu D-vostra, sett
cu norodulu ? Cad' acesta s'a vestitu in tote laturele. Prea bine
sciu pre Dumneta ca esci fOrte inteleptu , si nagcutu din
nemu slavitu si iubitoru de patrie; si parintit Dumitelle nici o
data nu s'au ridicatu cu arme de morte impotriva patriei ; ci
cu intelepciune multe orenduele bune au facutu patriei. Socotesca
de care intelepciunea Dumitelle si.acesta : ca noroculu
resboiului este numai in mana. lui D-cleu a totu tiitorului,
si nu se scie_ cut ilu va da; si macar de va birui tagma jefuitoriloru,
deru tot nu pote fi norocita, ca va sa-i hulesca ton.
lumea ; iera de nu va putea birui, unde voru scapa din 'nainlea
norodului ? Ci de voesci D-ta binele patrii, precum au voitu
parintit D-telle , trabuinta este ca sa ne inteInimu negresitu
; insa de vet bine-voi, sa am cinstitu respunsulu D-telle ,
uncle si cum ? Fiindu ca norodulu nu cere altu ce-va de ca.tu
numai ua dreptate, ce pote fi folositore si tagmei boeresci; si
cum clicu, on in ce chipu vet pofti Dumneta, sa amu cinstitu
respunsu. ')
Theodor.
N ota No. XXXIII.
Cartea Divanului domnesct catre Slugerulti Solomon, pentru
bravura sa contra Arva4ilor jefuitori.
Dumneta, $lugeru Solomone, dela Divancilu Craiovei, ni s'a
trimisu aid insciintarea ce fact catre Dumneloru boierii divaniti
de acolo, prin care insciintecli celle ce ai urmatu improtiva
resvratirii ce atitasse, si prin satele din judetulu Doljului,
trimisit ama.gitorului Theodor, ridicandu locuitorii din satulu
')
Memoriult1 lui Dirheanu, Trompeta" No. 654.

76
BailescilRomanescl, BailescifSerbescl, si vre-ua catf-va din
satulu Cioroiuluf, pre cars lovindu-i in doe rendurf viteje5ce,
'I-al infrintu prin vrednice mijloce ; si nu numal pre top acestia
ce se invitassera de trimisii resvratitoruluf 1-al strimtoratu
de s'au predatu cu Mil, asiedendu-f iarasl pre la silistile
loru a petrece intru liniscire, ci inca si pre trimisif, anume
Stan Buluc-basa si Ion Buluc-basa, prindendu-1 'f-al trimisu
la Caimacamia Craiovei, in bung paza, Acesta vitejesca fapta
vestindu-ni-se, nu numal ca s'a cunoscutu credinta ce at Catre
stapanire, iubirea de patrie si vitejesca vrednicie, ci 'Inca
cu totil to laudamu pentru vitejesca slujba ce al aratatu si
acum; caci si datoria suppunerii implinindu-o , to -at resboitu
cu tota silinta si dorinta de patrie, aratandu al liniscitu odihna
petrecerif acelloru locuitorl ce, nalucindu-se Intru invitarile
resvratitorului, sa amagissera in prapastia nesuppunerif ; pentru
care, spre resplatirea acestei isbande ce ai facutu, etta #
se trimite un contesu blanitu din partea terrel, cu care se ti
se imultesca cugetulu inferbintarif, imbarba.tandu-te cu dinadinsulu
a isgoni pre resvratitorl ; si etta iv scriemu ca, si de
acum Inainte, cu aceeast osardnica rivna intearmandu-te , se
dal tota supunerea la povetuirile Dumnelor fratilor hoer! divanip
de acolo ; si fara catusf de pugina smintela se abater! si sa. navalesci
Intru isgonirea si infrengerea aceloru resvratitorl, carif
si catre Stapanire se arata, cu hainlik si nesupunere, si catre
norodu pricinuescu amagirl si smacinare la cea liniscita petrecere;
fiind,u bine incredintatu, ca, dupa buna-venirea a Marie!
Selle lul Voda aid in prea luminatulu scaunu, cu totif
vomu arata catre Maria Sa osirdnicile D-talle slujbe, caldur6sa,
credinta., iubirea de patrie si datornica supunere ce al aratatu
si la acesta intemplare ca sa fil cautatu si adjutatu
din bogate millele Marie! Selle. Ti se mai trimite si ossebitu
talerl cincl-sute, din cart talerl 25o vet popri pentru paguba
calului ce ti s'a impuscatu , ieru 25o vei imparti pre la Panduril
si cap dinteensif voru fi capetenil si cu vrednicie; 'I vel
face cunoscutu la Dumneloru boierii divaniti, ca si Dumnelor
se trimita numele loru inscrisu aid, spre a li se face carp de
aparare? Cu privilegiurile ce se va chibzui. 1)
') MemoriulA lui Dirzeanu, rTrompeta" No. 655.

IN ota No. XXXIV.
Scrisorea lui Tudor catre Zabetult dela Roman*.
'Ma raiaoa imparatesca dinteacesta terra, ne mat putendu
suferi praclile si jafurile ce li s'au facutu de catre mat marit
loru, s'au sculatu improtiva-le ; iara pre de alta parte , prin
arzmahzaru 'si au aratatu plangerile , si cererile catre Prea
Inalta Porta., care si Serhaturiloru este sciuta , avendu intrebare
si judecata cu acesti predatori. Ci Dumneta, de ai vre-o
volnicie dela Prea Inalta Porta a ridica arme asupra raielei
cei credinciose si supuse prea Inaltei Porti, urrnecla.; iera intealtu
chipu facendu, pa.cleste-te forte tare ca sa nu ca.4i in
primejdia si urgia prea puternicei imperAtii ; fiindu ca norodulu
nici cu dmenii imperatescl nici cu nimenea batae nu are,
de cau numat au judecata cu cet ce l'au predatu fara milostivire,
si fara scirea prea puternicei imperatit. ')
IN ota No. XXXV.
Februarie 21.
Desorierea caloarii ce au fb,outt la Bene9ti cili-va Zavergii din
trupa lui Machedonski 91 Pro dan , ata9ati, pe MO, octirea lui
Tudor 171adimiresou. 2)
Familiile de bcitert ce se aflau retrasse la Benesci, ca sa. se
apere acolo de jefuitorit ce se rupsessera din tptirea lui Tudor,
§i umblau pradandu pe unit altii prin terra, au scris Caimacamulut
C. Samurca§u,care venisse in Craiova, orenduitu
de Divanul din Bucuresci cu insarcinare on se impace pe Tudor,
sau batandu-lu se '1u princg boerit dela Benesci cereau
sfatu dela acestu Caimacam ce se fara ? Se mat remaie la Benesci,
sau se fuga in alta parte peste granita, cum facussera
i alp boert? Cu acesta scrisdre au trimisu pe Ionita Caragic.
Samurcau le-a rsspunsu se n'aiba nici o tema. de Tudor, ca
ellu nici omora nici jefuesce pe cine-va ; ci sa se pa.clesca nu
') Mmoriult ha DIrzeanu. oTrompetau 1'o. 655,
2) Comunicatu de d. Petrache Poenaru. Acestn memorin e scris6 la 1857 de ior
dake Otetelepnu.

78
mat de cei §epte-clect §i tret hotomant cars s'au ruptu din (5stea
lui Tudor, §i umbla prin terra jefuindu.
Atunci boerii dela Benesci s'au apucatu de s'au intaritu in
casele de acollo, fa.cendu meterecle la ferestre, ce le clidissera
pans la jumetatea loru ; §i intre stalpit fo4orulut, inaltind
zidulu mai multu de unu statu de omu, calm §i in clopolnita
bisericei ce este in facia casset in apropiere de 52 stj., adica
eau bate pu§ca bine; fa.cendu-§i §i provisiile trebuinciose.
Lunt, pe la finele lui Februarie, intorandu-se Ionita Caragicu
dela Craiova, a spus ca Samusca§u a plecatu la Bucuresci
; §i andu l'a intrebatu ce se faca familliele dela Benesci,
a respunsu ca se faca ce facu §i eu; adica, se fuga..
Atunci indata a doua 4i de dimineta, boerit, pe d'o parte
grabira. cu immormentarea lui Ionita Sefendache , care, fiindu
de demultu bolnavu, repossase ; pe de alts, parte au incarcat
trasurele cu .ce au pututu lua ; §i candu *ra, mat tote trasurele
din curte, veciura ca, o sums, de calareti §i pedestrit inarmatt
coborau pe costa dealulut cellu despre apusu allu Oltetulut,
§i veneau asupra-le.
Boerit strigara indata de s'au intorsu trasurele, §i au intrat
in curte ; inchissera portile; orenduira pe P. Poenaru sa pacgsca
in clopolnita cu duot feciori, din cart unulu era Roman,
iaru cells] -laltu Arnautu; cact allu Poenarului era rendulu in
acea Ali sa paq.esca in clopolnita ; iaru cei-lalti se pussera pe
la stoborit curtit cu puscele in mana.
Dupa ce insa in aceea0 iii, pela amecli, se preda Poenaru
din clopolnita, cel-lalti din boeri se retrassera dela imprejmuirea
curtii, §i s'au a§eclatu la meterecle in case; fiindu ca rebelit,
ne mat temandu-se de focurile ce le aru fi venitu din
clopolnita, incunjurassera curtea, §i incepussera a descarca
pistole.
Cu rebelii venira §i satenit cu topOre, §i taiara cati-va stobori
in dosulu grajdulut, §i sloboclira caii prin curte, pe carii
umblau duo! Arnauti se-t scot& afara din curte. Atunci boerit
comandara focu ; §i lovindu pe fie-care Arnautu cu cate doue
glonte, caclura aminduot morti josu.
Acosta veclendu rebelistii s'au spaimentatu, §i s'au departat
de curte; iaru Poenaru, care se predasse, striga boerilor ealoru-lalp
sa se predea §i et ; acestia insa respunsera ca de ce
nu le-a spusu ca s'a predatu ellu mat inainte de a se face
omoru? Ellu adaoga ca daca et nu voru a se preda, sa-1 slo-

79
boa famillia lm. Ei Insa refusara acesta. cerere ; i trimissera
numai pre muma Poenarului se vorbesca cu rebelistii, caci
ea cunoscea intre ei pe unu finu allu ei de la Cerneli, ce era
capetenia rebeliloru, anume Ceusu Ivancea, Serbu de natie.
Boerii lasara se is pe morti din curte ca sa.-i ingrope ; daru
se tinura a nu se preda in acea di.
Spre sera se apropie de curte unulu dintre rebel! ; si stri-
gandu pe Grigorie Otetelisanu, ilu chiema la stobori; si-1 spu-
se ca, pentru recunoscinta ce are catre amendoi fratii Otetelisani
pentru binele ce'! -au facutu, ii sfatuesce sa nu se predea
neptea ; cad rebelil suntu mai top beta dela pivnita lui
N. Otetelisanu ce au spart'o, si nu va scapa nici unu boeru
cu vieta.
Grigorie ruga pe acestu omu sa faca cum va sci a trimite
o scrisere a boeriloru ca.tre d. Tudor, prin care scrisere el i
spuneau positiunea loru, si '1u rugau sa vie la Benesci se-i
scape de pericolulu vietii.
Omulu priimi scrisorea, si promisse ca o va trimite ; de si
clicea ca sarcina acesta ii e forte grea.
Dupa acesta, de si ne intelesseseram cu rebelistii totu prin
P. Poenaru, care ne totu Indemna sa ne predamu, cum ca not
pana la cliva nu ne putemu preda, ci sa incetede a mai slobodi
focuri asupra-ne, ca. vom Inceta si not pana. la 4iva., nu mai
In curte sa nu mai indra.snesca nimeni sa mai intre, ca nu va
scapa cu vieta ; cu tote astea el, cu capulu plinu de spirtu ,
totu nu Inceta a slobodi focuri asupra-ne ; dar impusca numai
zidulu, iaru ai nostril, candu vedea pre vre-unulu ca. a intrat
in curte, foculu ce-lu slobodia asupra.-i era pe nimerite ; din
care pricina s'au ranitu destulu de multi; cad nu vreamu sa
se mai omOre, cunoscendu ca ei nu mai sciau ce facu de multa.
betie.
Vedendu eu, care me aflamu in foisoru de unde puteamu sa
le vorbescu, si sa-i audu mai bine, ca, nu inceteda a tot slobodi
focuri asupra nostra, si dandu navala a intra in curte sa
prind.a din caii ce-i slobodissera din grajdu, amu strigatu pe
Ivancea, intrebandu-lu, ca de ce nu se tinu de vorba, ci totu
slobodu focuri, si dau na.vala in curte? Si elu 'mi -a respunsu:
ca. nisce misei bet' facu acestea. Eu atunci 'I-am disu : ca daca
arnautil suntu beti si nu-lu mai asculta., apoi cumu ne
totu Sliced
sa ne preda.mu?

_ go _
Atunci a incetatu a ne mai indemna ca sa ne predamu.
Daca not n'amu fi fostu siliti pentru, scoterea din pivnite a unei
calesci noua a ndstra se spargemu un clidu, ce'lu facussemu
inaintea garligiulul pivnitei, care erea facutu ca ua tabie
cu trei metere4e, unulu in fata, altulu in drepta si altulu In
stinga, de unde se putea pacli tOta partea cea despre apusu
a caseloru, n'amu fi avutu trebuinta sa sloboclimu nici ua pus -
ca; cacl celle-l-alte trei parti alle caseloru isl aveau metereclurile
loru de paza, si nu ne-aru fi pututu face nici ua vata.mare
apropierea loru de clidulu case! ; cad aveamu omen! armat!
si in podulu cases, carl avendu apa In vase marl si tulumba,
preintempinau aruncaturile ce le faceau cu fitilurl aprincletore
; cu tote ca noe nu ne era frica de aprindere de
la coperisiulu case!, caci tote odaile suntu boltite ; dar dupa
spargerea acelui clidu, am avutu grija a nu lasa sa intre cine-va
in curte, ca nu cum-va sa ne puna focu la pivnita., in
care erau butt multe si cu rachiu.
Dupa ce s'a facutu cliva, aucliramu sloboclindu-se multe focuri
si strigari de ura ; si aflandu ca aru fi venitu ua alta capetenie
mai mare, anume Hagi Prodan cu ostasii lui pentru
care sciam dela nepotul Caragicu, ce fussese la Craiova ,
cu
cuventu sa se. bata cu Tudor, si acesta s'a datu In partea lui
Tudor.
Atuncea not , sfatuindu-ne cu totii, jet- amu sloboclitu pe Anica
Poenaresa de s'au dusu a se incredinta de este adeverat
Hagi Prodan ; si sa 'i arate ca noi amu hotaratu ca sa ne predamu
la densulu ; cad ne-amu incredintatu ca cu adeveratu
este dintre ostasil. lui Tudor ; numai sa faca juramentu ca nu
se va atinge de viata a nici unuia din nos. Intorca.'ndu-se Anica
Poenaresa ne-a adusu respunsu ca a facutu Hagi Vrodan
juramentulu cerutu de not, cu conditie insa ca sa le damu armele
si cail.
Noi, preferindu a ne scapa viata, caci ajunsseseramu a crede
ca putemu fi inconjuratl pentru multa vreme, amu priimitu
conditia lui, si l'amu priimitu esindu inainte ; si amu datu masa
lui si cu vre-ua alai cincl siesse de a! lui, cunoscendu ca
nisce astu-felu de Omen! tinu multu la a crede ca., deca malianca
painea si sarea cui-va, el s'au indatoratu multu ; der pe
candu el mancau la masa, 'i amu auclitu vorbindu, in limba
serbesca, care o intelegea unulu dintr'a! nostril, cumu ca de
ce sa ne lasse numai a le da armele si cal!, de vreme ce s'au

81
omorit de noi aces dour, §i s'at ranit multi dintr'ai lor, cu a
carora vindecare trebue sa cheltuesca mult.
Noi le-am respuns ca., de §i nu suntem vinovati pentru omorul
§i ranirea acelora, cad n'am dat not pricing., ci ei au
dat'o, dar veclend ca resonul nu indupleca pe asa omen!, am
priimit §i acesta, ca sa-§1 ia et din lucrurile nOstre ce le va
placea; pi a§a le-am deschis sipetele §i gemantanele de all lu-
atu cat le -at. placuta §i cat all vrut dela toti; afara de Petrache
Poenaru, ce remasesse intregu, pentru cuventul ca ellu
se predasse la ei de loco.
Abia ispravissera ai lui Prodan de a Ilia averile nostre, pe
alles §i pe plan, §i plecassera la conacul lor, ce erea in casele
verului met. N. OteteliOnu, unde '111 astepta Machedonschi,
companionul set, cand ne-am pomenitu cu alci dout ca-
pitani, §i anurne Jova si Enciu , cu at lor, insociti §i de ter-
rani multi, carii au umplut curtea; i cu tote ca noi trimisesseramt
de intorsesse pe Hagi Prodan, §i e111.1 intrandli cu not
in casa, inchisesse usele, dar cei din num) veniti au spartii u-
pile; cad not nu mai aveamll cu ce sa ne aparam; si la intrarea
lor in Casa, s'at intempinat cu Hagi Prodan, care, vrend
a-i popri, ei au scos iataganele, §i tragendu-se cu ellu, l'aa
§i taiat la ua mana ; §i a§a Hagi Prodan a plecat, lasandu-ne
In mainele acestor din nuot
Tot in vremea acestor dom, pe cand se suia pe scara casselor,
Intelnind unul din ei pe Petrache Poenaru, care erea in
tota costumul set de drumtt, ce se compunea de ua legatura de
capt, peste un cauct, cusut cu firu ; cu um). §ahl de celle de
mare prep.; ua gheba de postav cu gaitane de matasse, peste
ua fermenea de postavt cusuta iar cu fin). galbent; un cepchenn
cu hargiurile assemenea de firu; poturi cu copci de argintt;
tusluci cu gaitane de matasse, resfrint peste cisme ro-
§li; cu ua §ipmea ') lucrata in argint §i cu belezicuri tom de
argint, pusa i§aneoa peste spete; cu un iatagan cu manerult
de filde§t,cu teca imbracata in argint suflata cu aura; um).
cutita mai mic assemenea; ua pereche pistble tot). ap.;
un hamailia de argint suflat tot cu aura ; §i vrend acellii Enciu
sa -! ia §alul dela capt, §i Petrache improtrivindu-se a
da, sub cuvent ca ellt. s'a fost predat de loco, acellt Enciu,
de IA data cu respunsul ca nu vrea sa scie ella ca s'a pre-
.)
Pasci lungA ara utlescA.
venitl.
6
BSI

g2 y.
dat set nu, a tras-iataganul; §i vrendt sa-1 despintece capuld
In doue, iart Petrache ferindu-si capult, s'a oprit iataganult
Enciulul in umerult dreptn alit lui Petrache, petrundendu-i
cureua sisanellei §i tote hainele 'Ana la ost ; §i idea. nu 'hi
scotea din manile Enciului unn alto arnautu cu care se cunoscea
Petrache, n'art fi scapatt numal cu atat ; si to:At
&cerl arnatitt, dupa. ce Enciu it luasse tote armele, Si din
haine ce 'I-a placut, l'a dus la conacu lui Hagi Prodan.
NoI acestia, cart remasessemn in .cassele nestre, nu pocin
descrie prin condein graza ce am trash, vedendt pe de ua
parte pleea de aruncaturi cu caramidi In ferestre dela eel ce
umplussera curtea, pe de alta parte para focului ce se inalta
din arderea grajdului §i sopronului, si in sfersitt navalirea
Serbilor §i Arnautilor din not veniti a .jefui ce mai scapasse
de la cei d'anteit, de la care la incepata, candt ne-a scos din
cea d'anteit odae, ca sa pdta jefui cu Inlesnire, fara a se inpedeca
de not, asceptam sa audim pocnind in not un pistolt,
Set sa ne despintece vre -untl iatagant, pans and at1 ispravitt
de jefuit ate cinci odaile; si deca et , pe care me cauta,
Intrebandt pe cati vedeat, fiind ca pe mine me strigasse
Petrache Poenaru anume, §i tan et '1 respunsessema
si lui §i Ivanci in mai multe renduri, de si din gura Ivanci audiam
mai multe injura.turt si amerintarl, ca o sa ne scrumesca,
altele asemenea, der et '1 respundemt tot cu blandete, si
numemt. buluc-basa, In locu de ceust ; si el toti rebelistii me
credussera de capetenie ; deca am scapat cu viata., norocirea
at fostl doue surori, Insocite si de ua. slujnicar cart ate
trelle. se punean Intre mine si Intre el; cu rugaciunile ce
le facean, me aparaA de furia lord.
Pricina ce 'i-a facut de a nu ne omori dela Inceput,am priceput'o
la urma; ca et, ca lacomi de jaft, nu vrea sa -s1 perda vremea,
nici sa. se Impedece de cadavrele nestre; ci tocmai Cando. ispravisse
jefuitul, si ne cauti sa ne °mare, tocmui atunci, pe
norocuhl nostru, a sosit slugerul Tudor intr'ua mahala a
satului, ce erea aprope de cassele verului met Otetelisenu;
de unde, afland ceea ce se facusse cu not, si Inca. nu se ispravisse,
vedendtl si flacara ce mistuia grajdult §i sopronult,
sub care virisse trasurele eke putussera Incapea, ca sa arda
lemnul, sa pot& lua fetal, au grabit de at trimis porunca, ca
nu cum -va sa se mai omdre cine-va din not, ca acella tar cu
merte se va pedepsi; cad pe de ua parte aflasse nevinovatia
ndstra, §i
pe de alta parte ca cei ce venissera inteit o-

§3
morissera, pusa in prosca, pe un biet Stripa, sluga alltt nepotului
Caragic, sub invinovadre ca de ce n'a lassat pe stapanul
sea, si sa iasa la ei de loc, cum '1-a veclut ca at venit;
ella a respunsa nmananca perinea §i sarea lui, Si nu pot sa
'la last ; precum §i pe unu Hristodor, greca de natie, ce
avusessem et dascala de limba ellena, pentru ca nu lasa sa i
se is callult, clicenda ca ella este eterista.
Acesta porunca a lui Tudor ne-a scapat de mOrte ; §i lu'an-
du-ne cad-va dintr'ai lui Prodan intre den ii, ,si striganda din
past. in past. cellor ce sta.!t gata sa ne impusce, and trecem
p'intre ei, ca nu care cum-va sa indrasnesca vre unult a slobocii
arma asupra-ne, ca nici ella nu va scapa cu viefa., ne-a
dusli §i pe not iar la conacult lui Hagi Prodan.
Acesta, cand ne-a vecluta in cea mai vrednica de mild stare,
caci unit din cei mai pufint despuiad abia sca.passera cu
cate ua, singura haina peste camasa., alfii numai in camasa si
ismene, iar alfii despuiad de tota, si toff cu faca de pamenta,
ca candy ne luasse panza mormentului dupe ochi ; numai pe
bietele femei le respectassera, ca nu se atinsessera a le supara
cat de pucint ; der frica si grdza le topissera mat multi
decat pe not, barb*, cars eream caclud inteua nesimpre complecta,
dorind mai bucurosi mortea de catt ua asemenea viafa
; §i se parea si elle, ca not barb*, ca elite din mind.
Atunci Hagi Prodan a inceput a -it smulge parul din caper,
clicand: ca uncle mai este juramentul ce-si dedessera pe cruce
evanghelie?
Aceste espressit able lui nu ne consola de loct; ci ne aducea
aminte ca, de nu ne-am fi predat lui, n'am fi ajunst inteasta
vrednica de jale posifie.
N'a trecut mult duper sosirea nostra la conacul but Prodan,
si a venit si Tudor cu tata. &tea sa, ce se compunea numai
din callared ; §i apropiindu-se de capul scares casselor verlui
Nicolae, n'a descalecat, ci ne privea in foisor, in care esissem
toff barbatii, pi
celle mai betrane din damele familiilor nOstre;
§i fiind ca et avusessem prileju a-i dobandi cunoscinta, si a ne
impartasi unul altuia sentimente patriotic; care ne-air fost legatu
ore -cum si mai inainte de a ne vedea; §i acesta prileju
fussesse in anul 1819 Septembre 19, pe cand Tudor se afla
vatafu Plaiului Closanilor, §i pusesse mosnenii Podeni de je-
luissera. la Domnitorul Sufu, ca mosia for s'att cotropitu de
Nemd ; si Domnitorult poruncisse Caimacamului Craiovei se
6*

84
orenduesca un boenl, hotarnic-inginer, a cerceta, inse In secrett,
fara a simti Nemtil ; si Caimacamul me alessesse pe mine, care
a trebuit se am a face cAte-va dille pe munte cu Tudor.
Ast-fella fiind dar, am inceput eu a-i dice in limbagiul dupe
atunci:
nArhon Slug-era, pentru Dumnedea, scapa-ne viata; ca
suntema in manile D- tale';
Iar ella a respuns11: 77ViaVa ye este scapata ; der& tint
pare rea de ceea ce at! patit-a." Apo' ce se ne facema not?
Se mergem cu D-ta? Cu mine nu puteti merge, ca et sunt
cu &tea; si D-v. avett familii. Sa ne ducem la Craiova.
Acolo nu ve sfatuescii se mergeti, ca pote sa viie albs
mai rel ; ci se merged la M-rea Horezului, unde este sa se trimita
cats -va paznici de at Adunaril, si unde ye vet' avea si
D-v. odihna bung.'
Apo' a poruncit de a scrisu ua porunca d'a callare pentru
facere de cate sesse came cu boi, a ne transporta pana la
Monastirea Horezu, dandu-ne de paznicu Rana acolo pe Ivancea
Ceusu cu unspre-dece ai set ; a scos si vre-o zoo lei de
'i -a dat se avem de cheltuela drumului; si cand era se piece,
'i am dis si acesta; ca Arvatii all resbit In pivnita unde este
mult yin si rachia, si not remanem pe mainile lor. Atuncea
all stat si all trimis sa scat& pe tots ; si cine nu vrea se iasa,
sa. nu '115. lase cu viata.
Dupa aceea '1 a pornit inainte la Otetelist ; si apoi a plecat
si Tudor cu at set calareti dupe el, impreuna si cu Prodan
si Machedonschi ; era not ne-am intors la casa nostra, unde
am dormit Mercuri noptea spre Jot, ingropati in lana ce o
versassera rebelistii din saltelle, ca se pota lua si dosurile lor.
A doua di Jot, plecAnda din Benesci, abia am potut trece
peste apa Oltetului la Satul Carlojanii ; si am tras la casa unlit
find at nostru, la duo" frati, adica, la postelnicul Apostol
Hagi Andrianopolitu, unde am remas pentru mai multe 4ille;
caci ne simtem cu tot' ca strivitl de groza cellor ce patimissem
Mercuri tota 4iva ; apol si Pitarula Ionita Ghimpetianu
ca,dusse bolnav de peripleumonie, si nu era in stare sa se mai
misce de loc. Ivancea Ceusu cu at set '0 a luat dela not voie
sa piece, caruia 'I am dat dovada la many ca cu voia nóstra
ne-a la.sat ; si plecand dela nos, am aflat ca, cum a trecut
Oltu la Vulturesci, a omorit pe Serdarul C. Vulturescu.
Tot intr'acea di, adeca Jot, pe la 'named', a venita la not

85
un Polcovnic, Vasile Ghelmegenu, cu vre o tref Panduri, tot!
Wart, cu ua scrisdre catre not, a careia coprindere se arata
in coppia de mat jos, sub No. 1; i pana se citim not barbatit
scrisorea, Ohl a poruncit unuf Pandur dintr'at set sa 't
aduca traista, pe care apucand'o de fund §i scuturand'o, all
cadut din ea doue capatint de &tient, in mijlocul damelor, ce'!
dedessera °colt, fa.cendu-i felt de felt de intrebarf despre ce
cuget ar avea Tudor pentru not ; atunci bietele dame, de mare
spaima, ate scosa trite un tipet infioratoru, ca.4end care le-
§inate, care coprinse de cutremur i istericale ; iar not barbatit,
cart abia ajunsesseram se aflam din scrisare de taierea acelor
duo! Jova §i Ienciu 1) ce ne jefuissera, am precurmat citirea,
§i am data ajutarele cuviinciose de s'a redesceptat bietele
dame, care se speriassera grozav de vederea capatinelor
taiate, §i de inchipuirea ce '§i facussera ca a§a o se ni se faca
§i rite.
Acest Ghelmegeanu ne-a spus ca lut Tudor 't-a parut in adevenl
fOrte reft de ceea ce ni s'a intemplat ; pentru. aceea 't
a §i taiata pe amindout, naptea spre Jot ; iartt a doua Li Jo!,
a poruncit de s'aa adunattt la unit loc tot! Arnautit §i Serbit,
§i inconjurandu-t cu Pandurit, ail intrat in mijlocula lora fret
Panduri cu amendoue capetele puse in ate ua sulita, §i cu
argintul IcOnei ce o despuissera et la Benesci intealia. sulita,
strigand ca et n'a plecat se jefuesca §i se despoie icanele; ci
ail plecata pentru dreptate; §i ca cine va face ca et, tot ca
ei va patimi ; apoi 't -ail bagat pe tott in biserica de all savir-
0.t juramentul ce 'la atl cerut ; §i dupa aceea l'a pornit pe
densul la not cu acelle capete taiate; §i Tudor a plecatu la
Siatina.
Not, pe de o parte amt. oranduit de s'att pus la respantie
acelle capete, dupa cum ne scria Tudor, multumindu -! §i rugandu-1
se ora'nduiasca pe Ghelmegeanu a ne duce la Monastirea
Horezu, ca a§a cerusse Ghelmegeanu de la not; i am
trimis §i din parte-ne pe finul Apostol, care abia peste ua
septemana s'a intors d'adolo, insa nu cu Ghelmegeanu, ci cu
tret Pandurt, i cu porunca pentru facerea a Cate §ese carre
cu boi, din sat in sat, cu care sa ne transportamt, adducandu-ne
§i osebitele doue scrisort ce se veda in copie sub No.
II i LII.
I)
Acesta era rud'i cu capitanu Iordache.

86
Ar fi prea trist §i ingrozitor se descriii cu d'amenuntul tote
sufferintele n6stre ; §i att. fi §i peste putinta; cad numai
deca ar trai §i acuma toti cats eram p'atunci, §i sa arate fiecare
ce a sufferit, numai a§a s'ar fi potuta descrie tote, precumu
si ce amu mat sufferitu de frica in celle optu Mille
dela plecarea lut Tudor si pana la venirea cellor tret Panduri,
pe care ni-t trimissesse de pada la drum; cast, cum vedeamil
nescai Pandurt trecand pe drum, ceea ce se Intempla In tote
dillele, not fugeam in padure, unde remanem §i noptea , de
dormem pe asternut de cra.c1 cu frunde uscate de tufa, puse
peste zapada, §i fara nict un acoperi§t, numat cu hainele ce
se milostivissera jefuitorit rebeli§ti cu Prodan de ni le didesserd
de ponzand ; de §i era tot din alle nostre; §i apol §i pugina.
§i prOsta hrana, ce era numat de malaia §i fasole, sell cate
o data si. cu varza acrd, pana cand am trimis capatinele cellor
duo! talhart de le-at pus d'oparte §i de alta de p6rta curtit
casselor nostre, infipte in limbele stoborilor cirtit, de le -ail
vedut §i 6menit din satul Benesci, §i le -ail cunoscut ca sunt
alle cellor ce ne-at jefuit, §i ca 'tat 'Watt Tudor.
Abia dupa aceea ail vent la not preota din Benesci §i Ispra.vnicelul
mo§iet, care ne-at adus faina de grail, legume, varcia
acrd (ca era in post), rachiu §i yin, tote din ale nostre.
Dupe. atata grija si frica ce am tras , ne-am hotarat §i am
plecat la Horezt ; §i ajungend la un at anume MateWit, pe
apa ; acolea am intempinat un alt 1'611; ins& trebue
sa arat cum ne era mergerea.
Frate met, ea §i nepotu Ionita Raio§enu mergemt callart
pe caii ce luasseram dela poslupicii nostril din Benesci ; iar
cet tinerl, pe jos prin noroia, amestecat cu zapada ; cei-laltl
barbat! §i dame, cet betrani merged in carre, der bietele dame
tinere §i fetele rupsessera pantofii §i chiar ciorapil, §i ii
se ranissera picierele, Inca li se cunoscea urmele dupe sangele
ce curgea din picierele tor.
Cand ajunseramu la satul Matee§tit, trebuinta fiind se se iea
alte carre §i boi, s'at. dus ce! tret Pandurt in sat, si cu et s'at
luat §i nisce tigant at Ghimpetenulut; si acestia, fiind artago§1,
at facut galceva cu sateni!, cart fiind §i bet! dupe la cazanele
ce lucra facerea rachiulut, ne-am pomenit cu o multime de
Omen! terrani, din cart erat §i plaiasi,
viind la not cu ciomege,
pontitt sa ne ommOre; not le-am arratat porunca lut Tudor;

87
der ei nu mai erail in stare a se mai teme de cine-va ; norocirea
nOstra a fost ca sail intemplat a fi intre el un Vasile,
Ceusa de Plaiesi, care, cum a veslut pe nepotul Ionita Caragic,
ce fussesse cu un an de ciille mai inainte vatafil alit acestui
Plain Horezu, a domolit furia acellor porniti sa ne omm6re
; der carre si boi nu s'aa mai pututa lua din nici un sates ;
ci am fost siliti sa plecam callari, not fratii amendoi, si cu nepotul
Caragica, care stia drumul la Monastirea Horezu, de
unde am trimis carre de '1 an adus pe toti acolo la Monastire
; insa pe Pitarul Ghimpeteanu nu credeam sa-la vedema
via ; caci ila lasassem pe sfarsita ; cand din contra flu vedem
viind pe jos inaintea carrelor ; si intrebandu-1 cum 'si-a redobandit
sanatatea, ne-a spusu ca, dupa plecarea nostra de la
Mateesti, imbatandu-se Ceusa Vasile cu alp Plaiesi 1i Armasei,
ail venit la D-lor, si '1-at luat la batat pe tort barbatii,
si chiar, pe densul, asa mai mort cum era ; si dintr'acea batae
s'a facut sanatos.
Eata un medicament infricosat de bun, si forte energica, si
fara cheltuela ; der cam durerost.
Dupe ce am venit la Monastirea Horezu, si am aratatn Egumenului
scrisorea lui Tudor, ce se vede in copie sub No.
III, ne-am avut indestularea si odihna cate-va Mille, pana and
a venit acolo chic)! orenduiti de Tudor cu ostasii for sere paza;
yi acestia era, unul anume polcovnicul Iordache Christofi,
tar cella de alla duoilea capitan Dumitru Ghirbea.
Acest din urma, fiind fost avut ua judecata la Ispravnicatul
de Mehedinti cu nepotul nostru de sora, Ionita Riiosenu,
cad G-hirbea, ca capitan de margine , trecusse peste Dunare
ua famillie de tigani fugiti a! nepotului Rliosenu,
Ispravnicatul os'andisse pe Glarbea se despa.g-ubesca pe nepotul
Riiosenu, ori aducendu-i acea famillie de tigani inapoi,
sell sa-i platesca cu ban! ; it Gh'irbea se legasse cu inscris
cu soroc a face una din doue ; ssi fusesse urmatoria. Asa
der Ghirbea gasisse prilegin a scapa de Riipsenu mai lesne,
omorindu-la ; i deca n'ar fi aflat acesta parintele Hrisant, ce
era econom al Monastirii Horezu, si sa-la 7i ascunsla pe Riiosenu,
negresit ca deca scapassera hotomanii care se deslipissera
de Tudor, si care raft cautat inteadins se'la °more,
cand ella chiar dela venirea Jove! si Ienciului, schimbandu-si
portul in taranesc, se stricurasse si fugisse; de Ghirbea fuse
nu mai scapa ; der s'a preintimpinat 8i
acesta, ca a caslut so.

88
ra-mea, muma nepotulut Rliosenu, cu rugaciune la Ghirbea ,
si assigurandu-1 cu un inscris din parte-t, l'a imblanclit de l'a
iertat. Destul ca ua nepte intrega n'am inchis °chit de frica
acesta, ca 'ln cerea Ghirbea, amenintandu-ne ca pe tot' ne
va pune sub sabie de nu 'hi vom da pe
Ne mat putandu-ne avea odihna la Mona.stire , amt rugatu
pe acesti clout trimist de Tudor de ne-at dat voie si pasport;
d'unde plecand, am mers la Rimnicul Valcei, unde gasind pe
Polcovnicul Vasilie Ghelmegeanu, Ispravnic allil Judetului Valcea,
ne-a priimit destul de bine, si ne-at orenduit de salasluire
cate-va °dal din chiliile Episcopiet ; der neavendu-ne liniscea
nici acolo, tot din pricina Arnautilor, am rugat pe Ghelmegeanu
de ne-a dat voie; ne-a dat si pe un capitan Nita 0bog,eanu
cu cats -a Pandurt at set, a ne fi de paza la drumu ;
si la io Aprilie am trecut granita la Turnu-Rosu ; si de acolo
la Sibiiii, unde am gasit si pe a treea sora a noses, Catinca,
pe care o Linea Vistierul Mihalache Iconomu, si pe amenduot
fratit Brailot, Dumitrache si Dinca , ce ne era vert
bunt, si pe alte rude si prietent, cart, inbra.tisandu-ne si ajutandu-ne
la trebuintele nostre, am putut uita in pucin timptt
suferintele de patru cleci de cline din trecutulu de forte trista
aducere aminte.
Acolo la Sibiit, dupe ce ne esi din anima frica si groza, ce
parea ca a prins radacina forte adanca , aruncandu-ne ()chit
mintii cu spaima la trecutul acella, nu ne putem indestul mira
cum Dumneclet facu cu not minune asa de mare, sa scapam
adeca cu viata din mainele unor dment fara nici un frat,
nict chiar alit temerh de Dumneclet, deca et cutezara se despole
ua santa icana, si sa ranesca pe bietu Petrache Poenaru,
ce se predasse singur; si apot ilti jefui si It rani, de a zacut
pe patu aprope ua jumetate de an, remaindt si betegt.
de mana, ca nu o putea ridica pina la captl.
Veciuram §i patarama rebelistilor, ca 'I desertara Nemtii de
praclile cu care se umplusessera de la not, si '1 trimissera in
alte pars ale lumit, de unde nu s'at mat intorst.
Asa este serta cellor nedrepti si ref ; ier pe cei nevinovatt,
si care 's1 ati speranta in bunul Dumneet, ells, ca pre drept,
ca prea bunu si atotu puternic, nu-i parasesce nict odata; ci
it mangaie si it umple de bunatati, precum a fa.cutu cu not...
Din acestea ye putett indestula curiositatea, si se cunOscett
din ce amen' se compunea ostirea lut Tudor ; ca era o adu.

89
natura mai mult din streini, Serbi §i Arnaud; §i cei mai multi
din el erat din cei mai stricati, gi fara caracter ; apoi §i cu
furriuri in cap, ca adeca fie-care din ei este de o potriva cu
Tudor ; precumu vedeti ca. Jova §i Ienciu nesocotira. pe Hagi
Prodan, de §i acesta avea la Tudor mare valore; ei ye putett
inchipui din ce pricina a fost silit Tudor se caza inteatatea
cruclimi, in care se spunea de multi ca. se didesse cu totult,
omorind §i chiar din cei mai d'apr6pe ai sei, care se nara.vissera
a face neorandueli.
Tot acesta pricina a strapiciei lui Tudor catre osta0i sei,
care credea ca. va putea sa introduca, disciplina, at fostu §i
pierderea lui ; ca, precum am audit atunci cand capitan Iordache
§i Farmache, trimi§ii printului Al. Ipsilanti , venire, la
satul Golescii, unde se afla Tudor, dace, nu gasea pe capitanil
ha Tudor desgustati de cruclimele lui, nu 'i-ar fi putut trage
In partea for ; cu care fapta at putut lua fara vre-u2. lupta
pe Tudor ; §i trimitendu-ltd la Ipsilant, it omori.
No. I.
lordache Oletelefanu.
De la Blugerul Theodor catre D-lor familiele de boeri aflate la
Benesol.
Cuviinciosci inchindciune!
Fratilbr ! cu tote ca. nu sunt din sange de evgenist '); der tot
simm durerile cellor evghen4ti; caci, cum am aflat de primejdia
in care sinteti, 'mi am lasat drumul, §i am pornit spre a
intempina reul ; nenorocirea inse 'mf a stat improtiva, ca n'am
putut ajunge la vreme ; der ca se cunosceti D-v6stra ca cugetul
met n'a fost nici este a se urma unele ca acestea, eats,
pe cei ce an fost pricina, '1 am taiat pe amenduo1, ysi le trimit
capetele spre incredintare, pe care se porunciti a le pu-
ne la respantii, spre pilda a altora. Eats, se trimit D-v.
lucrurile ce s'at gasit la acWi ta.lhari, precum argintul unei
sfinte lame i din hainele coconelor D-v6stre.
') de nobila,
ai ai

90--
Sa aveti buna nadejde in Dumneclea, ca in scurta vreme ye
yeti despagubi si de celle ce v'a jefuit ; si sunt
Scris din satul Otetelisa
1821 Martie 3.
No. II.
Al Dv. ca un frate si slugg.
Theodorti
De la Slugerul Theodor catre tote familiile boeresol °ate s'at
aflat la Benno!, inchiniciune dupe cuviin 1 ')
Cu fnifescd plecdciune ma Whin Dv. !
Fratilor, eata trixnisseit Dv. trel omen! de al Adunarii cu
care sa ye putell intelege a face carre; si cu acesta scrisdre
catre cuviosia sa Egumenul sf. Monastiri Horezul, sa merged
la Horeza ; si find ca peste ca-va Pie este sa vie atat la acea
monastire cat si la altele din prejur cati-va paznicl acolo, sa
ye aratati catre acella ce va fi mai mare asupra-le cu scrisorea
ce facuram catre parintele Egumen, a ye da celle trebuinciose
; si sosind sa.natosl la monastire, cu intorcerea dmenilor
nostril, sa ne trimitetl respuns ; si sunt
1$,21 Martie 8.
Al Dv. ca un frate si slugs
Theodorti
Se va trece de catre Dv. de desubtul scrisoril parintelul Egumenu tote familiile
cite sIntetl.
No. III.
Dela Slugerul Theodor catre cuviosia sa nastavnicul Egument
al Monastirei Eorezu.
Fiind ca acest sf. lacasa, cum si alte asemenea, sunt facute
de nemul norodului romAnesca ca pe la vreml sa se adapostesca
si sa se ocrotesca familiile celle cinstite, aparanduse
a nu patimi vre-un rea, de aceea vin acolo celle mai jose
') Adressa scrisoril.

-- 91
aratate familil boerescl; §i sosind aci, se le cultivarisiti cu t6te
celle trebuincidse, hrana D-lor §i a amenilor , a nu cerca
vre ua. lipsa; si de urmare §i priimirea sa, avem respuns
cu Intorcerea 6menilor mei. Der nu care cumva sa to
arati cu vre ua, improtivire, ca. apoi se nu-ti para. relt. .Si se
am respunsul cuvio0el talle de priimire si urmare, negre§itt.
1821 Martie 8.
(Urrnesa lista ce coOne 32 de nume, coprinse in opt familii.)
Nota No. XX.X.VI.
Theodora,
Cuvintul lui Tudor catre Panduri, dupe; mOrtea color duel Bulgari
dela Benesol.
Fratilora !
Pa.na, adl nu v'am descOperit pricina tainica. a scularii tnelle.
Nu dela sine singur am luat armele, ci in Intelegere cu mai
Mari! nostril ; §i d'aceea nici nu privesce acesta, mi§care la
stingerea Boerilor, carl nici nu ni se improtivesc cu denadinsul,
fiind greOta. ideea ce v'ati fa.cut de den§il.
Acum, fund ca. se apropie cesul, eta ve descoper la top adeverul,
incunoscintendu-ve ca pornirea acesta este din porunca
imperatului Alessandru ant Russiel ; qi privesce , nu
numai la mantuirea nostra, ci si a Intregulul nemu grecesca.
Printul Alessandru Ipsilanti, wind din Moldova, a calcatt
pe pamentul terrel-Romanesci, cu insemnata ostire. In urma
sa se astepta si marea putere a Russiel, care se afla, la Prut.
Not vom inlesni trecerea Printulul Ipsilant peste Dunare, ca
sa merga spre mantuirea patrie! selle. RuOl ne vor ajuta ca
sa coprindem cetatile turcesci de pe marginea Dunarii, ce cad
in partea nostra ; §i apoi ne vor lasa a ne carmui singuri cu
legile nostre.
Incetaid dar de adi inainte de on ce jafurl si
ommoruri, de
orl ce fapte relle; cad orl care se va dovedi abatut dela poruncile
date, cu morte Ile voit pedepsi ee insu'mi dupa, pilda
ce v'am dat ach. ')
')
Fotino, pag. 48-49,

9 2
Nota, No. XXXVII.
Proolamap lui Ipsilanti cltre poporul Moldavia.
Locuitori at acestel ferri Moldavia !
ye incunoscinteclu ca, cu voea lui Dumnec;len, tota Grecia
a ridicat astacli pretutindeni stegul mantuirii selle de sub jugul
tirraniel, proclamand libertatea patriel lor. Ea, Impreuna
cu compaeriotii Biel, me duc unde me chiama trambita poporului
si a patriei mele. Ve incredinteshi dera, si ye garantecia.
atat din parte-mi cat si din partea tuturor compatriotilor mei,
cats se afla aid, si pe care am onere sa-f carmuesc , ca yeti
avea tot repaosul si assigurarea si pentru personele si pentru
averile vostre. De aceea fie-st care sa-si caute, cu aceeasi
libertate ca In trecutu, de datoriile si ocupatille selle, fara
sa se turbure can de putin de miscarile melle ; pentru ca sta.penirea
acestui Principat remane, ca si pana acum, suppusa
la acelea-si legi Intru saversirea datoriilor selle. Inteadevera,
ye qicu, o locuitori a! Moldaviel, ca pronia ceresca v'a daruit
pe Domnul ce ye carmuesce astacli, pe Mihai Voda Sutu,
protector zelos anti drepturilor patriel vdstre, parinte si bine
voitor al vostru. Fig Incredintati ca Maria Sa este astfel precum
11 numesc ; si uniti-ye cu Inaltimea Sa pentru paza fericirii
vostre ; si deca din intemplare nescal-va desperati Turd
ar navali In terra vestra, nu ye temeti nici de cum ; cad ua,
putere tare e gata sa pedepsesca indrasnela lor. 1)
Al. Ipsilanti.
lass!, 2 3 Februaria. 1821.
Nota, No. X.MX.ATIII.
Proclamalla lui Ipsilanti catre Eteristil din Romania.
Frafl Eterifti !
In sfarsit a sosit momentul stralucit, s'ata de asteptat 1 Scopul
activitatii si straduintelor nostre de mai multi an! vede
astacli lumina! Legatura de frati ce am facut'o va fi in eternitate
pentru not singura mantuire pe drumul fericirii ndstre.
Frati si Camaracli! Ati aratat ce pOte un amore purl). si cal-
I) Filimon, vol. IL pag. 289. Vegi §i Dirzenu, Trompeta No. 656.

o
chiros de patrie. Der Grecia, in reinvierea sa actuala, ascepta
Inca lucruri mai marl cle la voi; si acesta cu tot dreptul :
cad daca pentru nisce simple sperante ati sacrificat totul, ce
n'o sa faced acum cand steoa stralucita a libertatii nOstre se
ivesce pe orizont ? La lucru dar, fratilor ! Se contribuesca si
de asta data fie-care dupa averea sa cu omen! armati, arme,
bans si haine nationale. Posteritatea va bine-cuventa numele
vostru si ve va considera ca fondatorii fericiril sele ')
Iassi, 24 Februarie 1821.
Nota No. XXXIX.
Alessandru Ipsilanti.
Proclamaia lui Ipsilanti, catre poporul greet:Int
Cornbatefl pentru credinfd fi patrie !
Ellen!, ora a sosit ! De mult popOrele Europe!, combatanda
pentru drepturile si liberta.tile lor, ne invitat sa -! imitam. De
si Ore-cum libere, elle tot s' au silit , din tote puterile sa 'si
maresca libertatea, si printr'ensa fericirea lor. Fratil si arnica
nostril sunt pretutindeni gata. Serbii, Suliotii si intregul Epirt
ne astepta cu armele in man a. Se ne unim der cu entusiasm.
Patria ne chiama!
Europa, atintendu-si ochii asupra-ne, se mira de nemiscarea
nastra. Resune der tote muntii Greciei de sunetul trompetei
nostre resbelice , si vaile de sgomotul l'ing-roditor al armelor
nostre ! Europa se va mira de vitejiile nostre ; si tyranil nostril,
tremurand si palidi, vor fugi dinaintea nostra..
Poporele celle luminate alle Europe! se occupa cu restabilirea
propriei lor prosperitati ; si pline de` recunoscinta pentru
binefacerile stramosilor nostril catre densele, doresc liberarea
Greciei. Noi insa, aratandu-ne &nn! de virtutile parintilor
nostril, si de secolul acesta, suntem plini de speranta ca
vom dobandi protectiunea si ajutorul lor. Multi amici ai libertatii
din senul lor vor veni se combat& alleturi cu no!. Miscati-ve
dar, amicilor ; si veti vedea ua putere tare aparanda
drepturile n6stre. Vett vedea multi si din inamicil nostril, convinsi
de dreptatea causes nOstre, intorcend spatele inamicului)
') Opera lui Prokesch, vol. III, pag. 55.

94
si unindu-se cu noi. Arate-se ei cu cuget curat , si patria 11
va priimi in bratele sale: Gine ve mai opresce dar bracul vostru
barbatesca ? Inamicul nostru last este slabu si fare, putere
; capii nostril sunt esperimentati, si top* compatriotii nostril
plini de entusiasm. Uniti-ve der, viteji si marinimosi Ellint.
Formec;le-se falangele nationale, arate-se legione patriotice,
si veti vedea pre acella betrant colosa alla Despotismului
ca.clenda de sine in 'faca drapelurilor nestre triumfatere.
Tots termii mare! Ionice si Egee resune la sunetul trambitelor
nostre. Corabiile gTecesci, cart in timp de pace sciaii a
se negutetori si a lupta, vor semana in tete porturile Menului,
prin foc si sabie, groza si mortea. Si care anima grecesca
va sta in nepasare la chiemarea patriei? In Roma, un amic
alltl Cesarului, scuturand sangeranda hlamida a tiranului,
ridica poporul ; ce veti face voi, Ellin!, carora patria isi arata
ranele selle, si
reclama cu voce intrerupta ajutorul fiilor sei?
Pronia ceresca, amici compatriots, indurandu-se de nenorocirile
nestre, a condust lucrurile ast-felt in cat, cu pucine ostenele,
vom dobandi, impreuna cu libertatea, si tete fericirile;
daca dar, dintr'o condemnabila neindema.nare a intereselor nestre,
vom remanea indiferenti, tiranul, devenind mai infuriatt,
va immulti sufferintele nestre, si vom ajunge pentru tot d'auna
cella mai nefericit din tote poperele.
Aruncati-ve ochii vostrii, compatriotilor, si priiviti jalnica nostra
stare 1 Priviti, ici templele nestre profanate ; colo , copii
nostri rapid, si sacrificatl, in modul cella mai scandalos, voluptatii
nerusinate a barbarului nostru tiran; casele ndstre despuiate,
campiile nostre pustiite , si pre noi insi-ne degradati
in miserabila stare de sclavi.
E timp ca se scuturam acest jug insuportabil ; sa liberam
patria ; se doborb.m semiluna, ca sa ridicam acella semn prin
care suntem tot d'auna victoriosi, adica. crucea ; si sa resbunam
ast -felhl patria nestra si religia ortodoxa de dispretula
umilitor al acestor nelegiuiti. Intre noi cel mai nobil este acela
care va apara mai barbasesce drepturile patriei, si care o va
servi cu folos. Poporul, adunandu-se, isi va allege pre senatorii
se!, si acestui consilia suprem vor fi supuse tete lucrarile
nostre ; se ne miscam der intr'un cuget comun : bogatil
depuie parte din propria for avere, pastorii spiritual! insufletesca
poporul prin esemplul lor si cel invetati povetuesca-i
celle spre folos. Compatriotii nostril, civili sea militari , car!

Serva pre la Curti streine, renuntAnd fie-care la serviciile ce
are, gra.besca se intre top iri stralucita arena ce li se deschide,
si platesca patriei tributul ce-i datoresc ; si ca nisce
viteji sa. ne Inarmam cu totil, fara inVarcliere, cu nebiruita. arma
a barbatiei; si ve promit in curend victoria, si apol tot binele.
Cum nisce mercenari lass vor cuteza el sa stea fara in
fara cu un popor ce combate pentru propria sa independinta. ?
Marture ne sunt luptele eroice ale stramosilor nostril ! Martura
este Spania, care cea d'antein si singura sfarema falangele
celle neinvinse alle unui tiran.
Prin unire, concetatenii mei, prin respectu care sfanta religiune,
prin supunere la legi si la copii nostril , prin curagiu
si staruinta, victoria nostra este sigura. Ea va Incorona cu laud
nevestejiti luptele ndstre eroice ; ea va insemna cu atere
nesterse numele vostru in templula nemuririi, pentru esemplul
generatiunelorft fiitore. Patria va recompensa prin
glorie si onore pre copii sel , ascultatori si adeverati ; pre
aceia insa cari voru remanea neascultatori si sung la chemarea
sa de acli, va declara ca nisce bastard! asiatici , si
va da numele lor, ca pe allt altor tradatori blestemului Posteritatil.
Se Implantam dar din nuot libertatea; curagiosi si marinimost
Ellini, pre pamentul classict alit Greciei ; se combatem
intre MarathonU si Thermopile ; se combatem pre mormintele
parintilor nostril, cari luptara si caclura acolo ca sa ne lase
liberi. S5.ngele tiranului este privit de umbra thebanului
Epaminonda si athenianului Transybul , cari resturnara pre
cei trel-4eci de tyrant ; el1U e placut umbrelor lui Armodiu si
Aristogiton, cari resturnara jugul lui Pisistratft ; umbrei lui
Timoleon, care restabili libertatea In Corint si in Siracusa; e placut
mai cu ossebire unibrelor lui Miltiade, Temistocli, Leonida
si celor trei sute, cari macelarira de atatea or! nenurnerate
ostiri alle barbarilor Persi, p'ai carorti urma§1, mai barbari
si mai molesiti, este de datoria nostra a-i nimici astacli cu totul,
fara greutate. La arme dar, amid! Patria ne chiama. 1)
In cartierul general dela Iassi.
24 Februarit, 1 82 I .
Prokesch, op. cit., vol. III.
95
Alessandru Ipsilanti.

-
90
Nota No. AIL..
Vn tablot alegoric despre align a popOrelor cre9tine contra Tuella
din timpul resbelului pentru independinta Grecilor.
In planul d'anteiS, d'asupra, spre stenga, se vedS patru busturi
in nuori, alle lui Byron, Astige, Fabieros si Ocsfan, cars
au luptat pentru independinta Greciei.
In al duoilea plan, de desuptul acellor eroi, se vede ua grupa
de nationalitati impilate de jugul turn , sub forma de femei
imbrobodite, si cu catene de mains, stand imprejurul unei
caldari ce arde pe foc, si allt aria capac it ridica una din
acelle femei.
In albot treilea plan, se ved ruinele Greciei, lenga. care §ade
un Turc plangand, in costumul sea cells vechit , cu ciubucul
in mana, si un tuiU la pament ; iar langa. Turc sunt trei caini
ce latra, simbolul Diplomatiel sat al Santei Aliante.
In mijlocul tabloului este un stejar centenar , intre ramurile
caruia falfae stindardul ellen tricolorft, cu ua cruce in mijloc;
si pe ellu cuvintele Libertate sal% Morte, scrise in limbele
romana, ellena si slava.
Subt acells stindard appare p'intre craci capul unui preot si
al unui Palicari.
Langa trunchiul stejarului este geniul Elladei, sub forma unei
femei, cu corona pe capft si cu hlamida pe umeri , Pinch).
lanta sine un copil, in camap. sdrentuita., simbolul Greciei
regenerate.
Subt acesta temblema este ua petra sepulcrala., pe care sunt
cununi de immortale; §i linga ea ua capa.tana de morts, aseclata
pe doue else de piciare ; iar sub capatina e scrisa data
1821; sub acesta piatra se ved pusci, tunuri, rote de tunu, sabit
si pistole.
In planul d'anteift, spre drepta, se
vede ua grupa de sateni
veseli, strigand urra !
In allot doilea plan, mai multe femeN cu copii in brace, emblema
nationalitatilor, inviate prin revolutiunea dela 1821; mamele
arata copiilor symbolul Elladei incoronate.
In al treilea plan, tot la drepta, se ved stindardele acellor
nationalita.ti, pe cars sunt scrise in elinesce cuvintele : Tracia,
Tessalia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, etc.
In fine, subt acest tabloft, se citesc urmaterele versuri in
limba grecat slava si romana

97
N4ionalitatile din Orient can tind la independinO, lor.
Copil mei cei respanditi,
In teri streine rissipiti,
Toti grabiti-ve, veniti,
Imprejurul meil se fits.
Amintiti voi juramentul,
Stramosesc, comun si sant ;
Se nutrim tote simtimentul
Contra crudului pagan.
Vrajmasia se lipsesca,
Ua fratie se unesca
Pe popolii bunt, crestini,
Ca se fuga tots pagan!.
Crucea santa sa. ;
Focul sacru s'atatam ;
De la Prut pan' la Egypt,
Drapelul sant se stea 'nfiptil.
Libertate sail bray' merte,
Fit simbolul stramo sescii;
Independinta strigati forte
La congresu Europenesca.
Fratii tot', sa ne sculamil,
Drepturl s'n. recapatam,
Singuri drama resolvamu. ')
Nota, No.
:'_LA.
Proolamatia lui Ipsilanti catre pribeg4ii elleni.
Celle de mai multi ant nenorociri ale Elladel ail silitu pe
multi din credinciosit set fit sa's1 paxasesca sfintele lora vetre,
si sa pribegesca in tort streine, cautand ua sOrta mai buna.
Voi, amicii met compatriotl, pe cart serta v'a impinsu in aceste
Principate, att fost snit! de imprejurari contrarii sa
ajungeti a sedea in daratul trasurelor boierilor parnenteni ; fJis-
prettl insulta neauclita pang acum pentru locuitorit Elladet
si 1
Eata dar vi se deschide cariera stralucita, sacra lupta pentru
patrie si religie. Grabiti a spala acesta fara voie umilire , in-
') Una essemplaru din assemenea tabloa Pam gnita la d. Sotir Ioanid, arendaula
moqiel Haimanalele, vatra M-reI Wirgineni.
7

98
---
rolandu-ve sub stegul libertatit; i patria recunoscetOre, iertandu
cu generositate acesta prima a \rostra gresela involuntaria,
e gata a deschide bratele spre a ve priimi , si a tncununa
capetele vOstre cu patrioticele cununi aloe glories. Cats
ins& vor remanea surcli la acesta sacra chemare a Patriei,
si vor voi sa remaie tot slugs alle boierilor din Moldavia
si Valahia, i sa stea indaratul trasureloru lort, pe cand cei-
lalti frati at for sa lupta pentru libertate, sa scie ca de acum
inainte nu pot sa mai porte nici arme , nici onorabilul porta
albanesu ; ci trebue sa iea portul pamentenilor, si sa se prenumere
intre densii. ')
Alex. Ipsilanti.
Galata, 25 Februarie 1821.
Nota No. X.LAII.
Adressa lui Ipsilanti
ccitre Prea-sdntia Sea pcirintele 1l7itropolitu alit Ungro-Ylachiei, ircbitori
de D-defi Episeopi, fi nobilt boeri ai Divanzdui Valachiet.
Nu sunt la indoiala ca vor fi cunoscute §i D-vOstre miscarile
nemului ellinescft pentru liberarea lui ; si ca intr'aceste
doue eparchii a Moldaviei si Valachiei se strang multime de
°still, patriots ellini, ca sa merga spre santul pament al patries
lor, si pentru ca sa lupte cu cei de acolo fratii for pentru
sacrele drepturi nationale.
Ostirea va privi tot d'auna pre locuitorii Moldaviei si Valachiei
ca pe rnsce fratI, si le garantecla, conform proclamati-
Hort date (dupa care ye si aletur coppii) siguranta averilor s'a
personeloru, i amicie stabila ; si ca proba a cuvintelor melle
este buna ordine ce au paclit la petrecerea lor in Moldavia.
Multa mirare dar m'a coprins, informandu-me de fuga nemotivata
a locuitoriloru din orasele Ramnicu si Buzeu ; i gandindu
la tulburarea ce va pricinui in tota terra acesta miscare,
me grabesca a ye assigura de netemerea si linistea ce trebue
sa aveti; si a ye ruga sa publicati ca negutetoril sa -s1
urmecle fara grija affacerile for comerciale ; si cei-laltt locuitori
at patriei v6stre sa petreca in linisce.
')
Fotino, pag. 34. Filimon, vol. II. pag. 291.

99
Fit! incredintati ca puteenica imparatie, care protege aceste
doue eparchii, nici intr'un chipu nu va ingadui a se face cea
mai mica navalire a barbarilort, dupe cum si Escelentia Sea
G-eneralul en-chef Conte le Witgenstein a priimit porunca ca
sa cobore la granita cu ostirile russesci ce se afla In Bessarabia
; care s'a si facutu. Deci, ca pre nisce patriot! bun! si
allesi, carmuitori ai patriei vostre, nu sunt la indoiala ca ye
vets grabi a linisci poporul, si a propri acesta fel de netrebnice
urmarl, cart adduc tot d'auna dupe sine patimiri si neno-
rociri.
Respanditi in poporu aceste proclamatiuni alle melle, si
credintatt din parte-mi pre tot! compatriotii vostrif sa nu aiba
nici un fel de frica; ci sa sepia la caminele tor, Venirea
mea ye va incredinta despre adeverulu disselor mele. Dora
fiind ca. ostirile ellinesci au sa treca prin Valachia, face trebumta
ca sa se pregatesca in tote drumurile provisiuni indestulatore,
cum si trebuinciOsele conace pentru ostasi; caci, a-
fara din cei ce in trupuri midi de ostiri alerga din tote partile,
voia trece s i ea insumi in pucine Mille cu tabara generala
a Ellenilor ; poftinclu-ve D-v6stra sanatate si fericire, remain
fiu spiritual si frate devotatt. ')
5/, Martie. 1821.
Aloxandru Ipsilanti.
Orasul Komanu:
Nota No. XL IIa.
Juramentul ostagilor eterigti.
Ca crestin ortodoxu, si fit alt sobornicescei ss apostolicescel
nOstre biserici, juru, in numele Atotu-puternicului nostru
D-bleu, In numele Domnului nostru Iisus Hristos si al san te
Treimi, sa remain credinciosu religiei si patriei melle.
Jura sa me unesca cu tot! fratii met crestini pentru liberarea
patriei n6stre.
Jura sa varst ss acesta ultima picatura din sangele met
pentru religia si patria mea.
Se morn cu fratii mei pentru libertatea patriei si a credintel
melle.
') Memoriul lut Darzenu, "Trompetta", No, 657. Veal
Filimort, vol. II, pag.
293-294.
7*
in-

100
Se uccidu chiar si pe fratele met, Baca lit voiu simti tradator
ala patriel.
Se me supuiu comandantuluf, pentru patria mea.
Se nu cauta inapoi, pana ce nu voit gone mai inter pe dumanul
patriel §i al cr-edintei melle.
Se iaa armele la on ce imprejurare, indata ce Voit afla ca
comandantul met pornesce contra tiranilor, i sa induplec pe
toil prietenii §i cunoscutil mei a me insoci.
Se privesct tot d'auna cu ura si disprett pe Turcl, vrajmasii.
nostril.
Se nu last armele, mai 'nainte de a-mi vedea patria libera
si pe vrajmasii ei nimicitl.
Se-mi varsu s'angele pentru ca sa invingt pe inamicii cre
dintel melle, sail se morn ca martini pentru Isus Hristos.
In fine, jury pe infricosata taina a santel Cuminecaturi, ca
me multumesct se fia lipsit de santa Impartasire in ultima ora
a vietel melle, daca nu-mt voia implini tote fagaduelele; pentru
care am jurat innaintea icOnet Domnulut nostru Isust
Hristost. ')
Nota No. XLIV.
Proclan4a lui Ipsilanti. catre Zorainii din Valachia.
Beirbafl Dad !
Astadl lassu bine-cuventattl pament al Moldaviel, §i calcil
pe pamentul iubitei vostre patria. Cu brace deschisse si cu lacramt
de bucurie ne-a priimit iubitoruhl de libertate popora
alu Moldaviet ; acelleasi sentimente astepta a vedea si in nobilil
fit at Daciei.
Barbatt Dact, ducendu-me unde glasul patriel melle me chiama,
Via si catre vol ca unt vestitoni al neatarnarel si
fericiret
vostre politice. Vecurt destule sarmana vostra Patrie, plecandu-si
grumazul la neomenossul jug al selbaticulut despo
tism, perdusse si acelle ramasite ale drepturilor el, pe candt
tirania Domnilor vostril tempisse facultatile vostre spirituale,
i slabisse acellt caractera al nationalitatil, cu care in vechi,me
atI pututu conserva neathrnarea politica, §i a ye improtivi
atatia anni la navalirile neimpacatilor inamici at omeniril.
I) Filimon, vol. II. pag. 294-295.
--

101
In sfer§it ora redobendirii libertalei vostre a sunat ! Ij& nape
mare, mare pentru stramo§escile ei isbancli, mare pentru
nepilduita marinimie in timpult nenorocirilora el, alerg& in
stralucita carrier& a neatarnarii; si nu este departe a cullege
fructulu vitezelora §i glorieselor for lupte. Voi ce mai a-
§teptati? Caridu vett putea gassi timpU mat favorabilft pentru
recapatarea sfintelora vostre drepturi, calcate de atatea yecurl?
E timpul, amicil mei Dad, sa ye desceptati. E timpuia
sa simpp, si sa cereti fire§tile §i politicescile vostre drepturi,
pe care natura le-a data omului, §i pe care societatea politic&
e datore sa le apere §i sa le assigure. Fiji incredintati ca
a trecuta timpula candy vocea poporului era pucin ascultata
de cei puternici. Astadi vedemft pe insu,i capii natiilor dand
de bun& voe drepturile cuvenite poporelora, §i silindu-se a
satisface dreptele lora dorinte.
Barbati Dad, in trecerea mea prin scumpa vestra patrie,
cea d'anteha grija a mea va fi a pazi acea ostaOsca bun& ordine
(disciplina) pe care e datdra a o pazi ua nape 'insufletita.
de generesele sentimente ale patriotismului si libertgii.
Sunta incredintata ca si not vom intempina din parte -ve ua
amicala. priimire, §i ast -felU precum se cuvine unora barbati
ce se lupta pentru fericirea obstesca. ')
Alexandru Ipsilanti.
Foc§ani, 1821 Martie 13.
Nota No.
X.LAAT.
Proclameffia lui Ipsilanti atm nobilil locuitori din Bucuresci.
Trecanda pe pamentul Daciei, amt. aflat cu mare nemultumire
ca, lasandt pustie capitala \rostra, v'atl rissipita.
Locuitori at Bucurescilort ! Cet dreptil cugetatori desaproba
purtarea \rostra. Patriotismul barbatilortt generost la assemenea
imprejurari se cunosce. and stalpit patriet daft assemenea
essemple, ce mat remane sa faca poporulu?
Nobili locuitori! Intarceti-ve la vetrele vestre; interessele
patriel vostre, ale poporulut, §i chiarA alle vestre, ye chiam&
in capitala terrei. Astadt este vorba pentru viitorea libertate
a Natiet vostre. Care din voi se va arata nedemnt de acesta?
Fotino, pag. 36. Vegl si Filimon, vol. II pag. 120-121.

102
Daca din nenorocire se afla vre-unuld intre voi assemenea ,
stings. -se numele tiff din renduld cellor de buns nemd! Patria
lui i va cere Inteua Ali cuventa de indifferinta sa; fie incredintata
ca frica lui este nemotivata; i ca mai 'nainte de a se
varsa ua pica.tura de sange dact, mormentulu va accoperi trupurile
nOstre alle tuturoru.
Mizil, 1821 Martie 18.
Data in ellinesca tabera generala.
1Ndota Iti`o. XL yr.
SorisOrea Printalui Ipsilanti catre Imperatorul
Sire!
Alexandru Ipsilanti.
Impulsiunile gener6se alle natiilor yin dela Dumneded; si
negresit Grecii, printeua inspiratiune divina, se ridica asta4
in glote pentru a scutura jugul nesufferit ce '1 impileda de 4
secole. Datoria mea catre patrie si ultima vointa a tatalut
med. uni ordona imperios a me devota, din preuna cu fratii
mei, pentru ua causa atatii de justa, la salvarea terrei melle.
Sire, mai mult de doue sute adresse, subscrise de mai mult
de sesse sute mii notabili din tote classele si provinciile Greciei,
me chiama sa me pun In fruntea for pentru a, 'invinge
sea a muri cu den3 it. Cu tort am facut acestil juramentU,
pe care '1u vom irnplini neaperatt.
Me veda silit a insemna aci pe scurtu chipul cum au ajuns
Grecii a se decide la acesta. Sunt cart -va ant de candd s'a
format ua societate secrets al caria scope este salvarea Greciei.
Acesta societate a crescutd repede, si ramificatiile el Se
intindd astadi in tote partite lumii unde se afla Greci. Dumneded,
care protege causele celle juste, a bine-voit a-si arunca
ua privire de compatimire asupra nenorocitei mele Patrli,
si intuneca vederea tyranilora set, cart remassera in cea
mai complecta apatie cu tote avertismentele repetate ale Englesilor,
si cu tot spiritul de independenta aid Grecilor ce se
manifests cu tarie.
Politica Sultanulut actuald d'a stermina pe tort Pasil din
Rumelia de care se teme, ridica, curagiul Greoilord ; si resbe-
Fotino, 62-63. Ve4I }i n, vol. II, prig. 323.
Russiei.

103
lul Portia contra lui Aali Pasa dela Janina exalt& entusiasmula
lora. In acestt momenta capitanit Epirulut batu ostirile
Sultanului; Su liotii si Parganiotit reintra in patria lora pentru
a se declara libert ; tote provinciele Greciei se populecla cu aparatori
indrasneti at liberta.tit; Morea si Archipelul se misca;
insula Cretei se rescola ; Serbia, Bulgaria, Tracia si Macedonia
allerga la arme ; Valachia si Moldavia se ridica, si Turcit inspaimentati
stall la Constantinopole pe una vulcant gata a-I
inghiti. Ast-fella este, Sire, astacli starea lucrurilor in Grecia
Cuteza a assicura pe Inaltimea Vostra. Imperiala ca nici ua
putere human& nu va putea opri acesta shors generos ally
Grecilora, si ca resistenta la dorinta general& a natiunit pate
o va perde pentru totu d'auna , pe Cands deca entusiasmuls
sea ar avea una conductor se spera ca. va fi salvata.
Abandona-vet, Sire, pe Greci, candy cu una singura cuventa
i pot! scapa de tyrania cea mat monstruosa, si de grozaviile
unet lupte lung! si teribile?
Provedinta va protege, fara. indoiala, causa nostra atata de
justa.; si suntem in drepta, Sire, ca. Inaltimea VOstra. sa fitt
allesa a pune capat lungelora. nostre sufferinte.
Nu respingeti, Sire, rugaciunile a r o millione de crestint,
cari, credinciosi divinului nostru Salvatore, intarita chiara prin
acesta ura Tyranilor lora.
Scapa-ne, Sire. Scapa religia de persecutorit et ; da-ne innapot
templele si altarele nostre, de unde lumina diving a Evangeliulut
a luminata marea natiune ce guvernatt, Liber4ane,
Sire. Curata Europa de acesti monstrit sangerosi si bine-voesce
a adaoga, pe Tanga numele de Salvatora al Europe!,
si acella de liberators al G-reciei.
Cu cea mat profunda incredere in marinimia Majestatii VOstre
Imperiale, cutecla a cere protectiunea VOstra pentru maica
mea, pentru tort consangeni met, si pentru tote familiile
Grecilor ce s'aa devotatt patriet lora. ye jury pe °mire
ca nici unula din consangenii met nu cunoscea proiectele
melle.
Cutecla a spera ca. Majestatea VOstra. Imperiala va bine-voi
a ordona ca officerit Greci ce sunt in serviciula Russia, sa
pOta parasi serviciula fara greutate, sere a se devota patriet
lora.
Ea si fratii met ceremu respectuos demissia nOstra din serviciul
M. V. I. In tote imprejurarile vietii nostre, devotamen-

104
tubtt nostru pentru persona Majestatii Vbstre va fi, Sire, fara
margin!.
Suntt, Sire, cu cella mat profunda respectt, alit Majestatii
Vostre Imperiale,
prea humilil §i prea supustt servitortt
Iassi, 24 Februarit 1821.
Nota No.
Alessandru Ipsilanti ')
Respunsull hi Capodistria, in numele Imperatului 'tussle!,
oltre Alessandru Ipsilanti.
PHI? 014 rein,
Xr4VII.
Laybah, 14/2b Martie 1821.
Priimindn. scrisdrea Vdstra. dela 24 Februarit, Imperatul a
simtitt ua mahnire, cu atatt mat profunda, cu cat appreciasse
noblegea sentimentelora de can 'I ati dat probe in serviciul
sell. Majestatea Sea Imperiala a fostu prin urmare surprinsa
veclendu-ve urmandt esemplult acellora can, in secolulu
nostru, cauta, prin uitarea primelonl ion1 datorii, ua fericire
ce nu o 'Ate afla de cart in stricta observare a preceptelort
religiei si morale!.
Strelucirea nascerii Vdstre, cariera ce a-I fostt imbratisatt,
justa consideratiune ce capatassesi, totult ici impunea datoria
a lumina despre adeveratele lora interese pe notabilii Greciei
ce-'ti aratat ua incredere atatt de firesca.
Negresita, este in natura omului a don imbunatatirea sOrtei
selle; negresita mai multe imprejuran all inspirata Grecilort
dorinta de a nu remanea streini de propria lord ursita; dar
Ore prin revolta pi
resbelt civilu spera el a realisa dorinta
lort? Ore prin machinatiuni obscure si prin comploturi intunecose
pOte spera unit popoln. 'se Inviecle, si se se ridice in
rindult natiunilonl independinte? Imperatult nu crede astafelt.
Ella s'a grabitt a assigura Grecilortt protectia sa prin
tractate incheiate intre Russia §i Porta.
Asta-c,11 aceste avantage suntil nesocotite ; cane legitime suntt
parasite; si voi ye snip a lega numele vostru de nisce eveni-
') Proke§ Osten, op. cit. vol. III. pag. 61-62.Vecli §i Fillimon, vol. II, p. 87.

- 105 -
tnente pe care Majestatea Sa Imperiala nu pate de Cat. a le
desaproba pe faca.
Russia este in pace cu Imperiula Ottomant. Rascola ce a
isbucnita in Moldova nu pate justifica, sub nici unt cuventt,
ua ruptura Intre celle doue State; are fi dar a rupe cu Guvernula
turcesca, ar fi a se purta vrasmasesce cu densula, a
nesocoti credinta tractatelora, daca Russia aril favorisa, fiechiar
printeua aprobare tacuta, ua revolta ce are de scoptt
dara.marea unei puteri cu care Russia a declarata i declara
ca e hotarita a fi in relatii statornice de pace i amicia.
Apoi, ce momenta acs alesa voi spre a attaca Porta? Chiar
momentul in care negotiatium, ce product pe vita 4ioa resultate
fericite, incongiura acesta pace de noue garanth; momentula
candy cererile families vastre eraa sa fie satisfacute; candy
sciati ca Sultanula era dispusa a ye face dreptate deplina.
Candy cunosceti aceste imprejurari, §i macsimele ce vora dirige
tote d'auna politica imperatului, cum v'ati pututt face illusiune
in privin9a hotarkilora ce Majestatea Sa era se is ?
Cum acs cutedata sa promiteti locuitorilora din Principate sprijinula
unei mare puteri? Daca ats credutt ca puteti conta pe
Russia, compatriotii vostrii o vona vedea nemi§cata, §i peste
pucin et ye volt imputa acesta procedare nesocotita; curanda
vest simci tota greutatea respunderh unei intreprinderi pe care
nisce passiuni in delira o putea consilia.
Cu tote acestea nu este Inca prea tardia pentru a reveni la
ratiune Gila adevera. Salvarea amenilora rataciti ce ye incongiora
sta in mainele Vastre. Singur le puteti areta consecintele
unei asemenea intreprinderi. IntOrceti-ve dara de la ua asemenea
orbire funesta, ca se scapati si vol compatriotif vostrii
de rasbunarea unui guvernu ale caria interese i comanda a se
purta forte aspru cu voi.
Nici und ajutora directa sea indirecta nu puteti spera de la
Imperatult; cad!, o repett, este nedemna de densula a sapa
temelia imperiului turca in complicitate cu ua culpabila societate
secreta. Daca Russia ar avea motive legitime de nemultumire
contra Porth, §i daca. Porta ar refusa a ye satisface, daca
inteuna cuventa intrebuintarea forte! armate art deveni inevitabila,
numat la acea forta imparatula art. avea recursa. Din
contra., relatiuni cu totula pacefice s'a stability intre celle doue
puteri, §i negotierele Incepute de Ministrif 12ru assigura din
cii in di mai multa unt succesa fericitt.

lo6
Cumpanesce, Princula men, aceste observatiuni ce ve adressesa.
Imparatulft, §i prin cari ye da ua ultima proba despre bunatatile
selle. Profita de acesta salutarit avertismentt. Repara
reult ce at facutn. Intampina nenorocirile ce o se attragt asupra
frumosei si nenorocitel vostre patrit.
De ne vett arata mijlocele prin cart putett face se incete
tulburarile, fara a calca tractatele esistinte intre Russia pi Ports,
imperatuln nu va refusa intervenirea sa pe langa. guvernuln
turcescn, angagitindu-se a lua masurt intelepte care se pOta
readduce in Principate liniscea de care elle an atata de mare
nevoe. In ort ce alta ipotesa Russia nu va fi de catn privitOre
a evenimentelorft, pi ostirile imperiale nu se yorn mica din
locult lord.
Ve anuntt ca. nici vol nici fratii vostrit nu mat suntett in
serviciulft Majestatii Selle Imperiale. Princesa Ipsilanti va continua
cu tote acestea a se bucura de protectiunea sa ; iar in
ceea ce ve privesce personals, Imperatorult nu va permite in
nici ua ipotesa a reintra in Russia.
Acesta scrisOre o vets priimi prin D-nu Baron de Stroganov,
care, dupa ce o va comunica Portit, este autorisatn a v'o
transmite. D-nu Baron"tt o va insoci de consiliele ce Imparatult
ye indemna Inca odata a le urma 1).
Capodistrias.
Nota No. XLVIII.
ReS2unsula lui Ipsilanti la epistola lui Alexandru, din 14/26 Martie,
Maestate,
Data, pe de ua parte m'amt intristatn. ca. Maestatea VOstra
a desprobatu revolutia inceputa de mine, pe de alta Insa
m'amn. bucurart vedendn ca. Maestatea Vostra, nu numat ca recundsce
dreptuln comunet dorinte a Ellenilorn, pe care 11 irn-
partarscU, dart Inca se arata §i dispusa a interveni in fay&
rea lora pe langa Porta Otomana. Din acesta darn, precum
din hotarirea ce are M. Vostra a mentine pacea cu Turcia, eft
deducn, ca M. VOstra, numat mijloculft iln desapproba, nu insa
si cererea Ellenilort ; hi
fiind ca in cestiune este patria, en
nici cum nu me gendesn la mine; ci cu bucurie ias assupra-'mi
3) Prokes, vol. III pag. 65-67. Vecji Filimon, vol. II pag. 324.

107
tam respunderea urmaril mele, si consimtt la incetarea intreprinderii.
Candt Insa, precum Maestatea VOstra nu este nice de cum
la indoiala, negotierile, flincht in destula de difficile, ceru un
timpft mat indelungt; iar Grecit, pornindt in fine resbelult, si
puterl indestule at, ,si hotarire neclintita, pentru a'st dobandi
autonomia lore, la un assemenea eac1t depunerea armelorn nu
se pate face decatt cu conditiunile urmatOre, pe care le suppuin
Maestatit Wstre, In numele lorn, rugandu-ve:
I°. A mi se accorda mijlacele d'a trece in Grecia, nesuperata,
cu tOta ostirea mea.
2°. A se da Ellenilora patru forturi (cetati), doua. in Pe loponezt
si doue in continent% dintre care una va fi a Prevezei.
3°. Ca basa a negotierilort se va recun6sce autonomia Peloponeulut,
a G-reciet continentale si a insulelorn, cari aceste
tate suntA acum in miscare.
Acestea suntn cererile pe care le propunn, adera.ndn la vointa
M. Vastre. Dace. nu vort fi prumite, ca ostasn alit patriei
melle, voit continua resbelult, si
voin sufferi martea pentru
dansa. Pana la priimirea respunsulul M. Vastre, void sta
fortificatt in partile munt6se alle terret Romanesci, nepornindu-me
cu nici unn felt de miscare contra Turcilorn.; afara de
caslult ca.'nd ei se vort porni contra mea." ')
Alex. Ipsilanti.
rota
ScrisOrea Itti Ipsilanti catre Caimacami.
Drepturile assigurate de eerie din urma tratate alle Maestatit
Salle imperatulut Russiel, in privinta cellorU. doue Principate,
m'an silittl ait face cunoscutn scopult si starea de acA
a acestel terri, cum si pericoluln ce le ameninta, daca art ajunge
theatruln resbelulul prin ingaduirea intraril ostirilorn
turcesct.
Imperatuln, de si n'a incuviintatn rescala de peste Oita,
daru ca sa assigure liniscea si infratirea locuitorilorn acestore
terra, a insarcinata pe Escellenca Sa comitele de Capodistria
a suppune Portii, prin ministrult sea, D. Baron de Stroganoff,
.1)
Filimon vol. H. pag. 131.
INo.XLIX.

- 108
propunerile ce'i facea pentru folosula pi binele Romanies, §i
care, de se vontt priimi, vomit lasa §i not armele din mana.
Comunicandi1 astach §i D-lui Baron dorintele aratate Imperatulut,
si Weptanda peloca respunsulu set, ye facil §i D-vastre
cunoscutU acesta, rugandu-ve a interveni langa Paii dupe
langa Dunare ca sa nu se grabesca a intra in terra.
Tartt daca s'ara calca in piciare tete drepturile nostre, nu
mai sunta respuncletor de ce se va 1ntampla; pi aparandu-me
pe mine, voiu apara acele dreptur11).
31 Martie 1821.
Fratele vostru devotatn
Alexandru Ipsilanti.
Nota No. L.
Scrisorea Patriarhului, prin care arunei, anatema asupra
Eteristilor.
Grigore, cu mila Izci D-Elea Arhieviscoini al Tarigraclului, Noua-
Romci, ft putriarlai a tote lumea.
Prea sante Mitropolite... prea cinstite pi exarhtt a1lti plaiu-
rilorn, intru duhul santu, iubite frate §i silliturgu; §i D-vostra,
prea cinstiti Boieri, pamanteni i streini locuitori as acestei
terra; onorabili neguteton, §i D-vostra, staro§ti as tutulon1 binecuventatelor
brasle, tot! drepttt- credinciosii cre§tini, de ori ce
treapta, iubiti fii duhobnicWi as no§trii, dani §i pace voa
dela. Dumneclet 1
Unit adeverft, mai Iuminatu de cat sorele, este ca recuno§tinta
catre bine-fa.caton e cea d'anteit basa a morale!; §i ca
acella care priime§ce unit bine pi se arata nerecunoscatoru,
este cello mai rest dintre tot! dmenii. Acesta reutate o vedem
combatuta. in multe part! alle S-tea scripturi, §i chiar de care
insult Domnulft nostru Isusa-Hristosu neiertata, precum esempluhi
lui Iuda; ca.nda 'ins& necunoscinta este insotita §i de duhula
facatoni de relle fi
resvratitora in contra bine-facatorei
nOstre, prea puternicei §i nebiruitei Imperatii, atunci arata §i
ua purtare contra lui Dumneclet; pentru ca vice scriptura ca
nu este imparatie. si stapanire de catft numai cea oranduitd
dela Dumne9leu; §i yen-care se impotrive§te acestei de Dumneclet
preste not oranduita puternica imparatie, acella se improtivesce
voincei lui Dumneclet.
') Prokesch-Osten, oper. cit. pag. 71. Vecli si Filimon, vol. IT. pag. 327.

109
Aceste doue esentiale si temeinice datorii morale si religiose
le -au calcatu, cu ua nespusa semetie si indrasneala, atata oranduitul
Domnu all Moldovei, Mihailu Sutu, cum si Al. Ipsilanti.
Toti connationalii nostrii cunosca nenumeratele mile
cate au revarsata prea puternica imparatia nostra, asupra acestui
rea-cugetator Mihail; din mica si neinsemnata l'aa inaltata
la vrednicii si la mariri; din nesciuta si umilita l'aa ridicata
la slava si la cinste; rat imbogatita, l'aa ingrijita, si in
celle din urma l'aa onorata cu strelucitula scauna ala acestei
domnil, facandull Domnu preste poporu. Inse ella, din fire
roil-cugetatora fiinda, s'a aratatu unit monstru, insuflecita de
nerecunostinta; si unindu- se cu pribeagulu Al. Ipsilanti, amenduoi
retaciti de minte, si de opotriva ambitiosi trufasi, sail mai bine
vanitosi, au proclamata libertatea neamului; si cu glasula acesta
au atrasa pe multi si din eel de aici, respandinda si propoveduitorl
in mai multe locuri, ca se amageasca si se drasca
in aceeasi prapastie de pierclanie sipe alti multi din connationalii
nostril; si ca se pota. incuragia Ore-cum pe cei ce le ascultaa
vorbele, intrebuintara si numele puterii russesti, propunanda
ca si dansa este unit. cu cugetele si cu miscarile
lora; propunere cu totul mincinOsa si neinfiintata, fiinda numad
ua nascocire a deserteloru cugetari ale lore. Caci, nu numai
ca una asemenea lucru este moraliceste cu neputinta., si
pricin,uitorn de hula puternicei imperatii, russesci, dar si insusi
Escelentia sa, ambassadorul de aid, a declarata formal ca,
imperiula russesca n'are nici ua sciinta de accasta pricing,; si
ca din contra osandeste si defaima acesta uriciOsa fapta.
Cu nisce asemenea uneltiri viclene, numitil act formate aceasta
primejdiOsa. scena, impreuna. si cu conlucratorii lore,
amici sail mai bine inamici ai libertatii, indemnand la ua fapta
uriciosa, nesocotita, si condamnata de insusi Dumnec,let, spre
a turbura repausulu si linistea confratilor0 nostrii credinciosi,
supusi ai prea puternicei imparatil, de care pace el se bucura
sub ocrotitOrea sa umbra, cu atatea privilegii de libertate, catt
nu se bucura alto popora supusu; precum, mai cu seama, sl
intealle religiel nostre, care s'ail pazitu si se pazeste liana
acum nebantuita pentru a nostra, sufleteasca mantuire.
In loco dar de iubitori ai libertatii, el s'aa aratata vrajmasi;
in loco de iubitori at natiei Vat
religiei, el s'ail aratata pismasi
'al neamului si at religiel lore, uneltinda, val! ca nisce nedumnesleiti
fAra coWiinta, prin alle lore disperate m*a.ri, a in

-
I 0
tarata mania bine-voitOrel. puternice imperatif contra supusiloru
ell confratil nostril; si silindu-se se aduca ua peire obsteasca
si ua prapadenie peste veri-ce neamt.
Nisce asemenea fapte, auclinda atatu Nol, si totl confratif
din prejuruhi Nostril, cum si toti membril credinciosulut neamt
crestinesct, de verl-ce treapta, ne-am simtita coprinsi de multa
mtihnire suffleteasca; si porniti din parinteasca dragoste, si bisericeasca
ingrijire, ne-am grabita a ye 1nsufla celle spre mantuire.
Si
dar, scriindu-ve aceasta, ye invitamu, si poruncim
Arhieriet talle, ca si insutf d'a dreptult, si prin cel supusI tie,
Egumenl, Ieromonahl si parintt duhovnicestI, se fact de -obste
cunoscuta inselaciunea numitilora voitorl-de-rea, si se inn.rest'
pre cel de sub duhovniceasca ta pastorie, de orl ce treapta
vonl fi, la paza credingel lora de Raelle, cum si la supunerea
si ascultarea lora catre aceasta dela Dumne4ea oranduita preste
not prea puternica imperatie, risipindt, prin vederate dovecll
alle adeverulul, uneltirile acellora primejdiosl omen!, si dovedindu-se
de nisce zadarnici turburatori at obstel, fara ca nici
Arhieria ta nici sufleteasca't1 turma sa dati vre ua ascultare
la vorbele si la miscarile loru; ci din potriva sa.'I urati si sa
fugitI de dansii; pentru ca si biserica si neamulu 'I are subt
ura, gramadind asupra lora blestemele celle ma! osanditOre.
Biserica, ca pre nisce madulare putreclite, ii are despartitl din
Intregimea sanatOsa si neprihanita a Crestinilora; ca pre nisce
calcatorl al legilora dumnec).eesci, si a porunciloril Sf. Apostoll;
ca pre nisce infruntatorl a! sfantulul darn de recunostinta
si multumire catre facatorii de bine; ca 1ndaratnicl legilort po-
liticesti si morale; ca uneltiton fara mustrare a peiril nevino-
vatiloru confratiloru nostril crestini, el sunta blestemati afurisit!,
neertati, si nedeslegatl dupa morte, si supusl vecinicului
anathema; pietrele, lemnele si fieruhi sa se topeasca, tar ei
nici odata s. c. 1. Aceste blesteme aruncam cu ochil inecati
in lacrimi, si plint de sufleteasca amaraciune.
fiind-ca, pe langa altele, s'a mai aflatu cum ca uneltitori
acestul satanicesca cugetu de rescala ail facutu si ua infra.tire
intre dansif, legandu -se si prin juramanta, afle ca acesta ju-
ramantt de amagire, nesocotitt si nelegiuita, asemenea jun.mentului
lul Erodil, care, spre a nullt calca, a Watt . capula.
lut Iona Botezatorulu. Asemenea si numitit, daca voru starui
a 's1 pazi celle prin juramanta fagaduite acestel cette de reavoitorl,
care are de scope peirea neamulul Intrega, este ye-

III
derata cats. de primejdiOsa pi condamnabila este pornirea lord;
din contra, calcarea acestui jut-an-ad, mantuinda neamula de
spaimantatorele primejdii celd ameninta, este ua fapta cu totul
mantuitore, pi placuta lui Dumneclea. Pentru aceasta, prin
darul Sf. Duhd, Biserica desfiinteasa si nimiceste acesta juramanta,
priimind ysi iertanda prin deslegare pe cei cars se vort.
pocai, si se vora intorce din retacirea lora, imbratisindt. cu inima
curats supunerea loru d e Raielle.
Apoi, indreptandu-ne cuventuld. catre Arhieria to in parte,
qicema ca, daca nu vet urma povetelor ce lntru duhulu sfanta
iti scrim bisericeste prin aceasta; data nu vei arata prin fapta,
silinta i staruinta pentru rissipirea uneltirilorU, pentru infranarea
abuzurilord si a neoranduelelort, pentru intOrcerea cellord
ratacitl, pentru urmarirea pi resbunarea directs si indirect&
a celortt cari vor starui in cugetele de resvratire ; daca
nu te vei uni in cugeta cu Biserica; inteund cuventd., daca
prin veri-ce chipa te vei inpotrivi contra puternicei Imperatii,
obsteasca nostrs facatore de bine, te averna poprita de la veri-ce
lucrare arhiereasca, pi prin daruld sfantului Dulra, caclutd din
rang-ul arhieriei, pi scosu din sinula cellord sfinte, desbracata
de darul dumnecleesca, vinovata focului vecinica, ca pre
unult ce ai allesd pi ai preferita peirea neamului nostru.
Asa dar, iubiti frai, desteptati-ve, pentru Dumnecied.; lucrap
dupe cum Biserica ye indeamna; caci not asteptama CAM
mai In grab fericita indeplinire acestora scrise; ca si darullui
Dumnecleu pi nemarginita lui mils se fie cu voi tote. ')
182 1, Martie.
S'a iscalita soborniceste pre sf. pristolu, de catre smerenia
nostra si a prea fericirel selle, si de toot sfintii Arhieret:
Alla Tarigradului, Grigorie. Alla Tessaloniculul, Iosifa.
Allu Ierusalimulul, Policarpa Alla Tarnovului, Ioanikie.
Alla Kessarief, Ionikie. Alla Adrianopolei, Doroteit.
Alla Eracliei, Meletie. Alla Brussel, Meletie.
Alla Kiziculut, Costandie. Allit Dimotihului, Callinicu.
Alla Nicomediet, Atanasie. Ally. Anghirei, Atanasie.
Allu Nikei, Meletie. Alla Nacsei, Grigorie.
Alla Halchedoniei, Grigorie Alla Sifnului, Callinicu.
si Meletie. Alla Fanarulut pi Farsalelora,
Alla Derconei, Grigorie. Damaskin, s. c. 1
') Fotino, pag. 82-88. Vecji §i Dtrzenu, Trompetta No. 66o 661.
1i

I12
ota o. 1_,I.
Scrisorea lui Calimaht catre Boierii Divanulul Domnescil contra
lui Ip silanti.
Prea osfintite si de Dumnedeu allesa sfinte Mitropolita alit
errel Valahiel, Kir Dionisie; iubitorilora de Dumnedeu Episcopi
; cinstiti si de bumf neamt boieri at Domnesculut nostru
Divans. alh). Ungro-Vlahiet; dregatori si ori ce alti slujbast
vett fi prin judete, cu sever§irl de deossebite slujbe, si top cei
ce locuiti in domnesca nostra terra, sanatate!
I iinda-ca improtiva tutoril pravilelorli si improtiva bunelort
ractaturl ce suntil intre Inalta POrta. Ottomanicesca si Imperatia
Russiei, unt Alexandru Ipsilanti, trecendt in terra Moldovel,
a> indrasnita cu indrasnela necuviinciosa si nelegiuita
sa publicarisesca cuvinte resvratitere, ridicandtt Impotriva sta.paniril
pre locuitoril ce se umbresca sub accoperementula prea
puternicel §i noua hranitdrei imperatif, impra.stiinda defaimatore
cuvinte de clefterie, §i numinda pre sine Otcarmuitoru
neamului; si pre langa altele, prin scrisorile lui cele resvratitdre
ce at. semanatil prin locuri, ca sa saga pre supu§ii locuitorl
din datoria lord, §i sa traga pre multi catre elhi din
aces nesocotiti, fagaduind si ajutoruhl osta§ilorft Russiet, lucru
necunoscutti, nepriimita si cu totula nesuferitli Curti! Russil,
ce este prietina inaltet Port!, precum §i Escelenta sa Ministru
Curti' din Tarigradu aii facuttl cunoscutt in deobste, numindt
resvratitori si improtivitorl pre Ipsilanti si pre eel cu ells,
cerenda din partea Curti! selle de la inalta Porta ca sa puie
in lucrare celle mai mar! mijlociri si osta,sesci chipurl spre a
'i birui, si a '1 pedepsi dupe dreptate, ataa pre acestia chb.).
§i pre aceia can vre ua odiniera s'at impart4itA din aceste
fapte nelegiuite§i nesocotite. Pentru acesta si nol, dupe datoria
obladuiril ce avernti catre scaunul terrel acestia, cu care ne
am Insarcinat, scriinda acesta domnesca a nostra carte, §i
facenda cunoscuta acesta tutoru!, cellorti ce se afla cu locuinta
in domnesca nestra. terra Ungro-valahia, numim resvratitori si
impotrivitorl tutor cellora mai marl puteri alle Europe!, ce
suntil prietene cu prea puternica nostra imperatie, §i nesupu§I
hranitorel nestre stapa.niri, pre acesta tulburator de norodu,
si pre parta§it din urmarile lord;
ca deosibit de urgia si mania
dumnedeesca, in care pre drepta ati caclutil vinovati acestia,
din pricina ridicaril lord impotriva stapanirii, dupe patriarchil

Ix3
ceri si sobornicesci mars blesteinurl si lepadari de biserica.
ce s'au trimisu acolo, sintt nelegiuitt
dusmani ai nemurilorix
si de Dumneclen. osanditi. ')
(Urmesa. semna.tura lui Callimah).
Nota, No. 1_411.
Articoli din diferita tratita ci haticerifuri; privitore la Greci, la
Seed ci la Romani, de la 1774-1321.
in ceea ce privesce pe Grecii din .Archipela, si in genere pe
chrestinii din Turcia:
Prin art. i din tratatula de la Cainardgi, se da amnistie general&
tuturortt cellor de an participate cu. Rusii in resbelula
de la 177o contra Turcilort.
Tutu prin acelln. articoln. s'aa liberat cei duprin Inchisori
si duprin galere, precum Armeni, Albanesi si Greci din Rumelia
si din Moreea.
Celloru esilati s'ae dat dreptulu a se inturna in patria ion;
si ii s'au restituit averile confiscate.
Prin art: 4, Russia putea zidi in Pera na biserica ortodocsa,
sub pi-otectiunea sa.
Prin art. 7, Part'a se angaja formalu a protege religia chre-
stina §i bisericile acestui culta din tote imperiula turn.
Prin art. 17, locuitorii din Archipel nu erat suparati in esersiciula
cultului chrestinn; se respecta bisericile lore; se scutiat
de tribute pentru tree am; si avert facultatea a emigra,
reg-ulandu'si affacerile in termeml d'unu arse.
Prin tratatult. din Iasi (1791) art. 1, se da amnistie general.,
si se .confirma art. 2 din tratatula de la Cainardgi.
Iar prin art. 8, se restituia fara rescumparare prisonierii,
cei mai multi Greci din Pelopones si Insular!.
Prin art. 2 ale tratatului de la Bucuresci se da amnistie ;
prin art. 3 se confirma clausele din tractatele precedente; prin
art. 7, se accorda facultatea de stremutare a chrestinilora dupa
marginea stariga a* Prutului si a Dunarii, In locurile cedate, din
1). Memoriult lui DArzenu. Trompetta" No. 661. Data acestui actt urm6s1
si fie aceea0 ea la actulA Patriarimlui, emanand din aceea0 sorginte, §i sosite
in b.cellapl cape.
8

114
preuna cu familiile si cu averile lore, in termentt de 18 luni
putendt lua cu densit tott ce posseda' in statult turcesct.
In privinta Serbilort
Prin tratatult de la Bucuresci, (art. 8) se da amnistie general&
celloni ce participassera in Tesbellt contra Turcilort;
se assigura contra jafurilor §i crudimeloni Turcilort locuitoril
din cetatile ocupate de Tura; li se accorda avantagele de cari
se bucurat crescinii din Arhipel, cum si libertatea administratiunii
interiOre; si se regula in fine quantum si modulo. per
ceperil tributului.
In privinta Romgnilor :
Prin tratatult de la Cainardgi, (art: 16) se accorda amnistie;
se restituiat mosiile ce apartineat Mona inchinate, usurpate
de Greci; li se da facultatea d'a emigra; Turcia renunta
la pretentiuni esorbitante, relative la compturi vechi; se scutiat
de imposite pentru clout ani; se fixa quantum si modulo de
perceptiune al impositelort; se confirmat privilegiile de cari
s'at. bucuratt. sub Mohamet II; aveat facultatea sa aiba, aghenti
la Porta, pusi sub scutult dreptului gintilor, ,s1 cu tnsarcinare
d'a apara interesele Romanilort; in fine Russia avea dreptult
de intervenire §i
mustrare in favorea Romanilort pe langa
Inalta Porta.
Prin art. 4 din tratatult. din Iasi, se restituia Bessarabia, si
se confirma stipulatiile din tratatult. de la Cainardgi iar _prin
art. 8, se restituia prisonierit. Prin trel hattiserifuri ce urmara
acellui tratat, se confirmat mai multe privilegii; si se adaogat
altele, fixandu-se la 7 ant durata Domniei.
In fine, prin art. 5 din tratatult din Bucuresci, sa, confirmat
stipulatiile din tratatele precedente; se scutiat Romania pentru
2 an! de imposite; se fixa termenult de 18 luni pentru cei
ce art fi voita sa, emigrese; si se reducea tributult Moldovenilort
in proportie cu territoriult remast in possessiunea lort.
Nota No. LAME.
Nota Consuluini runt Pini °Atm Caimacamia terra Romanopf,
Sub-scrisulu, generalicesct consult alit Maririi Sale imparateci
a tutort Russielort, a luatti scire despre 'incetarea din
vieta a Mariei Sale Domnulut terrei Romanesci, Alexandru
Voda. Sutu; si fiindti ca Domnult. nu mai dainesce, orinduela
trebilort ar fi cerutt ca obscea boerilort. sa is frtnele obla-

I 1 5
duirif in mana, deca repausatulu intru fericire pre tnaltatula
Domna n'ar fi preintempinatn imprejurarea, infiintanda inteunn
timpu, pre cand i§i avea mintile intregf, si era in dreptula set,
unit comiteta vremelnicescu de obladuire, alcatuita de Prea
Santia sea parintele Mitropolitulu, i de pre cinstitii boiari,
banula Brancovenu, banula Cretulescu, banult Ghica, banula
Vacarescu, hale vistiera Grigorie Filipescu, 1i marele postelnicu
Rizu; adica um). Comitett. caruia a §i lasatn ton. stapa.nirea
ce intocmirea lui pate sa aiba. Acesta orinduela, din porunca
Marii Selle, s'a facutu cunoscuta generalicescului consulattt
printr'ua nota scrisa de la 15 alle curgetorei luni ; si
subscrisult1 a recunoscuta pravilnicia el, ysi a laudat'o ca bitelepta
si mantuitare. Sub-scrisult nu se indoece catu de pucinn
ca cinstitele madulare alle sust-disuluf comitett, care
asta.-di s'a intocmita ca Comiteta de obladuire in urma incetarif
din vieta a Domnuluf, vonu recunasce povara slujbet, ce
a fosttt chemati sa, indeplinesca; si ca dreptatea, intelepciunea
§i cumpatarea vont domni in sfaturile lora obsce§cf, pentru
fie-ce lucru privitora la savir§irea nizamurilorn in fiinta, §i la
tinerea bunel orinduele §i a lin4cef obscecf, singurulu scopa
ce e datora Comitetula sa privighede, §i care a facuta sa se
nasca infiintarea lui. Comitetult sa '§f padesca datoriile cu scumpatate,
1i
sa nu sa intinda cu drepturile peste hotarele marginite
de stapinirea privilegieloru, ce se cuvint cu osebire numai
la obrazula Domnitorului ; va purcede la fapte cari von).
da dovedi destoinice de increderea ce repausatubl prea tnaltatula
Domna a pust in fie-care din aceste madulare, §i care
le vortt face sa dobindesca multumire din partea inaltef Porte
§i. a Curti' ocrotitore, si ob§cesca recunocinta; dera pre la.nga.
aceste sfaturi, care ye poyatuece iubirea parintesca ce Marirea
Sea imperatult a marturit'o neprecurmata catre nemult
dakicescu, care se bucura de ocrotirea sa priinciosa, sub-scrisul
cun4ce de datoria sa a incunociinta, ca din indatorirea slujbet
selle, ca face pre cinstitele madulare alle Comitetului de obladuire,
in deoloce §i in deosebf, resdundetore pentru veri-ce vatamare
s'ara intimpla obiceiurilorn §i orinduelilora in fiinta ; precum
si de lin*ea ob§cit, pang cand vre ua alta hotarire ar veni
mai de sus spre a face sa incetede insarcinarile Dumne-vostra." 1)
(Urme4a semnatura). 19 Ianuarie 1821.
Dlrzenuln, op. cit. jrompetta No. 648.
8*

116
Nota. No. LAW.
Do la Ocarmuitoril Domnief Tore! Romanesci catre cinstita agenO.cs
a Russial.
Nota cinstitet aghentit, de la r 9 ale lui Ghenarie trecuta scrisa,
cu cinste amt. priimita; §i la intrebarea ce ni se face ca sa
damn ua sciinta pentru eel ce s'ail ivita cu arme in mans, superanda
olotesca liniscire a Valachiei eel mid, §i ce mesuri
s'a push in kcrare spre obtesca sicuranta, respundem Cinstitet
Aghentit: qu6 un Teodor Vladimirescu, care, in vremea
trecutet resmirice, a fosta in slujba osta§asca, sub numire de
ofigera, insocindu-se §i cu una Dimitrie Machedonschi, officera
rust, indata que '§1 a data sfir§itu repausatula Domna Alex.
,;'ut-u v. v., incardoOndu-se §i cu altii, au. e§i-ta din Bucuresci; si
apucanda drumula tota prin polele muntilort, atx ajunsu la
Targula-Jiulut, sud Gorja, Vineri sera, la 21 ale trecutulut Genarie,
facendu-se tota suita lora la No. 40; de aid §i pans a
colo pe drumul n'all superatt pe nimeni, nisi ate pagubita; iar
acolo, inteacea sera sosinda, ate copfnsu fares veste pe cluceru
C. Otetele§enu, ispravnicult, §i '1a-ate ridicat, clicendu2i
ca, dupe ce von prinde §i pe tovara§ult sea, atunci iii von.).
.rata Si poruncele ce ail; pe tovara§ul lui insa n'all pututti
sa-la prinda, fiind-ca lipsea in alle judetului, dupe trebuinta;
iar pe OteteleOnu, tota inteacea nOpte, ltandu-lu cu dan§ii,
s'ail dusu dela all inchist in Monastirea Tismana ; de acolo
trecanda Teodor in invecinatula judetil alu Mehedintului, all fa.cuta
yiscrisa publicatiele sele, chiema.nd norodul sa se unesca
alcu dansula, fagaduindu-'i sloboq.enie de sub suppunerea Domnilort
§'a Boeriloril. Dupe insciintarile que ama priimita pans
acum de la Dregatorit Valachiei cei mici, nici ua superare sea
vre ua paguba n'all
facut aceia nimenui; §i se afla cu totil inchisi
in numita Monastire a Tismanei, mai sporindu-'§i numerula
6menilortl.
Not, dupe datorie, indata ama pusa in lucrare tote cuviincins'ele
mijloce, atata pentru a le taia tots chinonia ce se silesca
a avea, cat §i pentru a le zadarnici cugetele lora, §i
a-'l risipi cu totula.
Intru aceste ingrijiri aflandu-ne, nu lipsim a face §tiuta Cinstitet
K. K. Aghentit').
(Unne45. semnaturile Caimacanilor1i. 18zi, Febr. I.
') Condica No. 96 din Archiva Stat. pag. 201.

- I I 7
1Nota, No. LA-V.
Dopeca 1ui Capodistria catre consulult
Pith.
Ministerulht a aratatt Imperatului raporturile Dumitale pana
la data de to Februarie. Majestatea Sa Imperiala a primitt
tott atunci si petitia ce factiosii din Valachia atl cuteciatt se 't
adresese in numele pop orului Romani), insocita de ua. copie
dupe petitia adressata. Marelui Signiort. Notele ce ne comunicati,
ysi impregiurarile in care s'a ivitt insurectia din Romania
mica, caracterisa indestult natura pi tendinta acestui evenimentt.
deplorabilt.
Observamt in acesta ua fimesta asemenare cu evenimentele
ce att pravalitt Spania in cariera sangeranda, a revolutiilort,
si care atragt in acestt minuta asupra regatului ambelort
Sicilia nenorocirile nedespartite de seriosele ara.suri represive,
1i pote chiartt flagelult. resbelului.
In Valachia, ca la Madrid, la Lisabona si la Neapole, ua
mana de soldati a inceputt desordinele, impingendtl terra in
anarhia. Aci, ca acolo, revolutionarii s'at incercatt a pune
mana pe putere, si a essecuta planurile lord de resturnare, sub
masca respectului profunda catre autoritatea suveranar si a increderei
fara margin! in justitia sa. In fine, in terrile orientale,
ca in cele done Penin.sule din sudult. Europe!, inamicii pacii si
ai ordinei, urmandt aceeasi linie de conduita, profanesa tottt
ce e mai sacru inteua. societate: credinta juramantului; sustine
in publict ca scopult lora este a protege proprietatea
si a assigura linistea locuitorilort duprin orase si sate ; coloeandt
cu aceste preteste criminalele lord cugete, ratacesca
poporulu, cutezandt totuhi, ca se domine totulU. Puterile aliate
suntu decise a nu transige de loct cu dansii, si a se oppune
la progresele reului cu tote mijlacele de care dispunt.
Mai cu serna pentru statele imperiulu! Otomant, e periculosa
contagiunea nenorocirilort ce bantue astach Spania si Italia.
Catastrofele ce potl educe, de se vortt implini, vort lasa
lumii in mostenire lungi resbaie si nenoroeiri.
Din acesttl punt.). de vedere considerand simptomele ingrijitore
ce s'at manifestatt In Romania-mica, Imperptult a fostt
satisfacuttl pe deplinu, aflandt. conduita Domniel-tale, in aceste
impregiurari critice, atatt catre Divanult Valachiei, curnt si
catre omulti care este agintele principalt alt insurecciunil ; a

I18
fosttt In tote conforma cu maximele politice de la care Majestatea
sa imperiala nu se va departa nict odata.
'It at Imp linitt datoria, d-le, somandt pe acelt individt a se
presinta inaintea Consulatului Russiet; si fiind-ca ellt a refusat
a se presinta, clandu pe faca nisce projecte pe care le
condamna i religia tratatelor si lealitatea politicei nostre, ye
autorisam a declara Vladimiresculut ca se degrada din rangul
de locotenent, si ca nu mai are vote a purta ordinul Vladimir,
cu care l'a omoratt. Russia. I vet spune Inca ca nu mai pote
spera in viitoriu la protectia Majestatii selle imperiale. Vet
spune si Divanulut ca Imperatul nu gasesce destul de temeinice
motivele ce l'au silittt a nu intrebuinta mesurile celle
mat aspre contra tulburatorilor ; si
deca mijlocele de care
dispune nu erat Indestulatore, trebuia se cera Indata ajutorul
Pasit de la Vidin, care se §i offerise a i 'lu da. Esitarea
sa inspira u& justa neincredere guvernului turcesct, ale aria
ostirl pot/ singure se nabusesca revolta ; mat alles ca slabiciunea
boierilor a avut de efect a Incuragia revolta, Indoind energia
i confirmand sperantele capilor ei. In comunicarile oficiale
ce at facut boierilor in privinta acesta, at observat cu scrupulositate
marginile ce tractatele dictecla in acesta Impregiurare.
Imperatul to approba; dar doresce ca, conservand aceeasi
attitudine, se put tote silintele a decide pe Caimacamii Domnului
Calimach se cera cu staruinta de la Inaltimea sa se vie
fara intarcliere a occupa postul eminent ce-'i s'a Incredintatu.
Fiind-ca tulburarile din Valahia an inceputn indata dupe
mortea Domnulut Sutu, se spera ca sosirea Domnulut Calimah
va intruni pe boieri, cart, Impinsi de interese de partid, n'at
fost destul de units spre a sugruma revolta prin propriele for
forte, fara a alerga acum la ajutorul strein. Ne place Inca
a crede ca., parasind Constantinopolu, cu scopul de a pacifica
si a administra Valahia, Domnul Calimah va Intrebuinta tOta
puterea ysi influinta sa pentru implinirea acestei indoite missiuni,
cu graba si cu succest.
Deca, Inainte de a sosi printul Calimach, revolta va lua
proportium mat mart, Domnia-ta vet indemna pe Caimacami
a cere fara Intarcliere ajutorul ostirilor turcesci, facend sa se
restabilese linistea in terra Inteunt mod durabilt.
Intr'ua epoca de crisa, pe care ret-cugetatorit din tote
partile Europa se silesct a o face generala, cea d'antait si

119
essentials datorie a aghentilor imperatorelut din streinatate este
a face se triumfe adeverul: adica, ca Majestatea sa imperiala
desapproba tot d'auna si pretutindeni funestele projecte alle
cellor ce se Incerca a semana discordia, si a app. rescole.
Prin urmare, vet face cunoscut tuturor ca Imperatul desapproba,
in mod solemnel, tot ce s'a facut In Valachia. 'Si vet
declara ca e hotaritt, In unire cu alliatii set, a combate revolutia,
care usurp& puterea legala ; si acelleast mesuri va lua
si pentru Principate, cu singurul scop de a mentine credinta
tractatelor esistinte intre celle doue imperiurt.
Te vet sili a convinge despre acesta pe capit clerulut, pe
boiert, pe proprietari, si pre comerciantii cet 'mat influintt prin
averea si consideratia for socials. Prin acesta se vor desminti
sgomotele ne-adeverate prin care aghentii obscurt at revolutionarilor
se silesct a retaci multimea.
Probele ce at dat despre talentele Si esactitatea Domniei-tale,
de a implini ordinile imperatorelui, ne facll a nu ne indoi Ca,
in aceste Impregiurari atatn de grave, vet sci a justifica increderea
cu care to onoresa. Majestatea sa imperials.
Februarie 1821.
Asteptam cu nerabdare raporturile ulteriore ce ne vest
adressa 1). Capodistria.
Nota, No. "ANTI.
t ota consulului russii ca respunst la nota Boierilor Caimacami
dela 2 Febr. 1821.
Subscrisul, consul generalicesct ant). Mariei selle Imperatulut
tuturor Russielor, a priimit 41 nota ce i s'a trimist cu cinste
de catre obstesca adunare a clerulut si a boierilor, prin care,
aratand primejdia ce ameninta terra cu urmarea resvratirii
lui Vladimirescu, cer Invoirea generalicescului consulat pentru
a se mijloci trimiterea unui ajutor de ostire puternica din
partea Pasilor, din cetatile dupre lino Dunare, pentru asecarea
bunet orenduele ,Si paqa obstestei sig-urante. Ca sa se Incuviintese
der& propunerea adunarit, este de neaperata trebuin %a a se
cerceta: 1. dem acesta urmare este ertata de tractatele ce
se afla Incheiate intre Inalta Porta. si Curtea Russii; 2-lea
') Prokeseh-Osten op. cit. vol. III, pag. 58-60.

120 ---
deca e neaperat ceruta de primejdia ce se vorbesce in nota
mai sus Miss.. Cea d'anteiil se desluseSce din intelesul si din
coprinsul hatiserifului de la 18d2, care chec).asuesce terrile
arne'ndoue improtiva on caril calcari de hotare; iara cea de
al duoillea propunere este un lucru pre care trebue
hotaresca obstesca adunare a clerului si a boierilor, care
asta-411 numal .ea singura pote bre-cum sa cunasca. cu dta
lamurirea ce se cuvine, si dupe trepta primejdiel care ameninta.
terrile, precum si tote mijlocele ce le ar putea intrebuinta
spre incetarea acestel stars, fara ca sa allerge la ajutoruhl
materialicescil al puterii suzerane. Cu On, gassirea cu calle
a acestor netagaduite articole, subscrisul nu se inlaturesa ; ci
priimesce ca intelesul ossebitului articol din hatiserifil pote
de ua cam data sa remaie neaternat ; dera inteua imprejurare
deosebita, candil ad. ca. siguranta terrei este .amenintata de
ua primejdie mare, si dupe ce stapanirea a intrebuintat tote
mijlocele localnice spre a o inlatura. Pre cat se intelege din
aratarea numitei note a boierilor, imprejurare de fata se
arata asta-41, si se marturesce cu cuvinte incredintatore ; deci
si subscrisul nu se improtivesce; ci priimesce mijlocult pre
care a4unarea ilu privesce ca singurul chip de mantuire,
cu urmarile caruia sa se insarcinecle densa.. Cu tote acestea
subscrisul se vede snit, de si cu mare mahnire sufletesca, sa
faca awl acesta bagare de sema, istoricesca, i fara a inriuri
asupra hotarirelor de acum alle adunarii: ca, deta s'ar fi intrebuintat
mai putine zavistii, si mai putina intarcliere in chibcluirile
selle pcntru trebile obstesci, cum si mai mult preget, si mai
multa strasnicie la punerea in lucrare a mijlOcelor ce a gasit
cu calle pana acum, spre incetarea resvratiril, pote ca ar fi
fost de prisos acum a allerga la mijlocele celle dupe urma ').
Februariu.
1Nota No. LviCr.
Nota Divanului turcesct catre anthaaadorii .Russiei ci Prussiei,
relativa la masurele cello aspre luate de POrta. contra Eterictilort
qi .Romanilort.
Dupa ce mentioneasa de. insurectia Grecilor si de cruclimele
esercitate de el asupra Tiirrilor, cum si de avertismentele ce
') Memoriula Jul Darzenn Trompetto No. 651.
sa.-'1u
si

121
le-a dat fara folos, silindu-se prin acesta a scusa crudimele
Turcilor, apoi, in ceea ce privesce Principatele, Nota acesta
se esprima astfelt:
77Pentru mamlecaturele ') Moldavia si Valachia, cugetul
Portia este tot cella de mai 'nainte, d'a salva aceste doue terra
din mainele rebellilor, pentru care sfarsitt 1st da tote silingele
a departa pericolul rebelliunii pentru tot d'auna din acelle
terri, fiind incredintata Porta ca asemenea neoranduele pota
reincepe cu inlesnire ; Porta der declare. francamente ca va
numi Domn in Principate, la timpul cand se va incredinta ca
pacea si ordinea sunt deplin assigurate acolo ; de si crede ca
n'ar fi politica a mat mantine statu-quo in acelle doue terra.
Porta a trimisil firman catre capul ostirilor, catre Caimacami
si zabeti, ordonandu-le cu severitate a anunga tuturor misericordia
Suzeranulut ; si-at invita se. reintre in terra toti. locuitoril
(raelele) cars Inca de la inceputul revolutiunii all parasit terra,
Si din cart cel mai multi nu s'a.ii mai intorsa, assig-urandu-le
linistea la intercerea lor, si
restabilindu'l in possessiunile lor.
Acelle ordine saa firmanurt mat contineat si acesta: ca atat
strangerea impositelor, cum si celle-l-alte privilegiuri dupe
drepturile vechi alle terrei, all a se regula dupe venirea Domnilor
; tar pane. atunci terra se va carmui de Caimacami. Russia
urmeasa a contribui si ea la starpirea reului, inapoind pe
fugarit adepostiti in sinul et, dupe. cum s'a mentionat si in
ultima nota catre represiritantul sell; cu modul acesta s'ar da
Portii garantii pe viitor despre linistea acellor terra, cand
Porta va fi gata atunci a numi si Domni in Principate. Acosta
ar fi ua proba de amicitie, si de incetare de on -ce
fel de neintellegeri intre ambele Curti 2). 6 Decembre 1821.
Nota No
Proolamatia lui Tudor
catre tog d -lori cinsti it boieri, catre tai negutetori, ysi catre top
locuitorii din or4ulei Bucureqc1, atdtii eel de lock catu fi eel streini,
call locuescu acolo.
Fratilor Omen!! stilt ca ye este audit si cunoscut cererea
ce face tot norodul terrel Romanescl (cella de Dumnedea
I)
Provinciile.
Prokesch. op. cit.

1 2 2
paditn) pentru drepta4ile celle folositdre la tota obstea, care
dreptati din vechime le avem mild harazita dela prea puternica
Imparatie, stapanitorea nostra ; iar de la o vreme Incoce, din
pricina unirii pa.mantenilor boieri cu cei dupa vremi
trimiysi
Domni, cu totul s'an inghititu s'an stricat, avendu-le =mai
pentru folosul lor, , precum prea bine Ire este tiut; Si nici
acum mai sus numitii nu voescn a tmplini cererea pentru
slobodirea dreptatilor. De aceea teta adunarea norodului, care
este pana acum peste sei-spre-dece mil, dupe ce all coprinsil
tote cinci judetele peste Oltu, apoi trecand Oltul au cuprins
si liana la Pitesti si Rusii de vede ; iar ua arripa de ua suma
mare de omen s'au pornit pe sub pOla muntelui, cars au sa
mearga pana la Focseani; iar adunarea cea mare asta-di au
ajunsa la Bolintin, dintre cars ua suma s'a trimis la marginea
orasului catre Cotroceni, si ua suma la Ciorogarla domnesca,
carii tots trag drept la Bucuresci, unde este ca sa se addune
tot& terra, cu mic cu mare ; si acolo au sa astepte pana cand
vor sosi trimisii, omeni credinciosi ai prea puternicii imparatii,
ca sa cercetese jalnica for stare, si sa le faca dreptate
oranduiala. buna. Pentru care pornire, Inca dela opt able
urmatorei, v'am Insciincat, ca pe de oparte, sa2m1 trimi eti din
tote isnafurile ate un om cu adeverinca inscris , spre Incredintare
; si nisi ua urmare vecln ca nu 41 facut ; ci fiind-ca
acum, cu mila si ajutorul prea bunului Dumnedet, am sositt
la marginile orasului, iarasi, dupa datoria crestineasca, ye fac
cunoscut catre toti, nllci ySl marl, parte bisericeasca si mireneasca,
veri de ce neam si lege va fi ; si parinteste ye sfatuesc,
ca in grab sa'mi dati respuns inscris, iscalit de tate isnafurile,
si de tots, midi si marl, precum $i de tote osta0 cap ye aflati
In Bucuresci, si ye hraniti dinteacesta terra ; ca sa stim de
void binele de obste, sail nu. Cad on -care va fi la un glas
si Intr'ua unire cu crestinescul norod, ce este pornit numai pentru
dreptate, acella se va numi patriot; iar verl-care se va improtivi
binelui obstesct, acella ca un vrajmasu se va socoti.
Sa §titl §i acesta, pentru care ye $i Incredintam, ca tots cati
se vor uni cu obstescul norod, vor fi intocmai urmatori cu dan-
sul, nici de cum nu vor remanea cnci, sail boier sat ostas, sail
veri-cine va fi; iar care improtiva va urma, in viaca se va cai
821 Martie 16. Theodor.
9
Originalulu acester proclamaliunl, cu senanatura lui Tudor, flu possed5. D.
Bolliac.
t).

- 123
IN ota 1No. LIX.
Dia logt intro Tudor 91 Ilarion, relativt la Boierli pe earl
Tudor voia OA tale.
Dupa ua lunga convorbire relativa la miscare, Ilarion addusse
vorba despre Boierii divaniti, de care Tudor se plangea.
At fugit multi boieri, Arhon Slugere, de frica dumitale :
cad s'a respandit vorba ca o se-'i tat.
I voila scurta d'ua palma, pe cati sunt boieri divaniti,
respunse Tudor seriost ; i voila umplea apoi cu paie, si 'i volt
trimite plocon din partea terrii la Curdle imperatesci, unde
or se fie negresit puss la, Muzet ; cad acollo e locul tor, langa
hiarele selbatece.
Nu vei face acesta, Arhon Slugert, observa Ilarion cu
seriositate.
.Si cine me pate opri? intreba Tudor, incruntand sprincena.
Chiar interesul terrei.
Interesul Orli este ca sa scap terra de aces Balauri, cars
at sugt sangele norodului, in unire cu Grecii, mai mutt d'ua
suta de ant.
Cu acesta vei da pricina vrajmasilort d-telle si at
terrei ca sa to inegresca in ochii Turcilor si ai Muscalilort,
luandu-te dreptt zavergit; i nu -i vet ajunge scopult pentru
care to -af sculatt; vei baga terra in robie, si terra va remanea
iar pe maim, Grecilor. Apoi omul nu pote invia ua
musca, dar mi-te un om ! 5i scriptura slice : cine scote sabia,
de sabie va muri. Ce a folosit Francesilor, in revolutia de
la 1789, ca au omoritt atatia boieri marl d'ai for ? cad ati
e§it din sangele cellor taiati alts ciocoi mat indraciti ; in sfirsit
mortea boierilor va incuragia pe Panduri, cars pentru plesca
vor incepe se taie si ei la boieri, in drepta si in stanga ; si
dupe pilda tor, Arnautii si Grecii vor indoi cruclimile ce fact ;
si datoria d-tale este se impiedici jafurile si ommorurile acestor
zaverg-ii, cars at baga spaima in bietil locuitori.
Dar trebuescu pilde pentru urmasi respunse Tudor
aprins, plimblanduse prin camera sa, pe ginduri.
Assemenea pilde fact unei Orri mai multu reu de catt
bine. Ciocoii trebuescu ommoriti politicesce, iara nu trupesce.
E mai grea mortea pentru et, cand se vor vedea fara privilegii
si fara slujbe, si smeriti inaintea boierilor celor mid, cart se
vor urea pe scaunele for in Divan, in adunare si in slujbele
celle marl.

124
Nu traiin not se vedem acesta; tot Grangurii cei Marl
vor fi in capul bucatelor; de aceea trebue omoriti, ca in locul
for se vie Romani patriots; ua bresla nuoa de boieri patriot'.
Me tern se nu cadem din 'act). In putt ; §i ratacirea cea
din urma se nu fie mai rea de cat cea d'anteiu.
Dar bine, popo, at uitat ce ati facut acesti Balaurt §i
terrii §1 noue tuturor ? Ai uitat judecatile, i alle melle .Si alle
bietilor sateM, pe cari le-am perdut din pricina for ? Nu m'au
indemnat ei ore, i prin graiu §i prin scrisu, ca se me ridicu
cu pandurii mei pentru ca se scapam terra de liftele streine?
tiSi apoi nu tot ei me faceau tater, in tote poruncile for
catra ispravnict, in tote proclamatiile for catre t6rra, §i in tote
plangerile for catre PaV catre Callimah, catre Sultanul §i
catre Imperatul Russiei?
Erau silks, Arhon Sluger, ca se lucrede astfel, pentru
ca se nu se deoche in ochit Turcilor §i ai Muscalilor ; caci d-ta
bine scii, ca revolutiile nu le faca cei ca d'alte el, ci cei ca
d'alte voi; apoi daca esci hotaritt se tat pe boieri ca te-at
necinstitt, si ca ate tnmisu Oste ca se te ommere, atunct cata
se me tat si pe mine; ca si et am iscalitil multe hartit Impotriva
d-talle, alaturi cu ei.
E! daca n'ai fi cine esti, n'ai grija ca nu te ast1 cruta;
dar pe langa cats -va berbeci grass, am se taift §i cari -va taps.
Se nu-mi ai blagoslovenia daca vet face una c'acesta.
De cate-ori mat ascultatu, nu te at caitt.; asculta-me si acum,
ca nu gresesti. Apoi boierit cei mai Sndaratnici , cari pote
merita seii tat, aU. sters'o la sanetosa; cei ce au remasft puteaft
se fuga i ei, ca cei ce au dositu; §i daca au remasu, este
ca le pare bine in sufletul for de ceea ce s'a facut; §i multu
ajutor 'ti-an dat pe sub mana ; §i
Inca: de mare folosa potty
se-'ti fie; cari et vor se prinda serpele cu mana altuia, fund
ca sunt fricosi; dar adeveratii boieri pamanteni sunt patriot'.
Apoi, te Intrebu: drept este ca unit se scape, cet mai vinovati
pOte, si altii se fie taiati, cet patriot'?
Cei ce ati scapat cu fuga, norocul for a fost. Ciobanul,.
cand are se faca praznich, n'allege berbecele din turma: 11U.
is din gramada.
Arhon Sluger, te-am cunoscut tot d'auna om cu minte,
care nu fact nimicu fara a te gindi; g-b.'ndeste-te matura la
urmarile acestei fapte nesabuite, care, de o vet saversi, cornpromitarisesti
tota lucrarea ce ai inceput; §i vom remanea

125
de sigur tar pe mana Grecilor. Dupe parerea mea, esti mai
castigat daca i vet inchide pe boierii cart atl remasu, si i vet
pune se iscalesca tote hartiile celle de folostt obstesct; cu
chipul acesta cererile d-tale catre norod vor avea mai multa
greutate; iara pe de alta, vedenduse compromitarisiti, vor fi
siliti se sprijine cu tarie drepturile territ pentru care te-at
sculat; si cand vor sosi trimisit de la Pert& ca se se lucredintecle
despre plangerile norodulut, sprijinul boierilor inteacesta
itt va fi de mare folos; cad, de ! tot et sunt stilpii territ ;
si in ochii cellor doue Curd, glasul for va fi mat lesne ascultat
de cat al nostru. Scit cat tint sunt de uriti ciocoit, in catt,
de asi1 putea, 't a§11 stinge pe tott dupe fata pamentului; si
nu et1 to -ast. opri ca se't scurtecli pe tot! pe sub barba; dar,
in imprejurarile de faca, nu e politic a face acesta. Fa-p
anteitl treba cu densit, si apoi ne vom mai chibzui.
Bine, pogo, te ascultu; dar sunt legat de Arhieret; cad
am facut jurament cu Archieret ca se tail! macar 12 din cet
cu barba (protipendata), ca pilda pentru indreptarea reului si
pentru urmast.
Dar nu sunt si et Archieret ? Si ceva mat mult de cat
Archieret ; te void deslega et. de jurament ; cad scristt este:
putere aveti a lega si a deslega, in numele lut Isus Christos,
fiult. lui Dumnedet.
A ! popo I clisse Tudor oftand. Al se dai sema inaintea
lut Dumnedet ca nu m'at lasat se tait cats -va caint de ciocoi,
cart 'st au dat cestele cu lupit de Greet, si at deciuit biata
turma a norodulut mai multt de I oo de ant.
Fie peccatul met ! respunse Ilarion, vesel ca a pututt
reusi a Int6rce pe Tudor de la ua fapta, care ar fi compromis
miscarea. Volt1 da et1 sema inaintea lut Dumnedet ! 0 ian in
sufletul mei). acesta.
Aide, deslega-me de juram.enta. ; si fit to respundatoril
inaintea territ, daca va esi altfel ; dar, tine minte, ca lupul iii
lepada perul, nu si naravul; §i vet vedea ce vor face canii
astia dupe mei-tea mea:"
Ilarion chema pe gramaticul sea din cee-l-alta camera cu
patrafirul si cu cartea ; si dupe ce pusse patrafirul de gitt,
si citi rugaciunea de iertare, apoi dette lut Tudor bine-cuventarea
sa archieresca..
In diva aceea, boierii, adunati la Brancovenu, astept-at tremurandu
resultatul missiunit lui Ilarion. La vestea addusa

126
de acesta ca Tudor 'i a iertat, cu conditie a'i da concursul
sinceramente, Boierii se umplura de bucurie , si promissera
tot ce le propusse Ilarion. Ilarion ins& s'a cait de fapta sa,
dupa cum assigura fidelii set servitors, care traescu.
A ! Niculae! A ! Ionita ! le dicea ellt adesea , si in
emigratie si dupa ce s'a intorst in terra. ; mare gresala am
facut cs n'am lasat pe Tudor sa taie cats -va Ciocoi! Nici D-ilea,
nice terra, nici sufletul lui Teodor, nu 'mi vor ierta acesta!"
Nota No. LX.
Pet4ia boierilort catre Russia dupi, intrares 1ui Tudor in Buourosoi.
Sire!
Subscrisii indrasnim a ne prosterna la picidrele tronului
Majestatii Vbstre imperiale, rugandu-o fierbinte ca se binevoiasca
a asculta plangerile unei natiuni, din norocire protectata.
de M. V. imperials, dar din nenorocire gemand sub jugulu
administratiunii turco-fanariotilor din Constantinopole.
Biata Romanie gustasse fericirea in cei septe ant ai resbellului
din urma, bucurhndu-se de vederea neinvinselor trupe
alle Majestatil-vostre ortodocse, si se leganasse cu dulcea sperano.
a complectei selle mantuiri; dar, vedandt retragerea
trupelor, si fiind lasata iarasi la dispositia vechiului set g-uvernama,nt,
n'avea mhngaiere de cat in marinimosa protectiune
a M. V. imperiale, pentru pastrarea privilegiilor selle si a
bunei ordine in organisarea administratiunii selle; insa, vas !
totul a fost zadarnicit ! In desert consulii russesti se aflaa fats;
fiind-ca, cu tote infocatele rugaciuni alle cellor mai mars ai
natiunei catre Ospodari, cu 'tote legitimile observatiuni alle
numitilor Consult, crudii Ospodari, cu cei dupa langa. dansit,
profitand de on -ce occasiune, si favorisati uneori de imprejurari,
alte on de vre-ua trebuinca a terrei, at insusit nepedepsiti
caracterul de tirani ; si purtandu-se ca inamici, i ca catre ua.
') Despre sensula acestul dialogu ne assigura. si D. N. Popescu dela Musetesci, ii
D. Ionics Popescu dela Badulescl, despre can am menOonat In biografia lul
Ilarion.
Pe langa acestia, duol streini s'unu pamentenn affirml. ca Tudor era hotl.rtt
a taia cap-va boierl ; astfel este Laurencon, pag. 66, si Raybaud, pag. 200
Vecll si Colonel Voinescu (memoriult sea din Revista Carpatilor) pag. 135.

127
terra streina, si bucurandu-se de protectiunea ortodocsa a
M. V. imperiale, ate relle n'at. facut patriei nostre !
Nedreptati si impilari nenumarate catre sirmanii locuitori
contribuabili ; assassinate catre cei mai de frunte ai natiunii;
neintelegeri (intrige) virite intre compatriots spre a le interce
in folosul for privatt; desfiintarea drepturilor si obiceiurilor stabilite
de ani nenumarati, prin marinimosa protectiune a Russiei;
dispreca la ori-ce drepta observatie, desonorand Si injuriind,
si esiland nejudecati si fare probe legale pe cei ce le facea
umbra; considerand in fine ca ua prada a for acesta nenorocita
terra.; ei aft persecutat tot, nimicind on -ce privileg-ii,
pana and, impinsi la disperare, cei mai multi din nenorocitii
contribuabili din Romania mica. fury shits a se revolta, ne
mai putand sufferi nedreptele si neomen6sele cereri si plats.
Subscrisii, in faca acestei triste imprejurari, in care natiunea
isi reclama. drepturile ei pe callea unei revolte, spre a nu cadea
in catigoria unei cooperatiuni suptinteleasa, am facut totul a
o linisti, fare a cruta nici rugaciuni, nici bans, cu speranca
d'a impaca d'o parte insurectiunea, ysi despre alta d'a recurge
la umanitatea M. V. imperiale, ca se adducem la cunoscinta
so si causele si privilegiile natiunit , tete calcate in piciere ;
dar indeserta, vas! ne-am dat atata osteneala: fiind-ca, nu numai
nu speram a linisti pe deplin natiunea, redusa la ultima
disperare, dar cella mai mare pericul ameninta de obste viaca
nostra.; cad Turcii dupa. marginea Dunarii, in intellegere cu
Fanariotii 1), aduna ostiri; asfela ca d'odata ei vor Theca terra,
macelarindu fare mild batrani si flacai, pang si chiar copii
de tip,.
In numele lui Dumneclea, Sire, fie ca umanitatea M. V.
imperiale se nu suffere stingerea nenorocitei n6stre patrii,
protegiata. de I. V., si d'aceeasi religie cu dansa. Bine-voiti a
ordona intrarea puternicilor vostre ostiri in nenorocita terra
a suflerindei Romanii, care se afla in cella mai mare pericol.
Fie ca M. V. imperiale se scape acesta infortunata provincie
ortodocsa, si se-'l assigure din not. privilegiile si drepturile
selle, dupa marinimOselle promissiuni date prin manifestula
comandantului en chef, nemuritorul generala Michelson, cu
occasiunea intrarii trupelora selle in Romania.
Indresnim a repeta rugaciunile nostre, Sire ; si conjuram pe
') Errore, hind -a contra Grecilor tartaric* erati indrcptate acelle otirI
turce§t1.

128
M. V. imperiala, in numele Dumnecleului a totti putinte, ca
se bine-voiasca a scapa cktu mai neintarcliatil mai multU de
unn milionu de sufflete, in pericolt d'a fi sacrificate.
Sire
Ai M. V. imperiale, prea umiliti pi prea supu0 servitor':
Grigorie Balleanu
Mihail Manu.
Scarlat Grad*eanu.
Grigore Ral lea.
Al. Nenciulescu.
N. Filipescu.
N. Vacarescu.
Istrate Cretulescu.
(Nedescifrabilil).
Fotake Stirbei.
Alex: Filipescu (Vulpe).
Gg. Florescu.
Al. Villara.
Bucure§ci, 18 Martie 1821.
NB. Locul a doue semnaturi sunt taiate in piessa originala ').
Nota 1ST o. rsxi.
Proclamatia lul Tudor
cdtre toti locuitoril din oraqiula Buatragilor, parte bisericesed qt,
mirenesed, boieresed pi negustorescd, pi edtre tonic norodulii.
Pricinile cars m'at silitt a apuca armele sunt: pierderea
privilegiurilor nostre §i jafurile celle nesufferite cars le patimea
frail nostril. Mai 'naintea intrarii melle In Bucurecl, cu calle
am socotita se ye vestesct mai antaiu, ca din partea norodului,,
uitare de istov cellor mai 'nainte lucrate; pi
s. a ve chiemu
pe top ca sa ve unit" cu norodult., §i sa lucrati cu topl din
preuna, oltesca fericire, far' de care norocire In parte nu
pate fi.
Fratilor! ca i n'ati lasattl sa se stinga in inimele D-v: sfinta
dragoste cea catre patrie, adduceti-ve aminte ca. sunteti parts
') Originalul 11b1 posseda D. Bolliact. Acesta reclaml este scrisa in liniba
Ellent si fn cea fraucest; si e publicatt In Bucjumul No. 19 pe 1863; iar
fragmente dintrInsa s'a publicatu si in Romania No. 96, pe 1862.

129
alle unul neatml; si ca cite bunatati ayetl, sunt resplatiri din
partea nemului catre stremoii nostril pentru slujbele ce at
facuta. Ca sa fim §i not vrednici acestel cinstiri alle nemului,
datorie netagaduita avem sa uitam patimele celle dobitoce§ci,
§i vrajbele cart ne -au defaimatu atata, in cat sa nu mai fimu
vrednici a ne numi neama. Sa ne unim dar cu totii, mica si
marl ; §i ca nice frati, fit ai unia maici, sa lucram cu toil
impreuna, fiWe-care dupa destoinicia sa, ca.'§tigarea si na§terea
a doua a dreptatilor nOstre.
Vert carele va indrasni a face cea mai mica improtivire in
lucrarea acestei nWeri de alla duoillea, unul ca acella, fratilora,
sa se pedepsesca cumplitu; ca sa cunOsca adeveratil
patriot' §i osirdia cellor ce voiesu a sluji patriel cu dreptate
§i far' de vicle§uga, cu calle am gasita a se intari legatura
cea de olpte pentru binele norodului ai prin juraminta care
se §i trimite ca salu iscaliti, adeveratil fit al patriei 1).
1821 Martie zo. Theodor.
No to No.
LXII.
ProolamAia lui Tudor
catre to locuitorii oraFelorii, sateloriti din sud . . . din orl-ce treptcl,
adica neamuri, postelma, inazill, brcislag, ruptaA birnief, scutelnia,
poslujnic yi
slujitori, i cdtre top streinil birnici din accllei judetu.
Este sciutu la tot! cea pana acum pornire a mea, ce cu
glasulu norodului cellui napastuit am urmata i urmecia, spre
dobendirea drepturilor ; am hotatitn, dand cella intaia sernau
de buna patriotu inteacesta pravoslavnicu pament romanesca,
intru care 'mi am stramo§esca nacere, sa otcarmuiescii pre
tots cei ce au incins arme din partea a tota norodului, spre
sdrobirea §i incetarea a on caruia jafu §i nedreptate ce ati
cercat pana acum din pricina obladuitorilor Domni ce au statut,
§i cart intru desaver§ita nemilostivire aflandu-se, au nascocit
on cate chipuri de mijloce spre a ye impila; §i v'au sugt sangele
adducendu-ve intru acesta mare derapanare si prosta stare
intru care ye aflati; iara cea mai de temeiii hotarire a mea,
insocita cu glasulu norodului, este ca nici inteuna chipu sa
1) Dupa originalula atlata intre hartiele reposatului Dinaitrie Ciocardia, socrula
melt, ui care se ail aqt In possessiunea mea.
9

130
nu incetecle din cererea dreptatilor terrel, pe care, si de nu
le voiu vedea dobendite pfintr'acelle destoinice cuvinte cart
s'au facuta cunoscute pana acum pe unde s'an cuvenita, ve
fagaLluescu sufietesce ca. se vor dobendi negresita, prin *varsarea
de sang° impotriva veri caruia vrajmast se va arata
calcatoru acestor dreptati, de care antain voi aveti se ye bucurati.
Inteacesta dar doritore patrie, si vol cugetatoi-I afiandu-me,
miJaa ajutata milostivula Dumnelea pana acum
de am mantuit, nu numai cello cinci. judete de, mancatoriile
si jafurile pradatorilor otcarmuitori si fellurimi de slajbasi, ci
pe unde am ajunsu si am propoveduita, au incetata rellele
jafuitorilora. Asa dar, ajungand si aid, in politic Bucurescilar,
care este scaunul obladuirt norodului, si gasind multi Datrioti
boierl intru assemenea bune cugetarl,' cu alle norodului ass&
rflanate, am hotaritt, ca mai voitoru de dreptate,sa cunosca
vremelnica stapanire a territ, suppuindu-se tote cei ce au incinsa
arme de isbavire la legile si pamentetcile obiceiuri ce
li se voru arata de care stapanire prin mine; daca voiu cunOsce
ca sinta inteadevera folositore patriei, si de mare trebuinta
obstei norodului; cad, farce a cunosce cinevasi o stapanire,
nu numai firesce nu '1 este prin putinta, ci pocia Slice
si de mare vatamare la implinirea trebuintelort ce va avea
acesta isbavitare lucrare. ye vestesct dera tuturor, fratilora
pamenteni, ca si cuviinta si trebuinta ye indatoresa sa cunosceti
ua stapanire, care stapanire,. avenduisi lastarile sale
intinse prin laturile terii, sa inchipuesce si inteacela judeta
prin d-loril ispravnicil ce se randuesca de aid; la care, Dag
sunteti locuitorl inteacela judett, trebue sa, se supuie si sa saversesca
poruncile ce se vora da, cand 'vora fi asemanate celora
intru obstesca sciinta, datorie si ajutore trebuintelora ce
cera ostirile, ce sunta gata a sa resboi spre dobendirea dreptatiloru
obstii norodului; si as ti, intelegendu cu totii duhult
acester isbavitcire lucrari, calf sunteti vrednici de a purta arma
improtiva vrajmasilora terei, veniti la mine sa ye cerceteza
starea vitejiet vostre; si de voiu gasi-o asemanata cu ceea ce
se cuvine sa fie inteaSemenea lucrare, mama' decatt sa ve
priimescu, si sa ve povatuescu datoriile ce aveti sa savirsici;
cunoscandu insa si acesta ca
aveti sa slujiti ca nisce ostasi
numai pentru dobendirea dreptatilora vostre, iara nu pentru
vre ua folosire de bans; cad si et1 §i tot' cei. ce s'an. infratita
Cu mine, slujimu, nu cu cugeta de dobendire de barn, ci por

131
nip de revna binelut ce asteptama, si pentru not si pentru
copil nostril; Tara cati nu suntep nascutt pentru acesta meserie,
impliniti-ve datoriile, cu tota suppunerea ce.se cuvine sa dap,
catre D-loru ispravnicii judetului; adica, voi, mazililoru, bras -
lasilortl si companistilorn, i streinilort, rafuiti-ve rentasitele ce
aveti, a urrnatOret tetraminie de Ghenarie; assemenea si voi.
birnicilor,' istovitt rarhasiturile dajdiilor ce stint scose pana
acum prin poruncile stapanirii, adica al semet Vistiriel de
Februarie si Martie, po talere 18 de lude; al dimimet lefilof, tot
pe aceste lunt, po talere 12 si 6o bani de lude ; si banit orenduelii
mezelhanelii de prima vera, po talere 17 si 6o de lude ;
si cii top, din on-ce trepta si orenduiala, slujiti isbavitdrelor
ostirt alle terrel, dupa cum .se va orendui, in dart si in
transporting de trebuinciOse zacherele; si fiti incredintatr ca
mat la urma vett Intelege si rodurile fericirilor vOstre; cap
insa de.subt aceste respundert ye aflatt asta-di ostast suppusi
armelor isbavirii, sa sciti ca sinteti cu totul aparap si privileghiatt
; si vol, satenilor, unora ca acestia avett sa ye scadeti
din lude cu analoghia cislelor lor, precum si stapanirea terrei
poruncesce pentru acesta prin Vistierie catre D-lor ispravnicii
judetelor; si assemenea se va padi acesta orenduiala si pentru
In-
cap alp ostasi se vor mai aduna duprin sate si de acurn
nainte, prin 'stiinta mea si a orenduitilor met; iara dupa ce
vet istovi tote aceste rema§agun putine prin Zapcit p16.0 la
D-lor ispravnicii' judetului, dupa cum urmesa obiceiulu, ca sa
istovesca si D-lor cu Vistieria terrii, iarasi spre intimpinarea
trebuincioselor alle isbavirii, sa scip fara indoiala ca mare
usurinta are sa vi sa fan,. 'nu numat intru respunderea dajdiilor,
ci si intru tote celle-lalte dart si orendueli; cum Si jafurile
vor lipsi cu totul; si yeti intelege insive scaparea robiei
intru care v'att aflat pana acum. Urmap darn intru tote
acestet povatuiri, ce inteadinsn vi s'au rimisu ca sa se citesca
intru audulu tutulor, si in vilegn de obste ; si fits incredintatt
ca nice odiniOra nu yeti ramanea fara dobandirea dreptatilor
vostre 1).
1821 Martie 20. Theodor.
') Darzenii,
Trompeta, No. 659.
9*

132 --
Nota No.
Carte do adeverire data Slugerului Tudor.
In numele Prea Sfintei si nedespartitef Troite, unuia adeveratului
Dumnedet.
Incredintama, cef mai josu isca.liti, cu acesta inscrist alit
nostru, cum-ca am cunoscuta ca. pornirea Dumnelui Slugeru
Tudor Vladimirescu nu este rea si vatamatdre, nici in parte
fie-caruia, nici patriei, ci folositore si isbavitare, si noroduluf
spre usurinta., pre care, ca si pre unult de binele terref voitor,
si de trebuinta obstei noroduluf , fait priimittt tota politia
Bucurescif, cu draga si brace deschise. Drept aceea, si ne
juram din partene subt aceste iscalituri, pre numele marelul
si unuia adeveratului Dumnedet, ca nici -o -data nu vom cugeta
improtiva vietef si cinstef D-luf ; si ne vomit uni pentru tote
bunele cugetarf cate se vor chibzui intre D-1u1 si top cei uniti
cu D-lui, printr'aceste iscalituri, si cart cugete se vor dovedi
intru adever ca vor privi, fara nici o partinire, lafolosul, nebantuirea,
pacinica si de cinstita petrecere a acestuf norodti alltt
Valahief, patrief nostre ; tar Canda vomit urma improtiva, si
purandu-ne cu viclesuga imprcitiva obstesculuf folosa, i celle
mat sus fagaduite, vom calca vre una dintr'ensele, atunci, ca
nisce netematorf de Dumnedea , si vrejmasf at patrief nostre
si bineluf obscesca, nu numaf inaintea infricosatef judeca.ti se
avein pera pre Dumnedet, si se fim lipsip de bunata.tile cerescf,
ci si aict,
judecandu-ne de catre top cef infrapp la acesta
sant& legatura, si dovedindu-se prin destoiruce ara.tarf invi-
novatiti, se ne pedepsim dupa hotarerea pravilelora ; si spre
incredintare, am iscalitti insine cu mainile nostre 1).
1821 Martie 23.
Alla Ungrovlahie1 Dionisie.
Gherasie Buzeulu.
Ilarion ArgeOulft.
Istrate Creculescu.
Grigorie Ballenu.
ISEhalache Manu.
George Slatinenu.
Nicolae Golescu.
Fotache Stirbel.
Iott Stirbei.
Scarlatu Grftdi
') Condica Nr. 93, a archive! Statulul, pagina 123.

I) Istoricula.
'33
Alexandra Philippescu.
N. Philippescu.
Al. Nenciulescu.
Al. Villara.
N. Vaccarescu.
Mih. Cornescu.
C. Golescu.
Dim. Philippescu.
Filip Len§a.
C. Cretulescu.
Iordache Stirbel.
Dionise Fotino, Serdara. I)
Antonie Papazolu.
Stefan Bujorenu.
I. Falcoianu.
Ion Catunenu.
Raducanu, Serdara
Manolache Nanoianu
Alexandru Slugeru.
Michas, pitaru.
C. Bujorenu.
Preda Saulescu.
George Lehliu.
Ion Clincenu.
Stephan Orapnu.
Ion Jianu.
Alexandru Serdaru.
C. Boranescu,
Pantica Velcea
Constantin, biv vatafu iusbap.
C. Glecenu.
Constantin Slugeru.
Alexandru Andronescu,
Nicolae Catacastt.
Ian Stolnicu.
Btnica Balacenu.
Ion Pitaru.
C. Andronescu.
Hristodorti Serdaru.
Theodosie vel Slugeru.
lon Lacenu.
Nica Serdaru.
Alexie Slugeru.
George Tufenu.
Matheht Grecenu, medelniceru.

134
Nota No. EA X-I
Pet4ia care Porta din partea Boerilort in favorea insurectiunii,
Not, prea plecatt robs at prea puternicet imperatit, Mitropolitulti
.tOrrei, Episcopit, Egumenit, Boerit mart si mici, capitanii,
mazilii, si tona obscea locuitorilott pamentului ten-ei Valahiet,
vechiului Keleru Imperatesn, cu celle 'Ana la pamanta asternute
prea plecatele nostre Anchinaciunt, facernt aratare prea
puternicei imperatie, ca, sosind pana aici la Bucuresci Tudora
Vladimirescu, insocitt cu multime de norodu, cu lacrarne de
urnilinta, imbracatt in vestmentulu jell; si acet desevirsita pra-
paditi si saraci, acum rand era vremea muncet campului, pentru
jafurile, ce in multe chipuri au cercatu, si pentru perdei ea
dreptatilorft si a.. privilegiuriloru ce din vechime a avutt terra
acesta, cu milostivire aratata de prea puternica imperatie, catre
not suppusii el, iar acum calcate si ajunse mai cu totulu a se
perde, nu din pricina nostra a Boerilora pamantent, precum
banuia norodult, ci din pricina obladuitorilott DOmni ce au
statute, carora din slabiciune, de nevoe, trebuia sa ne plecam
si not, suppusit si credinciosit. prea puternicit imperatit, boerit
pamentulut, pentru care apururea gasindu vreme de indeletnicire,
nu am Incetatt a ne platige catre prea puternica,
precui-n si acum am fostU silitt, dupe datorie, a: asculta
dreptele plangeri ale ticalosului norodu, nu cu chipt de impotrivitori
care prea puternica imperatie, ci cu chipubi cellei
mat adanci suppunert si plecaciuni; privindtl darn la vrednica
de jale .pl'angerea lort, de patimele ce at1 cercata, si parintesca
datorie implininclu, Indrasnimt a face cunoscutt catre
prea puternica imperatie alle 'sae drepte rugaciuni, Insocite
si de celle cu Inferbintela din parte-ne, ca cu milostivire sa ni se
dea voe a arata mat pe larg greutatile ce a suferitU acestt
norodu din pricina numitilort obladuitort, si a perderii dreptatilort
si a privelegiurifort ce din vechime a avutft, cu milostivire
harazite de catre prea puternica si a ostra hrartitere
imperatie, rugandulne ca si acum sa ne 'umbresca cu cea deplina
obicinuita milostivire a sa, acoperind cu densa pe acestri
norodu credinciosu si despre o parte impilattl, din pricina
necazurilorti ce a patimitu, iar despre alta ingrozitu de intimplarile
ce pott sal'i vina asupra.-q, si sa se intampine art
ce
n.valire de decinde; ca, dupe cum ne-am Incredintata, chiar

-135
din celle ce am veclutt acum unu ant, ridicarea norodulut nth
privesce spre improtivire, ci spre cererea drepta.tilort salle,
care ins ine not voma indrasni a le arata, calla prea puternica
imperatie se va milostivi a ne da vole ca sa facema ua
aratare ca acesta din, partea suppusului §i credinciosuluf norodt.
Asceptamt darn. cea milostiva, prea inalta. si santa. porunca
a prea puternicet Imperatii. ').
1821, Martie 27.
ota Niro. 1_,X.AT,
Pretinst dialogu politioti intro Ipsilanti si Tudor.
Ipsilanti. Ina pare bine ca. ye yedu sanatosu; sedeti, Domnule
Vladimirescu, au clisa Ipsilanti frantosesce. De mult timp
era necessary se vorbim not arnandol, In persona.
Vladimirescu. Sunni gata a ye asculta, a respunsu Tudor
Vladimirescu.
Ipsilanti. Crecla ca D-VoStra. stiti scopulu cella mare pentru
care am venitt aid.
Vladimirescu. Dupe cum veclii din proclamatiile D- VOstra,
v'ati luata asupra-ve sarcina de a libera Grecia de sub jugulu
turcesca.
Ipsilanti. Curata asa. 'Luanda. asupra'mf comanda Eteriel,
ea am appelatt la popOrele impilate de jugulu barbara; Si la
celn Antall). past.-; IntAmpinu opositie. Si de la cine? De la aceia
calif ar trebui se se grabeasca sub stindardele liberta.tif.
Vladimirescu. Divanula terrei a doritt se §tie cine v'au insarcinatu
pe D-VOstra cu marele actti ally elliberarit Greciet?
Si cine v'au imputernicitu sa appelatf la ua rescOla generala
contra Turci lort? Divanult a trimist la D- VOstra pe dep-utatub.)
Pave lit Macedoneanu. 2).
.
Ipsilanti. Ce mai 'spill, Dornnule ? Acestt deputatu a fostu tri-
mist de Domnia ta, nu de Divant!
Vladimirescu. Acosta e supositia D-VOstra; dar um. eu, ci
Divanult v'au rugatt se't comunicati plenipotentia D- VOstra.
Ipsilanti. Cine neau imputernicitu pe mine? a clissu mandru
Ipsilanti. Domnia ta stir cine sunt alp?
.1) Condica Archivei-Statului, No. 123, pag. 496.
2) No cum -vn sa fie Pdvel Machedouski2

136
Vladimirescu. Stith. Domnia ta a! servit in Russia ca generalt,
iar ea in Valahia ca Capitana; ins, aid nu e Russia.
Ipsilanti. Nu cumva Domnia ta socotesci ca ea sinta dator
a descoperi Divanului terrei Valahiei secretele Cong-reselora.
Europe!? Nu cum-va Divanulti nu trite lege unde inclina
de atatia ant politica tuturor puterilort Europe!?
Vladimirescu. Politica europeana, pentru indeplinirea planurilor
selle, nu avea nevoe se ye insarcinese ca se adunati
in Moldova si Valahia tot! vagabonclii si calicii, ca se liberati
Europa de Turd.
Ipsilanti. Domnia ta, Domnule, esti impertinent. Domnia
ta esti inamicul patnei D-tale. Planul D-tale este a te folosi
de turburar!, si a conduce pe vagabonclii D-tale, pe Panduri,
la hotii!
Vladimirescu. Titlurile D-tale nu suntu mai bune de cat alle
melle ; ai ce se mai vorbim despre acesta? Domnia ta f, ce slit,
si ett void face ce §tia!
Ipsilanti. Noi, Domnule, avem unit inamicti comunt; si noi
trebue se lucrarnit cu tote puterile, iart. nu sa ne intrebama
unula pe altula despre drepturi.
Vladimirescu. Inamicii D-Vostra sinta Turcii; iar ai nostril,
Grecii Fanarioti. Diferinga se vede din proclamatiile D-tale,
si din alle melle. Campulu D-Vostra. e Grecia. Merged peste
Dunare. Iar treaba nostra este d'a allunga pe Domnii Fanariot!
tota acolo; nu'e locult lora aici. Destula all strensa ckdnia
din Principate! Lash, se merge. sub stindardele D -vOstra
se liberese Grecia de sub jugu; ai ne vom n-iantui noi de jugulti
lora. Parca not suntema ferma 1) D- VOstra! D -VOstra
aveti pamanturile si sclavii D-Vostra. Jupuiti dupe el macar
si
trei pie!.
Ipsilanti. Domnule Slugert....
Vladimirescu. Voevodii, nu Slugeril, Domnule Ipsilanti, a
clisa Vladimirescu, trantinda cu sabia pe podellele camera
Ipsilanti. Te poftesca sa. tact. ...
Vladimirescu. Saracul de mine! Cum ,se me temt de Domnia
ta?
Ipsilanti Et in curendu te voit sili se te tern!.
Vladimirescu. E! pang atunci, adio! Speru a ne vedea in
curanda I
') MoOe In arendit.

137
/IOfficerula russa, care, in timpula conversatiei, privea prin
incuetorea uses, adaoga: ca la braula lui Vladimirescu atarna
done pistole si ua sable turcesca in diamante; ca era mare de stat
§i
spatosu; ca in cape purta ua, caciula nationala, nitidsa. (?)
ca era bruna, smolita, cu mustatile lungs; si avea niste ochi
negrii ca carbunii, carii cereal) resbunare." ')
Sa ne fie permisa, prin cate-va observatiuni, sa dovedim
neesactitatea multor assertiuni din acesta dialoga.
Dialogula nu s'a pututa tine in limba francesa, pe care Tudor
n'o cunostea; afara numat daca convorbirea in limba fran-
cesa s'a tinuta intre Ipsilanti §i Ilarion, acesta ca intrepreta
intre Tudor si Ipsilanti; dar fiind ca n'o spune officerula russil,
nice mentionesa de Ilarion, este evident). ca nu pote fi esacta.
ce spune autorula. Tudor cunostea pugin limba greca., pe
care o invetase in casa Glogoveanului; §i sat ca nu o vorbea
destula de corecta, sail ca a volt.) sa aiba de martorn una
barbata ca Ilarion, s'a prefacuta ca nu intellege limba greca,
ca sa pdta justifica intervenirea lui Ilarion ca interpreta intre
densula §i Ipsilanti.
Cum ca convorbirea s'a tinuta In limba greca, dovada este
Cioranul (pag. 53) si Kiriak Popescu (Romanul pe 1862 No.
299) cars amandoi citeasa. cuvinte grecesti d'alle lui Ipsilanti.
Fanariotii erau prea mandril ca sa vorbesca alts limba de cat
cea paterna, cu care se falea, pe care o considerat ca
limba .Qeilor.
Nu peke fi esacta ca intre Tudor si Ipsilanti sa. se fi schimbata
cuvinte insultatOre, ca impertinentg, vagabotadii etc, nefiind
nici politica nici cuviinciose din partea unora assemenea barbati
a se insulta gratuitarnente.
Tudor era prea modesta ca sa se nurnesca pe sine Voevodii,
si avea destula buna simta ca sa nu amerinte pe Ipsilanti in
') Acestu dialogu este estrasu din bibliotheca de la St. Petersburg, sectiunea
voiajelor, din opera officerului russa A. Veltman, amica ca Ipsilanti de arida
acesta se Oa In o§tirea rusesca, 1i care callatoria ca turista prin Principate in
anula 1821; ella sustine ca a audita cu urechile
retrasa in camera latterala.
selle acesta dialogic, fiindtt
Acestu dialoga s'a comunicatu D-lul Romulus Scribarol de fratele Dumisale,
D. August Scriban, cancellar alla universita.4i1 din Petersburg, si
s'a publicat In
Dacia litterarii No. 8 din 1870, duo care l'a reprodusu Fbea Transilvaniel No.
4 din 1.871, 0 Gardisfulii firii ale la 25 Decembre 1870.

138
locuinta lui, trantindtf sabia de parchett, cand din assemenea
insulte si amenintari putea sa.'si compromita viata, §i prin utmare
causa sacra ce apara; si sa provoce §i ua lupta, ua, lupta,
tatala pentru teira, intre panduri greci.
Nu e esactil ca. Tudor!tl ar fi merst. la Intalnirea cu Ipsilanti
armata cu doue pistole la brat, §i ca. sabia sa era impodobita
cu diamante.
Barbati de too, increderea assigura ca numat la drumt purta
Tudor pist6le, la coburul calului, nu la brat; iar sabia, de va
fi aceia pe care c posseda. D-nu Cacaletenu, n'are nici teca de
arginttl nici manerult cu diamante.
In fine, Tudor nu era inaltt, nici bruntl, nici smolitt, nici
cu mustatile lungi; ci ast-fel cum 1' am descris nol in biografia
sa, dupe incredintarea unortl barbati competent! si onorabili,
ca D. P. Poenaru, Columbenu, N. Popescu dela Musetesct, etc.
Tottl ce e adevert in acestt dialogt suntt cuvintele disse
de Vladimirescu, ca. causa Romanilor difera, de causa Grecilort,
unit avend de inamici pe Turd, iar altit pe Fanariott; §i
ca locul,Grreciloru este peste Dunare, iar nu in Principate. Acesta
o incredinteda tots martorii- si scriitorii, Romani §i strain',
pe can '1-am citata la finele dialogulul de la capitolula XXII.
ota 1V 0. I_AXVI.
Dela Slugerul Tudor.
Fratilora amen' a.i. Adunarii,
Fiind-ca. familia D-lui biv-vel Aga Alessandru Vi!ara merge
la Brapvt, iara. D-lui rernane aid in slujba terrei, impreuna
cu Area cinstiti boieri, poruncim ca 'intru nimicu suparare
la drumt se nu se faca de catre cine-va; ci mat vertosu
veil ce ajutort. le Va. face trebuinta se li se inlesnesca; cad
care se ,va indrasni a se apropia cu cugettl reu de acesta famillie,
sail de Omenii care 'i are spre pada i ajutorul drumului,
cu cumplita mOrte se va pedepsi. vj
Theodor. 2 Aprilie, 1821.
')
Dupa originaluln ce '111 posseda D. Bolliac.
NB. Adele originale ce le possed1 D. Bolliac continn pi-opria sernnatura
a lui Tudor, reprodusa in. facsimile dela inceputula operei. Asemenea yi proclamatia
Bela 20 Martie, (Kota No. LXI), contine propria seri-in-aura a 111.1 Tudor.

139
Nota No. TAX.Vif.
Arzult trimist la rasa dela Giurgiu din partea Divanului terrel.
Prea Indltatule ysi milostivule Pcte, Effendi all Giurgiului.
Rivna, credinta si suppunerea nostra si a stremosilort nostril
catre prea puternica, milostiva si a nostra, hranitore imperatie,
au fosta, este si va fi in tota. vremea cunnoscuta si
marturisita. Dern., fiind-ca acum s'aa ivita multime de noroda,
Inteatata patimasii de jafurile si nedreptatile ce au cercata,
in cA.ta aft ajunsa la cea din urma desnadajduire, si voesce a
'si arata plangerile si anguirile selle prea puternicei ImperaTii,
si a'st dobandi mils, si dreptate de la milostivirea Imperatiet,
prin mijlocirea Ina,lcimei telle, cunnoscenda firesca bunatate si
aclanca intelepciune A Inaltimei tele, ce at arretata catre terra
ntr'aceste resvratiri, ne rugam cu umilinta se to milostivesci
d'a ni se trimite fara za.bava un Effendi din cel mat d'aprdpe
credinciosi si suppusi at I. Tele, carele se scie on grecesce,
sea rumanesce, de va fi prin putinta.; iara de nu, se scie si
numat turcesce, spre a da ascultare plangerilora si dreptatilora
ce cere acesta ticalosu si napa.stuita norodt, credinciosa
si suppusa prea puternicei Imperatii; care plangere, aScultandu-se
de catre acella Effendi, se faca ta.crim catre Inaltimea
Ta, ca I. Ta, se mijlocesca cu milostivire catre prea puternica
Impera,tie pentru ella. 1) 1821, Aprile 12.
Nota No.
Culfentult lui Tudort catre ostire la plecarea sea de la Cotroceni.
l'ana, in cessula acesta am iconornisita, fratilor, treba cu
Tura., a nu calca pamantul nostru, cand cu una, cand cu alta,
fara a- ne arata revolutionist ,catre Porta, cerenda numai a
arata drepturile patriei nostre; dera nefiind priimite rugaciunile
nostre, care le am facuta mat de multe on catre POrta
prin jalbile nostre, si veclenda forte bine ca vrasmasii nostril
au ajjunsa afara. din capitala nostra. (a Bucuresciloru) cu gandu
a face cu not resboit, sintema silit a Lassa acesta. orasia, Bucuresci,
ca se nu fitnu pricina., not singuri, a arderii lui; si se
') Condica No. 123 din Archiva Statului, pag. 197 verso.

140
ne tragemu spre intrupare cu cel-l-alti frati al nostril chrestini,
purtandh grija pentru a nostril obstesca scapare si a Patriel
nostre; si de acum in colo, fratil mei, Panduri, Bulgari si
Serbs, conlocuitorii nostri, trebue se desertamu pusca nostra
in came de Turcu, de voru navali pe nos; si se facemu numele
nostru laud-al-a, a ne vesti tote norodele, ca am statute
voinici impotriva vrajmasiloni nostril.
,,Fratilor panduri, si vol, cel-l-alts confrati at nostril, acesti
Turd nu suntu ca cei din Cladova, din Pump si din Feteslam,
voinici, cu care ne am batuta de multe ors, in dillele lui
Noitof; acum se cinstimu nemului nostru biruintele cu care ne
va cuhuna D-den, luptandu-ne cu vrajmasulu cu indrasnela si
inima voinicesca; ca si densulh vedendu-ne ca ne luptamt
barbatesce, va dossi inapol, gonitu de nos, precum si alta data
aft patit'o, atunci ca.ndh mai vertosh si virtutea ndstra era
mai mica. 1)
13 Maiu 1821.
Nota. No. ILAX.IXI.
Legi osta'9esti alle Eteriel.
Art. i. Veri -care ostash, oficerh .,Si oma de arme, trebue a se
supune tot-d'auna si fara nicl ua improtivire superiorului see,
purtandu-se cu respectu, 9i esecutand ordinile lui cu grabnicie
si esactitate. Calcatorul acestel legs va fi pedepsith ca unix
inamich aid patriei, adica cu mortea.
Art. 2. Acella care va deserta de la postul sell se va pedepsi
cu mOrte infamanta.
Art. 3. Acella care '0 va lasa drapelulft si regimentul sea,
antait se va degrada in fata armatel (ca nedemn de onorea
de a servi patriei); dupe aceea se va declara catre tote poporul
ca un defaimat, fara a'st mai redobandi onorea; afara numat
daca aril face servicil si isbandi marl in folosulh patriei.
Daca va deserta la inamic, si se va prinde cu armele in mana
contra patriei selle, atunci sa se desonorede pentru tot-deuna, sa
se afuriseasca si sa se spandure; iar corpul lui sa nu fie demn de
a se 'immormenta; si
numele lei sa ram'ae blasfemat si urath de
generatiunele fiitore.
') Memoriulit lot Kiriac Popescu (Rominulu No. 304 pe 1862).

I 41 -
Art. 4. Ace lla care va fura, sa. se defaime in publicu, si sa
inapoiese lucrul furat.
Art. 5. Ace lla care va perde sail iii va vinde armele, sa fie
obligatu a merge fara arme contra inamicului; si pan& chnd
nu va dobandi prin vitejia sa alte arme, sa remand desarmat
si ca un servitor alit armatei.
Art. 6. Acella care va omorl pe camaradul seu, sail pe vreunul
din Connationalii set, sail pe on -cine, afara de inamicul
armat, sa fie pedepsit cu m6rtea.
Art. 7. Acella care se va dovedi in relatiuni cu inamicul contra
terrei, sa se pedepseasca conform art. 3.
Art. 8. Veri-ce conspiratiune secreta sail vedita, sail veri-ce
revolta contra superioriloril, dovedindu-se, sa se pedepsesca
cu mOrtea.
Art. 9. Tulburarile, certele si galcevile dintre osta0 vor fi
pedepsite cu asprime; cad fiind tot' tovarasi, trebue sa fie si
amid, spre a se ajuta impreuna la veri-ce nevoie.
Art. 1o. Betia fiind ua causa a tutor reutatilor, se va pedepsi
cu multa severitate.
Art. I 1. Ostasul care va lipsi un minut macar fara voea superiorului
set., se va pedepsi cu asprime.
Art. 12. Fie-care cap este responsabil pentru cet de sub din
sulil, si sa va pedepsi pentru abaterile subalternilor lor.
Capill on -carui regiment este dator a avea tot-d'a-una in
complect numerulu ostasilor de sub comanda sa; iar cand
vre-unul dinteansii se va omori, sail se va perde, sail se va
bolnavi, sa se anunte prin raportul dilnic catre superiors; la
cad insa de a lipsi acellil superior, sa se pedeps6sca, perdandu-si
postul, si sa se degrade iarasi in simplu soldattl.
Acella insa care va da marturie sail raport mincinos, dupe
ce 'ft
va lua pedeapsa cuvenita, se se degrade. 1)
Al. Ipsilanti.
Estras din condica penal. a Eteriel, Vedi I otino pag. 108-109.

I42 -
Nota No. LXX.
Plangeroa si tinguirea Valahiei asupra nomu4umitii strainilor
ce at cloripanat-o.
Pentru nedreptatea ce i s'ag Pub l.
0! mama, sfanta dreptate!
Vin din cert, de unde estf,
Vedimi a mea strambatate;
Cellor rel sa. resplatestl.
Cerurile, din 'naltime
Rogn ca sa ye deschidetf ;
5:a rautatif multime
Ce'i asupra'mI, s'o vedeti.
Aratatl milostivire
La alit mat cumplit suspiml;
Si de este resplatire,
Spalati'ml alln met). venint.
Nu 'ml ail mai remas'putere,
Niel aka und' sa naduescn;
Myatt patruns a mea durere,
Si cunosc ca me topesct.
En fara ifa.tarnicie
Pe streini 'i
am priimit;
Far'a sti ca's vrasmasi mie,
Ca pre :at met fit i-am iubit,
Am vrut sa fin hra.nit6re
La nemernicil barbari,
Mama., buna 'ngrijitOre,
Far'a sti ca sint talharl.
I-am priimit parinteste,
Pe fllarnandt, goln, insetata;
;-;i el acum talhareste
De toot m'aft derapanatn.
I-am ajutatil cu mijI6ce,
In tot chipul d'ajutor,
Socotindu'i flu de pace,
Iar nu hop resvratitorI,

14,3
Isg-onitt, fugie de silk,
D'allu for loc instreinati,
Aid aflat la mine mild
Ca s'ai met cinstitt barbati.
Si mai mult de cat se pote
I-am imbracisat pe toe ;
Le-am fost scapare Ia. tote,
Ne stiindu'i ca suntt hots.
Le-am fost mama cu dorire
Cestor barbati blestemati;
Nu le-am facut osebire
D'ai mei fit adeverati.
N'am stiut ca vre-odata
Me vor face vendatOre;
N'am stiut c'oit. fi 'nselata.,
i 'mi vor fi omoratOre.
Toti, inn loc de multamita,
Pre mine ail uneltit
Sa me vacla prapadita,
Dupe ce'l am fost cinstit.
A me rapi pan' la morte
Asupra!mi at cugetat
M'au slabit cu totul forte,
N'am nadejde de scapat!
Ca niste lupi pre ua turma
P'ai mei fit 'i au prastiat;
Cronindu'i din urma 'n urma,
De mine 'i. all .departat.
Toti nevOlnici, cu urgie
Asupra'mi at fost porniti;
Ai mei. fii cu vrajmasie
S'afla. de ei risipiti.
All
silit ca se desparte.
Mama, tata, de fecior;
Au instreinat departe
Chiar pe frate d'alui son

144
Ati batjocorit feciore,
Si femei intre barbati;
At necinstit on ce stare,
Lasandu'i got, desbracati.
An pradat biserici sfinte,
Si nimic s'an spaimantat;
Au necinstit in cuvinte
Pre cerescul imperat.
Lacasul cellui prea mare
Barbaric ran desvelit,
Fara frica. de 'mputare,
Prea tare; au nelegiuitd.
Blesteln asupra nentulfunzirii lor.
Dumnecleule 'ndurate,
Dreptule judecator,
Vecli'm1 a mea strambatate,
Si le fit resplatitor!
Drept a for nemultamire,
Da-le sc'irbe §i amar;
Da-le dreapta resplatire,
Ca m'ati pradat in zadar.
Mania ta se'i urmese
Ori macar unde-or umbla;
Osanda ta sa'i vinese
Veri pe ce locuri vor sta.
Frica da-le sa se teama
Si fruncla cand s'o mica;
Pribegind, sa bage seam&
Chiar de vent cand o sufla.
Fa-le for callea pustie,
Ca sa umble rataciti;
Arata a ta mane
S'unde or fi pribegiti.
') Allusiune la desvalirea de plumb a Mitropoliei din Tirgov4te, ca sa tdrne
glance,
')

145
Drepta Ta le .resplatesca
Cestor nemultamitori;
Urgia 'V sa.'i osAndosca.
Ca pe nisce-imputatori.
Curse 'n callea for le pune,
Sa calla 'n pert are toti;
Nu mai vada..dille bune,
'Nemulta,mitorii hot'.
Pa Oi for le poticnesce,
Sa. n'aiba unde scapa;
Adunarea for sdrobesce
Ori unde se vor afla.
Sa. nu pota sa'0. gasesca
Loc sa fie odihn4i;
Pururea sa ratacesca,
Si sa fie necajiti.
Nu '§1 gasesca und' sa *eda.
Cau-§i de putintellu loc;
Fa ca cerul sa nu-'1
vada,
.5i se pica pe ei foc.
Rugeiciunea.
Dumne4eule prea sinte,
Celli ce tote le priVesci,
Addu'v de mine aminte,
Nu 'n veci sa me pedepsesci.
Vedi necadurile melle,
Ca. s'au forte immultitt;
Dureri, scarbe, nevoi grelle,
Cu totul m'ari covir§it.
Vedi a mea derapanare,
Ca sunto apprope se peril;
Nu me la,sa in perdare,
Ajutor la Tine cer.
Cata din cent jos la mine;
SPrni vedi focul cella aprinsi

146
Intorcete-acum cu bine,
Ca mat cu totul m'am stins.
Eram sloboda gradina
Vert la cine-ar fi venit,
Cu tot .felul de rod plina,
Far'a fi nimic oprit;
S'acum am ajuns in stare
Mat de tot sa me sfirsesc;
Plang, suspin fara 'ncetare,
Din qi 'n qi mat rell slabesc.
Pana Calfrd'a Ta manie
SA. petrec tot in ohtat?
Intorcqt a Ta urgie,
Vedi ca m'am derapanat!
0 talhar6sca pornire
D'odata m'a prapadit;
A mea tots, moscenire
Forte real s'a risipit.
Frick, spaima, de o-data.
Peste mine all venit;
At mei fit, norod mult, glota,
Pribegind m'all
napustit.
Tot' s'all resp'andit departe,
Prea ticalost ai mei fit;
Sate si orase sparte
Au remas golle, pustii.
IntOrce'g milostivire,
Si-mi ridica. acest nor;
Ai mei fit, a ta zidire,
Vedi necazurile lor.
Nu mai pociu avea ra.bdare
A'i vedea instreinact;
Arat'a ta indurare
Ca sail veil iar addunact.
Rana. oand sa, fiu scarbita
Si jalnica d'at mei fit?

147
Pana cand void fi maimita,
fluff, erind ticalosh?
Eft eram cea rasfatata,
Cu tot felul d'addunart;
Eli eram cea desmerdata
In plimbart si desfatari!
5,;'acum pod6ba mea tom
Mat s'a stins dupe pa.mant ;
Nu gandesc ca vre ua. data
Ce-am fost iar sa chic ca sunt!
Casele celle frumose
Prea iubitilor met fit
and sa le ved luminOse
Din 'ntuneric cest pustit?
Ea me bucuram odata
D'at met fit naptea ambland;
.S'acum stilt forte 'ntristata,
Noptea de caini tot urla.nd.
Alle melle u1i i tote
Saltat nOptea 'n veselit;
S'a nu plange-acum nu pote
Veclendu-se ca. '&11 pustit!
Tata ulita-acum plange
Sangele ce s'aU versat;
Nu mat pot inghiti sange,
Fie chiar vinovat.
i
Tineri, batrini, prunci, feciore,
Prang, suspin fara soroc;
Intorce-acesta durere,
Si
potolesce-acest foc.
Sfcituiri caire pcilnanteni.
Si pe \rot, fii, ye rog forte
D'acum 'nainte sa fitt
Intr'un cuvint pen la marte
La o lalta si unici,
I0*

') Acesta strofa e nein4elfsa.
148
ye sfatuesc parintesce
Chipul care sa -`11i urmati;
Traip top moralicesce
Ca nume bun sa ye dap.
Cea d'acum imprejur stare
Singuri voi o judecap,
Ca fara nici ua 'ndreptare
Ve cundscep vinovap.
Nu ap grijit pentru mine
Nici de cum se me cinstip;
N'att cunoscut alitt met bine
Numele sa marip.
Se 'naltase 'n uni maria
Pen' la punctul cent de sus;
Se latisse lacomia,
Umbland:cu capul pe sus.
Ilitasera p'allil for frate
Caruia era datori,
Si cinstia cat nu se pate
Pe streini -lingusitori;
Vedep acum la ce stare
Nemernicia m'au dus,
La ce rea derapanare
Pentru voi el m'au suppus.
Fara nici ua. judecata
Voi cu ei v'ap insocita,
Acum vedep ca. d'odata.
Mai de tot m'aD. pustiit.
Nu me socoteap de muma
Sa2mi fits fii, si voi top frati;
Ve numiati fii drept ua gluma,
Iar nu drept adeverap.
Si-'n fumul cella diplomatic
AID navalit unit cu total,
Si nu ved nu simta,
Ca rade de el norocul. ')

149
N'aveti intre vol unire,
Unul p'altul sa iubitt,
Eratt plini de pismuire
Si de patina stapanitt.
Destul voa ye era
Streint numat se vedett,
Si mOrte de si ve da,
Tot acellui ye 'nchinati.
Dintr'a v6stra rea urmare
Astach cerca amar durerl,
1st ri sint la ceasta stare,
Slabs, fara de puteri.
Dar cu acestea cu tote
EIS pe vol tot ye doresc,
Mums, ye sunt, nu se pOte,
Trebue sa va. iubesc.
Si vol sfaturile melle
Trebue sa le urmati;
Nu ye para. dojeni grelle;
Ci ye rog sa ve 'ndreptatt.
Cea d'acum pilda ye fie
Og linda ca sa priviti;
Sciti a vostra datorie
Cum p'o muma, s'o cinstiti.
Vedeti alte mumi din lume
Fit for cum le cinstesc;
Si vol cu acelle mume
Si liti ca se me maresc. I)
I) Acesta poesie e facuta de Paris Mamulenu, la anul 1822, dupe cum singur
affirma in prefaca (pag. 1.) din collectiunea prima a poesiiloru sell; tiparite la
1825. Vec)1 §i pag. 78 din Analele societatil academice, pe anula 1870, tom.
III. Ea e reprodusa si de Dirzenu, loc. cit. No. 66z.
Fara cuvinta dar Valliant, In istoria sa (vol. III, pag. 180 attribue Vacaresculul
acesta poesie.
Acesta poesie a fost tiparita in brosura, indata dupa revolutiune. Possedam
unit esemplara tiparita ll'atuncT, de 16 pagine, fara data .i fara nume de tipo"
grafie, de catu aceste cuvinte: s'aii
tipiirilii in anulii trecutil.

150
Nota No. LXX1.
Militia Eterictilor din Principate.
Generalissim Alesandru Ipsilanti.
I.
Anteiul corp, sub comanda lui Nicolae Ipsilanti.
Tagmatarhia lilt Duca 1930
Hiliarhia lui Orfano 300
Despartirea lui Ghica 50
Despartirea lui Ales. Ipsilanti compusa din Slavoni 6o
Despartitea tut Manu 15o
Cetta lui Costa Valtinos 6o
Cetta lui Caloian 100
Cazacii 1), sub Mosculi 200
28,50
II.
Allis doilea corp, sub comanda lilt George Ipsilanti.
Tagmatarhia lui Colocotroni 350
Hiliarhia lui Caravia 275
Hiliarhia lui Vasile Tudorov 350
Despartirea Jul Mihail i8o
Ulanii lui Garnofski 70
Escorta Principelui Cantacuzin 50
1275
III.
Alin treilea corp alto. Olimpianului Icrdake.
Arnautif lui 1 500
Iv.
Alla patrulea corp all Ca.minarului Sava.
Arnautif de sub comanda lui 800
77 77 77 Deli bap. Mihalle 120
77 77 77 Ghencea Aga . . 100
1020
Batalionul sacru 450
Despartirea Moldovenilor. '2). 300
Total . 7395
') Filimon (vol. II, pag. 356.361) dice ca eran numai i80.
') Principatele romane, de S. M. Palanzov. Petersburg, 1859. pag. 203 -204.

I51
Nota No. LJX.X.1I.
De la ob#easoa tahra a Eterlei.
Identitatea scirilor ce att venit de la Viena, Odessa §i Constantinopole,
prin po§ta austriaca, sosita de la Orsova, ne informecla
ca Morea s'a luat deja in stapinire de chreOini; trei
cetati au fost occupate, Si alte patru sunt Inconjurate, cars §i
acelea in scurt timp se vor preda, din causa lipsel de provisiuni.
Ca la Melenicu s'au sculat cu mic cu mare contra Turcilor;
si la ua lupta au fost uccio tots Turcii, impreuna §i cu
beiul lor. Tot assemenea s'a Intamplat §i la Cazangicu, si in
alte part!. din Bulgaria. Si ca dupa ua lupta crancena, al
nostril, cei In lupta cu Ali-Pa§a, au luat in stapinirea for tote
avutiele lui. Serbia este §i dansa gata; dar Inca nu s'a facut
varsare de sange. In Algeria §i Tunis s'a pregatit flota turcesca
contra chreOinilor; dar drepta resplata a lul D-dell au
prapadit pe vra§mam cad nici n'a apucat a se urni din lac,
§i Indata fu afundat §i Inghitit in mare de ua vijelie, fara ca
sa pOta scapa nici unul macar din ornenii el. Navele nastre
s'aft pregatit asemenea, §i se afla asa de bine aseclate, In cat
pot sosi la timp, in on -ce lac, sere a da ajutorul necessarift.
Insciintandu-ve despre tote acestea, nu me indoesc ca conationalii,
§i cel earl 'et
iubesc patria, mai cu scama armata
ellenica, care este dominata de zelul patriotic, va glorifica cu
bucurie provedinta ceresca, care voesce sa reinvie nemul
crWin.
Insa bucuria ce simtim acum se va schimba in mahnire §i
intristare; cad versatorul de sange crestinesc, pornindu-se cu
turbare §i la celle mai sacre, 'o a intins mana uccigatore §i
assupra clerulul bissericesc; ellu '0 a muiat palo§ul in sangele
servitorilor altarului, §i le-a dat ua m6rte durerosa §i infamanta,
spanclurand in c,liva de Pasci pe Patriarhul, cu tot!
Archierei, §i cu alti multi. notabill al neamului. Cine sa nu sa
cutremure de ua fapta atat de nelegiuita, atat de fer6sa, §i atat
de barbara? Care inima, pate fi a.a de tare ca sa nu verse
lacrime la vederea unei scene atat de Infrico§etare?
In destul se dovedesce acesta din sangerosa inver0unare
a acestor neimblanclite ferre. Cine dar din not mai pate spera
de acum inainte securitatea vietii i a averii selle? Seu cine
mai pate fi la indoiala ca nu vor avea acellaot sfistrOt §i cel ce

1.52
an mai remas sub jugul barbarilor, cars §ocotesc ca ua crima
&Ca. nu vor Invinovati pe chre§tinil nevinovati?
Ferice de sufletele vostre, cuvio0or parinti! Permiteti-ne
se varsam lacramile ce datorim bine-facerilor §i virtutilor ydstre,
ca unor succesori at Mantuitorulul. Ace§ti fit at vostrii,
cart urmesa Implinirea neamului chrWin §i a Bisericel, cer
din tot sufletul rugaciunile §i bide-cuventarile vostre parintesci,
din neveclutele coruri unde vol ye aflati acum.
Pentru acesta, fratilor chrWini, Biserica reclama resplata
sangelui parintilor nostri spirituals; §i cu suspini adanci tanguindu-'0.
vaduvia, invita pe fit set contra tiranilor, promitand sa
le Intaresca bratul pentru assigurarea for prin ajutorul lul
Dumneclet.
Sa mergem dar Inainte, cu adeverat zel cre§tinesc, §i. cu
dragoste care patrie; i sa navalim assupra cumplitilor vraj-
ma§l at chre§tinatatil si gonitorl al drepturilor omului qi as
justitiei.
Sa ne grabim dar cu credinta in inima. §i cu spada Inman&
pentru patrie §i lege, spre a ne uni cu confratii nostril, earl
ascepta. cu sete presinta nostra. 1\14elosele horde alle barbarilor,
nu vor putea rabda infati§area sf. Ciuci spre a navali
assupra semnului nostru. Sa. Ingradim dar §i sa infricosam pe
vrajma§il chrWiniIor, Insufletiti de ua barbatie laudabila qi
Intelepta; caci acesta. avem totn dreptul sa o a§teptam de la
puterea ce avem regulata, §i de la aceea pe care o speram
de la a tot puternicul Dumneclen.
Catre acesta, §i vestitorul venit de la Iassi ne-a comunicat,
cum ca a intampinat acolo peste ua mie de at nostril, tar
la Galati peste trel mil, cu 21 de tunurl; §i ca se prepara §i
alta multime de oste; ca Turcii, facuti prisonieri In Iassi, s'an
trimis in Russia; §i. Ca stapinirea din Moldova s'a regulat, ci
'§i urmeza lucrarile cu tota orinduiala.
Pentru acestea dar, fratilor, sa nu mat intarcliem! Sa alergam
cu credinta pe acesta sacra calle militara contra neimpacatilor
vrajmai at umanita.til, ca 'sa dobandim nevWejitele
cununi alle fericirii eterne, si .a glories lume0. 1)
Tergovi§te, 5 Main 1821. A. Ipsilanti.
Vec)1
Fotino, pag, 101-107.

153
Nota No. EAXXI11,
Pioclamatia lui Ipsilanti
cdtre ItomcinY, prin care espune principiele selle revolutibnare,
justificcind conduita sea.
Differite vorbe se respandira pane, astacli, care tindet se me
descrie cu celle mai relle culori alle interessului proprit i alle
ambitiel. Am tacut ; pentru 'Ca puritatea consciintei melle, si
simtimentele curate alle fratilor mei, socotesc ca vorbiat destul
In favorea mistra. Deca acum nip tacerea5 nu pot opri
Insa. si limbele birfit6re alle missogenilor si inamicilor umani-
tacit; ci viU sa espun adeVeratele simtiminte alle melle catre
nobilii fii. ai Daciei, in momentul cand scumpa lor patrie se
afla in preclioa d'a intra pe callea fericirii, si a se areta glorificata,
strelucita. Si prenumerata intre pop6rele civilisate alle
Eurbpei.
Dacia, locuita aste.cli mai de un milion de locuitori, nutresce
in sinul set un mare numer de supusi strain', aflati sub sceptrul
btoman. Acesti strain', pe car' purtarea tiranica a stapanitorilor
'1 a departat din iubita lor patrie, se refugiara Intr'ua
tdirra, invecinata., ospitaliera, In care puteau, cu mai multa inlesnire,
sa'si procure necessariele pentru esistenta, si de departe
se plangi dorul patrie' lor mame. Nisce assemenea
barbati, prigoniti, esilati, departati de rudele si amicii lor,
divisati in mica grupe, sub comanda unui capitan, si respi-
rand rasbunare contra tiraniei, urite de Dumneclet, a stapanitorilor
lor, tine ar putea se , se indoesca ca, la primul semnal
de libertate, nu trebuia se se inarme4e, entusiasmati, spre a
'si resbuna contra crucl.imii neumane a tiranilor?
Dorinta fratilor mei omogeni, si a drepturilor melle, m'au
condus, atat pe rhine cat set pe cel din pregiuru'mi, pang la
portile capitalei Daciei. Acute nu astepte.m de cat doritul moment
de a' ne transfera pe teritoriul iubitei n6stre patrii. Acest
moment se apropie. Cu tote acestea venim se oram, din anima
si cu'sinceritate;t6te bunatatile acestei terra ospitaliere care
a Inbratisat si nutrit multi dintre not, si in timp de restriste
ne-a aparat oferind sinul set ca asil.
Deci, care alta prosperitate putem se ye oram de cat sin-
gura si
adeverata, a bunei legiuiri (legalitati) si a civilisarii ?
aceea, clic; pentru 'dobandirea caria alergam si not a ne sacrifica
?

-154 .
Dar ca sa. se ridice un edificiU politica, este necesistate de
base solide si neclintite, ridicate pe stricta conservare a sacrei
Evangelit. Acesta , amiciloru Dad, cap suntett doritori at
prosperitatii si at glories patriet vestre, cautati se o ridicatt
asta.cli.
Deci, etta, dupe parerea mea, temeliele pe cart trebue a se
reclima viitdrea legislatiune a vOstra. politica, ca se vedett
Tnteua Ali rasarinda si luminOsa stea a prosperitatit perpetue
a patriei vostre.
Autoritatea supreina a provinciei Dadet sa se Incredintecle
in mainele unut pamentenu, si nici de cum in alle vre unlit
streint. Puterea legislative, se fie separata de cea esecutiva,
si sa se increclintecle unuia sea la doua corpurt legislative,
compuse de represintanti din diferitele classe alle societatit.
Deputatit Natiunii sa se allega din tete clasele cetatenilor;
sa. se organisecle o armata regulate, spre a priveghia la pacla
Dacia Darile se nu se orenduiasca fora, scirea deputatilortt
Natiunit. Domnitorul se priimesca lista civila anuala, hotadta
de Adunare; si sa, se considere ca inteiula cetaten alla provinciet.
Sa se institue scOle cu metoda allilodidactica (mutuala); si
dupe acesta. metoda. sa se instruie fit tuturor cetatenilor.
Ast-fela este parerea mea. Patriotismul, esperiinta si opinia
vostra asupra lucrurilor politice, face, a se 1ndeplini si a se
complecta celle ce s'ar judeca mat convenabilti dispositiunelor,
dorintelor, datinelor si obiceiurilor Natiunit 1).
19 Aprilie, 182 1 . Alesandru Ipsilanti.
Nota No. LXXZV.
Proclam4ia lul Ipsilanti dupe batb,liea de la Dragasiani,
Ostasllor! Nu, nu profanesa acesta sacru nume dAndula
voue! Miselese turme de popore! Tradarile vestre e'alle vostre
viclenit me silesctt a me desparti de voi. Pe viitor on -ce
legatura. intre voi si mine e rumpta.. Adenca insa void. simti
In inima rusinea ca. v'am comandat. V'ati calcat juramintele
att. tradata pe Dumneclet. si
patria; m'att tradat ysi pe mine,
in momentul cand speram set se biruescu, set se mont"t cu glorie
impreuna. cu vol. Me despart dar alt voi! Alergatt la Turd,
') Ve41, Dirzenula. (Trompeta. No. 665).

155
singurii amici demni de simtimintele vastre. Esiti din padurl,
coboriti-ve duprin munti, asilul lasitatit vostre; alergati la
Turd, si le sarutati mainele, dupe care pica Inca. sa.ngele sacru
ally corifeilor ministrii ai. religiei, Patriarch! §i Archierel, si
mii alti nevinovati frati ai vostrii, uccisi cu atata cruclime. Da;
alergati, cumparati-ve robia cu viata vOstra, §i cu onorea
femeilor si copiilor vostrii.
Iar vol, umbre alle adeveratilor ellini din batalionula sacru,
cast prin tra.dare ati caclut victime pentru fericirea patriei,
primiti prin mine multumirile conationalilor vostril. Pugin, si
colona se va Ina lta ca se eternisese numele vostru ') ; cu littere
de foot sunta sapate in inima mea numele acelora cart pana.
In fine 'mi at aratat credinta. §i sinceritate. Memoria for va
fi singura consolatiune a suffletulul met..
Last la ura 6menilor, la dreptatea legilor si la blestemula
conationalilor pe sperjurula si tradatorula Savva, pe desertorit
si prima autori al desertarii generale, pe Duca Constantin,
Vasile Varlam, Gg. Manu Fanariotulu, Gr. Sutu Fanariotult,
§i pe demoralisatula N. Scufu.
Iar pe Vasile Caravia ilu scow. cu blesterna din rendula
ostasilor mei, pentru nesupunerea necuviinci6sa lui purtare 2).
Rimnica, 8/20 Iunit 1821. Al. Ipsilanti.
Nota No. LXXV.
Pirmanult pentru numirea Postelnicului Negri ca Caimacamt
allu Munteniei.
Ca.tre Caimacamulu Bucurescilor, §i acum spre pantile dunarene
afla.tor, Postelnicul Negri; catre Mitropolit, Episcopi,
Egumenl §i catre boierii Valachiei.
In data dupa, sosirea acestut sacru Imparatesca ordin allU
Nostru, se fia. sciut ca., fiind ca. eparchia Valachiei si a Bogdaniei
tin locul de Cheller ally puternicei n6stre Imparatii, urmecla
vointet nostre imparatesci ca locuitorii si cei l-alts supusi
se rema.na, nesuparati de-a pururea, acoperita sub umbra mile!
t) Asemenea colOna s'a
Sucu, poetulu.
fi inaugurate In Athena langa Universitate de Al.
2) Filimon, pag. 184-185.
pag. r6oT 6 i
Darzenu, Trompeta No. 666. Vegl §i
Fotino,

--
156
ndstre imparatesci; precum este cu totul contrariil vointei
ndstre Imparatesci si on -ce lucru care allarmesa linistea de
obste. $i pentru ca, dupa mortea ha Vlad Bet Alecu, unit
Theodor, hatnu, adduna.nd cu ellt o multime de omeni rel a
ardicat bairacu (stindardul revoltei) si. in urma si fiulil fugarulu
ex-domnitor Ipsilanti, a nume Alessandru, aratandu-se
melehun (blestemat) si 'attragend spre sine pre Mihail Sutu,
ref ganditor, a occupat orasula Iasilora, si respandind pretutindeni
inscrisuri, pline de minciuni, a indrasnit de o potriva
felurite vesaturl , inalta nostra imparatie, spre a curati
aceste doue eparhii de vatamarea acestor omeni oropsiti prin
pedepsa revoltantilor, si spre a adduce liniscea si siguranta
raiellelor neputinciosi si saraci, a orenduit atata din resarita
cat' si din Rumelia deosebite ostiri, amanend trimiterea Domnitorilor
pang la liniscea lucrurilor. Dar acum, din mat suml
pomenitii boieri at Valahiei, call se ada.postira pe pamentula
austriaca, de la inceputult revoltei, prin anaforaoa for de
obste all insciintat puterniciel Imparatiel ndstre , ca, dupa
ce si-at parasitil patria lor, traesmi ratacitl; cum si supusil
nostril prin mai multe inscrisuri, aratatare de sufferinte grele
ce ne ail tramist, se rugall pentru curatirea terrel de catre
acesti resvratitori criminali. Iar scopul intrarii ostirilor imperatesci
In ambele terri se marginesce in nimicirea revoltan-
Mora, si In introducerea liniscei prin deosebirea culpabililorii de
ccitre cat inocent f; precum si toti cei ce se porta cinstitil si se
suppun, se fie nu numai nesuparatl, ci sa se acopere tot sub
aripele imparatiei ndstre, drept judecatore. Si acum, fiind-ca
numitul Negri se confirms in Caimacamlicul (locotenenta domnesca)
Bucurescilor, voi, atat Mitropolitul, eau si Episcopii si
Boierii, in data dupa sosirea ordinului nostru imperatesol,
vett incunosciinta fie-care isnafil; si de o potriva cu numitula
Caimacam,' conlucrand, vett da celle de cuviinta neputinciosilor
raiele ; si vett bucura pe toti aceia cars, despartindu-se
de revoltantf, ar voi s'arate semn de credinta si dreptate, ca
se vor resplati la timp. Catre acestea , pentru dispositiunile
celor neccesarii ostirii, allegand pe cei mat vrednict boieri
intre voi, ye vett purta cu credinta atata pentru pedepsa resvratitorilor,
cat si pentru descoperirea revoltantilor ; si intr'un
cuvent, pentru ca atata dreptatea purtarii v6stre cata
§i suppunerea se vor face aratate, vett urma in tocmai. Drept
ac4sta, s'a dat acest ordin al nostru i'mperatesca, pe care,
cunoscendu-la, vett indeplini cu credinta celle ce vi se po-

157
runcesce itteenSult. si tu, disule Caimacam, luend cunoscinta,
de tote acestea, to vet grabi, impreuna cu boierii, -In tocmat
a indeplini acesta porunca, cu credinta padindu-te a nu o calca.
Acestea se cunosci ; si vedend sfantult nostru semnft, fit
incredintat ca vointa nOstra este. 1).
(Urmesa semnatura Sultanului).
Nota, No. 1_41X.X.V.1.
Reproducemn mit ordintt turcescii din timpult auk, ca modelt
de originalitate.
Ordinull Seraschierului Silihtarit Derviet Paqa catre ispravnici,
scrisl de Dcinciulescu , dragotnanull Part.
De la Silihtart. Aga, Seraschierul imperate§cilor Wirt
Bre, ispravnicilor, breterezler 2); cautati de ispraviti mai =rend,
§i cu dreptate, maslahatul 3) acestor saraci; cact, In credinca
dumnedeasca, avradinizi-siker 4), hem tetelemrem sizem 5).
Acesta vi se scrie cu hotarire 6).
Locult
Sigiliulul
Nota No. LXXVII.
1821 Octombre i.
Sorisorea Doranolui Calimah
ciitre Postelnicull Negri, Caimacamit all illunteniel.
Prea cinstite §i prea nobile arhon mare postelnice, Constantine
Negri, Caimacamt ant. Principatului nostru. Ungro-
Valahiet, prea scumpe alit Nostru prieten, salutam cu bunk,
vointa pre Dumneta, poftindu'it ca .sa fit sanetos, si in buna,
stare. Cunoscut este tuturor ca din inceput §i de a pururea
neclintita vointa a prea puternicului si indelung vietuitorului
Imperat allt nostru, era §i este ca sa fie nesuparati §i neva.tam41,
si sa se bucure de ort-ce felt de lin*e Si bunt train
') Vedl Dirzenuln, Trompeta No. 665. Vedi si Fotino, pag. 118-121.
') 131eStema(ilort.
3) Affacerea.
4) Injuratura indecent&
5) Iar pe voi ve deselle cu bataea.
6) Originalule acestu1 ordinu Illu posseda D. Pisacov, capuln sectiunii bump
rilort Statului de la Arhiva Statulul, si translators de limba slava.

-
158
locuitorii din celle doue principate, Valahia si Moldavia, can
se atia sub accoperementula legilor Imperatiei selle. Si
pentru
ca, dupa incetarea din vieta a reposatului Domn de mai
'nainte, un ore -care blestematil Theodor, fara de veste adunand
cati-va ret facatorl, a proclamata nesuppunere si resvratire,
§i dupa acesta si oropsitula Alesandru, fiulu lui Ipsilanti, viind
in Moldova, si tragend dupa sine pre apostatuhi Mihaila, a
indrasnitt sa navalesca in orasula Iasi, si respandind felurite
inscnsuri pretutindenea, pline de birfele , de o potriva cu
Mihail, a pricinuit resvrAtirl §i vesaturi differite, prea puternicula
Imperat alit nostru, ingrijind cu tote mijlocele despre
suppusii de acolo al Impera,tiei sele , si pre-chibcluinda cate
privescu la desaversita sfaramare si prapadire a acestor 1'611
facetori, §i dorind mai cu serna isbavirea acestor doue tern
din vetamarea reutatif §i superaril lor, si tot de o data gandindu-se
la desaversita liniste si nesuparare a raielei credinciOse,
a sloboylitt porunci strasnice spre adunarea de ostiri,
atata din Rumelia ca.ta si din Orient, prin trimiterea mai
multor mehemuri din adinst; si pentru ca si lipsa nestra din
cetatea imperatesca se amAnasse adica pang la aseclarea linistei
obstesci, si potolirea lucrurilor in partea locului, dupa
inalta santa porunca. , oranduim acum iarasi pre Domnia to
Caimacam allu Principatului nostru Ungro-Valahiei, incunoscintanda
ca, fiindu-ne trimise mai 'nainte si in celle din urma
anaforale din partea cellor carcerdisiti la hotarele Austriei,
din boierii nostril din terra, asemenea si din partea cellorl-alti
suppusi ai terrei nOstre domnesci, care coprindea, pe
de ua parte, patriotismulu din nevoea si imprejurarea acesta
a lor, iara pe de alta cerand milostivirea nostra inalta, §i
imperAtescA ingrijire catre densii, prin statornicirea linistei de
mai 'nainte, si a impa.ciuirii terrel, §i derapanarea resvratitorilor
de acolo, se trimita de pretutindenea acum ostiri spre
acest scopti, cu din adins porunca. inalta imperatesca si respectabila
catre prea Santitult. Mitropolitulu Ungro-Valahiei, si
de Dumneclea iubitori Episcopi, catre D-VOstra si catre prea
cinstitii si prea nobilil boierii nostril Veliti, ai Principatului
nostru. Ungro-Valahia. Deci, fiindu-ca, .dupa cum se coprinde
in acesta inalta, porunca, scopulit trimiteril acestor o§tirl nu
privesce deca.ta la desaversita prapadire a sus clisilora rat
facatori §i jefuitori, si la statornicirea linistei obstesci, si buna
petrecerea si asigurarea locuitorilor terrel, suppusi ai puternicel

159
§i hranitOrei nOstre impera.tii; §i fiindu-ca. se cere allegerea
si
deosebirea yinovatilor din cei nevinovati, i apararea credinciosilor
§i cinstitilor, si cellor ce reman adeverati suppusi
in raialiculn acestor done Eparhii, D-Vestra, addunandu-ve
la mit loci. cu prea santituln Mitropolitu, i iubitorii de Dumneqen
Episcopi, prea cuviinciosit Egumeni, i cei alti Area
cinstiti §i prea nobili boieri at Principatului nostru Ungro-
Valahia, yef citi ciisa santa porunca in au4ult . tuturor, marl
si mid, ofq cati s'ar afla din credinciosii raielle alle Imperatiei
puternice; §i vet impartasi tuturora acesta vointa mantuitore
§i dorinta santa a Statului Imperatesct; si ye yeti sili sa depuneti
on -ce silinta., cu totif in de obste, si in parte fie-care
din voi, ca sa linistiti pre locuitorii suppusi acestel terri; insciint'andu-ve
totn de ua data cu acesta, ca Cali din cei rataciti
s'ar intdrce acum de la cei ren facatorf si resyratitori, 'si
ar arata lucruri de credinta. si de dreptate catre puternica
imperatia, acestia vor dobendi in vremi priinciOse mamgaere
si imbratisare. Catre acestea, ye veti grabi, cu silinta si
vioiciune grabnica, la orenduirea curendtt a trebuinciosilorn
neamuri boied langa. capeteniele ostirilor imperatesci spre
inlesnirea cerutelor tainuri, si in scurtu intru tote ye veti indeletnici
§i sili cu tete puterile ca sa aratati adeverata credinta
§i slujba catre puternica si hraniterea nostra Imperatie,
spre sfaramarea si prapadirea resvratitorilor si ren facatorilor.
Si fiindu-ca. se pdte intempla in vremea acesta ore -cart
din acesti ren facatorl gasind prilegit sa se cacerdisesca,
fugind in mai multe parti, sa depuneti tota putinta vostra
spre descoperirea lor. Si insfersitt, urmand intru tote cellor
coprinse in santa porunca, dupa inaltulti hatihumaium, ye vett
sili in vremea acesta priinciesa spre buna placere i aratare
a credintei si a sadacatului, din trite fellurile; .i oropsindu §i
ferindu-ve de tote ce este improtiva neclintitei de mai sus
ciissa vointa. imparatesca, Si 41 incredintati, fara induioala,
ca pre can. cei ce se lupta bine se vor resplati dupa merit%
cu atabl cei ce se vor lenevi §i vor adiaforisi, se vor pedepsi
de' ua potriva. Acestea am Mist] ; iar annii tel sa he multi si
fericiti !
Cu totuhi bine voitorn. 1821 Malt 21.
(Urrn& a semnstura).
Vecj1 memoriula Dirzenultd, fn Trompeta No. 666.

- 160
Nota No. IAXXV111.
Do la ot-carmuirea ValahicsI
cdtre Dumnealul ispravnici ot-sud. . . .
Instiinta.m Dumnea-vostra ca asta-di, la j i alle acestei luni
Mai, la optt cesuri din Ali, at sositt aici in Bucuresci Dumnealui
cinstitult Vel Poste inlet Costache Negrea, Caimacamula
Mariei sale lui Voda ; cum si cu cinstitulu Haznei Chiatipt
ails Mariei Sale Pre inaltatului Silistra Valezi, Meh-met Pasa,
Serascherult ostirii imparatesti.; unde, adunandune cu tot',
atatt. parte bisericesca, cat si not boierii, ni s'ail citita intru
auduln tuturor vrednicula de inchina.ciune prea inaltatuln. firman
alla prea puternicului nostru Imperatd, i deosebita carte a
Mariei Sale prea inaltatului nostru Domn, Scarlat Voda Calimah
; si ne-am umplut cu totii de obste de o negraita bucurie,
veclendu-'1 coprinderea, inteacestasi chipt: ca. din arzmahzarurile
boierilor ce all na.zuit spre scapare in pamentult
Austriei, cum si din multele jalnicile arzuri ce ail trimis supusa
rata din amendoue tarile, Moldavia si Valahia, luand_pliroforie
prea Inalta_Parta_ de tote ca.te a patimit de care tulburatori,
si pentru cea desavarqita cura,tire a rautatilor, si isgonire a
apostatilor,, ail oranduit de la Anadol si de la Rumelia indestulate
puteri de ostiri nebiruite, cart at a sdrobi, cu bratul
cel puternict, pre top aceia ce s'at ivitu intr'aceste terri .cu
zurbakicuri, ca se desradacinese cu totul rautatea, si se aduca
hnite si buna stare supusului nostru norod, dupa firesca bunatate
si
vointa a Maririi imparatiei salle; tar pre aceia cars,
din indemnare, set din saracia stramptorati, s'atl amagit de
s'an unit cu zurbalele, de se vor arata suptisi, se-i ierte desa.varsit
; si de o asemenea gresela, se ramaie cu totul nesuparati;
poruncindu-ni-se si neue deosebit ca se fim ingrijitori
cu tot denadinsul a intampina cu buna oranduiala si cumpanire
ostirile imparate§ti cu trebuinciosele zaherele. Deci,
dinteacesta coprindere pliroforisindu-ne de parintescul cuget
cel plin de milostivire alit prea puterniculut nostru Imperat,
organ all milostivirii, si pastor alit Valahiei alegand pre Prea
Inaitatul nostru Domn Scarlat Voda Calimah, s'at cuvenitt
intru adever a ne umplea de bucurie, radicandu-se din inimile
tuturor tom frica si banuiala, si cunoscand in fapta ne-adormita
purtare de grija a pre puternicei Imperatii.
-

161
Dupa. care si Dumnea-V6stra., soglasuindu-ve cti suptinerea.
la vointele stapanirii, indata ce vets priimi acesta carte, numai de
cat se oranduiti propoveduitori, 6meni cu cuvent, se merge pe
la locurile unde se vor fi afland pribegiti tota obstea locuitorilor
acelui judetn, se le vestesca acesta coprindere, fa.candu-'1 se
inteloga., cu tete indestularea, ca se snake mains rugatere catre
atot tiitorul Dumneclen pentru intenrea puterii imparatiei,
nebiruita intru resboie, si pan a in veaca stralucita si slavita.,
si pentru indelungarea anilor vietei Maria sele lul Voda.
Apoi sa se afle cu tota supunerea prin intercerea for la loca*uri,
cu bucurie *i fara de nici o indoiala ; puind Dumne-
V6stra tota sa.rguinta la acesta ca, in cinci, mult *ese c).ile,
prin boieri, boierna*i pi zapcii, se adunati tot judetu, ase4and
pe locuitori la urma lor, ca sa se apuce de munca pamentului
intru spre a putea Dumnea-V6stra urni cate o
linittire, pi
oranduiale de care si zaherele, ce se vor face spre intimpinarea
ostirilor. Tar cand Improtiva nu vor urea cu teta dragostea
a se intorce inapoi la urma-le, se le data se intelega, ca acesta
este semn de neintelegere pi necredinta ,
iubind mai mult a
avea in inimile for frica si ratacirea rasvratirii, de cat pacea
*i odihna prin casele for ; se stie dar atunci ca vor fi silitt
cu urgie a se supune la vointa stapanirii '),
1821 Mai 31.
Mihalache Medelniceru, Nicolae Golescu, Fotache Stirbei, Costache
Negri.
Iota No. LAXX1X.
Scriedrea Caimacamulni Negri atm Boierit din Bracovti,
Fiindu-ca prin deosebita porunca imparatesca en m'am intarit
iarasi in Caimacamlicul Valahiei, iara Arhon Tiatmanu
Stefanachi se orenduesce Caimacam allit Moldovei, supuindume
indata poruncei inalte, m'am intors asta.-cli in Bucure*ti. --
Deci, trimit acesta fratesca scrisore, allaturand tete cele coprinse
atat in porunca imperatesca., cat *i in stralucita scrisere
domnesca..
Tete acestea incuno*cintendule acum Domniei-Vestre, me
rog cu staruinta, fara amanare nici de ua cli, sa grabiti in-
Ver)1 condica No. 96 din Arliiva Statulttl, despartirea i §toricl, pap. 217.
I I

- 162 -
t6rcerea D-V6stra la Bucure§ti; cu atat mai cu soma, cu cat
esirea Domniei-VOstre este assigurata si in de ob§te dbrita.
Prea Inaltatul Silistra-Valezi, stapanul nostru, si Seraschierul
Valahie, dupa a.cestea 'mi-a, poruncitt a v6 scrie Domniel-
Vdstre ca sa eOti. nUmai debt, aflandu -ve cu toti la Bucurwt,
ca sa purieti la regula sdrobita vOstra patrie.
Bine-voitorul nostru stapaml totft ace141 imt poruncesce In
particular a ve In§ciinta Domniet-V&tre.
ciind bine iubirea VOStra de patrie Si sadacatul (credinta)
Domniet-V6stre catre puternica §i hranitorea n6stra impOratie
bine-facatore, Wept Indemnaterea D-V6stra lucrare, in cat,
luptandu-ne tmpreuna iii lucruri, sa indeplinim datoriele de
credinca ce avem cu totii.
Poftind dar buna n6stra tnalnire, remaiu. '). Alt ti-v.
(Urmesa semnatura).
1821 Mat II.
Nota No. LAX.X.X.
Ordinultt rasa de la Silistra eatre Zehaia-Bel, dup6. ucciderea
lui Sava.
Prea cinstite intru stapanire desa.ver§it, celt ce intocmesci,
cu drepta intelepciune, pricinele norodulut, intarirea temelielor
Inaltului devlet §i alu stralucirii, antaiule isvod ala darurilor
celor Intru asemanare Ingeresca, halea Silistra valezi alu nostru
Viziru,
Mehmet Selim Pala, Dumnecleu sa -ti Indelungesca anii!
Cu acesta a nostra santa imparatesca porunca, ti se face cunoscut
ca, dupa insciintarea ce ne -at trimis in cele dupa urma,
cum ca, prin ajutoru dumne4eescu, s'au perdut apbstatit din
terra Roma.nesca., si cum-ca cei mai multi dintre locuitorii
Writ, ce din inta.mplare au fost fugari, s'au Tutors inapoi pe
la casele lot, aflandu-se si cel-alti intro cugetare de intorcere;
§i pe langa acestea Inca nefiind Domn in terra Romanesca,
stall mdrte §i nelucrate cele ce privescft pe soma lul, adica
vamile, bcnele, §i cellelalte slujbe, §i legiuitele dajdii, asemenea
§i niosiile §i semanaturele boierilor, ce sunt fugici in Bra§ovt,
neadunate §i necapuite ; ci fiind-ca pentru acestea intrebi in
ce chipt este Inalta nostra porunca i vointa,, eats -'ti poruncim
Memoriul lul D1rzenu, Trompeta No. 666.

,- 163
printeacesta porunca a nostra ca, de vreme ce, cu ajutorulhl
dumnedeesct, apostatit ce se incuibassera in terra Romanesca
*i in terra Moldovei, unit dintre dan*it de sabie se vor jertfi,
altit fugind in parnantul strain at lassat aceste terra slobode
despre faptele lor cele rele; *i fiind-ca este buna-vointa a
nostra a se face de acum inainte tot repausul *i odihna raialet
ce locuesce intru aceste doua Orr!, care se socotesct ,Si sunt
alit nostru imparatesc Keler, sa ingrigesci dera a se propovedui
prin pristavi, in tot coprinsul cerril Roinanesci, ca este
inalta *i santa porunca a nostra de a se interce intru alle
salle tots de obsce, cei fugiti in streinatate; qi de a ingriji
fie-care pentru messeria sa; precum *i plugarii ge lucrede
pamantul ca *i mai nainte, fara de a avea cat de putina banuiala
ca s'ar putea Intampla ceva impotriva sigurantet vietii lort,
sat a averilor lor, on scadere set schimbare la privelegiurile
lor; *i pana la venirea Domnulut in terra Romanesca., hotarira
ca tete slujbele, vamile, dajdiile *i altele asemenea acestora
ce privescu pe soma Domniet, sa. se saute de o cam-data *i
sa se Intocrriesca de catre caimacamul cell). orenduit.
Deci, spre acesta, dupa cum s'at trimis alle nOstre sante
osebite porunci catre Vizirii Muhafizi at Diu lut ,Si Brailet, a*a. *i
ca.tre tine, ca sa urmedi desaver*it *i intru glasuire cu intelegerea
santet nostre porunct, puind in lucrare ten. privegherea,
ingrijirea *i sciinta spre a se propovedui fara de
zebava, in tot locul territ Romanesci, a nestra intru oserdie
porunca *i vointa, de a se intorce inapot raialele nostre, locuitorit
terra, ce se ratacescil in terra streina qi In alte p6,41,
improspatand aoest-felt fie*te-care urmarea messeriei salle;
lam rnai vertos ca voim sa fie de obsce linisce fara sea mat
putina banuiala oa va cerca cineva*tl vre-ua bantuire , sett
stricaciune; *i ca pana la venirea Domnulut in terra., este sa
se saute desaver*it tete trebile Domnesci *i maslahaturile
territ de catre orenduitul Caimacam.
Tu dara, Vizirul nostru,, cella ce esci stralucit intru intelepciune
*i in multe cercarl, sa ief soma spre sav'erirea Intocmai
celor poruncite, supuindute sfantulut nostril semnt.
S'ati scrist acesta. porunca pe la mijlocul lunet Zilcade, cu
leatul 1236 (1821) ').
') Vedl memoriul lul Dlyzenu, in Tronspeta No. 671.
Acestu firman e reprodui ei la Pram No. 24 din anuln 1872, de D. Major
Papaeoglu.
I I *

t64
Nota No. LAXXXI.
Ordilralt rapt de la Silistra Wire Caimacamult C. Negri.
Intalule alltl nemulut Messiet de acum, Caimacamule al ferret
Romfinesci, Constantin Negri, stirsiturile telle sa-'0 fie Intru
bunatati !
Fiind-ca terra Romanesca si terra Moldaviet s'ail curatit de
resvratitorit ce se ivissera. IntrInsa, si s'a Infiintat iar liniscea
obstesca; si fiind-ca este Malta vointa a se interce fiesce-care
locuitoru la alle salle ca.ti adica din pricina acestor facatori
de rele pribegind, s'a departat de patria lor, fara de a avea
caust de putina banuiala ca li se va pricinui cea mat mica
bantuire, on vietii lor on averit lor ; si Intre acestea fiind-ca
s'a scris catre eel ce s'an cuvenit ca esci poruncit, socotind
ca ua neaparata datorie a to sa ingrijesci pana cared va veni
Domnul, ca sa fact chemare tuturor in de obsce, de on ce
orandWala §i trepta, facandu-'1 cu induplecaterele tale cuvinte
a se interce inapoi la ale sale, care luand fieste-care de isnova
lucrul sat si meseria sa, sa urmede cele cuviinciese, precum
si mat nainte ; asemenea si plugarii saisi caute de lucrul pamentulut,
adunandu-'si rodurile in jicnitele lor. Drept aceea
iii poruncim si printeacesta carte sa urmedi Intocmat dupa
inalta si santa porunca.
Fiind-ca ne-all venit Inalta si santa porunca, coprindetere
ca , din cele de mine mat din'ainte trimise insciintari , s'aix
facut cunoscut catre Inalta putere cum-ca resvratitorii s'ail
perdut cu totul din terra Rome.nesca, si cum ca eel mat multi
din intamplare fugitt boieri s'atI Intors pe la casele lor, aflandu-se
si cei-lalti cu cuget de Intercere ; si ca, nefiind de
ua cam data Domn in terra, stall merte pang acum cele ce
privescil catre dansul, vami, adica, si celelalte slujbe, legiuite
dajdii, asemenea si mosiele i semanaturile boierilor celor fugict
In Bra§ovn, neadunate gi neca.puite ; eata trimitem acesta
santa porunca catre tine, Caimacamule, care, dupa ce o vet
citi si
o vet intelege, fci poruncim sa ingrijesci ca, dupa co-
prinderea poruncii, sa se propoveduiasca prin pristavi in tot
coprinsul terrii Romanesci, ca este Inalta Imparatesca, porunca
a se interce Inapoi la ale sale tots de obsce, eel fugiti In
streinatate, savarsinduist fierce -care lucrul sail: iar plugarit
lucrand pamentul, fara de a banui caul de putin ca pete sa
se intample cevastl improtiva vietii lor sell a averilor lor, on

X65
vre-ua scadere sett vre-ua schimbare privelegiurilor lor. Insa
mai antait de tote, tu, Caimacamule, sa cauti si sa Intocmesct
tote slujbele, vamile, dajdiele si cele 1-alte asemenea acestora,
ce privescn pe soma Domniel, dupa obicein. De aceea ti se
si trimite acesta carte a nostra, din preuna cu santa porunca ;
si is aminte ca sa savarsescl intocmai cele poruncite , fara
de a se face cea mat mica smintela schimbare
sett 1).
Nota No. T__AXIXIX11.1.
Ordinult Pasei de la Silistra catre Kehala -Bel, prin care se justiflca
mortea, lui Savva.
Tu, lauda slavitilor si cinsti %ilor barbati, paclitorul si ingri-
jitorul orasulul Bucuresci, Capugi-Pala , Hagi-Gheghe-Aga,
sporesca-se slava to I
Si voi, ceil'altl capitani ai ostirilorn, ce sunteti lauda si
alesi intro cei asemenea voue, sporesca-vi-se puterea!
Si tu, b.ntaiule all nemului Messia, hale, Caimacamule aid
terrei-Romanesci, Constantine Negri, cresca.-ti cinstea si burin
numele ten!
Si voi tots, de obste boieri al terrei-Romanesci !
Cu acesta porunca a nostra vi se face cunoscutil ca obstesca
linisce si odihna supusilor terrei-Romanesci fiind una
din cele mai deosebite si nestramutate dorinte ale Inaltului
Devletu (sub aparatorele caruia arripe , umbrindu-se acesti
supusi , din vechime si pana in acestea de apol, se
bucura, odihnindu-se dupa imparatesca vointa), acesta linisce,
fara de veste si pe neasceptate s'a tulburata de o ceta, de
omens resvratitori si facatori de rele, cars, avend ca.petenii
pe hainuln. Ipsilanti, s'an revarsatn in tot coprinsuln terra.
Romanescl, adducandu in tote partile derapanare desaversita;
si prin mijlocirea aceluf hainil, capetenia 10111, §i prin multe
chipuri aratand hainliculft impotriva prea Inaltatel Portl, pe
de ua parte all inselatil din raielele terrei-Romanesci, pe de
alta parte le-an facutn. multe pracli si felurimi de jafurt, pri-
') Meinorinla
lui DirLenu, in Trontpeta No. 671 §i 672.
icestri ordinal e publicatu i in Pressa No. 214 din 1172.

166
cinuit6re de tota derapanarea Verret; inteacestea Insa ochiult
celil neadormita alts prea puterniculut nostru Imperat, avenda
ajutortt puterea cea tare a hit D-dea, si pururea urmatore cu
tmbilsugare, prin imparatesca sa ingrijire la vreme cuviincinsa,
Intimpinand aceste nevot intimplate in terra-Romanesca, a
trimisa nebiruitele sele ostirt, si in putina vreme at1 sfarirnata
acesta perdatere ceta., pre unit din capetenit prindendu'i de
vii, pe altit rissipindu'i si gonindu'i preste munti, in catt astfelt
. s'a. addusa scapare si isbavire de rele seracel raiele; dar
si
cu Vita acea isbavire, ce a savarsit Imparatia sa, s'aa ivit
In celle de pe urma in terra Romanesca si alta intemplare
vrednica de uriciune, care privea, nu numai spre impotrivirea
Inaltulut Devletu, ci Inca si spre bantuirea obstit, adica cella
sciut protivnict Savva Bimbasa, nemultumitorult catre facerile
de bine ce a dobendit de la Inaltul Devletu ; si tot deuna
avend intru adenculu inimei selle incuibata inselaciune si viclenie,
si une-ort fatarnicindu-se cu credinta si cu supunere
catre Inalta Porta., alte ort unindu-se cu apostatult Ipsilanti,
si ara.ta.ndu-se intr'o glasuire cu faptele aceluia, s'at. mestesugita
mat in urma si prin fatarie, si s'au facut ca. se interce
iarast in slujba Inaltatului Devletu; cu tote acestea, abia dupa
trecere de ua luna s'at. infatisatu catre Kehaiaoa nostra, Hagi-
G-heghen-Aga; si nu numat cu acesta necuviinciesa fapta, s'au
doveditu banuiala, ci de ua data s'au prinsu si scrisori alle
hit, si corespondintele selle cu Ipsilanti; si mai in urma si
alte scrisori alle lut catre hainulu Diamandi, cellu inteun cugetu
cu dansulu; asa s'a aratatu numitulu in tote faptele sele,
ca politicescele lut pornirt si slujbe, ce se prefacea ca arata
catre Kehaiaoa nestra, prin felurimi de chipurt, nu au fostu
altt fara numat intreg-a inselaciune si fatarie, asemenea lingusiturit
cainelui, ce 'st misca coda Cand catre unul cand catre
altulu, cu scop ca aflandu -se tot d'auna in treba, si capetenie
de omens Indaratnici si facatori de rele, se pita despoia pe
supusit imparatescil, si se umple telharesca sa punga. Cum
dar se putea trece cu vederea acestu felu de facator de rele
§i apostatu ? in vreme ce, pe langa cele 1 alte alle lut tainice
rele cugetari, s'au gasitu si tret tunuri ascunse la cassa sa,
cum si semnulu de apostasia alu lut Diamandi, tovarasu cu
acelu apostatu; cum dar se putea nadajdui mantuirea obstit
fara a se pune in lucrare cea desaversit prapadenia a pricinuitorulut
relelor ? in vreme ce este ohicinuitu si legiuitu la

167 --
tote nemurile, a nu resplati catre cei bunt rele in locu de
hune, precum si catre cet ret Pune in locu rele ; ci spre isbavirea
saracilor este neaparat orenduita perdare unor ast-fela
de omens resyratitori.
Pentru aceste cuvinte, hotarendu-se perdarea acestui hain
Savva, din preuna cu capeteniile lut, adica. Ghencia si Mihale,
si a tovarasilor lor, ort unde s'ar gasi, s'ap. Si pusti In luctare;
si de acum inainte, fiind ca top de obste locuitorit ferret Romanesci,
atatu cet din orase, catu si cet duprin sate, isbavindu-se
pe deplin de acesti perdatori si facatort de rele, potu in linisce
si nesuparatl se urrnese fieste-care lucrult1 sed si meseria sa,
lucrOnd ca si mat 'nainte, datoria au dar sa se roge hit D-des
pentru indelungata viata a prea puternicului nostru Imperat.
Catre acesta, fiind-ca este data si imperatesca porunca, ca
vent-cart din ostasit Imperatesct ar cutesa de acum inainte se
faca cat de putina superare vre unei raiele, indata unul ca
acesta cu morte sa se pedepsesca, urmeda ca toci locuitorit,
de on -ce trepta, sa se apuce rara.st de meseria lor si de lucrul
lor, fara temere si cu linisce, avend temeinica incredintare
pentru nebentuirea si cea desavarsita sig-uranta a lor.
Intr'acestu chip dar tu, Kehaiaoa nestra, si vol, cele lalte capetenii
alle ostirilor, infra.nand fieste-care din vol ostirile nostre,
se luatt serna bine ca nu curn-va se bentuitt pe vre unula din
boiert seri din locuitort, macar la un fira de paru din capule.
lor; nici se cautatt strambu catre raiele; nici impotriva se
urmatt; caci alt-febi se scitt ca, ca niste vinovati, ye vett
osandi, si ye vets pedepsi cumplitu.
Si
tu, Caimacamule, si vot, boerasilor, si cei l'altt locuitort
at terret Romanesci, intelegett tott ca find din vechime obict-
nuita,
_
dupa legea si imparatia nOstra., a se socoti cinstea
\rostra cinstea nOstra., si averea vdstra averea nOstra, si viata
vostra viata nostra., nu se cuvine se avett de acum inainte
cea mat mica banuiala ca ye vept supara caw. de putin la
ceva, on din partea nostra, on din partea capeteniilor n6stre
si a ostirilor; ci cunoscend Ca nurnai pentru mAntuirea \rostra
s'a facut cea de istov perdare a apostatilor de rele, cart s'all
fost sculat cu zurba in terra Romanesca, se ye odihniti dar
si se fitt fara grija, este-c are lam alle selle, deschidendu-ve
pravaliele, si urmand ca. mat inainte fieste-care meseria sa.
Pentru acest sfersit, s'a facut acesta a nOstra porunca,

168
s'a trimisn de la Divanul Ghialetliulut Silistra; iar voi, supunendu-ve
la celle poruncite, se urmatt intocmai ').
(Urmesa sigiliuln).
1'Jota raio.
LXXXIII.
Actit de mu4uniire Qatre Ina lta Porta din partea boierilort ca
a scapatt Orra de rebelled.
La prea stralucitul prag alit prea Inaltatei Porte, not, supusi
i credincio0 raele, cu genuchi plecati si cu Inchinaciune
pans la pament, facem smerita aratare: ca ni s'an aratat de
catre D-lui Postelnicu Costandin Negri, Caimacamul, santa si
vrednica de inchinaciune imparatesca porunca, ce s'a trimisit
prin prea inaltul vizir, Mehmed-Selim, Pasa Selistra Valezi,
insotita si de luminatul Buiruc-tiul inaltimii selle, i cuprindatore
ca, dupa pliroforia ce a dat inaltimea sa catre prea
inaltul Devletu, cunt ca, cu mila lut Dumneden, apostatit s'at
curatit dinteacesta terra, si cet mai multi din not cart, de
frica lor, eram fugiti, ne-am Intors la patria nostra, cum si
ceilaltt ce an mai remast neveniti facet gatirea sa se intOrca
si et la urma lor; si cum-ca, nefiind Domnie aide in terra, stall
amortite si nepusse in lucrare veniturile Domniet, pre cum
vami, ocne si alte huzmeturt si obicinuite dajdit, Inca si alle
celor din Brasiovu fugiti boieri, mosil si semenaturf, se afla
nestrense si nelucrate.
Si fiind-ca pentru tote acestea alt vent inaltimet selle mat
sus numita santa porunca, cum ca este nestramutata vointa
imparatesca ca sa se faca liniste si odihna la raeaoa terrei,
ca un cheler alit imparatiet, spre a'st cauta fie-care trdba lui,
cum si terranil se'st urmede plugaria si lucrul pamentulut,
dupa oranduiala lore, se porunceste de catre inaltimea sa
D-lut Caimacamulut ca se vestesca mai sus numita imparatesca
porunca la top de obste locuitori ai terrel, spre a se intOrce
la alle lor, si a'st cauta fiWe-care meseria lui, fara a nu avea
nici ua banuiala ca i se va intampla vre-o impotrivire la viata
si la lucrurile lor, salt vre ua scadere si stramutare la privi-
') Ved1 condica de la Archiva Statului No. 96, pag. 13. Vedi si
memoriult
lui Dinenu, in Trompeta No. 672,
Pressa No. 213 din ;multi 1872.
Acestu ordinu este publicatu si in

169
legiurile lor; de care $i nu suntem vrednict dupe. cuviinta a multumi
prea milostivului nostru fmparat pentru acesta nemarginita
mila ce all aratat catre saraca terra, de at isbavito din
mainile terranilora hop, ce ncivcilise cu mare vrcijmeifie tisi reutate
asupra et, ca nisce flare selbatice yci inveninate, de aril, inaltand
main! de rugaciuni catre prea puternicultt Dunmec lea, ne rugam
dintru adencula inimet se tie si se intaresca slava si puterea
maririf imparatiel, nestrarnutata in vecl; ca se fim si
not tot d'auna umbriti sbb bogata mila sa, precum an fosta
din vecu. atat stramosil si rnosil nostril, cattl si not pana.
acuma. Asijderea ne rugam ferbinte se ne miluesca prea
puternica impara.tie si cu trimiterea Domnuluf, dupe. cum prin
aka prea plecat arz-mahzar ne-am mat rugata, ca cu acesta
sa se faca si cea mat desaversita liniscire ').
1821 August It).
(Urmesa semnaturele).
Nota No. I_AX.XX.I.V.
Nota boierilort diva4 atm Vioaraltt
Prea sante pcirinte, Archiereule Troados, vechilu ale% scintei Mitropoliit
Fiind-ca acli all sosit prea inaltula firman ala prea puternice!
Imparatit, cuprinclator cum ca, cu ajutorul a tot tiitoruluf,
prin nebiruitele putert alle Imperatiet sele, all luattl sever$re
si isbavire acest imperatesca memlechetu Moldo-Vlahiet de
catre apostatli ce napadisera cu telhcirespi porniri asupra nevinovatulul
noroda din tr'aceste tern, si s'aa frinta cornula
mandriet ce aridicase in cugetele lor, si chiar asupra hrani-
torei stapiniri, prapadindu-se cei mat mull! prin cumplita morte
altif facendu-se neveclutt din tr'aceste doue memlecheturi, si
cu un cuvent cu totul s'au curatita holdele imperatiei selle
de nvhina faccitorilorti de red, sdrobindu -'i cu bratula cella
puternica ; si ca buna vointa imparatief selle este ca top
supusit terret locuitori, de la mare si pana la munte, sa se
asecle pe la casele lor, boierii si mosnenit sa'st is sarcina
trebilor si dregatoriilor terrei ce 'li se cade a cauta mazlahatulu
Imperatesca, facandu'si mosiile si acareturile zapt, avendu-'st
intregt si
neclintite tote privilegiurile, fara de nice
') Veqi condica din Archiva Statulut, sccia istorica, No. 96, filla 9.

170
o scadere, negutatorii se'st seversesca alisverisul lor, teranif
sa se indeletnicesca intru lucrarea pamentului in pace, fara
temere, lipsindule cu totult orifice banuiala; ci Cu. incredintare
si cu neseversita nadejde sa be fie petrecerea; si ca pana va
sosi in pamentult Valahiet prea inaltatul nostru Domn, tote
mazlahaturile si pricinile terrei, adica huzmeturile, dajdiele si
judecatile au sa se caute de catre D-lui orenduitult Caimacam,
biv vel Postelnict Constandin Negri, pentru care ni se porunceste
de catre Inaltatult Silistra Va/ezi ca sa se publicarisesca
acesta in tots coprinsult ferret, intru audult tuturor,
acesta bung vointa a prea Inaltatet Portz.
Deci, incredintat fund purtarit de grija, ce dintr'un inceput
au avutt hra.nitorea impara.tie catre not, supusa raia, ca o
maica, catre fit set, aparandu-ne pururea, Si ferind holda imparapet
selle de tota neghma rauta.tii si vatama.torilort, pre
cum si acum in fapt am dobandito, ce indoiala ne mat remAne
de iubirea de Omen! a Imparatiel selle ? de aceea cu din
adinsult si cu luare aminte ascult'and prea santa acesta coprindere
a prea inaltulut firman, se o fact sciuta. la OM tagma
preotesca, scotend si copie fieste-care preot alt. mahalalei, a
o citi cu luare aminte tuturor mahalagiilor, ca cu tota credinta
st din adencult Mime! se dea slava a tot tiitorulut, si
fierbinti rugaciuni pentru vecinica intarire a hranitorului nostru
Devlet, spre a supune sub nebiruitele imparatiet selle piciore
tot vrasmasult si pismasult ; apol, fara cea mat mica indoiala,
si plin de OM bucuria, se o fact prea s'antia to cunoscuta,
ca fie-care sa se adune pe la locasurt, fa.cendu'si zapt mosiile,
casele si acareturile; negutetorit sa se apuce de neg-ustorie
si mestesugult for intru dreptate, si plugarit sa se indeletnicesca.
'intru lucrarea pamentulut, dandu-'s1 datoriile for dupa
vechiuln obiceit, si dupa asedementult ce s'at urmat in terra,
fara nici o impotrivire, (land supunere si ascultare poruntelor
si povatuirilor otcarmuirit; Si asa se petreca intru unire si
intru dragoste, find ca s'att ridicatt d'asupra acestut pament
nuorul fricei si alu rautatilor, Si at remas munca pacit si cea
deseversita aparare. 1821 August I O.
Barbu Va.carescu. Mihalache Manu.
Costache Negri. Scarlat G-ra.distenu.
Fotache ,5tirbet. Scarlat Mihalescu.
(Asemenea pitacu s'a facutu la Spatarie si la Agie ').
') Vedi In Archiva Statulnl, sec%ia istorica, cond. No. o6. pag. To

171
Nota No. LXXXV.
Cirtea patriarhulul din Constantinopole,
cdtre cresting din provinciele imperiului turcd, consiliindul a renuncia
la spirituld revolufionard .'a ft supu. fideli Inaltet Porfi.
Evghenie, cu mila lul Dumneclea, arhiepiscopulu CzarigraduluT,
Rome! cet noue, Si icumenicesca patriarcht.
Cei ce ve aflati supust sub doss, si bogata umbrire a prea
puternicei Otomanicesci Imperatil, top de obste Greci, parte
bisericesca Si mirenesca, de ven-ce orenduiala si trepta, cand
cu chibzuinta, fie§i-care din insi-ve, tot! vets lua sema temeiurilor
ce de demulta si din inceputa aft renduita prea puternica
§i nebiruita imperatie, stapaniterea nestra, spre otcarmuirea
supusilor sei, pote se cundsca cu scumpatate noianula cellul
nedesertata alu milostivirii si alle imparatescilor induran, cat
este de mare, si cats, nernarginita si neasemanata. iarasi este
iubirea sa de omen! ; cact nu numat fiinta vietei nostre, §i
starea averilor nostre, supusa intocmai Si de ua potriva, ca
0 a celor cinstit! Abli-Islame , ci si darurl, §i mila, si ne contenite
facers de bine se revarsa in tote clilele catre nemula
nostru, Si. despre sloboclerna si in linistita urmare a legit
nostre, st despre petrecerea vietii nebantuire §i in repaosn,
§i cu tot& imbilsugarea si largimea, cam nici masurele supunerii
nu ingaduia. Catre dovedirile celle iubitore de Omen!,
de unile ca aceste iubitore darurl, toti de ua. potriva Greci
avea neaperata datorie se multumesca in fapta, si se fia sir-
guitori pururea spre celle de buna placere catre imperatesca
putere, slava inaltand catre iubitorea de bine Pronie a cerescului
Dumneclea, §i catre prea puternica imperatie, care? dupe. asemanarea
dumnecleesca, acea iubitore de Omen!, otcarmuesce
pre supust. Dar voi, multi din semintia Grecilor, trecand cu
vederea sorocele multumirii tor, cei dupa datorie, §i dandt
uitarii atatea imperatesci facert de bine, §i de ua data ban-
tuind si
calcand si chiar formale credintei nostre, ce povetuesca
buna ascultarea §i supunerea catre acesta paclita de Dumneclea
imperatesca putere, s'at abatut prin ratacire la atata de§ertaciune
§i neinteleptie, in catty at si cutec,lat se is asupra-le
chipula resvratiri! §i a1l apostasies impotnva acestel ob§tescei
nostre fa.catere de bine si hranitere, nebiruita imperatii.
Insa, in vreme ce pornirile cellor protivnici lui Dumneclea Si
neintelegatori all fost unele ca acestea, prea puternica impe-

172
ratie, nelepadand din mainele sae mila si Indurarea, ce isvorescft
din firescile sae imperatesca obiceiuri, an trecut cu
vederea cuv'entul ce putea avea de a pedepsi In data pe apostai:I
si paint, *i de a le face din inceput si de ua data
resplatire; si despre ua parte, dupa trebuinta, pre unit 't all
pedepsit, iara despre alta parte, pre eel ce 'sl au cautat de
a for trebuinte si aul statut In hotarele supunerii, s'an sarguit
ca se 'l palesca si se 'I isbavesca ; bine-voind, in celle dupe
urma, a se da din partea bisericet ndstre cart! de afurisanie
si de sfatuire. Dar de s'ail si dat ast-fehl de card bisericescl,
nu numal ua data, dar si de doue ori, Impotriva, ca cei ce umblat
pe callea resvratiril nu 'st at1 lepadat cugetul for cell satanicescu,
nice atl vrut se intelega a se Indrepta, surclind si spre
bisericescile mantuitdre sfatuirii, improtivindu-se si apostolicescelor
si sobornicescilor porunci, ce sunt renduite pentru
supunerea si buna ascultare catre stepanitoril nostril, si pre
alocurea iarasi stall si se nevoescu spre aceesi vrednica de
uraciune resvratire si satanicesca nesupunere, cu chip ca
acelui, prin care si cu amagire clatesctt pre cei mat slab!,
terandu'i la aceesi prapastie a pierclarii; si asa cutesa a urma
celle mat rele si nelegiuite, pricinuind pricinuirt In pecate, si
cu chip si cu temeiti de prigonire pentru lege, propoveduind
relele for si neiertate cugete, ce de obste au impotriva Ahli-
Islamilor. Decl impotriva unora ca acestia neIntelegatort,
neinfranati si nepocaitt apostati, cu dreptate prea puternica
Imperatie se cuvenea a pune in lucrare pedepsa cea de apoi,
neitidurandu-se de nici unulil din el; darn fiind-ca chipul prea
puternicel imperatil este intemeiat firesce 'intru Indurari si
mila, In puterea acestor mile, s'ail adaos buna-vointa imperatesca.,
vlina de iubire de dmeni si de milostivire, si dandu-se
s'at
trimisa catre not Inalta imperatesca porunca arratatdre
celor mat sus Vise, si poruncitare de a se da si acum bisericescl
sfatuitore carp catre tort de obste, cei ce se afla sub
acesta padita de Dumneclet imperatesca obladuire, coprinde-
tare de aceest intelegere ce de obstesca supu-
s'att Mist], si
nere si buna ascultare ce se cere neaparat de la vol. Drept
aceea , si scriind sobornicesce Impreuna cei de langa not
sfinti si prea cinstiti archierel, In duhula sant iubitt frail at
nostril, si din preuna. slujitori, ca cu ua trambita propoveduim
catre voi top coprinderea inaltei imperatesca porunci, si in
duhul sfa.nt ye sfatuim, si ye povatuim pe top, mart si mid,

0,1
de veri-ce oranduela trepta, cati cu obrasnicie ati cugetat
se ye Intearmati irnpotriva obstescei ndstre branitore si facatdrei
de bine prea puternicei Imperatil, se lepadati in data
armele, se luati asupra-ve chipul celtt vechift alft cei desavarsite
si credincidse sUpuneri si bunei ascultaril vostre catre
Imperatie, si se ye departati de cugetul celt desert ;i
sata-
nicescft allft resvratirii; iar cei-l-alts top se stall cu statornicie
i neclintiti in credinta supuneril , si intr'un cuvent tots din
preuna locuitorl fieste-caruia ostrov, care ve Inchipuiti cu numirea
pravoslavnicei crestinesci credinte, si din dumnecle esca
buna-vointa ye aflati sub desa si bogata umbrirea Imp eratescei
puterl, toil de obste, fara de nici ua deosebire, se ye intorceti
la mantuitdrea calea supunerii, adeverinduve si incredintanduye
ca prea puternica imperatie, dupe ce va vedea in fapta
intorcerea si caiala vostra, si curat si adeverat cugetul bunei
ascultaril vdstre, si scumpa pada si urmarea datoriei credinciasel
supuneri , iarasi ca ua maica doritdre ye va incaldi,
reversand din isvorul celft nedesertat alft Indurarilor selle
bogate Imperatescile mile astipra vdstra, si (land cu totult
catre adencul uitarii acele nesocotite si desnadajduite porniri,
ce din indemnarea viclenului Diavol s'afl cutedat impotriva
imperatiei ; cu asemenea chipa si obstesca maica pravoslavnicilor
crestint, santa biserica a Domnului nostru, vedend pusa
in lucrare pocainta vostra., se va milostivi si va da iertare si
slobodenie celor ce aft gresit, si dupe greselele for att adust
asupra-le greutatile infricosatelor blestemurl alle el. Iar de
care cumva (feresca Dumnedeft !) se vor arata pana In sfersit
surds catre cele de acum iubitdre de omeni glasuri ale prea
puternicei imperapi, nemultamitori facendu-se, si necunoscatori
catre imperatesca facere de bine, cea cu multa dorire, si catre
milostiva haradirea, cea mai presus de vita nadejdea nesim-
Otori, aratandu-se catre multimea pea fara numer a neasemanatelor
mill imperatesci, ce din Inceput si pana acum of
aVut, nebagand in sem& nici bisericescile ndstre povatuiri, si
parintesci sfatuirl, tintind iarasi cu denadinsul tote la aceste
porniri protivnice Dumnedeirii, si streine cu totulft chipului
crestinesct, nelegiuirea for va apasa peste grumadul for ; si
vor lua judecata si osandire ; pentru ca nu vor scapa de drepta
pierdarea for de istov, ce li se gatesce neaparat ; si nu va
fi for Indurare sea mantuire, nici trupesca nici sufletesca.; ci
refs cu raft vor suspina, si se vor pierde de ua data. De

174
aceea tresviti-ve , pentru Dumnedeu; sarguiti-ve, pana aveti
Inca vremea pocaintei ; si facets precum intru glasuire cu inalta
porunca scriindu-ve, ye povetuim, si ye poruncim; si nu intealt
chip cu hotarire. In luna lui August, Inclimir 9.
Allis Kesariei, Ioanichie. Allis Ephesului, Manasie.
Alla Eracliei, Meletie. Allu Nicomidiei, Panaret. Allis
Nicei, Ierothei. Ally Dereonuluf, Ieremia. Albs Thesalonicului,
Matheit. Ally Ternovului, Ilarion. Allis Prusiei,
Gherasim. Allu Aghirei, Thimoteia. Allis Veriei, Macarie.
Albs Nectarie ').
No-ta. No. LXXXVI.
Petitiune din partea boierilort catre Pass, de la Silistra, contra
Turoilor din Giurgiu earl faceati neoranduell prin terra,
Catre prea Inalfatulu Vizirei, Mehemet4 Selina, Paqa Sili,strei Valezi.
Plecata inchinaciune aducem pana la pament!
Cu prea plecatul nostru Arz-mahzar, iarasi cadend la luminatele
piciare alle Inaltimei Tele, facem prea plecata ara.tare
pentru serhatliii Giurgiuveni, oment ai luminatului Hacicu
Pa§a, Muhafizulu Giurgiului, ca in trei renduri all facut porniri,
§i tate mairtile, una dupa alta e§ind, pin satele terrel din ju-
deciul Vla§ca, si din judecul Teleorman, de all facut multe
pradi §i jafuri locuitorilor, cu feluri de numiri. Dintr'a carora
pricina. tate orenduelile ce au facut ot-carmuirea de zaherele
§i altele, pentru trebuinta ostirilor imperatescl, ce se afla. aici
in terra, stall josll neimplinite infrico§ind §i gonind pe
zapcii din pla4i, §i facend feluri de zulumuri locuitorilor, dupa
cum am mai facut plengere catre ina.ltimea to §i prin aka
prea plecat arzu-mahzar; in cat ne aflam la ua mare grija §i
frica do primejdie, neavend cu ce se implinim cele trebuinciase
alle ostirilor. Acum ne venira none insciintari de la ispravnicatul,
ca Giurgiuvenii parasire de reutati nu facts, ci pe langa
chederula ce ail dat la cele-l-alte orendueli, de nu s'aa putut
savar0, all strens si venitul huzmeturilor Domnesci, §i alte
deosebite luari.
Ticalo§ii locuitori, este sciut, ca s'aa pradat in destul de
catre ferranii hotf ce 'tad fost calcat, pana and all facut mila.
9
Vccli Memoriulti lul Dlrzenu, loc. cit. No. 673 3i 674.
T
si

175
prea puternica Imperatie, si vrednicia /naltimei tele, de s'an
isbavit de dansii.
Ot-carmuirea iarasi cere de la ei cele dupa datoria lor, ca
nisce trebuinci6se ce stint ostirilor Imperatesci ; pentru ca
intr'alt chip nu, p6te face ; apoi se's tiranisesca si Giurgiuveni
cu acest fele. de toiumuri, este ua mar? jale si prapadenie
asupra lor. ci fiind-ca prea milostivul nostru imparatn pe
Inaltimea to to -a insarcinat cu ocrotirea acestei terra, de uncle
am si cunoscut in fapta mila si ajutor la on ce pasu am
facut rugaciune, cu genuncht plecati cadem la luminate talpele
Inaltimei tele , si fierbinte ne rugam ca si acum se reversi
milostivire asupra saracelor raele, si a n6stre prea plecatelor
slugs, ce ne trudim diva si noptea ca se aratam slujba placuta,
spre a nu se da cheder la hrana ostinlor ; si prin bunt
ajutorul si sprijinela inaltei intelepciuni a inaltimei tele , se
isbavesca aceste doue numite judece alle terrei de supararile
ce facia Giurgiuvenii, cu on-ce mijloca se va socoti de catre
inalta Intelepciune a inaltimei tele.
Ffind-ca. nadejdea nostra de zaherea, la aceste doue judece
este ; si cand se va mai face zaticnire, reman ostirile lipsite
de hrana, si not In primejdie.
i. alt n'avem unde cadea de cat la mare milostivirea Innaltimei
tele 1).
1821 August 1 i .
Nota No. ILL:KA:X.-V-1i.
Inalta porunca a Sultanului catre prea in6.10411 Vizir' Muhafisi
al Silistrei si Diului, Mehmet Selim-Pala, ci Dervisu Mustafp.-Paqa,
ci calm colt inteadinst prin porunca trimist imparatesct bum -
baciru, Ghodekim zaimir Husain Aga.
Sosind acest, santa porunca, se ye fie sciut cum ca cei cu
Inselaciune si in multe locuri prin fapte rele aratati hainil duos
apostati, Alexandru Ipsilanti si reulil Mihail, Domnul Moldovei,
unindu-se unul cu altul, aft indrasnit, nu de mult, ca se atete
in duoe Eparhii, Valahia si Moldavia, feluri de tulburari si
resvratiri, pricinuind seracelor raiele nepomenite hrapiri, cal-
') Ve4i condica No. 96, fila II, din archiva Statului, sectionea istorica.

176
cart si jafuri, infricosate si nesuferite, impotriva linistel de
obste si a dreptatilor ce dobandea mai 'nainte vreme in pace
raiaoa ce locuesce acolo; si fiind acestea tot deuna nestramutata
inalta nostra ingrijire si -vointa, ca sa se paclesca. prin
tot mijlocul nesuparata acesta raia, care se tine de mainele
nostre , ca un amanet sant alln lui Dumneclen nu am lipsit
prin Dumnecleescu ajutor, si prin cea grabnica. Si la vreme
ingrijire a nostra, ca se scapam aceste duoe Eparchii din cea
asupra-le ca4ute nevoi , si se perdem cu totul pre numitil
obraznicl resvratitorl cu puterea purtatdrelor de biruinta ostirilor
mistre.
Dar fiind-ca intr'acestea ne-am indestulat cum ca s'an intamplat
in terra Romanesca, din partea unor fara renduela
ostasi at nostri, cate-va nedreptatI si pagube catre nevinovatil
raiele, ce n'an gresit intru nimice, nici an fost partasi resvratit6rel
vinuirl, si Inca s'an facut si hrapiri si jefuiri pre la
mosiele si averile boieresci, si altele asemenea acestora, streine
miscarii, care nu numat se ved cu totul impotriva bunei Intocmiri
a puternicei son tre imperatii , si inaltei nostre si neschimbata
vointa, ci si nepotrivite si neasceptate din partea
bine incuviintatelor si biruitorelor nostre ostiri, nici din partea
vitejilor Ienicerl, cei ce an supunere" catre inperatescul nostru
Devletu. Fara induoela, unele ca acestea trebue sa se fi
pricinuit de catre alte renduri de °steni catre cei nesocotiti
si fara orenduela, cart ne putend se intelega nici aceste Intemplarl
de acum, nici se paclesca datoria meseriei for si buna
Intocmire si dreptatea, indrasnesct si se abat fara orenduiala
la acest fell de urmariri relle; pentru ca , de si se dedese
mat din nainte imperatesca nostra strasnica porunca, dupe
darea afara a legiuitulul santa fetfa, la cate-va parti alle imperatiel
nostre, in care partt resvrattre facend Grecii asupra
nostra, si indrasnind ca se ridice si arme, si pentru acesta ne
adussesse la turbare ca spre pedepsa si resplatirea unora ca
acestii indrazneti si obrasnici se'i prapadim cu totul; iar femeile
si copii for sa se robesca, si in data sa se faca imperatesci
§i alle Ior avuturi.
Cu tote acestea, fiind-ca este de odata dupa milostivire si
Insusi puternica nostra. vointa, Ca nu numat cei nevinovati si
neprihanild raiele alle nostre se remaie dupa tote neatinsi si
nesuparati, ci si insusi cei ce s'a!i obrasnicit asupra-ne, si an
fost supusi la vinovatia hainlicului, insa caclend si caindu-se,

177
si mila cersind, sa se ierte si accstia, invreclnicin 1u se a se
umbri sub mila imperatiei mole, si a uitarii de ori-ce reu, a
fost trebuinta ca pentru acesta sa se orenduesca intr'adinsu
unul din cel intelepti si incercati slujbasi al imparatiel nestre
spre ispravirea si lucrarea unei vointe ca acvstia a nOstra.
Deci, tu, o Zaime , cellu ce csti impodobit cu intelepciune
si cu destoinicie, care le dal spre incredintarca cea nadajduita,
ca prin vrednicia to vet saversi cu credinta porunca cea data
tie, is aminte acum sa pleci fara de zahava de aim , dupe
cellu dat hatihumaiurn alu nostru; si mergand acolo, sa cercetedi
cu amenuntul miscarile ostirilor nostre ; si inteacesta
chip propoN eduind si facand cunoscut la toil, ca intocmirea
si cea catre buna oranduiala vointa a puternicei mole imparatii
privesce spre stricaciunea nedreptatilor ; SO indrept di,
cu mijlocul Zabetilor si a celor mai marl, cea ceruta nesuparare
catre Raiele, si oprirea nedreptatilor; ara.Land cu den adinsulu
ca este statorni,ca vointa a puternicei mele imparatii sa nu se
vateme nevinovatele raiele, in nici un chip, nici sa se pagubesca,
si nici sa se supere.
Ia aminte dara, bine sciind acesta, ca sa urmedi nes himbat
celor poruncite, fara cea mai mica abatere instreinare ;
s3u
pentru care ti s'an si dat acesta santa. porunca 1).
(Urmesa semnatura si pecetea).
1Nota INo. 1_,XXXV1I1.
Corespondin-d, tifrata a Boierilor emigrat1 cu Boierii din
in tim:ulii revolutiunii de la 1821.
31 Insemna c/- 41 77
A,.
32 77 19. 42 77 111^
33 17 7 43 17 V.
34 77 J. 44 n .".
35 77 e. 45 77 0.
36 17 L. 46 n yr
37 " ?J. 47 n Q.
38 n 8. 48 77 ff.
39 n /. 49 17' T.
40 17 X. 50 17 V.
.irra,,
') Vedi memorinlu DIrz:mului, loc. cit. No. 674. Acest act e publicat $i de
D. Papo/ogla in P.essa, No. 213 din anulu 1872.
I2

51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
7 2
73
74
75
76
I)
)7
)7.
77
97
)7
77
77
77
77
77
77
77
77
77
77
)7
7/
77
/7
17
(f.
Z.
0.
to.
S.
a7r.
wg.
XL
Err.
77.
'x.
e0.
(RI.
at.
ay.
Et.
cr.
ot.
5.
J.
iv.
611.
EX.
ago.
71 edg.
178
77
78
79
8o
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
CUVEN TE CONVENTIONALE.
Russia . Spatiosu.
Austria Nobila terra.
Turcia . Salata.
Alexandru alts Russiei Nobilu.
Capo-d'Istria . .
Amict.
Stroganoff . Pilla.
Alexandru Sutu . Mormolocu.
Mihail Sucu .
Completu.
77
n
77
I)
77
)7
77
77
77
)7
77
77-
77
77
77
77
77
77
dvd.
zazd.
örd.
/12rd.
vned.
dvri.
711
7' 1.
c.1e(11.
1;i1 ie.
eke.
at.
vd.
G. Rizu . Amin alft adeverulm.
Sultanula . Ciuperca.
Pinu (cons. rusescn) .
Halv a.
n
)7
7)
7)
n
77
dir4.
1)7c
G6.
Id.
z(:).
1,41/.
Z- 1,P.
rItZ.
reig.
TC1Q.

Pisanis °tutu.
Ignatie Adeveru.
Perevosii . Jute la drums.
Alexandru Ipsilante . . Stapanitora respectabila.
Iatropula . Espus la ardere.
Domnandos. Stupidu.
Alcxandru Mavrocordatt . Inv etatu.
Voda Caragea . Scotocila.
Brancovenu Sinceru.
Gr. Ghica . Emeticu.
Barbu Geani .
Batranu.
Gr. Filipescu . Porcu albs.
George Filipescu Baltacu.
Mavru . Europena.
Mihail Cornescu . , Bunt omit.
N. Va.carescu . Amicula amicilort.
C. Cornescu, .
Aspects amorost.
M. Florescu .
Zurbagit.
M. Balenu .
I. Filipescu
Spanu.
Iubitort de adevert.
Boierii Cre§tinl.
Moreea Nenorocitu.
Tessalia . . .
Inarmata.
Familia Muruzi . Miserabila.
Familia Callimah
G. Leventis .
P. Pachi
Bun a.
Nast bunt.
Caldarara.
Vlahl . Figuri hidosse.
1\11oldovena . Mancatoru de varda.
Valetas Viclenu.
Bulgaria Pavlidi.
Moldavia Dorinta frumossa.
Vlahia . Pruncu.
Dunarea Piatra.
Serbia Cenu§a.I
Constantinopola Saracie.
A. A. . .
A. X. . .
.
.
.
.
.
.
Levantuhi.
Gk. Papa.
Savva . Cern. roie.
Capitan Iordache
Aa*ta.
Capitan Farmachi Otela
I
1 2 *

Samurcast
.
18o
Demont.
Al. Vilara . Panglicart.
Al. Filipescu
Culcust de lupi.
Mitropolitul
Nestatornict.
Ostiri turcesci Botezatult.
Eteristi Luminati.
Ca limaht Calugart.
Caimacami Imprudinti ').
TSrota, No, L...-X=XX_IX..
Sorisorea boierilorii din Bra9lovt 91 d'n Sibiu catre boierii din
Buouresci.
Incredintandu-ne de catre unit din not, atatt pentru unirea
ce prin scris 41 alcatuit sf.-vostra, si D-v., spre binele patriei
si alit obstei locuitorilor sCi, cat si pentru temeiurile cu care
ati chibcluit se statorniciti acesta. unire, i mijlocele ce ati hotarett
se aplicati in ort-ce vreme de trebuinta, prin care nu
numai se departat1 tots, hula ce s'ar putea povesti de catre
necunoscatorii acestel uniri, ci inca se ye faceti pricinuitori
si nemului de lauda, si patriei de multe folosuri, am socotit
ca. nici Cum nu se cuvine se petrecem sub tacere ua asemenca
laudata si de binevoitore fapta, fara de a nu marturisi si din
parte-ne multumita ce i se cuvine, cum si insotirea glasulut
nostru dupa chipul de mat jos, la cite aratari yeti pure in
lucrare asupra temeiurilor cu care v'ati unit si v'att legat.
Parinti arhierei, si D-v. boierilor ! TicalOsa patria nOstra.
patimesce in tote chipurile, de cunt ant nepomenitt ; se rapcsce,
se jefuesce, cerca nenumerate napastuirT si nedreptatt. Sfintele
lacasuri s'at vendut fara sfiala pentru inparte folosur1 a chiar
Stapanitorilor. Privileghiatit, incepend de la caftanlai si pana
la cea din urina trepta, s'ati ca.lcat sub picierele Obladuirit,
s'at
necinstit si s'at napastuit invederat, impotriva legilor ce
Ii s'afi alcatuit. Supusii locuitori dajnici all fost jertfa nedreptati1,
si isvor de ua rea folosire a ver1-caruia ce s'at departat
de mustrarea cugetului omenirii; si tote acestea le-am
1) Acestu acts in origiaalu illy possed i D. Bollirc , care mi l'a procuratC
din preun,1 cu multe alte acte ce a bine-voitu a 'mi comunica, luAte de la cast'
lin A ill tra, lup t corn ne a assiguratil D-sA.

- 181 --
patimit din pricina jugului voinct.i la care ne-au impilat obladuitoril
dupa vreml: cacl, vendatorl aflandu-se acestet crestinatap,
att slujit cu alu sett sange sprijinitorilor for celor nelegiuict
; au slujit, oicem, pagenatapi, si at sdrobit puterea legaturelor
catre eel puternici si al nostril voitorl de bine
aratandu-se cu viclenie , iar catre cei neputinciosi puind in
lucrare sila si impilarea.
Pana la ua vreme, pre cum este cunoscut la tots de obste,
a petrecut ticalosa terra sub acest felt de nenorociri; iar de
child s'at ivit intrensa si acest felt de nepomenita si fara dP
pilda intamplare, ati gasit prilegit chiar Stapenirea Porch se
o impilese si sa'i adduca tot felul de bantuire, si a saversitt
prin renduitii set nu putine rapiri, jefuiri, nelegiuiri, napastuiri,
fara osebire, si in celle dupa urma uccidere si chiar per dare
de viaca a multor crestini nevinovati bunt compatriot) at
nostril. Din care acestea se da a incellege fieste-caruia ca,
si in vremea obladuitorilor, acesta .a fost vointa stapaniril,
adica protivnica caderilor omenirii, protivnica obiceiurilor si
legilor pamentului, si isgonitOre chiar sfintelor legaturl de la
care spandura fericirea acestel pravoslavnice terra. Dar ore,
dupa aceste tote do'vedi ce avem pentru neomenosa cugetare
a acestel stapanirl, ce sort& nenorocita ne astepta.? . . i
mat
vertos cand inalta stapamre va voi se'sl puie in lucrare impilarea
jugulut ce de atatia an! s'at dovedit Ca hranesce asupra-ne,
nu va cere in ajutoru si chiar glasult boierilort ce o
slujesct. atat din apropiere , catt si de aicl din departare?
Si ore acesti boieri inselaci , afland de catre voitorlt reulut,
si nemai judecat d jertfa obstil salasluitorilor terrei, nu vor
da inscris, si nu vor cere si prin rugaciune tote acelle relle
cate privescu spre derapanarea nostra, si spre smintela bunatatilor
terret? Iar atunci, nu vom petrece ore si mai ret.
de caby ceea ee am fost ?
Milostivulu Dumnedeu, dupa a noTtra norocire , ne ate invrednicit
se avem legiuit sprijinitort'1 pre prea puternica imperatesca
Curte a Russiel, care, cand ar cunOsce cu intregime
nenorocirile nostre, atat celle trecute, cat si celle ce acum se
urdesct. improtiva binelui ce ne voiesce, negresit nu ne ar
lasa intru mahnire si intru obida ; mai vertos ca. cunOstem
dupa audin cat bine ne voeste, si cu cata1ubire de omecire
se silesce se hotarasca a nOstra sOrta.
Acest redam avend dar Sf.-VOstra si D.-VOstra, de vreme
ce v'ati unit acum prin statornicie, Ye rugam, nu incetati de

182
a pune in lucrare bunele socotinte ce ate facut in on -ce vreme,
si pentru on -ce vor cere trebuintele ; si cunostett din parte-ne
ca glasul nostru va fi urmator glasului si aratarilor ce vett
face SE-Vostra si D.-VOstra. Urmarile nOstre vor fi urmatore
povatuirilor ce ne yeti da ; si alt nimictl nu vom cugeta,
de Cat caduta supunere la obladuirea ce ni se va rendui prin
primirea si buna vointa a prea puternicei protectii ce avem,
revna si dorire intru binele patriet si intru a sa ferire despre
on -ce bentuire si netremnicie, departare de on -ce rea folosire
in partea cuiva prin care cunostem ca in multe renduri aft
cercat ticalosiI locuitori, compatriots at nostril, multe feluri de
napastuiri si nedreptati, si cea fara de fataria si prin curatenie
de inima allaturare a nostra la a Sf.-V. s'a D.-V. buna si
laudata unire.
Atat numai ye rugam ca, in on -ce vreme vett cunoste vre-o
cladire de vre un bine alby terrei, sail vett chibdui Sf.-VOstra
si D.-Vdstra se facets vre ua asemenea unire, se bine -void
a insciinta si pe cad, din not ve vets indeletnici intr'acea vreme,
si yeti cunoste mai destoinici de a SE-Vostre si a D.-Vostra
desaversita incredintare. Pentru ca ye este cunoscutil ca la
asemenea bunatati, in Intemplari alle patriei , dupa masura
fiintei nOstre , suntem si not de ua potriva doritori binelui, si
partai bucuriei ce ni se cuvine , cunoscend Inteadeveril si
marturisind fara fatarie folosula obstei , folosu si bine allhl
fieste-caruia in parte. Asijderea ye rugam, ca on cand si
din partene von). cunoste ca este trebuinta d'a se face vre ua
chibduire intre Sf.-VOstra si D.- Vostra, sari vre o miscare
a
iertatOre cugetarilor ce aveti si avem si insine not , se fim
slobodi prin taina a ye da parerile nOstre si SE-Vostra si
D.-VOstra ,
cautandu-le si chibduindule, de le vett gassi ase-
manate vremilor, si statornicite asupra temeiurilor cu care
sunteti legatI; se le primiti, se le indreptati, si se le facet!
cunoscute undo se va cuveni ; sail, de vor spendura de la
SE-Vostra. s'a D.-Vostra savarsire, se le puneti si in lucrare ;
pentru ca nu este de mirare a odrasli si din asemenea pareri
multe bunatati alle tone!, placute sprijinitorilor nostril; de
vreme ce multi din not am slujit terrei dupa vreme in multe
renduri, si in felluri de trepte ; si pole ca cunoscem une-ors
celle ce a Sf.-Vcistra si a D.-Vostra iscusinta Inca pana acum
nu le-a patruns.
Acestea sunt celle ce siint:m si Inca, mai cu adaos Intr'a-

183
cesta mare si. nepomenita irttemplare a patriel nostre dupa
care incredintandu-ne, precum s'a dis de a Sf.-VOstre si a
D.-Vostra statornicita unire, am hotaret se vi le facem cu-
noscut, si se ne allaturam glasul la celle ce, vett
vett urma; dar ca se e Incredintarn si mat bine de a nostra
ravna si hotarare, ye rug am se primitt acest inscris allu nostru,
marturisit prin cite iscalitun vedett la valle, si Intarita prin
strajnica jurament ce facem pe numele a tot puterniculut
Durrmedet, ca intocmai vom fi urmaron; pre cum si ca. vent
care din not se va dovedi cu cea mai mica 1, iclenie sau des -
ghinare de acesta statornicita hotar3re, se alba resplatitort
chiar pe acest puternictt Dumnedeu; si se fie cunoscut ca un
rednica de hula nemului sell, si isgonitu de tote ajutorint le
patriel selle ').
Boierit aflap; la Braqiovii :
Prea Sf. Mitropolitu Dionisie.
Marele Vornicu Grigorie Balenu.
C. Samurcasu
77 77 '5
Gg. Fillipescu.
77 77
Mare Logofetu Alecu Fillipescu.
Vornicu N. Vacarescu.
77
Logofetu Dimitrie Hrisosholeu.
77.
71
Manoil Balenu.
Vornicu Mihail Cornescu.
'Tatman N. $utu.
Vornicu N. Ghica.
Aga N. Filipescu.
C. Cornescu.
17
Al. Villara.
)1
Manolache Florescu.
77
Comisa Alecu Filipescu.
Iancu Filipescu.
77
C. Vladoianu.
77
Boieria
a/lafi la Sibiu:
Episcopul Rfmniculut.
Vornicu Al. Ghica.
Postelnicu Arghiropolu.
Cluceru Vladoianu.
Dinca. Otetelisianu.
cl-tilx;tui
l) Originalulu acestei eptstole in limba client 111u posscdt tot De Boffin,

- 184 -
N ota No. XC.
rot4ia boierilor din Brasiovu atm Imperatul Russiol, grin care's
descrie miseria in care's a addus esilul si persec4a Turcilcr,
si se raga, a'i imprumuta cu ua suma de 500,000 ruble asignate,
Sire !
Cinci-spre-q.ece lunt au trecut de cand, ca se scapam de
flagelulu anarchies si de furia fanatismului ostiril turcesci, am
fost constransi a ca.uta un asil in Brasiov.
Plini de incredere in puternica protectie a M. V6stre, reassigurati
din cand in cand prin communicarea officiala ce consululu
generalu alla. M. V. din Romania a bine-voit a ne face,
am sufferit cu resemnatie, si fara a ne allarma de intarcliere,
tote nevoile legate de ua lunga. §edere in streinatate. Vom
persevera si in viitor, Sire, cu acellas zetu si fidelitate, in implinirea
datoriilor nostre, asteptand , in tacerea respectului,
momentul in care buna-vointa si sollicitudinea cu totul paterna
a M. V. vor ilideplinic!,pera regenerarii nenorocitei nostre
patrii, de la care un popor intreg de chrestini, appasat d'atata
lung timp, astepta mantuirea sea.
In mijlocul lipselor de tot felul ce am fost nevoit a ne impune,
Caimacamul Valahiei ne a trimis copie dupa firmanul
ce ne invita a reintra in caminurile nostre ; am fost siliti a
refusa, cu cuvinte tememice, neputend consimti a approba calcarile
tratatelor cellor mai solemne, nici a coopera la spoliarea
si la ruina completa a unei terra atatil de nenorocita deja,
primind functiuni din partea unui guvern usurpator. Am facut
se intellega. ca Inturnarea nostra devenia imposibila, pana la
restabilirea guvernului si a ordinii legale.
Cu tote acestea, Turcii, intaritatt de intarclierea nostra., au
devastat proprietatile nostre, au jefuit casele nostre; possesiile
nostre au de enit prada cellui d''anteiu ce a pus maina pe elle ;
arendasii si intendentii nostril au fost impiedecati in strangerea
banilor si trimiterea for ; privilegiile nostre fura nesocotite,
casele publice jefuite, monastirile despoiate si tote acestea
cu scopul d'a ne sili ca se ne inturnam in terra.
Siliti din tote partite, lipsiti de mijlOcele de a satisface primele
trebuinte alle essistintei, a trebuit se ne desfacem de tote
obiectele ce am putut scapa de jafa §i de prada, cu jumetate
pretul lor; se dam tote obiectele de ore-care pretiu spre re-

185
fuirea sumelor imprumutate cu dobancli forte grele; si neputend
nici ast-felt a face imprumuturi , se parassim acelle
obiecte la lacomia creditorilor nostril. Viitorul ni se presinta
sub aspectul cellu mai infiorator; totul este sleit ; si chiar
mosiele nu mai sunk priimite in ipoteca.
La Vol, Sire , numai la Vol, la simtimintele marinimose si
gener6se la simtimentul de umanitate alle caria acte vor
nemuri domnia M. V., alergam ach. 0 rugam der cu lacremi
a ne veni in aju.or, accorandu-ne un imprumut drept valorea
de cinci sute' mit ruble assignate, ipotecate assupra proprietatilor
nOstre nemiscatOre, dupe sumele ce fie-care va priimi,
and obligatiuni la termen in cancelaria Consulatului M. V.
Acea suma, nu numai ne va pune in stare a intempina neaperatele
trebuinte, ci a ajuta si p'acei din compatriotii nostril
pe cari miseria 'i consuma.; cu modul atesta not vom putea
afla ua usurare la sufferintele nOstre , si ei unt remedit la
desperarea lor.
Vom fi recunoscatorl, Sire, pentru acesta bine-facere. Binecuventarile
n6stre si alle copiilor nostril, pentru fericirea
domniei in veci memorabile a M. V.) se vor urca pang la
piciarele tronului cellui a tot putinte, rugand cerult pentru
implinirea dorintelor ce facet! pentru fericirea correligionarilort
set 1).
Cu cella mai profundu
si umilitt respect!),
Sire,
At M-aiestatii V. Imperiale,
prea plecati si umiliti servi.
Brasiovt, 31 Mai 1822. (Urmesa semnaturile).
Nota. No. XCI.
Pet4iunea Boierilcrit emigraVi in Transilvania catre Imperatorele
Itussiei, in care justifica trecerea for in Austria, se prang contra
barbarlei Turcilor, si reclama ajutorult Imperatului.
Prea puternice Imp&ate !
In data dupe, ivirea in nenorocita nostra. terra a revoltel
Vladimirescului si a lui Ipsilanti, nu numai am intrebuintatt
') Conceptulu originals a114 acestul act4 1114 possech tottl D. Rolliac.

116
tote mijkicele pentru domolirea et, der credend a ne implini
ua datorie de suppunere, prin petitie din partea terrei catre
Ina lta Porta, legitima stepana a nostra, am descris cu amenuntul
tote massurile luate de not in privinta acesta (potrivit
cu puterea terrei, der neesecutate) cum si innaintarea reului;
in celle dupa urma, vedend pericolul ce ne ameninta, am rug-at
pe Ina lta Porta a se gandi la mijlacele celle mai nemerite
pentru inving-erea rescolei, si scaparea terrei de rellele care
o ameninta.
Vedend insa ca. reul cresce r si ca scopul rebellului Vladiznirescu
si allu Arnautilor tintesce la deseversita peire a
boierismului, cum si la jafuirea terrei, si gandind assemenea
ca spre a ne arata suppusi Inaltei Port!, nu se cuvenia se
stam la carma terrei in mijlocul rebellilor, cand, mai cu sema,
si Caimacamii. legitimului Domn alla terrei, si represintantulu
Ina ltei Port! trecussera. Dunarea in Turcia, am fugit si no!,
cum am putut, la asilul Transilvaniei, unit mai nainte, alth
mai in urma , fie-care dupa occasiunile ce a putut gassi ; si
a§a, in loch strein aflandu-ne, n'am incetat a arata Inaltei
Ports tote rellele ce se petreceat in Romania, rugandu-ne
ferbinte se bine-voiasca a lua masuri pentru a for Indreptare.
Der abia dupa mai multe luni , dupa ce terra fu in tot
felul jafuita de catre rebelli, sossira. si imperatescele ostiri
otomane, cars, conform propriilor for proclamatiuni, IV propuneaa
allungarea rebellilor din terra. si mangaerea nevinovatului
popor; si, readducend ast-fel linistea in terra, se faca a
se reintOrce fie-care la camini1 sett, a se bucura tots in comrnun
de tote drepturile de cars se bucuran sub scutul puternicei
protectiuni a Maiestatei Selle Imperiale si a dobandi
ua. consolare analoga pentru Cate relle si pagube au sufferit
in acest nenorocit timp allu revoke!.
Insa pentru completa nenorocire a terrei, venind aceste
ostirl, s'an purtat Intr'un mod forte dusmanescu si neomenos;
cad, in loch d'a batte si a goni pe rebelli, din contra an
persecutat si au batut pe insasi acesta, nenorocita. terra, Romania.
Si, far' a respecta nici tractate , nici chiar propriile
for proclamatiuni, nici umanitate aratand, au predat si prada
Inca terra in tote cAllele, si de vite , si de proviante si de
lemne, taind padurile terrei; si ast-fel , hrapind tot de pretutindeni,
si transportandu-le la cetatile lor, prin celle mai grelle
impuneri de potvedi, este de temut ca nu cum-va, pe langa

187
rellele din present, prelungindu-se occupatia turcesca, se fie
terra mai in urma amenintata de ua completa lipsa de bucate,
de vite si de ua generala pustiire; pe lenga aceste jafuri si
depradari, Turcii all omorit ua multime de nenorociti inocenti,
pe altii '1 all pus in cepa, fara nice ua. jcdecata seu cercetare;
all desbra.cat calleton, all luat in robie famillii intregi, an ars
de tot sate si terguri, all jefuit monastiri si biserici, batjocorindu-le,
si facendu-le grajduri de cat; an sfara,mat icenele
deprin biserici, spre batjocura religiunei, an desgropat morti
duprin morminte , an taiat preoti in chiar sfinfele lacasiun,
'st an risn de callugarite prin insasi sfintele altare.
pe cand se seversescn tote aceste nelegiuiri, capit ar-
li
rnatelor otomane pretind ca not se parasim ultimul
vietei nOstre , si se ne inturnarn in nenorocita n6stra terra ;
nu, negresit, pentru a contribui la vre ua tama.duire a ranelor
el, ci pentru ca se immultim numerul victimelor , spre
satiul ferocitatii lor, precum din faptele for se, devedesce, ca
ast-fel le este hotarirea.
Suppunend der la treptele ImperAtescului tron x1111 Maiestatit
V6stre aceste neauclite si fara essemplu sufferinte alle duiosei
nestre tern, cuteclam , prea puternice autocrat, a invoca cu
durere prea puternica V6stra protectiune. Pentru numele
lut Dumnetlen, Sire, indurati-ve a arunca ua cautatura blanda
assupra unei provincii, care , petrecend din fericire in liniste
si pace, sub egida puternicei VOstre protectiunt, a caclut acum,
din nepreveclute intemplan, intr'un abis de nenorociri fara
margins; si din care abis, singur numai prea puternicul Vostru
brae o pete mantui. Sire! Poporul care ridica alt mainele
catre Imperatesca VOstra Maiestate, este un popor ce porta
numele de creqtinii; este un popor nearmat, care nu cere de
catn mila si sprijinul Vostru, pentru mantuirea sea si a patriei
selle '). I2 TUE% I 82 I. Cronstad.
Nota. No.
X.CII.
asihi allfl
Memoriii presintatt Consolului Pini de Boierii din Bracovii , in
care propune reformele ce credit necessarii pentru Romania.
Cu tote ca in trecutul resbel de sese ani, Romania a pagubit
mult materialmente , perclend suma mare de vite, din
Original uln, in limba ellena , at
in forma de conceptn, ill ti ppssed t tot D.
flolliac.

____
188
cauda neregulatelor transportun , facute cu scup de hrapire,
iar mat cu soma din causa desordinil in sistemul sea guvernamental,
si din causa necOntenitelor discordit; cand insa terra
scapa de acestea, cum si de scoterea banilor peste hotare,
provenite mai cu serna din causa dominatiunit straine , ce a
durat pang de unacli, nu mai putin Inca si din causa tacselor
puse pe productele de vendare (numite alle capanulul, la care
insult guvernul participa, Intrebuintand differite mijlOce, ast-fel
ca, venc,letorit nu tra.gea de cat un forte mica kilos), Romania,
dicem, ajunsl a prospera in financie, umplandu-se de bane, ca
nice o data In trecut.
In asemenea situatiune financiara aflandu-se terra, In urma
resbellului, spre a putea prospera si mai mult , dupa gradul
de desvoltare de atuncl ally locuitorilor, nu'i trebuia aka de
cat conservarea drepturilor sone dupa. tractate , si a iertarit
tributulut, regulat chiar prin acellti tractat ; dupa care, carmuindu-se
poporul in deplina liniste , s'ar fi putut occupa cu
redobandirea primet selle bune start materiale ,
adica cu im-
multirea vitelor si cu intrega dobandire a foloselor ce 't assigura
activitatea sa agricola, singurile sorgintt de avutie in
acesta terra. Ar fi putut, dicem, prospera forte mult Romania :
pentru ca atunci s'ar fi bucurat d'aceste fericiri, cart Inavutesca
un Stat, adica averea materiala si financiara. Cu tote
ca lucrurile aa revenit In starea de Trial 'nainte a organismulut
guvernamental, Insa din nenorocire n'at resultat pentru terra,
de cata sleirea financielor, cu ton. sporirea snail materiale ;
si acesta era ua consecinta naturals. a lucrurilor : pentru ca
in timp de pace transporturile se faca mat mult salt mai putin
In liniste; nici o data Insa nu pot da folosele ce le da buna
stare financiara.; si ace)sta numat din causa diferitelor restrictiunt
uneltite contra comerciulul, spre Indestularea aprovisionarit
capanulul din Constantinopole, si numal in folosul guvernului
insult ; si precum de obste este stiut, avutiea materiala,
cand intempina, piedice d'a se preface in bans, devine cu totul
nepioductiva , in ceea ce priveste daraverile publice alle
unul Stat.
Ca dovada de celle pans, aci disse, in privinta prostet stars
a %erre', si a despuierit sone de bani, este tabloul sinopticu
de socotell, trimis in anul trecut (182o) ambassadel rusesti din
Constantinopol, dupa, care matematiceste se constata ca scoterea
banilor din terra coverseste peste septe milione pe anti

189
intrarea for in terra, intempinandu-se tot d'o data si tote ne-'
voile administratiet. Daca s'ar adaoga sumele ce prin abusa
s'aa. luat pana acl1, atat de guvern cum si de agentii sel, ceea
ce constitue prima causes a instreinarii banilor din terra, am
putea dice, fara esageratie, ca. alte atatea sume s'ar fi strans
in folosul Vistieriet ; prin urmare, se constata ca, facandu-se
un calcul esact, Romania a fost delapithita de 63 miliane in
acest interval de 9 ant de pace. Daca, pe langa acestea, s'ar
adaoga si sumele luate neregulat, precum s'a clisa mat susa,
s'ar insuma in total 120 milione si mat mult; si daca terra
ar fi luatt de atunci aka faca , tots acesti ban! ar fi circulat
negresit in terra; si nu numai afacerile publice n'ar fi internpinat
cea mat mica difficultate, dar si numerul avutilor s'ar fi
immultit in terra; si prin concursul lor, artele si on -ce cultura,
atat materiala cum si intelectuala , ar fi luat un sbor ca in
tote statele civilisate.
Din acestea resulta ca acesta mare nenorocire a territ,
adica. sleirea el de ban!, nu provine de cat din ore-care cause
fundamentale, cari contribue a inlesni esirea banilor din terra,
in sume mat mart de cat acellea ce intro, din afar. ; iar aceste
cause sunt cello urmatore:
r. Restrictiunea mecanica. a comerciulut ce se- face sub cuvent
de trebuinta a Capanulut.
2. Dreptul absolut de stapanire, esercitata de streint in pri-
Ninta Monastirilor din Romania.
3. Guvernul strein ¢i cu satelitii se!, care de drept instreineza
tot& avutia materials. a terrei.
4. Beneficiele guvernulut din tote husineturile 1) terref, iar
mai cu sema de la yam! si de la esporturi, din causa carora
se impiedica. liberul esersitia ally comerciulu! particular.
5. Lipsa meseriilor pentru obiectele de neaparata trebuinta,
pe care, de si Ie-at intreprins unit din cand in and, aft fost
insa cu neputinta a se mentine , din causa nestabilitatii guvernulut,
cum Si din causa mituirilor ce se primia chiar de
la assemenea intreprindert.
6. Vitiosa organisare a sistemulut administrativ in Romania,
care, cu tote clausele stipulate si prin inscris si prin tractate,
cu tote differitele legiuirt (acute in trecut, nu find de cat la
felurite nedreptati si jafuri; in cat prin acesta si natiunea, in
')
Aclica, vlmile, salinele, oeritul, vinariciul, etc.

--- 190 -
loch sa se cultive pentru fericirea sa, cade in demoralisare si
moralmente si materiahnente; si poporul se ruine4 in totft
felult.
Insa tote acestea at fost bune numai ca theorii , pana in
epoca In care isbucni pe neasteptate revolutia in Romania;
acum Insa se cere mai multa attentiune : pentru ca, prin imputinarea
averii materiale a Romanies , poporul a ajuns la
ultima disperare ; iar acesta disperare a incuragiat pe Romani
pana a 's1 manifests fara sfiala tendintele for pentru lib ertate ;
in cat cea mai mica nemultumire ar putea impinge pe viitor
pe multi la multe necuviinte ; de aceea imprejurarile s'at
schimbat in tote privintele.
Unit sustin ca autorii rescularii ar fi putut intampina dificultati
la intreprinderea lor, daca n'ar fi gassit un popor strivit de
multele nedreptati si jafurl ; albs bred ca acest popor, dupa
ce fu massacrat in urma. de Turd, si depradat in tot felult,
nu numal a revenit la supunerea sa anteriora. , dar ca s'a si
cait; ast-felft ca este impossibilft a se mai ridica pe viitor
pentru ua noua. revolutiune.
Nos, plecand de la principiul ca si natiunea Romana este
compusa de omen!, si ca omen!, el at naturalmente simtul greutatii
si alit usurintii, ne unim cu parerea cellor d'a.ntait; adaogand
Inca pa, pe langa adeverata lui sufferinta, nu putin
a contribuit is rescularea lui si promissiunea capului miscarii
de a deprada s'a rapi averile cellor mai bogati ; cad, dupa
cunostinta ce avem din mai multe essemple , rescularea poporului
roman nu se pate esplica mai nernerit, de catt ca un
resbel alit cellor neavuct contra cellor crecluti bogati; iara
nu ua reclamare cu armele pentru dobandirea drepturilor nationale
si pentru curmarea abusurilor. Catre acesta, in tutu
cursul acestei durerOse epoce a istoriei nostre, am veclut chiar
cu °chit nostril progresul acellui resbellt allft cellor neavuti
contra cellor creclutl bogati ; ast-fel ca resbellul pentru dobandirea
drepturilor nationale nu putea servi nici macar ca
pretest; pentru aceea, nu numai ca nu putem aproba acesta
parere, dar Inca avem curagiul a dice ca acesta stare de lucruri
are neaparat trebuinta de multa attentiune si de matura
chibzuire; pentru ca este necontestat ca in Romania tot mai
esista un spirit de nesupunere si indaratnicie; iar simptomele
caracteristice alle acestui spirit de rebelliune le vom espune
pe scurt la valle.

- 191 -
Locnitorii de classa de jos a Romanies sunt in adever timidi
si necultivati ca unit ce duct ua viata simpla. campenesca;
nu sunt insa lipsiti si de spirit natural ; dintr'un simtiment
natural, ei in la locul nasterii si and cresterii lor, si
tot de ua data au applicare la nedreptate si la asprime, care
provine din causa sistemului organisarii administrative a terrei,
sub care s'atx deprins la supunere. Pre cat dar ei sunt dispusi
a fi nedrepti si asprii, p'atat intelleg- si cand altii le fact
for nedreptati. Este adeverat ca et aa suFferit in curse de
mai multi ani , fara. intrerupere , jugul acestor doue relle; si
pOte ca multi, cunoscend bine caracterul lor, c iceau cumca
supunerea locuitorilor provine mai mult din timiditatea lore
naturala, de cat din cunostinta datoriilor lor ; si pdte ca aceia
au dreptate. Au pierdut insa din vedere cum ca, daca acesti
locuitori se vor indaratnici odata la nesupunere, nu mai este
cu putinta a fi readusi la supunere, de cat numai prin ultima
massura. aspra , adica prin puterea arnielorit. Acum ei s'at
deprins si cu acesta , perdend sfiala lor de mai 'nainte ; si
ast-fel nu se mai tem nici de amenintari nici de biciu , ci
numai de pedepsa cu morte.
Cunoscend din esperienta, ce este nedrepiatea, ei nu vor
mai sufferi a fi nedrepta.titi intru nimict ; iar agentii guvernului,
porniti de lacomia lor naturala, vor continua a'i asupri.
On cum dar s'ar modifica organisatia guvernamentala , se
vor putea imputina in adever abusurile ; a se sterpi insa cu
totul de o cam data, este impossibil.
Asemenea si locuitorii, fiind si ei nedrepti si lipsitf de cultura,
spre a se putea insile supune dreptului cuvent, vor voi
sa se arate inderatnici chiar si contra datoriei lor de supunere
catre guvern; ast-fel ca s'ar primejdui sistemul guvernamental,
chiaru candu ellt ':;41 art esercita puterea sa in deplina
dreptate.
Afara de acestea , mai este un cuvent care pOte contribui
mult la ua noua tulburare si rcsculare; adica, sunt forte
multi d'intre sateni , de ua conditiune mai buna, cars, de si
locuesct prin terguri si pe la mosiile lor, sunt insa cunoscuti
pretutindeni; tots acestia, atat din causa comerciului lor, cum
si din diferite trebuinte personale se afla fireste in strensa
legatura cu allesii satului asupra carora , avend mare influenta,
isbutescil tot d'a una in planurile lor; iar aces sites',
dupa, traditionalul lor obiceiu de la stramosi, conduct. spiritele

-- 192 -
satenilor dupa vointa in completa armonie; in cat not in i -ne
cunastem bine ca, la multe irnprejurari, chiar guvernul a intrebuintat
multe mijloce spre a '1 desbina pentru descoperirea
vre unui adever, si '1 a fost cu neputinta. Este lima si drept
si avantagios ca satenil sa aiba mare incredere si devotament
catre allesii for : pentru ca acestia intempina mat tot d'auna
g-reutatile si nevoile consatenilor lor , de si profita si el de
asemenea imprejurari, avend si densii instinctul nedrepta.tii ;
dar satenii de si cunoscu multele nedreptati ce li se fact,
le priimescU cu multumire , pentru ca si ei afla de la allesii
for marl inlesniri as nevoile lor.
In asemenea complicate relatiuni, si in vederea amortirii
simtimentulul national, guvernul, remaind nearmat si in conditiile
de mai 'nainte, urmesa ca pre on cats ar multumi dupa.
puterea sa, tot numeral cellor nemultumiti va fi negresit cu
mult mai mare; si on si cat de drept ar lucra in tote hotarerile
sale, iarasi cel aplicati la nedreptati vor calomnia si
actele si bunele sale intentiuni.
Daca dar nu se va realisa mai inteia puternicul mijloca alla
armelor, singura masura prin care se pote supune spiritula
rebella alhl satenului, ca ce ar mai putea opri pe roil voitorl
a unelti si alta rescola.? Caci vor fi indemnati la acesta , ca
omeni, mai mult de resbunare de cat dintr'ua mustrare de
cugetil ca saversesca mid reu publics contra, sacrelor datorii
sociale.
Ast-fel fiind dar, cat de lesne n'ar fi Ore a isbucni ua, noua
rescOla, cand, preparata pe alte base mai solide, s'ar inspira
din principiele liberlatii s'alle predarli ? Mai cu soma, ca amorult
de libertate si bunul train este din natura sadita in
om, si cu deosebire la asemenea popor cu totul necultivatil
s'applicat la rapiri, care 'm a perdut cu totul sfiala sa de
mai 'nainte de biciil si de despotism; prin urmare, ar fi in
pericola on -ce sistem guvernamental, fie ela on cat de' drept
si leala ; si Inca ar fi in pericol chiar totalitatea locuitorilor
din Romania; pentru ca, pe langa neomenie, ar contribui cu
deosebire si aplicarea for la resbunare la nedreptate si la
pra.dari, cum s'a dis.
Din tote acestea resulta. ca, de *i Romania pans. la unit
timp 41 perdusse numai avutia sa, dar cu occasiunea pre -
lungiril tulburarilor si a invasiunil. Turcilor, s'a perdut sl moralmente
si
materialmente materialmente, pentru ca si boieri,

193
si monastin, si boierinasi, si Omen' de tote conditiunele, tota
poporul in fine, au fost despuiati de vite de producte si
de vent ce alta avere miscatOre , cercand nu mai putina vatamare
chiar si in celle nemiscatOre ; iar moralmente, pentru
ca poporul 'sit
a perdut sfiala prin care iss cunostea datoriile
de supunere ; si acum pe langa desavarsita lul saracie
ramas numai cu aplicarea la nedreptati, la cruclimi, si intr'ua
completa disperare, prin care lesne s'ar putea renaste spiritul
revolutionar.
Ast-fel fiind actuala stare a Romaniei, singura el indreptare
se astepta de la sorta unui resbella, prin care terra s'ar putea
inavuti cu intrarea banilor streini , cum este stiut de toti, si
s'ar scapa tot d'o data si de guvernul sea neregulat si nedrept,
priimind unit alt sistem de guvernam'ant regulat, care
ar da ua organisare stabila si legala. Dar pentru ca acesta
nu esista, cello putin spre a se putea indrepta cu incetul si
a se organisa, are neaparata trebuinta de ua regulata occupatiune
militara, pe un timp hotarat (se intellege de sine ca
nu de Turd ; pentru ca si caracterul acestui popor se oppune
la acesta, si essemplele date de Turd, in curs de un an, all
dovedit ca relele causate de Turd au fost mai marl de cant
celle causate de rebelli) ; si ast-fel, assigurandu-se atat vieta
cat si averea tuturor locuitorilor Romaniei, s'ar stipula clausele
de mai la valle ca base alle unel mai bune si mai avantagiese
organisatiuni; si desvoltandu-se mai pre larg, s'ar
pune in aplicatiune. Iar dupa ce poporul Romaniei s'ar obicinui
cu asemenea organisare, in timpul determinat, atunci s'ar putea
retrage din terra ostirile de occupatiune. Aceste clause
sunt celle urmatore:
1. Sa se stabilesca ca hotar despartitor intre Principatul
Romaniei si Bulgaria, jumetate din adevarata matca a Dunarii,
precum se coprinde in chiar decretele imparatesti; dupa care
sa nu mai aiba voie Turcii de peste Dunare, nici din ostrevele
Romaniei, sa se aprovisionese , nici in baltile terrel sa mai
pescuiasca, fara prealabila invoiala cu proprietarii mosiilora
dupe acelle hotare. Dar pentru ca pe pamantul Romaniei
se afla si celle trei cetati, Braila, Giurgin si Turnu, carii odiniora
eraa alle Romaniei, iar mai in urma, printr'ua invoiala.
are-care (silita, negresit) a unui Domn cu Inalta Porta, s'ati
deslipit de sub stapenirea Romaniei, si s'aa dat la deosebiti
guvernatori as Turciei , sub nume de Nviri si Aiani , si in
13

'94
celle de pe urma devenira chiar pasalicun, si ast-fel stabilindu-se
cu locuinta acolo un numer ore -care de famillii turcost,
si intarindu-se de ajuns, pricinuesct nenumerate relle
pe teritoriul Romaniel, precum calcari de moil si de sate
intregi, navalin talharesti de cette turcesti, necurmate certuri
din causa desertorilor amenintan si infricosari din partea
Pasilor si a locuitorilor din acelle cetati ; si ceea ce este mai
reu, ca. at lipsit terra de celle mat bune positiuni alle comerciului
; ast-fel ca. locuitorii terrei, transportandu'si prodactele
in acelle part', at ajuns nu numai a nu se bucura de
n:ci un toles, din causa multelor difficultatt si abusuri ce cerca
din partea cellor de acolo, cu nume de negutetori Turd', dar
Inca sunt si suparati in tot felul de catre chiar autoritatile
turcesti alle Pasilor ; de aceea credem de cuviinta, de -se va
gasi cu calle, a se libera Romania de tete acestea ,
si a nu
mat avea patru stapaniri sub un singur si acellasa orizonta,
(adica, una a terrei, si trei pasalicun) spre a'si putea intari
hotarele de pretutindeni in deplina. siguranca., Si tot de o
data spre a putea priimi si comerciul desvoltarea necesarie ;
ceea ce ar fi si mai avantagios pentru terra, este a se incorpora
pe viitor acelle cetati cu territoriul Rom'aniei si a se
lassa sub ua singura si acciasi stapanire , cum s'aa urmat in
vechime., cand Romania a recunoscut suzeranitatea Turciei
priri tractate. La cacl insa cand acesta nu se va putea realisa,
spre deplina fericire a terrei, atunci sa se regulese cella putin
acelle cetati in modul urmator adica sa nu cutese a se intinde
ua palma macara mai mult peste hotarele ce s'at insemnat
din vechime prin decrete imperiale ; sa se guvernese
de catre agent]. subaltern' ca in trecut, iara nu de Past, pentru
ca. acestia aduct greutati si terrei si Domniei, cu necurmatele
for cereri de tot felul, si prin impilarile ce fact satelor romanesti
; sa se des cellor carii frecu din Romania in Turcia
pentru cornerciu, privilegiuri si drepturi, in cat sa nu incerce
cat de putina suparare din partea Turcilor; sa se dea in data
satisfacere tuturor reclamatiilor capo-chehaialelor Romaniei
catre Porta, relativt la affacerile si drepturile terrei; spre a
se curma cu modul acesta, cat se va putea, abusurile si nedreptatile
ce se fact de Turcii d'acolo, si spre a se inlesni
si comerciul terrei care se face mai mult prin orasul Braila.
Sa se cercetese socotelele dintre inalta POrta cu Romania,
din epocha cellui din urma tractatsi pang acum ; §i

195
pentru cata suma se va dov.edi ca s'a luat mai mult din Romania
la differite trebuinte alle Portia, ori in producte sett in
ban!, precum si peste celle coprinse in mentionatul tractatt,
sa se faca drepta despagubire Romaniei; iar banit proveniti
din asemenea despagubire, sa e verse in Vistieria terrei, fara
ca guvernul sa pota avea vre un amestict la acesta.
3.Sa se lasse liber comerciul de \Teri ce producte alle terei
dupa uscat dupa apa si dupra riurile Romaniei , spre a 'si
putea vinde producatorul mafa sa, ori unde ar voi. Prinassemenea
libertate de transactiuni, se va aprovisiona si ca-
panul imparatescii, dupa preciul orio carul cumparator, fara
ca nici guvernul sa fie dator a interveni intre vendatori si
cumparatori, pentru fixarea preciulut, precum se urnia in
trecut, sl nici cumparatarif sa dea cloyed' inscris de marfa ce
redica, sub cuvent ca o va transporta la Constantinopole; ci
singur nurnai guvernul sa aiba cunostinta de preciul corent
alit. fie-caruia product, cum si de marfa ce va esi din schelele
Dunarit, pentru care, la cadu de a fi intrebat guvernul, sa
pdta da informatiuni la Constantinopole.
4.Sa aiba libera trecere prin tam Turcia veri ce transport
de marfa din Romania, si on cum ar fi transportata ; si daca
nu va fi priimita prin orasele, tergurile si satele Turciei, sub
cuvent de scadere a comerciului local din Turcia, atunci sa
aiba voe a trece in.alt Stat strein, fara a mat plati alta vama.
sat taxa, subt un pretest ore-care; afara din zeciuiala valorii,
de se va vinde in Turcia; si acesta, nurnai in locul unde se
Aa effectua vendarea; iar cand va trece transito , atunci sa
dea numai jumetate la suta la hotarele Turciel.
Acelleasi drepturi le vor avea si tate marfurile si poverile
ce vor trece din Turcia in Romania.
5. -- Sa plutesca liber ?e apele Turciei vasele de comerciU
alle Romaniei , cu on ce fel .de marfa vor fi incarcate , fie
indigena, fie streina ; care marfa, de nu va fi priimita la porturile
Turciei, (tot pentru cuventul de scadere alit comerciulut
ocal) sa aiba 'trope a trece aiurea , fara nici un fel de taxa ;
ar daca acesta marfa ar cobori si s'ar vinde la porturile
turcesti, atunci sa platesca vama ficsata, adica a decea parte
din valOre; sa mai aiba voe acelle vasse a stationa, la cadt
de trebuinta, in porturile Turciei sat pentru putin repaost,
sat pentru aparare de furtuni si de navefrangeri, Acelleasi
13*
.

196
drepturi reciproce vor avea §i vassele turcesti cart vor stationa
in porturile Romanies.
6. Poverele de pe uscat alle Romaniei se vor recunciste
dupa cartuliile (ravaele de drum) sub semnatura Capitanului
de port, de unde s'aft incarcat §i pe unde ai trecut; tar poverile
pe Dunare sau pe mare se vor recunOste asemenea
dupa pavillionul roman care va purta i armele terrei; amendoue
aceste transporturl, Si celle dupa apa. §1 celle dupe uscat,
vor fi fara deosebire libere i nesupa.rate, precum tot asemenea
vor fi si celle turcesti ce vor trece pe la porturile Romaniet
i pe partea Dunarit despre Romania.
7. Vassele de comercit alle Romaniet se vor putea face
mat marl i mai mict, dupa. puterea fie-caruia , ,,si dupa. mo-
delul altor asemenea vasse de comerciU.
8. Se va face regulata. guarda. nationals, in numerul cerut
de securitatea publica, fara ca sa adduca greutate locuitorilor
ferret. Acesta guarda va contribui pentru pacla ferret de
yen ce na.vala de rebellt i de fa.catort de relle, atat din partea
locuitorilor indigent, cat Si din partea altor streini, de vent ce
natie. Pentru acest scop, guarda va fi devotata Inaltei Ports ;
la cacl insa cand Porta va intra in resbellft cu vre una din
puterile vecine, atunci guarda va pacli ua completa neutralitate
catre ambele puteri belligerante: catre una pentru respectul
§i recunostinta ce '1 datoresa, din causa protectiunii de
care s'a bucurat §i s'a folosit Natiunea In curs de atatia ant ;
iar catre cee-l-alta, din causa felluritelor relatiuni de comercift
esistinte intre aceste doue natiunt vecine.
9. Se va accorda iertarea de bird tuturor contribuabililor
terrii in genere, in curs de 5 am ; in care timp, rechemandu-se
et pe la caminele lor, vor reincepe munca campului §i isi
vor imbunatati cat mat mult starea for materials. Tot de o
data se va putea indeplini prin economic §i trebuintele gu-
veruului qi
alle terrei din veniturile cellor 5 husmeturt aratate.
lar la thesaurul din Constantinopole , in tot cursul acestor 5
ant de icrtare alha birulut, sa. nu se dea nimica din darile
anuale stipulate prin tractate, pentru ca acestea se dau obicinuit
diu veniturile terrei; prin urmare, cand contribuabilit nu
platescu nimicu, e drept ca nici thesaurul imparatesct sa nu
is nimica, neavend de unde lua.
to.Dupapriimirea §i intarirea unor asemenea base, locuitorii
Carl dupa vreme vor trece de peste Dunare in Romania, precum
i

197
si vice-versa, sa remhie necerutt; se escepta din acesta regula
aceia cart vor trece silitt, precum si ostasil, si ace' cart
se vor dovedi cacluti in vre ua fapta criminals: eel d'intaka.,
pentru cuventul ca, nefiind venitt in terra de bunt voea lor,
urtnesa a se justifica de sila urmata contra lor; iar cei d'allu
doilea si allu treilea, pentru cuventul ca nu vor mat dossi de
cant numal spre a scapa de applicarea legilor, dupa care si
trebue sa fie judecatt, ltandu's1 pedepsele cuvenite spre a
servi de pilda cellorlaltt ,compatriott at lor.
11. Sa se faca de apr6pe cercetare tuturor pagubelor causate
atat de ostirele otomane, aflate in terra de unu anti si
mai bine, call si de catre alit Turct cart all trecutu duprin
Serhaturt '), si umblend prin satele districtelor de pe ranga
Dunare at. omora au jefuit si au data focus si dupa ua
drepta preciuire a pagubelor, sa. se faca despagubtre de catre
Porta, priimindu-se banit despagubirii de catre ambassada
R-ussiet din Constantinopole, spre a se trimite la Consulatulu
russescti din Romania, si acesta sa imparta, dupa lista ce
va presinta , fie-carut pagubasu; despagubirile pentru strica.ciunele
facute de ostasi se vor plati pentru cuventul ca et,
intrendu in terra spre a infreng-e rebelliunea, au fa.cutu din
contra mai multe relle de cau densit, jefuind, arc15.nd, omorand,
silind pe mulct crestini a schimba religia, si saversindu
multe alte fapte neomenose, pe cart puclorea nu permite a le
mentiona; iar pagubele facute de Turcit du prin tinuturile
marginase se vor plati, pentru cuventul ca nu a ingrijit Porta
a '1 margini in hotarele lor, conform tractatelor essistinte cu
puterea protectOre; ci '1 a lassat a face relic ca si ceilalti.
Stricaciunele insa ce se vor dovedi ca s'att facut de catre
locuitorit pa.mentent sa nu fie supuse la despagubiri: pentru
ca daca et se vor osendi la respunderea unor asemenea sume,
de si drepte, se vor ruina cu totul; dar in locu de despagubirt,
sa se oblige a face claca anualti, intreita., lucrand ache& 36
c,lille pe anu in local celor 12, hotarae prin lege. Cu moclul
acesta li se face si lor ore -care pedepsa spre inteleptire ; cu
tote ca be este putin shutitere; iar proprietarii dobendescu
unit drept care cred ca li se cuvine ; si in asemenea cast,
modificarea legit se face spre multumirea ambelor partt.
') Arqi la,
Giurgiii §i Turnu.

- 193
12. Celle cinci husmeturl ale terrei sa se reguleze in moduli).
urmator :
Ocnele. Contraccii Ocnelor sat functionaril guvernului, scotend
sare' cu propriele for cheltuell, sa nu mai dea merticurl nici boielor,
nici ciocana§ilor ; pentru ca acestea, venclandu-se cu ama
nuntul §i cu pret mai scaclut, aduct paguba Vistieriei; iar acesta
sare, strengandu-se pe la locuri hotarate, precum se obicinuia,
sa se vencla pe fie-care ant in terra, cu pretul ce se va gassi
cu calle de catre govern, prin impreuna.-chibzuire cu boierii,
dupa trebuintele locale ;t dupa starea locuitorilor ;. iar in pIrtile
de din colo de Dunare, dupa cum se vor invoi cu cumparatorii
d'acolo , paclindu-se cu tote acestea regulele hotarate pentru
cumparatorl i revenclatori pre la all locuitori, in catt sa nu
se pricinui,asca. paguba Vistierief.
Vci»tile. Contraccii vamilor sat omenil guvernulul sa, urmese
ast-fel: pentru yeti ce fel de lucruri din terra venclatore, sa
se fixese fara osebire vama cuvenita pentru fie-care fel anume ;
§i pentru acellea care se vor vinde in terra, sa platesca vama
ce se va hotart la locust pentru venclare ; iar aceste locuri
sunt: piecelle (afara de celle sceptate prin hrisdve domne
precum 9i belciurile ; nu insa §i satele, cum s'at urmat pana,
acum. Sa platesca odata pentru tot d'auna cumparatorul de
vite, sail de alta marfa, la deosebite bilciurl du prin districte ;
iar daca va revinde catre altulil in acellaol tergt sat bilcit,
sa nu mai platesca vama de a doua Ora, pentru ca at platit
odata vama for, daca va avea biletult vamii de unde le-a
cumparat intait; iar neavend, atuncl sa platesca, spre a nu
se face abusuri in paguba Vistieriel.
Cand insa vor trece peste hotare , atunci sa platesca §i a
doua vama cu acellasi pregit fixatt, vama ce se clice trecatore ;"
§i daca negutatorul care trece asemenea marfa peste hotare
va avea la mana bilete din partea Vame§ilor terril , ca at
respuns vama locala, atunci sa platesca numai odata, cu nume
de trecatore iar pentru cata marfa streina se va priimi a se
vinde in terra, sa platesca venclatorul tot taxa fixata pentru
fie-care felt anume dupa noua tarifa, ce se va chibzui ; (se
vor deOsebi din acesta catigorie suditii austriace§ti §i ruse§ti,
cart dupa tractate platescil numal cate trei la suta ,
obser-
vandu-se insa daca sunt adevarati suditl, iar nu fa.cuti; precum
si daca marfa for nu va fi amesticata cu marfa altor nesuditi,

'99 --
dupa cum in mat multe rendurt s'au dovedit asemenea fraude
si la unit- si la altii).
Asemenea si marfa care va trece din Turcia, prin Romania
pentru Transilvania si Banat, sa plat 'sca la hotar dreptul de
transit cate 1/0 " dupa cum platesci si cet din Romania
trecatorl prin Turcia, precum mai sus s'a c,lis.
Se va desfiinta asemenea si venitul cunoscut sub numele
de venttirlii _Dome, de la trecaterea rimatorilor in Transilvania,
si a vitelor cornute in Turcia de la hotarul Dunarit din Romania
mica. Intrand si acestea in tarifa ce se N, a Intocmi din
nuoU, urtnesa a se contopi cu totalul venitului \ amilor.
Cu moduli). acesta si organidarea amilor se regulesa in
folosul Vistieriei, si abusurile incuibate se starpescu.
Dijmeiritulec, vinaririuli §i orritulic. Contraccil sail omenit ran-
du.ti din partea guvernulut sa is Intreita taxa platii lor, adica:
in loci de um) bam care se lua din vechime, sa is ua, pare;
si cu tote ca nici ast-fel nu este proportiune cu prefacerea ce
aft luat lucrurile intru tote (si pretul lucrurilor de vendare,
si urrarea monedel) tot sa urmese regularea for ca in vechime,
si in acelleasi epoce, find. acesta dispositie si buna, si lesni-
ciesa,
,
si folositore pentru top in genere. Se vor face prin
urmare din partea guvernulut cercetari seriose, §i cu tota stra§nicia
ceruta, spre a nu se da locu la abusuri in paguba cellor
supusi la aceste taxe.
3.T Ote milele, hotarate prin scrisOre domnesti din aceste
venituri , sa se desfiintese fara osebire ; si dupa ce se von.)
cerceta cu essactitate, acellea can se vor gassi destinat- pentru
bine-facen publice, precum spitalurl, scOle, schituri si alte
asemenea, cars merit, a se bucura d'acelle mill, sa se despagubesca
prin pensiunt ecuivalente , cart li se `or da pe fie
care anu, In ban!, din Visrierie, la aceeast apoca a anului; cu
chipuh). acesta, nici veniturile locale nu se jignesca, nici acelle
locurt nu se ne-dreptatescil.
14. Sa iipsesca pentru tot d'auna din terra. Domnia streinaca
una care, pentru mai multe cuvinte , este vatamatore, §i
tot d'odata pricinuitore de scaterea banilor din terra; si sa
se oranduiasca pentru tot d'auna Domn pamentenu ,
precum
s'du urmat din vechime, allegendu-se de natiune , adica, de
cleru §i de boierl; care Domn sa fie din boierii terrii, consi,
deratu atatU pentru naterea sa, cat> si pentu rangulu seu,
possedand Inca si tote calitatile cerute pentru acestit sfersith.

200
Ella va donini pe viata; iar cand se va abate din datoriile
selle, se va face cunoscuta purtatea lui prin cloyedi temeinice
atatt catre POrta, cat si catre puterea protectore, spre a fi
destronat; iar dupa ce se va scote din Domnie, sa fie liberU
a locui in vent ce parte a Romanies va voi, fara ca sa pOta
vre o data a se espatria spre a nu i se adduce pagube , si
a nu se mai varsa banii in terri streine, dupa cum s'ail obicinuitn
pana acum. In ceea ce priveste insa datoriile si drepturile
lui , si interesele particolare , precum si alle cellor de
sub densul , acestea se vor espune prin deosebit memorin,
dupa care se va specifica si noua organisatie a sistemului
guvernamental ; iar lefa se va determina, pentru fie-care functionar,
in analogie cu gradul si cu postul ce va occupa.
r5. Trite veniturile rangurilor din Romania se vor desfiinta,
fara deosebire ; caci organisatia guvernamantala fiind a se
reforma pe viitor, urmesa a se reforma si functiunile si numirile
for in parte. Cali vor fi servit terrei in vent ce functiune,
fie civila , fie militara sa fie platiti cu lefa mensulla,
fah. ca sa mai p6ta tinti la folOse indirecte ; caci din acestea
s'ail nascut din timp in timp si s'an immultit nedreptatile si
jafurile. Iar Cate venituri vor fi regulate din vechime pentru
niste assemenea ranguri, precum si cate alte se vor mai crea,
fara ca sa adduca jicnire si greutati contribuabililor, acellea
sa se dea impreuna cu alte asemenea venituri, cunoscute deja
ca publice, la ua cassa particulars ce se va intocmi pe viitor,
sub nurne de Cassel a Epitropid ObqtaFt7 spre a se cheltui de
acolo pentru Cate se vor gassi de cuviinta ,
spre infrumusetarea
si neaparatele trebuinte alle terrii ; dupa &um se va
arata mai pre larg despre acesta cassa la espunerea organisarii
sistemului guvernamentaln.
16. Sa fie datori, atato. Domnul cat si Boierii, si tots locuitorii,
a purta respect clerului dupa datoria ceruta; iar Mitropolitul
si Eprscopii vor fi pe vieta.; si numai atunci se vor
schirnba cand se vor dovedi culpabili; si atunci se va face
allegere noua, dupa vechiuln obiceift allil terrei, necutedand
nici unul pe viitor a mai da mita pentru alegerea sa; caci
din causa ac6sta ate cadut Eparhiile in multe si grelle datorii,
find siliti Episcopii a se despagubi prin fellurite abusuri.
7. Organisatia clerului va priimi asemeneaua noua reforma;
adica, nu numai se vor hirotoni preotii dupa sensul hrisOvelor,
dar se vor si lumina prin scOle, Invatand trite cate sunt datori

- 201 -
sa invete si et pre enoriasil lor; dupa cum se si facusse asemenea
inceput de catre actualul Mitropolit Dionisie, in anult
1819. Cu modul acesta, formandu-se si oranduindu-se preott,
vor plati si el ua mica dare, dupa obiceit ; insa numal catre
chiriarhul Eparhiei de care depinde, avend tot de o data si
ei ajutorinta din partea enoriasilor, spre a putea indeplini
cu inlesnire sfintele datorii alle sarcinel lor, dupa ceruta regula
bissericesca. Mitropoliile si Episcopiile sa fie datore a intretine
din chiar alle lor venituri scole pentru limba nationals,
in tote judetele Eparhiel lor ; dupa, cum si in acesta tot numitul
Mitropolit Dionisie a publicat anume organisarea bissericesca.
Dar pentru tote acestea si altele privitore la alle
Bissericei, se vor face deosebite memoriurl de catre insusi
Clerul, in car' se ,vor determina tote theoriele cerute pentru
conservarea religiunii, infrumsetarea Bissericei, si luminarea
drept-credinciosilor si intregului nemt romanesct.
18. Pentru tote monastirile din Romania in genere se vor
rendui epitropi mitropolitul terrei sl parte din boierii cel mai
de frunte; iar dintr'aceste monastirl, celle streine, cu approbarea
Epitropilor, se vor administra de Egumenii trimisi de
la Chiriahiile de jos, dupa obiceit; fara insa sa, se bucurp de
alt venit, afara de lefa lor hotarata pe fie-care lung; iar din
totalul venit anual se va trimite la monastirile de josh suma
ce se va gassi cu calle, pe fie-care ant; sa se platesca.
lefurile Egumenilor, cheltuelele Bissericei si reparatiile zidirilort
; iara prissosulu sa se dea cu socoteli sub-scrise la
deosebita cassa bisericesca ce se va infiinta de catre c,lisii
Epitropi. Monastirile pamentene neinchinate sa fie si elle administrate
de Eg-umeni renduiti prin allegerea Epitropilor, dupa
gasirea cu calle a ctitorilor acellor monastiri; s1 acestia se
vor plati cu lefa pe fie-care Luna ; si asem'nea, dupa ce se
vor esecuta, pe fie-care anti, tote celle coprinse in dispos.tiile
ctitorilor, din veniturile acestor monastiri se vor plati cheltuelele
bissericei si reparatiile de peste ant; iar prisosul se
va pastra in aceiasi cassa, tot cu socotele subscrise in regula.
Acesti Epitropi vor rendui pe la tote aceste monastiri togofett
cu lefa, care sa tie regulat socotelle si condici ale mona.stirii,
pentru serviciul ce va occupa fie-care; iara din banii
ce se vor aduna in acesta cassa sa se ajute , tot cu stirea
Epitropilor, bissericile sarace, cite nu vor avea mijloce a se
sus-tine; sa se regulese cheltuelile anuale alle bisericilor osta.sesti
; iar daca vor mai prisosi peste acestea, atunci prin im-

202 -
preuna chibzuire a guvernului, a clerului si a boierilor sa
se intrebuintese pentru on ate lucruri se vor dovedi ca sunt
pentru folosul si infrumsetarea terret, dupa imprejuran.
19. Dupa implinirea cellor cinci ant de iertarea birulut, facandu-se
adunare de Mitropolit, Episcopi, boierii din capitala,
si de deputatii trimist'du prin judece, sa se hotarasca. birulit
pe capti, impartindu-se in trei catigorii, si in tret dart anuale,
potrivit cu starea locuitorilor si cu trehQintele din partea lo-
culut. Cu birul acesta si cu alte venituri alle terret, precum
celle cinci husmeturi, si cu venitul breslelor (de streini nu se
face vorbire, pentru ca fiiud si densii coprinst in birul pe
capti, urmesa a intra si et intre birnici at terreij sa
se regulese pe fie-care anti tributul ce se da dupa tractate
la Constantinopole, cheltuelele trebuinciose pentru guarda
ostasesca a tern!, lefile differitor functionan, cheltuelele po-
stiilor, .si
obicinuitele cheltueli alle Vistieriet; si daca va fi
unt. prisos anualt, sa se hotarasca asemenea si datoriile satelor
pentru recrutarea guardet nationale, si implinirea datoriilor
ce reclama acesta; ca ast-fel sa se organisese terra si
in acesta privinta.
20. Veri -ce trecator prin sate, fie Turct, fie pam'anten, fie
strein, fie de ven ce conditiune, fonctionar sat. particolar, sa
nu cutese a pricinui cea mat mica cheltuiala satenilor , ori
luand tar du prin sate, sail cerend de maxicare pentru et, si
nutretil pentru cait lor, si alte asemenea, dupa cum se urma
pana acum prin abus; ci tot! acesti trecatori, ort si unde ar
gasdui, sa plat. sca. tote cheltuelele facute pentru trebuintele
lor; mat cu soma pe la satele sat. drumurile unde vor fi hanun,
sa traga la hanurt, fara a cutesa sa intre prin casele
satenilor; pentru ca, dupa pilda din trecutti, nisce asemenea
cheltueli, can se urcat pe- tot anult de multe on peste contributiile
anuale, atl saracit pe sateni cu desaversire.
2 r. - Organisarea postiilort terret sa priimesca si ea ua radicala
reforma, cu totul deosebita de cea pana acum; cact
ast-fel cum se afla este ua povara pagubitore satenilor, platind
destut ban! pe anti mai cu soma pentru placerea trecatorilor.
De aceea 4icem ca trebue, in Ion de unti contracciu,
sa fie mai multi; adicay sa is fie care cite ua poste sau cate
unit drum intreg, chiar si mat multe; sl ceno putin, pe unt
termen de 10 ant; si sa. fie indatoratt a intretine, cu able lor
cheltueli, ori cat! cat vor crede de ajuns pentru trebuinta gu

- 203 -
vernului in mergere si intdrcere de doua .ori pe septemana,
spre a se indeplini ast-fel cu essactitate corespondinta guvernulul
cu judetele si cu schellele dupe la hotare. Se va
lua asemenea masuri si pentru trimiterea pe tota clioa de
cate trei curieri straordinari pe drumurile celle marl ; iar pe
celle midi, ate dot; precum si pentru stafetele dilnice pe
fie care, drum; iar Guvernulu sa predea contracciilor la fie-care
posts, pentru numerul de cal ce vor avea, pe langa. obianuita
pa.sune de vara , eke tree carre de ma.ssura de feria, si cate
trel chine mart de orclU de fie care calla, fara plata, (acesta
approvisionare vine cu lesnire guvernulul: caci, dupa cum 1,
a
face approvisionarea de orclu pentru ostire, asemenea va putea
indeplini si acesta trebuinta, coprinclendu-o in totalul regularii,
fie prin analogie, fie prin contract).
Asemenea le va mai da regulat, pe fie care luna, si plata
cunoscuta sub nume de progon; pentru espeditille corespondintii
generale si a stafet elor , cate clece parale de calla pe
ora; iar surugiului, cafe und lea de pcqta.; si curierilor, indoit.
Sa le mai dea, pe fie care arnl, cate uma numer hotara.-0.1 de
carrute, cite ua carruta de fie care patru cal; sa le predea
asemenea si localul statiunelor postale, bine clidite, si cart,
din timp in timp, sa se reparese de catre satenit du prin
prejur cu priveghiere din partea guvernulul a nu se face
nici ua impovarare saix abus; iar tote celle trebuinciose la
postie, precum, surugii, epistati, rotari, logofeti, hamuri si
altele, sa fie in socotela contracciilor ; dada insa acestia vor
voi Ea. Intretina unt mai mare numer de cal pentru trebuinta
calatorilor , liberi sa fie ; insa indestularea nutrecului pentru
acest prisos de cal sa o intempine cu a for cheltuiala, si sa
li se platesca de catre trecatori ate 20 parale de cant pe
ora, si tot cate un lea de surukifi, de fie care posta; sa li se
dea asemenea privilegiul recunoscut din vechime in Romania,
adica, aceia cart yor lua contractul in urma for sa . is asupra-le
si caii de fie care post,, (afara de cei care vor trece
peste numerul hotarat), cu precul ce se va hotari de guvern,
pentru a nu incerca paguba prin venclari partiale.
22. Sa. se infiintese fabrice, cate se vor crede de trebuinta.
pentru folosul terrii, insa numal cu aprobarea guvernulul;
si acesta pentru cuventult ca acea marfa se va putea da cu
preta mai sca,clut in folosula cellortl ce o cumpara; si cu
chipulti acesta reman banii in terra. Iar pentru cate felurl

204
de productiuni yin din streinatate de acella§ft fella cu allu
fabricelor din terra., fiind ca guvernul nu p6te sa adaoge in
parte ua vama analog!, in cattt sa opresca importul ion
sail cella putinn sa traga umtil folosn. mai bun Vistieria ,
din
causa Ca aces cart se negutatorescu cu asemenea articole sunt
mai tots suditi, cars, dupa tractate, platescn numai cite 3 la 010,
precum s'an 'list). mai sus, de aceea Guvernul, fara stenjinire,
sa popresca importult unor asemenea marfuri in terra : ca
nu numai sa se folosesca Romania dintr'acesta, darn sa fie
siliti a se occupa cu messeriele in interesul desvoltaril industries
nationale.
23. Sa fie liberl i proprietarii §i arenda0, invoiti prin contracts
cu proprietarii, sa sploatese minele de metale §i alte
producte alle pamentului (afara de aura, argint, sare i i pacura),
avend intr'acesta libertatea comerciului , dupa cum se
obicinue§te in alte parts. Acestia vor plati Visteriei cieciuiala
din celle acolo la ion esploatate, fie in materie brut!, fie in
ban!, dupa invoiala ce va avea cu Guvernul. Aurul, argintul,
sarea si pacura se escepta ca proibitiune : celle doua d'anteiti,
ca um). drept numai a11t1 Statului, dupa. drepturile salle celle
vechi; tar pentru ca. terra nu are dreptuln a bate moneda
nationala, s'ar putea dice ca n'are nici usul de esploatare allu
acellor metale; tar celle de alb). doilea (sarea §i pacura) pentru
cuventul ca din vechime s'an stabilit ca venit alb). terrii. Cap
ins! vor dobendi privelegin a deschide puturi de pacura pe
proprietatile lor, intretinute cu alle lor cheltuele (care se dau
obicinuit la mai multi sub cuvent de resplatire), aceia sa fie
indatorati a nu vinde nici odata la altii contractele lord cu
pretn mai scaclut decal acella cu care '1 vor vinde contraccii
vamilor; caci alt fells se va adduce paguba venitului terrif.
24. Cati boieri, atat pamentenl cat si streini imparranteniti,
carit acestia, pentru mai multe cuvinte, s'au recunoscut ca
parnanteni, precum si alts omen! de very ce conditiune, calif
atl privelegiurl de la terra recunoscute prin mai multe Intariri
domneV din vechime, toti aceia sa. se bucure de acelle
drepturl, in tot& libertatea §i intregimea lor. Se vor desfiinca
insa din acelle privelegiuri, nu numai abusurile ce s'ati urmat
pang, acum in puterea lor, ci §i vent ce mijlocn care ar putea
inlesni repetarea abusului.
25. Negutatorii turd de peste Dunare, ce vor trece in Romania,
sa. alba passaporturi in regula , cart li se vor da de
catre Capu-Chehaialele serhaturilort, dupa ce acestia se vor

205
incredinta bine despre trebuintele tor, si vor fi sigurt de bursa
for purtare.
26. Sa. se intocm4sca carantine pe la punturile de trecere
peste Dunare, la alle carora legs si orendueli sa fie supusi,
fara deosebire, tots aceia cart treca de peste Dunare pe pamentul
Romanies, fie Turd sail de alt nemn.
27. Numai in Bucurestl si la Craiova vor fiBesli-Agale, cu
unu numer hotarat de Neferi; tar prin celle-l-alte judete vor
lipsi cu totul ; se vor da insa de catre acesti duos Beslegi,
sub ordinile Carmuirilor judetene, cite dot -tree Neferi, ca sa
peta adduce la judecata si a pedepsi pe Turcii carit vor face
neorendueli.
28. Vert care Turct, trecator sat neguciator provisoriu prin
terra, va face neorendueli,,,sa fie judecat de autoritatile locale,
si sa se supuie legilor si obiceiurilor terrei; prin urmare sa'st
is ped4psa cuvenita, in celle doua orase Craiova si Bucuresti,
prin Zabetii turd, tar in celle-l-alte judete, prin Neferii turd,
carit vor fi sub ordinele Carmuirilor respective, precum mai
susu s'a disc] ').
rota T.'447 o. 751,-c1IF.
Ordinult Sultanului pentru inturnana in patria lent a boierilorii
emigr4i.
Tu, Silistra Valezi, Seraschierule alln tuturor partilor Dunarit,
Vizirulu Nostru , Mehmet Selim Pasa, inveciniceze-'ti
Dumnec,la stralucirea ta! Sosincln acesta sfanta porunca a
Nostra, cunoscut se-'ti fie ca, indestuland-u-ne cum ca, dupa
ce s'ati curatit cu totul resvratitorii din Valahia si Moldavia,
s'an intorsn la alle selle cei mai multi din cei cinstiti si cu
credinta raelle , afiandu-se si cei 1-alti intru cugetare de in-
') Acesta mcmorio-conceptit scrisia In limba greacl, cu corectiunile f icute
de redactorula sea, se a[1.1 In posessiunea D. Bolliac, care anon, In No. 1032
din Trompeta ca s'a ficutO prin initiativa lui Villara, Brar covc'irm , §i Mitr.
Lupu. Mai multi m'at assiguratit ca scriptura din acesta memoria aru fi a lui
Grigorie BrAncoverm, unulu din cei mai Inv tali boiert din acea epocha, dupa
cum affirm acesta ,Si Episcopulu Ilarion In discursulu fLncbru ally BrLncovenulto,
cu data din 3o Aprilie 1832 , §i tipIriti1 In tipografia lui Eliade.
Acellu discursO se pate vedea la autotulft
D. Bolliac.
acestei of ere ; tar memoriulti , la

-206-
tOrcere; si ca nefiind Inca. Domnt la amendoua aceste eparchii,
stall in nelucrare celle ce privescil pe el, cum vaml, ocne
si cele-lialte huzin,eturi, Inca si mosiile si semanaturele cellor
ce sunt In nrasiovil pribegiti neadunate si nelucrate; asa
dar, fiind-ca aceste doua eparhit sunt chelerft allil imperatiei
NOstre ,
statornica vointa a Nostra este a -'si avea locuitorii
si raiaoa odihna.
Macar ca cu putin mat 'nainte, prin alta Inalta porunca, am
fost facut cunoscut ca este statornica 'Malta NOstra, vointa a
se .asec a. de acum ?nainte linistea si odihna InteaceEte doue
pamenturt ; si toot, intorcandu-se la alle lor, se ingrijesca fiestebare
pentru Messeria sa, si lucrand pamentui ca si alte daft,
se nu aiba nict o banuiala ca li se va Intempla ceva de pri-
mejdie vinei lor, averilor lor sail privilegiurilor,
.lor, Inca. sa.
se lucrede si sa. se otcarmuiasca bine de orenduitii Caimacami,
pang la trimiterea Domnilor, tote huzmeturile, vamile, zeciuelele,
dajdiile si cele-l-alte assemenea acestora, dupa obiceiul ce din
vechime s'a padit, propoveduindu-se tote acestea prin telali
in tote partile acestor patnenturi; dar fiind-ca. pentru boiet 1
nu s'a insemnat vre un cuvent deosebit, si dupa. arzurile ce
s'a trimis de catre Vizirul Nostru Sadik Pasa, si din partea
Caima.eamulul, si a Insust boierilor din Moldavia, unit din boierii
acestui meniltchet, avend banuele, nu s'ail Intors Inca la pamentul
lor, nu lipsim si d'asta data a face cunoscut cu trimiterea
acestet sante porunct: ca de vreme ce si boieril se numeson
raelle alle Imperatiel NOstre, n'att fost de trebuinta se
ada.ogim ceva deosebit pentru densii. Deci, to Vizirul Nostru,
Siliara Valezi, si Seraschieru alla Dunarii, se fact cunoscuttt
acesta care eel ce se cuvine ; si ca este nesmintita inalta
Nostra, porunca si vointa. a se Intorce raelele ce se ratacescu
in tate partile si in pament strein, si a'sl lua fieste-care lucrul
dregatoriel selle cu obstesca linistire ce au avut si mat 'nainte,
fara cea mai mica banuiala ca ar putea se li se Intemple vre
ua stricaciune; si ca pana la aratarea Domnilor, au se caute
tote domnescile pricini desa.versit de catre Caimacami , pre
cum husmeturile, dajdiile si cellel'alte , dupa. obiceill. Dupa
Intelegerea si cercarea in lucruri ce al, vet Ingriji ca se savarsesci
Intocmat celle scrise, supuindu-te santului Nostru semml.
S'a scris acesta catre sfersitul lunei Zilbage, allu anulu 1236')
1) Alcmoliula DitzErn lui, loc. cit. No. 676.

- 207 -
iNota No. XCIV.
Pet4iune catre Ina ha Porta, presintata de cal gesso boieri moldoveni,
candidat,1 de Domnie, qi in care s6 descrie sufferintale
po,?orului in ,timpulii Fanariotilort,
Catre prea stralucitulu praga alla prea puternicei si hra-
nitorei n6stre imperatii, unde se afla incuibatu reazimula man-
taint, si scaparea tutor cellor ce sunt in nevoie si scarbe,
nacluesca acum cei cuprinci de amaraciune, ci in dureri retaciti
ci desnadajduiti , catre prea puternica imperatie , credinciosi
si supuci raielle, locuitorii memlechetului Moldaviei, Mitropoitula,
Epis cop', Arhimandritii si Egumenil monastirilor, boieri
din trepta antaia a doua si a treea, boiernasi, si celle-l-alte
stall alle mazililor, ruptasilor, negutatorilor, si tota obstea
neamului Moldovei, partebisericesca si politicesca; si cu isvor de
lacrime din inimile nOstre, plecandu-ne genunchii credintei si
grumazula su-punerii si alla rivnel sufletescei nestre jertfiri,
cu celle mai jalnice strigari inaltand catre Dumnedea maini
rugatore, pentru neassemanata slava ci taria a prea puternicului
si iubitorului de omen! imparatului nostru, ci a prea
inaltatului Devleta, a caruia putere fie in veci nebiruita, spre
a supune pe tot vrasmacula ci picmasula ; indrasnind, noi,
ticalocii , se ne apropiemt cu acest albt nostru prea plecata
arzYnahzart, aratand ca acest parnent alit terrel nostre Moldavia,
fiend incredintat de la prea puternicul unula Dumnedea,
ca unit amaneta s'anta la prea puternica si vecinica imperatie,
Inca din vremea stramosului Sultana Soleiman cella d'antaia,
de atunci s'att invrednicit pprin asedamanturi ci canone sa se
emulturnesca cu a se numi ci a se dice cheleril alla prea puternicei
imperatii, si mefruzalic calem ; insa nici ua data acesta
credinciOsa raia supusa nu s'ait arratat cu catu% de p-utina
abatere spre invinov afire de Iwinlicu, sea macar cu ores! -care
aplecare cata de mica spre cugetare de apostasie; ci impotriva,
din inceputula supunerif , in cursuri de veacuri intregi , mai
luminata de cata sOrele, Moldavia a pagitu, cu tota intregimea,
neclintirea ei de la cefulu credintel catre prea puternicula
Devleta, cu mai multe saute masuri de att. tote -celle 1-alte
nemuri ,
cum aft avuta norocire a se afla in tota latimea de
doua partenturi ci doua man, ce sunt supuse la imparatesca
putere a prea inaltului Devleta. Dovada luminesa si fara
impotrivire la acesta este ca ticalOsele raiale, locuitorii acestui

208
pamant , au in mainele for numat plugurile de fern pentru
lucrarea pamentulut, spre implinirea poruncllor si vointeloru
Devletulut, multumitort cu totulu pentru nedesertatult isvort
alit milelor si alit darurilor ce am dobendit si inscris de la
hranitorea nOstra imparatie, avendu-le acellea ca niste comort
de multi) prep. Der cumplitele suparari alle Domnilor Greet
de la Tarig-radt ,
carii de la ua vreme incoce au inceputu a
se orendui in locult pravoslavnicilor Domni pamenteni Moldoveni,
ce erat aseclatt asupra vechilor obiceiuri alle pamentului,
ce din vechime are facuta harazire santa in terra nostra,
acesti Domni au Incaputt in locult celor pamenteni pentru
pacatele nostre insust; et at pricinuitt si acesta mare rand
a apostasies ce s'au hitt., din care at curs cea desaversita
stingere a memlechetului cea negraita durere si tang-uirea cea
vecinica, care tanguire nu cste cu putinpa a se sterge nice ua
diniora, din suffletele credinciaselor raelle, ce se afla acum
in golatate si desnadajduire. Acest pament allu Moldaviei,
acest chelert alit prea puternicet imperatii, aceste nevinovate
si supuse raielle, au remas acum ca un trup fara suflet, omworth).
din pricina acestor facatort de relle si prapaditort
apostatf, can tragend asupra for si navala nebiruitelor osciri
alle prea puternicei imparatit, spre sdrobirea lor, au ajunsu
Moldm is se fie resboinica. priveliste a isgonirit Grecilor; si
eta acum in vedere este pamentul mat pustiitt, orasele golite
si arse, bisericile pentru inchinaciunea nostra predate si derapanate,
dobitocele hra.pite si de tot impucinate, zaherelele
brapite, si not, ticalost pamenteni, goliti; si mosiele nostre in
stare vrednica de jale, -hind lipsite de venitult lor. Aceste
sunt sfersiturile obladuirii FanarioOlor in Moldavia; si
iara-si
multumire aducemt prea inaltului Dumneclet ca nu ne-am
amagit a ne indupleca in cugetarea apostasies, ce este prapastia
pierqarit suffletelor nostre ce ne-at ramas; pentru ca
in multe randuri s'au suit se ne traga si pre not la acest de
Dumneclet ur'ata cugetare, ca se ne piarcla si pe not, lipsindu-ne
de nepretuita comora a credintei si a supunerii nostre catre
datatorea de viata putere a inaltului Devlett. Cu isvoril de
lacrami aducem multumita cAtre negraita indelunga -rabdare
a iubitorului de omeni imparatulut nostru; cad cu scumpatate
cercetand, si cu indelung-a rabdare descoperind, a aflat stralucind
nepribanitore credinta supuselor raielle, si ne-at harazit
noun mantuirea santei nevinovatiri prin santa vrednica de

209
inchinaciune firman, ce s'au datu pentru acesta. Sa se indure
de not prea milostiva putere a inaltulut Devletu, cu a ne da
ascultare acum asupra cellor mai sintitore patimi alle errei
nostre, pricinuite din partea Voivodilor Fanariott §i cellor din
preuna cu d:11*1 Grecl, pre cars no!, ticalo§11, it cunoscem de
Domni stapenitori, pentru ca av 'u semnele maririt §i stapinifil
deplin a a puternicului Del lett, socotindu-'i in loculu cellorn
pravoslavnici pan-lantern si parinti at I atriel. Dar cei mai
multi dintre dan§h, ca niste lipitori sorbitOre de sangele celor
ca niste of spre jefuire neglasuitore raielle, din vreme in vreme
an pus in lucrare cea nepovestita despu'ere §i saracie a norodulut,
trag-end in partea for tie rn'l le prea puternicel imperatii
§i priveleghiurile loculuOi, facandu-le numat spre a lcr
in parte folos , a rudelor si a Tarigrad-nilor nernului lor
i sdrobind rarunchii saracilor: pentru ca, cu catn aceia se impucinan,
cu atat ei sporian numarul Grecilor cellor impreuna
cu danO, -si adaogea cheltuelele tor, nascocind chipuri noun
spre despuierea nestra, ca sa se Indestulese el. Pamantenii
nu avean locuri de slujbe, nici boierit de starea antain, nici
cei d'al doilea, Inca nici cei mat mica nu 'si gassean mangaierea,
nici sermanit si vaduvile adjutor ; pentru ca si cello mai cu
folos dintre dregatoriele celle mart , st celle mai multe din
ispravnicit si alto slujbe alle terror, Tarigradenii tote le coprindea,
spre amarita prapadenic a pamentonilor ; iar Vocvodul
Fanariot se hrania farce dreptate din veniturile lefiloru,
si din milet- celle orendu'te p ntru locuitorii cei saraci, tr
part! de Greet ce avea impreuna cu sine, pentru fii, fete si
ginerii lot, si pentru celle l'alte famillit alle Fanariotilor din
Tarigrad. Acesti Voi\ odi luau veniturile husmeturilor, adica
a disetinei, gostinei si vadraritulut, d'n preuna cu alle -vamilor
§i ocnelor, cu cuvent ca sunt acestea pentru grphargit D -lui,
dupa
urmarea cellor din vechime pamentem Domni, care acestia
lua numai veniturile vamilor si ocnelor, si dintr'acellea ace!
parnentent Domni impartiau mile si adjutare catre cei saraci
pamentent; iar Fanariotii, adaogand plata husmeturilor, se
foloseau numai el si Grecii nemului lor; si neindestulenduse
nici cu acesta, lua si banii din dajdia haraciulul, cu cuvent de
cheltuele nenumarate; si in scurt tote era pentru ei, si nimicu
pentru pamentent; se negutatoria si cu zaherelele ce se cumpara
pentru Marirea imperatesca, platindu saracilor plug-,art
locuitori une-ori cu mult mat putin de cat pretul ce luau ei
14
I

210
de la prea inaltul Devlet, si alte on nedandu-lc nici un ban;
in cat pagubindu-se, ticalosii plugari ail adjuns se'si parasesca
lucrarea pamentului, de nu face mat mult zaherea. de cat tre-.
buinta capanului, adica painea cea obstesca a papusoiulut locuitorilor,
pe care ticalosii pamenteni pentru multe trude si
ostenell o lucra si o semana. Domnit o negutatoria, si numat
cu plata da voie de esia din terra peste hotar pentru alisverist
de obste ,
iar intr'alt chip era peste putinta. se indrasnesca
pamentenit sa se impartasiasca de rodul ostenelelor lor, fara
dare. Dregatoriele pamentului se vindea cu rusfeturt, si le
cumpara cet de nernt prost si nevrednicl, facand multe suparari
si zulumuri saracilor raielle, ca se pota scOte cats bans
at dat la rusfeturt, si sa se folosesca si et mat cu asupra.
'Pre slujitorit cet orenduiti, adica pre Seimeni si cei Yalta pasnici
ai terret, si pre aceia 1'1 avea Grecit cet pre langa Voivoda,
ca un venit alln lor, si 'I vindea, remaind Serra fara. nici unu.
pasnicu. Cu acest mijlocil aii putut sa'si inlesnesca its fapta
cugetarea apostasies, acesti Greet de la Fanar, inbogatindu-se
din sudorile si ostenelile pamentenilor, pre cart cu .salbatacie
it avea ca pre niste raiele alle lor.
Apot cu banii sangelut imperatescei raielle cumparau mosiile
pamentenilor, si familiile credinciosilor Devletului Moldovei
remaneu stinse si prapadite de pre faca pamentulut, cat'anda
sa se stramute pe alt pament strein, ca sa'st petreca. remasita
vietet lor; pentru ca nict milostivire nu remassesse pentru ei,
nici locu de slujba, nici ajutor de left, nici dreptate la pricinele
lor de judecati; fiind-ca santa dreptate a santelor judeca.ti
se vindea spre a lor imbogatire," in cat si uncle mosii cu
numire ca. sunt mOsit domnesci, unit din Domnt le luau in
sila si le vindeau. Santele imperatesct firmanuri alle prea
puterniculut Devlet, ce se da pentru pricini de alle terret, in
care erau indatorati Domnit, dupa coprinderea vrednicului de
inchinaciune impodobitulut sotto hat, ce s'a dat la letul othomanicescu
1217, ca sa se cit6sca, intru audulu tuts ror, si sa
stea padite la caidurtle terre.i si acest felu de firmanuri le
facea nevec,lute si nesciiite pamentenilor. Cauta cu selbatacie
assupra unora -din boierit cet d'anteit, cart numat prin cuvent
osandia nedreptatile ce se fa.ceau la judecatt, seal asupririle
dajdielor ; si intru tote era silit sfatul boierilor se iscalesca
fara voie anaforalele, ca adica gassescil cu calle nelegiuitele
Snsarcinart alle Domnilor, silind incluplecarea lor prin mijlocul

- 2i1 -
tragerii 'cellor nevrednici in partealor, pre cart ii cinstea cti
starile dregatorielor, ce prin asec,lamenturile terrei erau paditP
numat pentru cei de bun nemu, si pentru cei ce in slujbe de
alle terret se aratall cu vrednicie. Popritt si osenditt eras
cart cugetall sa se indrasnesca a alerga la liinanul prea inaltulut
Dei/lett, prin prea plecat arzmahzar; mare ticalosie era
pentru aceia cart ar fi indrasnit sa faca ua nevinovata intrebare
pentru ce se urmeda lucruri impotrivitore hotarerilort
prea inaltelor hatiserifurt ; pentru ca unit ca aceia se gonia
pana la morte ; Si cite altele mat sunt Carl le trecem cu yederea
pentru indrasneta plangere a cuventului, si care le-am
aratat prin plecatul nostru mahzar, atunci cand all pribegittl
cellu din urma titan Mihaila ciutulu; dajdit intregi pentru fend
si ordu alltl vrajmasulut Voevod; dajdie iarast pentru menzilhanelle,
preste cea adeverata trebuinta a menzilhanelelora;
dajdie pentru rachiuhl ce facea locuitorii din insult allu lore
papusoit ce semana, si sloboda intrare a rachiului streiml
in terra, spre a nostra paguba. si albl for folos ; zidil tare
spre a putea trece ca sa allerga.m, not parnentenii , la mila
prea inaltilor nostril stepanitort, fiind si Domnii Greci si ispravnicil
greci, toil intriva cugetare ca, obladuescil pe vrajmasa,
iara. nu pre credinciasele raiele alle prea inaltulul Devletu.
Pentru aceea cu isvor de lacrime i cu frica fiind coprinst,
cu mare jale ne rugam bunatatit cei assemenate lut Dumn d.cu,
si iubiril de omens a prea puterniculul nostru imperatt, sa nu
ne osandim not ticalosit pentru 'indrasnire; ci sa, se milostivesca
cu preinoirea vietet poste cei vrednice de jale, hara.zindu-ne
cu milostovire acesta de mat jOsu prea plecata rug-aciune.:
adica, sa fim slobocli de aici inainte de domnia si obladuirea
grecesca, si sa, se milostivesca prea puternicul nostru Imperat,
prin hotarire desfacuta, si impodobit allu sell hatiserifu, dupa
cea din vechime santa. asec,lare , ca sa'st aiba terra nestra
obladuirea de parnentent, padind numirea de Domnie si privilegiurile
celle vechi, ce sunt haradite terrei pana acum si
prin trimitere de capuchehaele pamentent in Czarigradu , sa
trimitem legiuitul cizighen, idighen, si reneabeghen la prea strelucitul
pragil alb). prea puternicei imperatii; implinind cu datornica,
revna a suppunerii si a credintet santele slujbe, dupa
puterea si starea terret, urmatore milelor, harurilor si privilegiurilor
ce ni s'at
dat de la nedesertatul isvor , si sunt coprinse
in imperatescile hatiserifurt, ce sunt date la leturile
I

lie
othomanicesci i i 80 , 1206 si 12 I 7 ; si fiind-ca starea puteril
terrei, si resufflarea mijlOcelor si nadejduintelor vietei el s'au
desertat, imputinandu-se vitele, zaherelile, si cu unu cuventa
tote, neavend zaherele gata pentru hrana lipsind cu totulu
semanaturele si araturele pe alit duoilea ant si dobitocele
pentru lucrarea pamentului, emenii lucratori, si banii pentru
cumperatorea de sernanta din alte part', ingrozindu-ne si femetea
de obste ; si pre langa acestea, fiind-ca pamentul terrei,
din intregimea lui cea d'anteit., s'a micsiorat, si dintr'acesta
si veniturile lui s'aa impucinat, in call si veniturile ce ail mai
remas in vreme de bilsiuga, nu era destoinice se indestulese
pe Domnii Greci, cu cat mai vertos la acesta peire si sara.cia,
negre§it ca nu va fi destule nici la acellu mai drept si cu
bune masuri parnenteana ce se va insarcina cu Domnia, spre
a'stl putea iconomisi chieltuelile selle si alle emenilor etpaiellei
selle ; pentru ca. nedreptatile este de mare trebuinta ca sa
lipsesca cu totul , precum si nelegiuitele venituri alle dregatoriilor
assemene all sa lipsesca si acellea tote , ca sa simta
ticalOsele raiele rodul milostiviril allu prea inaltului Del letu.
D'aceea nici cug-etam , nici facem rugaciune acum Antal de
a se orendui pamenteanu Domn, ca sa nu sa. insarcinese terra
cu osscbite cheltueli pre chipul Domnului, pang nu va veni
in stare vrednica; iara. prea plecata nostra rugaciune este ca
sa ne miluirn cu anni haraziti in veci , si a ni se intari obla.duirea
terrei de pamenteni allesi din nemul Moldovei, sa se
aqecle tom .sfat t tie mai nun 'iii de boiert si din aceia unula sa
fie basi boit,rit prin allegere de cei mai alle§I; si acest sfatu
allu boierilor, din preuna cu basu boierul ,
avend putere se-
versitere a Domnului, va orendui Divanul, ispravniciile si dregatoriile;
yi cand t6rra va veni in stare buna (pentru ca de
a adjunge la chipul cella d'antLia este trebuinta de multi ant,
dupa vrednica de jale stare in care se afla acum) attunci,
pentru ca sa nu lipsesca lauda si sohretul Domniei terrei,
chibduind not ticalosii fara impotrivire si cu suppuncre si
fara lacremile obscei ua pucina suma de harns pentru a se
tine cu cumpanire o para a Domnief, vom alerga cu rugaciune
catre prea inaltul Devlet aratand pre acella pamentean alles
de Domn si suppus la pravila pamentului , si la celle mai
stiute si neclintite obiceiuri ca sa se faca prin incontenirea
insarcinarilor, si spre ferirea mult patimasulm acestui norod.
Acosta obladuire pamentenesca pentru strejuirea terrei va

213
avea pre eel din vechime aseclatt si legiuitt pasnict pamentent,
pre aceia adica cart si pana acum ii avea osebitt pentru acesta
treba, si nedajnict, numindu-se Seiment si Slujitori, pe
czri Grecii 't vindea impreuna cu capeteniele ,
ca un gheiirei
allu
for de mostenire ; si pacinici nu era. Tara acum, isgo-
nindu-se tots Arnautii, in catu sa nu se mai afle, acesti pamentent
pasnici sa se imbrace si sa se gatesca spre slujba in
nauntru terrel, cu un numer indestulat la acesta treba; si st
se suppuna spre a strejui cu mare luare aminte orarle si
tesrgurile, ca nisce credinciost Slujitort si vechi ptmentent tt
ogeacurilor. Dajdiile sa se is numat c lie drepte ; iara veniturile
dregatorielor sa lipsesca, si tote celle necanonisite sa
se st'rga. Insa acum, inteacesta ticalosa stare, si tote celle
canonisite sa se mat usurecle ; santele porunci alle prea inaltatulut
Devlet sa se dea catra. Ole.% pamenteni, ce inchipuescu
Domnia, cheler Imperatescu; si pamentenit Capuchchaele in
Czarigrad sa dobandesca ajutorul cellu datator de viata, invrednicindu-se
poruncelor inaltatilor nostril stepant. Mare slaves
va fi prea inaltatulut Devlet sloboda negutatorie a pamentulut
nostru, si aperarea chelerulul imperatescu de catre superarea
Serhatlailor. Acosta, cu cutremur si cu isvor de lacrime ne
rugam, ca.clend la piciorele Stapanilor nostril; pentru ca nu
ne au mai remas putere se mat obicinuim aducatorea de stricaciune
obladuire ce am avut ; iara de au superat vre o data
pre prea inaltulu Devlet stremosii nostril Domni (care acesta
nu este nesciuta, sciind numat a nOstra vecinica jertfire a
credintet si a suppuneril), si asa fiind, not ticalosit, indestul
ne-am osendit, si cumplit ne-am pedepsit, not cei ce ne tragem
din aceia, mai mult de un vecu fiind sub jugul tiraniel Greener
czarigradeni; si de vreme ce Grecil au calcat datoriele
credintet, cu cuviinta este sa dobandim not acum fiinta nestra
cea d'anteit, fara a ne lipsi nimicu de ce au avut et; pentru ca
din vechime Domnia terrei era hierosita la not pamentenit;
vrednicl de jale eram not ticalosit, ratacindu-ne pre la marginile
terrel.
IVIultumire adducem marelul Dumneneu ca acum, prin purtatorele
de biruinta ostiri imperatesci, s'au curatit apostatil
din terra. Acest prea plecat allu nostru mahzar l'am prosferit
prea inaltatului Vizir, ca sa'lu inchine la piciOrele imparatescet
puterl. Dumnecleul cella vecinica, marele Domn allil Stapa,nirilor,
cellu ce da lumina la sore, va grai celle bune la inima

214 ----
prea puternicului si iubitorului de omen! Imperatului nostru, ca
sa strigam cu totii in veci: maresca-se preste tota assemanarea
lauda si puterea prea inaltului Devlet ')
Anuln 1822.
Nola No. XCV.
21 de articoli propu91 la Inalta POrta de Doieril candida,i de
Domni din Muntenia, in interesult binelui publicly.
1. Domnia se fie pe viata, cad. pe §epte ani este pianos
grecescn. ; ca de child prea puternicul Devlet an hotarit a fi
.pte ani, nu s'an mai intors nimeni in Tarigrad, ci toti at
pribegit in alte terra, pentru ca sa'§i faca scoposul lor, adica
acestea cars s'at intimplat ; si de va remanea domniile tot asa,
cu adeverat ca nici unul nici de acum inainte nu se va mai
intorce. A Domnilor fuga este cea mai vatamatore si supa-
ratore Devletului : ca fugand, pismuescu Devletul §i in Terri
streine, aflandu-se Domni §i avend §i ban! multi, §i fact pricini
§i sfatuesc aratand drumuri vetamatOre Devletului, §i cele-alte
imparatii ii asculta ; iar orinduindu-se Domni pena la mOrte,
§i murind Domnul, se alega pre altul care va gasi Devletul
se orinduiasca, iar nu pre fiul set.
2. Consulatul Rusiei cat §i celn nemtescn se nu aiba a trimite
Greci Intealte terra, nici secretarii lort se nu fie Greci;
ci adeverati Russi si Nemti.
3. Poruncile santelor tractaturi, ce vor fi asupra nizamurilor
terrel, se se faca cunoscute la tots pamentenh de ob.,te,
iar nu ascuns.
4. Domnul sell alega in urma boierh terrei; si atit iscaliturile
for cat si pecetile se le trimita la prea inaltul Devlet,
pentru ca sa fie §tiut cunoscut; si veri ce arzmhzaruri va
si
trimite Domnul la prea inaltul Devlet, pentru. on ce maslazaturi
alle terrei, se nu se primesca pina nu vor fi toti iscaliti,
facandu-le prea inaltul Devlet rubant atit iscaliturile catn §i
pecetile; §i de va fi tote si adeverate, atunci prea inaltul Devlet
se dea stapinesca porunca.
5. Veri ce porunca va trimite Devletu la aceste doue cheleruri,
se o faca Domnul cunoscuta. tuturor boierilor.
') Vegf mcmorinlii Ini Otrzonn, Trompela No. 677 si
678.

--- 215
6. Domnul se nu aiba voie se imbrace caftan pre nici unit
strein, nici se le dea privileghiu albu terrei, adeca scutelnict
si poslujnici.
7. Toti Boierii acestor doue chelerurt se fie slobodt, vent
cand vor avea se merga la prea puternicul Devlet, se nu fie
popriti de niment.
8. Tote capu-chehaielele serhaturilor se fie Romani parnantent,
tar nu Grect.
9. Toti calugarit, arhimandritit, Vla.dicii si Egumenii grect se
fie isgonitt din terra, mergend pre la Eparchiele loru.
ro. Domnul se nu aiba a Inalta mansttpuri din boierit terrel
cart va vrea, ci murind cellu batrin se ia pre cells d'alu do ilea
; si nici se dea mansupurile la cine va vrea, ci pre rend
la fiestecare, ca se se imparta§asca fies-care din mila imparatesca;
si fara rusfet, st cu sfatul tuturor boierilor.
1.
Ispravnicii se se orinduiasca boiert cu sciinta, si se fie
respundatort pentru juclecul lor.
12. Domnul se nu aiba voie se faca nici mazili, nici nemurt,
nici postelnict nici companisti se nu faca fara de scirea
boerilor ; si cand va face cate unul, dupa slujbele ce va face ;
si in carte se fie tott boerit iscalitt; iara ne fiind toti, si numa I
cu pecetea, sa nu se tie in sema.
13. Domnul se nu aiba voie se orinduiasca la nimeni vre
tint privilegiti ally terrei, nici lucrurt de ale Orel se nu dea
de zestre.
14, Tote socotelile terrel se fie deschise la Vistirie; si far'de
scirea boerilor se nu faca nici o cheltuiala, nici se ia mai
mult de la terra de. cat ceea ce va trebui terrei pentru cheltuelele
terrei si pentru lefuri. Iar Domnul se'st ia pre seinal
numat rusmeturile.
15. Tot! streinit fara privileghiuri se se asede cu terra, si se
nu fie bascaluiti.
16. Negutatoria pa.mentenilor se fie sloboda a trece yen
unde, platind Aram& dupe vechiul obiceit.
17. Beilicci-basa se nu aiba voie se aduca cu dinsulu mai
multi Orrieni de cata septe-spre-dece pazarghideni , pre cart
se's orinduiasca. la 17 judete ; si cu &nem de at ispravnicatulut
se stringa oile ce sunt orinduite numat cu berat; dandu le
ispravnicatulu ciobanit cet trebtiinciosi, cart ciobani se duca
oile numat Tana la Dunare, si se Se intorca inapoi; insa tot!
ciobanit Se nu aiba arme.
18. La scOlele terrel ce se numesce domnesct, dascalit se

- 216 -
nu fie volnia a priimi copii mica de Greci, nici de Arnaup, nici
de Set-hi; si cu porunca imparatesca se se trimita trei hogi
procopsiti, cu plata terrei, ca se l'nvete si pamentenii limba
prea puterniculul Devlet.
19. Top suditii se fie indatorap se fie supusi sfintelor tractaturi
si privileghiuri ale terrei.
20. Spataria se se dea la patru boeri de al terrei, pentru
a putea padi nizanul terrei ; iar nu la unul, si la Greci.
21. Caimacam la Craiova se se trimita boiert pamantenft,
cu sciinta de alle terrei; si sa nu aiba in slujba omen' streini,
de cat ai terrei. ')
Islota No. XCVI.
Pet4ia boeriloril din Bracovii catro Cabinetula roassiei, prin
care protests contra numirii lui Crigorie 'Nods Ghica d'a droptult
de catre Ports.
Sire!
RedusI, d'unt ant si jumatate, a fi pre frontiera Transilvanief,
care ne serva de asilt, spectators ai calamitatilort care,
contra on caria asteptari, bantue Inca si adi nenorocita nostra
patrie; si espusi printr'acesta la tote sufferintele morale,
si la tote lipsele fisice ; n'asteptamt, Sire, de catu restabilirea
definitive a lucrarilor in Romania, spre a ne reassigura despre
sOrta ce ne astepta.
Numirea la principatul Vallahiei a lui Grigorie Ghica, boierft
pamenten, distins prin nasterea sa si prin rangul set, se
pete considera ca ua probe din partea Inaltel Porti a priimirii
cererilor preliminaril a le Ministerulul Majestatlf VOstre
Imperiale; acesta a trebuitt se ne console pe d'o parte; dar
despre alta parte ne-a intristat. Suntem satisfacup, Sire; fiind
ca prin acesta Sublima Porta, pare ca voeste a face se reinvie
privelegiele nestre, anulate in dispretul capitulathlor primitive;
dar suntem mehniti: cad, recunoscend drepturile nostre,
I. Perta n'a voit a lasa natiunii allegerea noului Ospodar,
dupa cum se pratica in vechime; si dupa tote aparintele, avem
incredintarea ca puterea suzerana ar voi se nimicesca consti-
') Ve41
Memoriulfi lui Dirzenu, Trompetta No. 676 si 677.

217
tutia terrei, din vechime recunoscuta si garantata prin tratare
solemne Cu puterea protectrice a M. Vostre Imperiale ; si se
impinge, ast-fehl nenororirile ndstre la ultimul grad; pe and
terra, dupa atitea suflerinte, era in drept a se astepta la consolatiuni
si tiurarl din partea S. Porti
Ridicand ua voce plangatore pane, la piciorele tronulut M.
V, I., cutecla.m, Sire, a ne esprima ast-fehl; cad, in urma sosirii
Caimacamilor noulul Ospodar, am aflat cu sig-uranta. ca
Printul va sosi din Constantinopole insotit de unit officer superior
alio. S. Ports, in calitate de Divan Effendi, si d'untl alto
officer turctt, care, cu titlu de Capugi-Baca, si sub numele
special de Besli-Aga (oficer de politic turcu) este destinat a
avea in Romania comanda unui corp de ostire mai mare de
z000 omens ; ast-felt ca pe viitorn presinta Sultanului in Romania
este in stare a face se tremure tota lumea.
Ceva mai mult, Sire. Vedem ca Pasa de la Silistra continua
a avea in terra aceeasi influinta ce a esercitat-o in cursul
ultimei catastrofe ; si aflam in acelasi timp, indirect, ca. Printul
are a se adressa pe viitor la Constantinopoli numai prin
mijlocirea numitului Pasa, priimind printeensul ordinele si instructiile
privitore la affacerile terra
Din tote c.elle espuse, urmeda, Sire, ca desertarea terrei de
trupele otomane, atit de mult dorita, nu se va effectua; ca
santa nOstra religie, si poporul ce o professesa, vor fi d'opotriva.
espusi la acelleasi insulte si profanari; iar constitutia terrei
va incerca loviri subversive in drepturile consacrate de ea
din vechime.
Nenorocitul popor, si dupe. sosirea Caimacamilor, se vede
impilat, ca in trecut, prin rechisitiuni vecsatore, precum finU,
aprovisionari de tot felul (pentru magasinele destinate la intretinerea
trupelor turcesci In Romania, si pentru transportarea
for peste Dunare) si salahori pentru repararea si reconstruirea
locuintei Printului; si tote acestea faraniici ua plata. sell
despagubire; in fine, strangerea contributiunilor banesci are a
fi cu atat mai impovaratOre pentru popor, cu cat sorgintele
prosperitatii selle sunt cu desaversire sleite.
Am luat Inca cunoscinta ca none regulamente se vor intocmi
la Constantinopoli, pe care credem ca printul si boierii aflati
acolo apt fost silica a le aproba, vrend nevrend; si fiind-ca aceste
none dispositiuni near fi putut dobendi forta legala, fara aprobarea
inaltului cler s'a intregei adunari a boierilor, si fara aproba

218 ----
rea Curtis protectrice, se assigura ca 1, POrta, din propria el
initiativa, ar fi imputernicit pe Dommi cu firmanele necessarii
pentru inlesnirea puneril in esecutare a acelor noue masurr
Alte dispositiuni se slice ca s'ar mat fi luat,' prin cars s'ar
ameninta chiar viata acelora cars, departati de patria lor, si
lasandu-se cu totul la marinimOsa si puternica protectie a M
V. I. n'au incetat, Sire, a protesta contra grozaviilor ce se
facea in Romania din partea ostirilor otomane.
Din cate am indrasnit, Sire, a espune pana aid cu respect
la piciorele tronului M. V. I., e invederat ca inalta Porta, yeclandu-se
in neputinta de a essecuta pe facia proiectele selle,
a numit pe ace' duct Donna cu scopul d'a realisa intr'un mod
indirect dorintele selle, si d'a ne face pe not se parasim asilul
nostre s'a intra in patrie, incetand ast-fell a mai protesta
contra abusurilor, si devenind instrumente involuntariable
ruinei poporulul s'alle propriei nostre perderi.
Prosternati la piciorele tronului I. V. I., indrasnim, Sire, cu
acraml in .oche, a implora si in acesta circumstanta inalta
\rostra clementa si puternica vostra protectie, in fav6rea
nostra Va poporulul crestin, care spera, Sire, salvarea sa nu-
mai de la misericordia M. V. Imperiale.
Bine Voieste, Sire, a conjura acesta noua furtuna ce ne a
meninta, stabilind pe base solide fericirea nenorocitei nostre
patril: spre a putea, sub puternica vOstra protectie, se ne bucuram
d'ua noue esistenta, si a gusta c ille fericite, bine
cuventando in tote qillele numele sacra allu M. V. I. ')
Brasov i4 August 1822.
Nota No. XCVII:
Prea cinstite D-ta biv vel logofete,
Cu lacreml fierbinti. jaluinai D-tale, ca se avem dreptate cu
slugeru Teodor din Sad Mehedintl, ce se afid vetafo in plaiu
Closanilor la leatu 1800, cand stapenea Tura, si se afla ispravnica
D-lul Cluceru Glogovenu ; si trecand D-lor boerii
spravnicr in terra nemtesca, au remasa acelO Sluger Teodor
sta.panu la acea plasa, si preda Omenil cu barn ; fiind ea mazil,
mi-a luat doua randuri de ban', si fitantie nu'rni a dat ; si
am jaluit la d -lui Regep-Aga too. plasa; Pan si adus dupa
')
=
cata in Buciamislil No. Ig din annlii 1863.

219
jalba nostra ca sa ne platesca banii, fiind ca n'avea porunca
D-lor boierilor ispravnici sa ne is banii ; si acea mita.
s'aa Intors cu judecata; si am remas saracf. Si fugind (Tudor)
la Muscali, au venit cu Pandurf, si ne all ars casele, la patru
frati; si vedend acela jafa ce au facut, umbland ca sa ne
prapadesca, au fugit doi frati at mei la rurci, si de la Turd
s'aa dus la Serb!, si ea nu m'am amestecat la nici un fela de
lucru, la nici o parte, nici spre Turd; tragandu-'mi dajdia,
'mi an luat talere patru-decf, cu cuvent ca nie iarta de cand
m'am judecat cu densul ; si 'mf all luat Pandurii lui un calla
inselat, si sunt pagubas ; Si esind Turcif Ostrovului pe anulu
trecut, dand bani de bir, i zaherea, ne lua fara de voe de ne
ducea la densif zaherea, la Paun Dan; all fost neopriti Turcii
dintr'acea plasa ; iar D-lui Slugerul, cu cuventa ca am dusa
(zaherea) la Turd, au trimis si m'au luat, si m'au globitu cu
talere too, yS1 talere so s'au facut cheltuiala, cu trepad cu tota
si D -lui Slugeru mult ducea la Turci de voia luf, si negutetoria
cu densi1, ,si Omenii luf fiinda neopriti de la Turd, cu tote ce
le trebuia ; si n'aa mai globit pe nimenea, fara de catu pe
mine, avend multa pisma ; BSI la tota dajdia la crud, ne lua
cite talere 5 mai mult peste banii dajdiilor ; si trite dajdiile
le-am dat, de cand s'aa inceput resmirita, nici macar una nu
ne-an trecut ; s i la letul 18o8 ne -au luat de zaherea, crucea
talere 25, si deosibit parale 20; si la letu 1809, de casa parale
20 , si nu ne-an dat fitantie ; si acum ne -au luat talere
too, banii ajutoruluf, si de fitantie talere patru, si de oerita
cate parale to, si ravasu punea cate 20 ban'. Si cu lacremi
fierbinti ne rugam cinstituluf Divan ca sa se milostivesca asupra
saraciilor nostre, ce nu va fi cu porunca ca sa ni se
intorca.; si cum va fi mila D-tale.
Prea plecatii D-tele
Ghia .Rciescu, mazil
4ntonie Rciescu, mazil.
Costache Samurcasiu, biv- vel Logofetu, i cavaler, intaia
otcamuitor alu Divanului Craiovei, Dumneta vatase pe arnandoua
partite se '1 scoti la. Departamentul de patru, se le cerceteze
pricina; cu anafora se ne arati.
81 o Noembre 18.
LOcult.
Sigiliulul.
I
Treti *Logofetu,

220 '
Prea Inal fate Domne
Cu lacremi ferbintt jeluesca milostivirii Marit Tele, luminate
Domne, ca sa am dreptate cu un Slugeru Tudor, ce all fost
comandir de Panduri in vremea Muscalilor, din sud Mehedintl:
ca aflandu-se mai sus-numitubl vatafil in plaiula Closanilorft,
pan'a nu veni Muscalit, ne-aft luat multe renduri de bani, si
fitantie nu da; si iar ne-au mai apucat de alit treilca ranall de
bard. Not am ceruttl fitantii, apol se '1 dam haul ; si n'aft vrut
ca se dea fitantil ; si cu mare zoru all trimis de ne-au luatt
banii ; si dupa ce atl luat bans, s'aft dat spre partea rusesca,
si all venit cu cats -va Pandurl ca sa ne prinda, cact statussem
itnpotriva.; si vedand ca nu ne-all prins, ne-au dat foal caselor
la 4 fratl, si au luat si vite ce atl gassit la 2 fratt at
nostril ; si au arsft tote iconomiile nOstre si bucatele , dupa
cum se arata prin jalba slavitulut Comitet pe larg ; vi umbla
ca sa ne primp. sa ne prapadesca. Am tot fugit prin paduri,
multa vreme; iar vadend ca numai avem locu de viata, all
fugitt. 2 frati la Turd, vedendt patima altora ce patimescu
si cum ii prapadescu, si de la Turd au fugitu la Serbs; si
eft totu am umblat fugar multa vreme, de n'am putut munci
nimica intr'acea vreme ; si am dat talere 40 prin logofetulu
Radu, cu cuvent de iertare ; si apot am venit la pamentult
meft ; vi ell am fost basca de fratit met, peste 20 ant trecuti,
si n'am fost amestecat la nict un felu de reutati, Bic' la Pandurl,
nici la Turd, nici la hotie, dupa cum arata tote satele,
prin adeverinta iscalita de preoti ; si au trimis Pandurl, si
'ml au calcat casa, vi 'rat at luat muerea roba, cu un copilu
in brace, bagand'o in Muscalt ; atl tinut'o in casa tret sapta.maul,
in loch de muere, dupa cum era obiceiuln lut ; si am
dat 3o galbent de am scos muerea, aruncadu2mi pricini ca
am dus la Turd (zaherea), intr'acea vreme ; iar Turcii era
nelipsitt din terra, si era tote schelele slobode la Turd, vi ne
lua ban' de birll si zaharea; vi puind D-lut Slugeru pe un om
ala D-sole, pe logof. Dumitru Garbea, ca sa scrie la un frate
ahl mall, a nume popa Gheorghe, ca sa vie, ca nu 'i
va face
nimicu. Slugerul, au venit ; si pe altit 'i all invetat de Pat dus
la D-lut, vi l'at ing-enunchiat sa '11.1 tae ; pe alti tovarast at
lul inveta se '111 scOta se 'I dea bani pe movie ; si am data
zapisu pe talere 30o pe tOta mosia, numind zapisul pe numele
tai arasulut sell D. Nicolae Zoicanu; vi dupa ce atl muritt
acella popa, Matt luat cu Pandurl D-sole, vi m'att dus intr'un

22!
satu, si m'au pusii se'l claft eft cu alt frate alit meu zapis de
frica, puindu-ne la inchisore; si am dat zapis, scriind zapisula
ca or! tine se va afla din nemuln nostru se aiba a intorce
banii ; iar D-lui priimit acelti zapis ; si am data
akat zapis, ca se nu mai aiba nimeni voe a mai scdte mosia;
am dat jalba Divanului Craiovei pentru tot& paguba mea ;
si am intrat in judecata la D-lui Biv vel Logofetu Costache
Samureasit; si fiind (Tudor) omul D-lui, de trei on m'an tot
tinut (cu vorba) pana s'au spart Divanul; si aft dat se me
pue la oprela., ca se me sparie se fug; si n'am mai intrat in
judecata, dupa ce s'an spart ,Divanul la Samurcasu; si nici o
dreptate n'am avut ; iar pentru mosie, imi disse Samurcasu
se claft jalba deosebita, ca 'mi da mosia; si vedand nedreptatea,
n'am mai dat jalba; si ne-au randuit la partament ; si
nici acolo nici o dreptate n'am avut, ca aft dat mita sume de
bans de 'ml aft perdut dreptatea ; si vedand acea nedreptate,
ndata am dat jalba slavitului Comitet a nu rarnanea saraci ;
si din pricina saraciei n'am mai putut se ne mai cautam; si
am audit ca au luminat D-cleft (terra) cu mila ; si Maria Ta
esti mult milostiv asupra saracilor ; ca la Divanul Craiovei cu
acest om n'am dreptate nici intr'un chip. .Si cu lacremi ferbinti
ne rugam Marie' tele, ca se fim scosi la judecata inaintea
Marie' tele, ca sa nu'ti fad pacate se ne mai randuesti la alta
judecata, ca nimicu nu putem ; ca e om tare si cu putere. 5i
cum D-cleft to va lumina asupra saraciei nOstre. pentru
paguba caselor, am strans tot") satul, Impreuna cu unft om")
muscalescu, si aft precuit casa de basca de paguba din bucate,
si din altele din prejurul easel; si aa dat inscris muscalesct.
cum au gassitn cu calle. Si cum va fi mila Marie!
tele asupra s4raciei nostre 1 1)
'i
Waft
vi
Si
Rah Mari! Tolle, Ghitci Rdescu, pt Gornovita.
Antonie Raescu, of -tam.
Vatase de curte, se 'I infatiseze la judecata Departamentului
de optft. 1816 Februarie zo.
No. 199. Biv vel Spataru.
') Originalele acestor peti4iuni le posed! D. Gornovicdnu din MehedinV.

Nota No.
NICATIII.
Lit de rimasurile lui Tudor, facuta de judecatoria de Mohodi/41
la anal 1838.
1. Ua pereche casse in Cernett, ruinate. 1)
2. Pivnita de didn cu casse d'assupra, in delul Curila
langa Cernett, pe mosia Petra Alba a M -rei Cozia.
3. Ua vie si cu pomi, in acelasn delln, in possessia Clucerulut
Vasile Strambenu, cu cartea Caimacamiei din 1823
Aprilie 30 2)
4. Ua mera pe apa Plesuva, dupa mosia M -rii Govora.
5. to stj. mosie in lunge si in lath, in silistea satulut
Closanit, pe care era si ua casa arsa de Turd, iar locul luati
in sild de la.un Bon.ciog mosnenul, caret o posseda dupe la
1832, dupa aratarea mosnenilor Closani.
6. Ua mora tot acolo, facuta de Tudor, in vadul mosnenilor,
cu 2 rote, din care una o posseda Tudor drept cheltuiala,
si alta mosneni, fiind vadul lor, iarasi dupa aratarea
mosnenilor.
7. Ua carciuma aprope de satul Balta, si pugina mosie,
dupa aratarea Stambenulut si marturisirea mosnenilorn de la
Balta, anume Nicolae Zoicanu si Pupa Constantin, ca Tudor
facuse acea carciuma pe mosia for Arita silnicie
8. Lived' la Halanga, tot dupa aratarea Strambenulut.
9. Unu loc in C;erneti netrecutft in catagrafia de mai
susn. 3)
Nota No. X_CI XI.
Cale-va bilete d'ale lul Tudor cite Nicolas Zoican din Mehedini
catre Capitan Vasile.
No. I.
Cdtre Dumnealtd ifir Nicolae Zoican.
Am priimit scris6rea D-tale, si de catt bans mi s'ail trimis
de catre D-ta din socoteala mea pana acum, macar ca at fitar4ele
melle ; dar eata ca 'p
trimiseiti ea insemnare curata,
') Acesta cast a cump drat -o D. Petre Cladovenu in 1851 lel.
2) Cumparata de D. Idn Gardarenu in 5951 lei.
3) Volt Dos3arul No. 13256 de la,Arhiva. Statului, sectiunea istorica, pag. 8, 9
31 qi 59.

-223
uncle sunt trecutt si at pieilor; ci D-ta vet pastra insemnarea
acesta ; si ca.'nd ne vom intalni, imi vet aduce ravasele, si 't
vom trece in dos (loculn. rupt) priimiti. Eata si insemnarea de
la Kiriacov, de socotela peilor, pentru banii de la Anastasie ;
eata ca trimisein bumbasirn; ci vet merge de vet apuca
de ip va da banii, sail sa vii cu ellu aid la judecata. D-ta
sa'ti mutt banii de la elln ; si elln cu mine n'are nici o socotela;
iar .de va avea, ist va cauta cu mine; iar D-tale salt
dea banii. Eata si osebitu ravasul metl ca sa real arati, sa
vac,la si ellu si judecata ca asa merge sartuln D-tale salt
platesca datoria, si elln ce va avea cu mine sa.'st caute.
Kir Nicolae, pentru bans am prea mare trebuinta; fiind-ca
in serbatori, dupa Pasts, voin sa mergn. la Bucuresti sa'rni
ispravescu niste treburt; pentru aceea imi trebuescn. ban!.
Ci prea me rog, pune silinta pana la Pasti se'mt fact acea
suma de ban!; si se vii D-ta singur cu el pana a mine, find-
ca avem mai multe sa vorbim amanduot. Dupa ce vom ispravi
acelle trebt, apoi iar 41 voiu da eu ban!, cat! its vor trebui ;
numat mie la acea vreme imi trebuescu; si apoi curandt iar
iesse banii.
Am audit prin unit altit ca ar fi vorbind Regep-Aga si altit
mu de mine; ci sa cerceteA si sa'ml suit; si scrisorea sa o
trimiti la cocona Ana, la Catunt, scriindu'i D-ta ca sa. 'mi o
trimita Dumneaet de-locn.
i prea me rog, Kir Nicolae, sa to silesti pentru bans, ca
sa nu'mi remae treba care aratn ca am, josu, din pricina banilort
; si atunci se vi! D-ta ca se vorbim celle-ce vom avea;
cad am ceva vorba. cu D-ta.
Pentru biserica de la Cernaverfn, sa'mi scrii ce le lipseste
emenilor, si ce pohtescu de la mine? adica cp
ce voescu ca
sa '1 ajutn. en ? -Ca sa stiu se le slujescn, precum am fagaduit.
Si suntn. All D-tale gata.
1813 Martie 20. Theodor.
Kir Nidolae, acesta scrisore cu om credincios sa o trimiti
la Kir Raducanu in lazaretn; si sa '1 spue din gura ca iar
om credincios se pue sa '1 o citesca; si sa secp. omul D-tale
sa is respuns; si sa 'la trimiti la Catunn, scriind coo:5nel Anei
sa 'mt 'la trimita ; cum si tot dauna ce scrisori va da Raducanu,
sa le trimiti tot la Catunn 1).
') Pe adressa sunt aceste cavinte: acest't legiturl cu materie, sa se trimip
la Kir Riducanu."

- 24-...
No. 2.
(Aare clumnealta kit Nicolae Zoican.
Duo, cum stir, ea prea me grabescu ca sa merga la Palcuresti;
fiind prea ocol pe aici, ast vrea sa merg prin ten;
to poftesc, fa mijlocire de'rni scrie, fi-va cu putinta sa ne
putem stricura peste balta?. . . . bului, adica pe la bar s/
treed; si de vet socoti ca se pate, scrie'mi de loc; si apoi
voi scrie canda sa veniti cu caii la bai, ca sa plecam; der
cum mai curand sa'mi scrii. Sunt al dumnitale gata.
1815 Februarie 21. Theodor..
No. 3.
Acest Gorovei, satean din Ilovita, din plaiul mea
Closant, care a fost si el luat de sila intre Pandurii Adalcii,2)
acum cand all venit la locul lui si la munca sa, intre birnicii
set, de 'st porta datoria sa, drepta aceea dupa. slobozenia ce
am de la stapanirea mea, 'i am dat acesta adeverinta sa aiba
pace de catre dregatorii locului; fiind-ca cu stire s'all intorsa.
3)
No. 4.
Claire D-lei. chic Nicolae Zoican.
Me mir de d-ta cum de atata vreme de nu'mi scrif de nici
unele? si fiind-ca me aflu bolnav, prea multu am poftit la lamai;
fiind ca nimic alt cevao nu pot manca.
Te pohtesc, kir Nicolae, cum mat ingraba, se trimii un om
cu bami; si se scrif d-ta la jupanu Stoica ca sa faca on cum
va face sa'mi cumpere tree -sect de lamas bune; si cand le va
adduce la d-ta sa le dai la capitan Draghicl; si sa'i dies d-ta
ca sa mi le trimita aid la mine cu un Pzndur, cum mai ingrab.
Sa seri' jupanului Stoica ca sa ne mat insciintecle cite ce-
vast, ce se mai aude in nauntru. 4)
Sa me insciintech ce at facut pentru armesani 5).
8 . August 8.
Theodor Slugarii.
') Locul rupt In originalu,
2) Negre§it Adacalei.
31
Aceste trel billete sunt aulografe.
4) Adic't, in Austria.
r.) In acestA billetr7 figureasa numal semn aura lui Tudor.
NB. Aceste patru billete mi s'at comunicatu de D. I. G. Rupturenu, professore
de classa IV. din Severin, care si
le-a procuratu de la motenitoril lui
Nicolae Zoicant. Doritorii le pota vcdea la autorula acestei opere.
its

225
Nd. 5.
Ca fratesed dragoste
Archon Capitan Vasile!
Pentru talere trei-Ved, adica lei 3o, ce Vice acesta Nicolae
Albastroiu, omulU met, ca Vat dat satulu dator la D-ta, pohtesct
pe D-ta ca sa 'It mat astepti, pentru hatirul meu, pana
la S-tu Gg. viitor, Aprilie 23; si daca la acest sorocU nu va
plati, atunci sa trimiti la mine cu acest revasu allu met, si 'I
volt respunde et D-le, de cinstitu; si pentru acesta facere de
bine, cu prelungirea lui me vei indatora, ca sa, slujescu si et
D-le, remaind Alu D-le ca un frate.
Theodor Slugeru.
sa amt. respunsul1 D-le, se stiu ').
FINE.
') Acesta biletd autografd flu possedt D. Major Papazogiu, clruia i s1a pro
curate de D. Hristodor Marghiloman, din Craiova, gtsita 1ntre hartiele farniliel
Vicorenu de peste Oltu.
5

ERRATA
La v-olumulii.
II.
Cunt este Cunt trebue sit fie Pagina rfinulu
Caputinent . . Campineni . . .
21 30
Caimacamilor . Boierilor . .
62 9
No. 122 . . . No. 123 . . . . 63 37
sensulft . . , veracitalca . .
126
32
causele . . drepturile . . . . 127
21
Despre sensulu
§i causele . .
.
.
Despre veracitatea
§i drepturile . .
.
.
126
127
32
21
a Arhive! . . Din Arhiva . . 231
. 40

Pre full unlit esamplarn duel lei nom.
C L4 Pr-17