ECONOMIA - upload.wikimedia....

INTRODUCTIUNE
LA
ECONOMIA k
DE
NICOLAE BASILESCU
LECTIUNE DE DESCHIDERE
A
CURSULUI DE ECONOMIE POLITICA
DE LA
FACULTATEA DE DREPT DIN IASI
(28 8i 29 Octombre 139:D
BUCURESCI
TEPOGRAFIA ST FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCI:
111, Bulevardul Elisabetha, 111
1893
,r $.4r.;.

INTRODUCTIUN
L A
ECONOMIA POLITICA

INTRODUCTIUNE
LA
ECONOIVIA POLITICA
DE
NICOLAE BASILESCU
LECTIUNE DE DEScl [WERE
A
CURSULUI DE ECONOMIE POLITICA
DE LA
FACULTATEA DE DRPET DIN IASI
(28 029 Octombre 1893)
BUCURESCI
,?;.\i3L107-4
*ACADEMIE1
MAN-
.TIPOGRAFIA SI FONDERIA DE LITERE THOMA PASILESCU
111,
-
-
Bulevardul Elisabetha, 111
1893
=.

IOT
.4)
L's1
*ACADEMLEI*
4i'OMAI4S
.I.NTRODUCTIUNE
LA
ITONOMIA POLITICA
I. VIATA soma 1 SOCIOLOG1A
Considerat, in limp i in spatia, genul uman apare
ca un tot indivizibil, ca un corp, care insa continua
se transforma, continua evolud catre alte forme
mai perfecte.
Intr'adev6r, rnotenitor al geniului generatiunilor
trecute, insarcinat a transmite generatiunilor viitoare
patrimoniul priimit i inrodit cu propriele sale sforlari,
omul de azi cu omul de eri si cu omul
de maine trae0.e inteud legaturd continua, indisolubild.
Geniul lui Homer, Platon, Aristoteles, Dante,
Schakespeare, Goethe oil Schiller nu sta -el' Inca
_
,

6 --
vig in mijlocul nostru? Nu ail cantat, nu ail cugetat
i hu aü studiat el pentru omenire ? 1)
Artele, literatura, philosophia greaca, legislatiunea.
rornanä nu sunt Inca si azi isvOrele nesecate la cart
se aclapa cultura modernd ?
Pe de alta parte, mu de tesaturi socialeprecum :ideile,
traditiunile, limba, aspiratiunile si intereselecomune,
etc. contopesc la uh-l'alta, Omenii din
tote Wile, formdnd dinteènsii ua singurd fiinta.
Omul, prin natura -lul, este, precum zicea deja
Aristoteles, un animal social un Záov 7coXycotáv,
care nu .póte trai singur pe pamant.
(Nirneni nu trileste pentru el singur, zice Rudolph
von Jhering,") nirneni nu poate trai prin el singur,
ci fie-care, precum vine in lumeprin altii, tot ast-fel
trdeste si pentru altil, i acésta cu vointa sea card
vointa sea.
Precum corpul exahala caldura, pe care el din
1) Carlyle, Sartor, p. 75, 76, 83, 259: «In ochil." vulgarei
dogice, ce este omul? Un biped omnivor, care pOrta pantalont
«In ochii purer ratiuni, ce este el ? Un suflet, un spirit, uiI
divin aparitiune. Este un eft misterios, ascuns sub acest
«vesthant de cute. Nu existá nici timp nici spatig, acestea
«.nu stint de cat n4te marl vedenit,
.«Rgdgeina mls:rg este in eternitate; avem aerul de a mote
«0 de a muri, darg in realitate noi suntan.»
«Sg §til bine, cg umbrele timpuhif singure ail perit i sin-
«gure pot peri ; c substanta realg de tot ce a fost, i de tot-
«ce este, existg in acest moment chiar i pentru toi-d'a-una.»
2) "Rudolph von Jhering. Der Zweck i»t Reeht, vol. I pg. 79..

7
afard a priimit'o; tot ast-fel §i omul recta' societatei
Iluidul intelectual sail ethic pe care'. el 'I-a absor-
* bit din atmosfera de culturd a aceSteia ; a priiini
a restitui mediului in care trairn, constitue
ud lege, atat in lumea fisicA cat .5i in cea
moralä.
Ori-ce -relatiune a vietei nóstre implica in sine
un atare 4.a fi pentru altub. Ast-fel, femeea existä
pentru barbat §i barbatul pentru femee ; pdrintif
pentru copil i copii pentru 0'60; patronii pentru
lucratori i lucratorii pentru patroni ; arnica pentru
amici ; Comuna, Statul pentru cetateni i ace.tia
pehtru: Comund i Stat ; Statele pentru alte
State i tote impreund pentru omenire.
Scurt, ori incoteo ne,am indrepta privirea, pretutindeni
acela§i fenomen : nimeni nu exista pentru
sine singur, ci fie-care pentru altii, pentru omefire.»
Voiti un exemplu mai tangibil, mai aprOpe de
noi,
de acest mare adeve'r? Sã luAm pe cel mai
umil lucrator din societatea nOstrA i sa cerCetam
raportul in care el.se gase5te ;rata' de cei-l'alti Omeni,
fatä de intréga omenire, fatA chiar de generatiunile
veacurilor trecute, vom- rOmanea uimiti de disproportiunea
ce vom constata ca existd, intre serviciele
Ce el aduce societatei i acelea ce el insusi
priimete de la dénsa.
Acest om, daca am piesupune ca este tamplarul

8
-
Jul Bastiat 1) l petrece zioa in a rinddi la scandun'
; a fabrica mese oil dulapuri ; iata .tótã prestatiunea,
tote.' serviciele ce el aduce sOcietatei 1
Ce primeste, insd, el in schimb de la densa?--
Acest om, sculandu-se dimineata; se imbracd.
Ori, el, personal, nu a facut nici unul din vesmintele
can compun imbracknintea sa. . Pentru
ca insii .aceste yesminte, ori. cat de simple ar fi ele;
sè'l fie puse la dispositiune, a -trebuit . enormd
cantitaeçIe munca., de industrie, de . transport, de
iuyentiuni ingeniOse., a trebuit ca Americanil sã fi
produs bumbacul; Indienii indigo ; Francezil bona:
§i .inul; Brasilianil pielea.; ca kite aceste materialurl
sà fi fost lucrate, tOrse, tesute, vapsite, etc. .
- .Dup4, aceia omul nostru dejunéza. Pentru. ca.
painea, pe care el o -ma" nanc6, sa.' I fie pusain fiecare
;zi la dispositie, a trebuit ca . parnantul sä fi
foSt defrisat, inchis, arat, insamantat, a trebuit ca
recoltele sa," fi.. fost pazite de hoti ; ca ua 6re-care
siguranta sã fi domnit in mijlocul unel populatiuni
ceva:,mai numerOsä ; a- trebuit -ca grata sii fi fost
recoltat, macinat, frarnântat i transformat In paine;
a trebuit ca ferul, otelul, lemnul, piatrasã fi fost
convertite in instrumente de lucru ; ca unii dintre
&pent sã k dornesticit cu forta animalele ; iar altii,
cäderea apelor, variturile, ,yaporul sail; electricitatea,
etc.; lucruri, cart fie-care, 'Wale in; parte, presapun
.:1) Bastiat, Harmonies .0,con'orniqu es, pg. '25.

9
ua _Masa incalcuIabila ,de mune& .pusa, in joc, nu
numal in spatig, &rä si in limp.
Acest om nu va petrece zioa sa, fard se consume
putin zachar, putin unt-de-lemn sag fara sa se serve
de ore-cari: instrumente.
Va .tramite pe copilul seg la scóla, pentru a primi
acolo uä :instructiune, care oil cat de Marginita an
fi, presupune totusi cercetari, studil ,anteriOre, cu-
nostinte
: El. iese : gäse.%e. ua stradd pavata, ilu.minata.
I se .contesta un drept de .prOprietate va gasi
,
avocati, pentru a apara drepturile .sele ; -judecatort,
pentru a '1 mentine in posesiune, oficeri de jus
titie; pentru a face -sä se execute. hotarirea jude-,
catorilor; lucruri, cari presupun Inca cunostinte do-
bandite mijlOce de existenta.-,
Tamplarul .nostru merge la biserica-: acésta este
un monument prodigios i cartea de-rugaciune 'pe
care el o duce cu sine; un Monument Si mai prodigios
.inca A inteligentei omului. A colo i Se previa
morala, i se luminéza spiritul, i se Mica stifletulj-_
$i
.intinse. 7 - --
i$i "7
pentru ca tote acestea sa se facii, a trebuit Ca
un aft om se fi frequentat bibliotecele, seMinariele;
sa se fi adapat la kite- sorgintele ttaditiunei,
umane, se- fi putut se trdesca fara sa se ocupe
direct de trebuintele corpului sett.
Deca -mestesugarul nostru intreprinde vent da
calatorie, el gaseste ca pentru a i se, economisi.
_
ar.

10
timpul i micsora oboseala, alti omeni àü nivelat
solul, an radicat . obstacolele, an aStupat vane sail.
an scurtat muntii, an impreunat malurile riurilor,
an pus chrute pe sine . de fer, etc.
.
ON, este cert, cä deca omul nostru ar fi redus
la propriele site forte, nici in mil de aril el nu ar
putea se creeze lucrurile de carl el are trebuinth,
pe earl el le consumä intr'o singurd zi.
In aceasi situatiune fericita ne dam, not cu
totif; si
'cu tOte acestea, in definitiv, nimenl nu
priimeste :de la societate ceva gratis ; cad deed vom
tine Ha socoteld. strict, vom vedea ca tot ..cea ce
Main de la densa 'i 1 platim ,,si -'i 1 platim cu modesta
nOstrd munch sari, pentru putinil privilegiai
al sOrteii, dintre nol, cu munca antorilor nostri.
Memenea resultate, cu adeverat extraordinare
flu s'ar .putea de Sigur obtine, daca' starea de societate,
in care omul trdeste, nu ar fi in chiar natura
hit, i dach acestii societate intreg genul
uman, luat in timp si in spatin nu ar consti-
,Mi uã singura fiint, un s'ngur corp, savant,
miraculos intocmit, animat i miscat de infinite
forte,. ce 'I fac .se trhesch panel in cele Mal departate
si infime madulare ale sale.
Precum intr'uh puternich main, miile de rOte,
de suvelnite, de valuri, etc. se invartesc uncle in,tend
directiune i allele intr'alta, concurAnd, inst,
tote, intr'o desãvarsith armonie, la acelasi comun,
,

-7-
11
resultat, tot ast-fel §i in simul mecanicei sociale,
rniliónele de örneni, impin§i de mobiluri diverse
infinite directiuni, '§l confunda totu§i sfortdrile lor
in acelasi comun ideal : desvoltarea, amelioratiunea
n?intrerlipta a genului uman §i a individuluv..
- i acestä frumós5, sublimd colaboratitine se indeplineste
lard nicI u5. Constrangere; gratie numil
inclinatiunei naturale a ornului de a trai prin altit
§i pentru altii!
In loc se cdut5m. ca. Rousseau 1) causa dependentei
individului de societate intr'u5 prelinsä conyentiune,
de care nici .ut urmã nu se idle in Istoria
veacurilor, nu avem.de cat Se. scrutArn acest
simplu raport,- ce propria lor natur5, superior% vointei
lor, a stAilit i mentinut intre Omeni, Inca
de la creatiunea lumei.
.
Ornul nu sta.' in societate pentru cä el voeste, ci
pentru. ca el nu pdte face alt-fel.
Isolat de societate, omul, intocmai ca u5 sàrmana.
-I) Rousseau, Contrat social, ádition Bibliotheque nationale
peg. 16 :
- «Cea mai veche din tote societatile i singura naturala este
acea a familia. §i Inca copii nu start legatl- de- parintele lor
de cat atat cat ei aa nevoe de el pentru a '1 conserva. De
indata ce acesta trebuinta inceteaza, legatura naturala sa disolvrt.
Copii, dispensati de supunerea ce o datorese tatalui, tata
dispensat de ingrijirile ce datora copiilor, reintra cu top: de
ul potriva In independent& Daca el continua a remanea uniti,
acesta nu mai are loc nataralmente, ci voluntar si familia in-
AO nu se mentine de cat prin conventiune».

12
frunza, smulsa de la ramura sa, se vesteje*te
§i mOre, fard se -fi putut indeplini nici unul din
inaltele scopurl morale, cu cart natura '1 a inzestrat.
Compusa din elemente organice, inzestrate-cu raliune;
i cu vointa, societatea umana mi pOte, de
sigur, fi de uã natura diferita de acea a factorilor ce
o constituesc.
Deosebirea Ansa, mtre corpul social i individ,
este cd acest din urma are ua existenta reala, fisica,
pe cand cel cranial nu'l putem concepe de
cat cu:mintea: nOstra ; el este ua fictiune, ui.1 in-
chipuire a inteligentei nOstre.
ON ,pentru a putea studia natura, organisatiunea
si desvoltarea corpului social, bunul simt ne spune
ca trebue se incepem fnai antai prin a studia na-
tura, organismul t desvoltarea Mdividului ato-..
mül elernentar din care se -compune fiinta sociala;
cad, precum ar fi absurd se cerem .de la Oine-Vase
lucreze fierul sau lemnul, annul sau argintul,
fard 'ca el, in prealabil, sa fi studiat calitatile constitutive
ale acestor Jucruri, tot atat de irrational ar
fr se pretindem de la cineva se studio structura
viata corpului social, cand el mai iiirtai nu
si _si'a
facut ua idee exacta de structura i viata individului.
In acest studiu douã sciinte ne pot ajuta : Bio

13
logia, -adica studiul yield fisice a omului, i Psichologia,
studiul sufletului, studiul facultatilor morale
ale ornului, 'sorgintea de unde pureed tote
.actiunile sale.
Biologia, in special, presinta pentru Sciinta ,
sociald
un interes particular :
Fiind .constant cä agregatul nu póte fi de fla imtura
diferita de acea a elemehtelor ce'l compun ; iara,
pe de alta parte, natura acestora, structura si
viata lor find pentrU riol mai wr de cunoSC'ut,
ea ne permite se inferam insa5i structura i viata
inchipuitului corp social.
Intrev'ezuta de Hooker in cartea sa Getverne'mdntului
eclesiastic mai bine- clefinitä de "'Dr.
Adam- Ferguson in Incercarea. sa..asupra Istoria
soiett civilo, lul Auguste- Comte 1) revine de-
stabilit,
plin .meritul de a fi ud data -pentru tot-
de-una, legatura. intima .ce existä. intre Sciinta vie-
.tei omului- (Biologia)- i. Sciinta- sociala (Socio-
logia).
-1
Dupa densul, Spencer atat in Introductiunea sa
la Sciinta sociala cat si in marile -sale uvragiuri
de sociolOgie .5i' Dr. Albert G. Fr. &baffle in
remarcabila sa opera asupra Structurei si vietti
.corindui . social, reluand theoria 'la Comte, revizuind'o
i aMplificand'o, au pus adevèratele i traini-
-1) Auguste Comte, Cours de philosophie

14
cele fondamente pe cari spiritul modern a cladit
Sciinta socialV).
De §i härtuitd din toate parile, tagacluitd chiar
ca ar forma o adeverath sciinta, Sciinfa vietei
-dale a esit din -primul stadiu.
TriumfatOre in contra inithicilor sei din afarift,
Sociologia infalneste in propriul seri camp, Inca
mart i nenumerate obstacole.
Printre acestea, cele mai grave decurg,din faptul
cà, pe cand in cele-l-alle sciinte, de .exemplu :
in Astronomie, in Fisica, in Chimie, in Mecanica,
etc., ornul are sd studie un mediu din care el nu
face -parte, ast-fel Ca conclusiunile cercetdrilor sale
-nu'l ating nici direct nici indirect; cand este vorba
de- a sunlit structura, desvollarea si functiunile organelor
sociale, el nu pole in deajuns face abstractiune
de sine ; de faptul ca el insusi este objectul
-cercetdrilor sale ; madular al corpului social, participand-
la viata i actiunile acestuia, respirand
atmosfera i irnpartasind ideile in mijlocul carora
-se afld, omul este tot-de-una pornit a adopta ye-
1) Herbert 'Spencer, Introduction a la Science sOciale, din
_Bibliothegue scientifigue internationale; Paris, Felix Alcan, 1891;
Les premiers principes, traduse de Cazelles ; Principes de
B.ologie, traducere de ace1a0 ; Principes de Psichologie, tra-
-duse de Th. . Ribot i Espinas ; darii mai ales, Principes de
sociologic, traduse de Cazelles.
Dr. Albert G. 'Fr. Schäffle, Bau und Leben des socialen Körpers
; Tubingen, Laupp, 1891.
o-

15
-derile, ce- pot favorisa. cooperatiunea sa .armonica
-cu acea -a .cornpatriotilor set; a justifica mai: in
iot-de-nna acea ce.exista, desi acesta ar fi contrariu
logicel sau chiar equitatei. .
«Observatorul este aci Tata cu . fenOmenele ce el
-studie, precum este ua celulã isolata, facend Parte
dintr'un organisrn viii; fata cu fenOmenele ce presinta
-totalilatea acestui. organiSm.. In general vorbind;
viata unui cetatean nu: este posibila de :cat
cu ccinditiune de a indeplini inteun mod conVe-
Trabil- fnnctiunea care" 'i a foSt desemnata prin lorul
ce el ocUpã in lume ; de nolo -intre el si so,
cietatea Sa .serie intréga de relatiuni esentiale,
.cari &it nascere la sentiMente .si islet de. earl -'1
este cu neputinta sä se deSfaed complectamente.
Iata. dard o clificultate care esie fart Seaman in tOtes
-celealte sante. A face in .mintea sa o abstracti-
'vine coinplecta de rasa sa i de .tara sa --a:
pune
de o parte interesele, prejuditiele, simpatiele, : superstitiunile
Andscute de viata Societatei sale si de
epoca sa, a contempla tote schimbarile ce sOcie
la(ile sufera sag ai suferit fard a se lasa influenta
de consideratiunt de nationalitate, de religiune sag
de interes personal ; iata Ce este imposibil omului
mediocrU si la care insusi omul excePtional nu reuseste
(lie cat fOrte imperfect 1):»
Spencer gruPka tOte obstacolele, ce Sociologia
1) Spencer, Introduction a la Science socittle p. 77.
=

16
intampina in desVolterea ei,' in done' marl categorii
: acelea cart 'stint- inherent& Sciintei sociale insash
i acelea earl tin de natura imperfecta- a sociologulul
; pe cele d'Antai el le chiamd objective,
pe cele de al dbuilea subjective
Cele d'antai resulta, mai ales, din faptul Ca fe-
-norpenele, ce trebue se generalisamprin natura
-lor
chiar nu se. pot direct percepe.
. : :
Ele nu se pot, cum prea bine zice Spencer ') lid
observa cu telekopul, nici nola cu chronbmetrul:ca
fenornenele astronomice ; nu se pot Inca nici masura
cu dynamometrul sau termometrul ca fenoniehele
fisice. Balantele i reactivii chimistului sunt
tot atat- de inuti:e ca i scalpelul i microscopul fi
siologistului. Insalf observatiunea internä, care formend
basa psichologiei, este aci zadarnica. Fie care
fenomen, social trebue demonstrat separat, prin apror
pierea unui infinit runner de detalii, dintre earl
nici until nu- este simplu i cari sunt respandite
in timp 5i in sOatiu in ap chip, in cat cercetarile
stint fOrte difiCile.
!. Din acéstä causa multe adeveruri, astazi universal
recunoscute i proclamate, . ail remas multã
vreme ignOrate, saU chiar ail ost cu invier5unare
combatute; ast-fel, pentru a nu vorbi de cat de
principiul Divisiund mulled,: a trebuit omenirei
secole pentru a observa un fenomen atat de evi-
1) Spencer, op. cit. p. 75.

17
dent: ca in- societatile, ceva- mar :inaintate 1n cultura,
órneria. 1.0 impart ocuPatiunile. ,"
Pentru acest- sfar§it, 'mu aveat de cat sa observe
un numér mai mare de fapte, de transactiunii
pe cei ce le faceati, se le compare -cu- 'altele din
'trecut, .si..nu era greu de vezut ca distributiunea,
specialisarea ocupatiunilor, care de sigur nu.. s'a
stabilit prin ver un decret ori lege, de mult .a.
luat loc intre thmeni §i a mers din ce in ce accentu-
Incluse, pana a ajuns la acésta en6Pmd, inimagihabila
desvoltare, pe care 'i-a deo via-ta econ6Micd. m6-
-derna- .
icu tóte- acestea, äbia la- finale- -secbltilui tracut,
Adam Smith, cel d'4ntaiii releveza acest, fenomen
social; atat de stravechiu §i atat de general 1).
Ce trebue se zicem, insa, de aeele fenomene ale
cdror aparitiuni nu sunt nici atat e regulate, nici
atat de universale ?
Pentru a ne putea da bine seama de natura fe-
nomenelor sociale, de schimbdrile ce ele iaü, tre-
hue se urmarim, in decursul secolela i pe intréga
cójd a globului, opera de transformare a omenirel.
A fonda conclusiuni, zice spiritual Spencer 2) pe
resultate obtinute pe uã periód4 de timp putin
1) Adam Smith. Recherches sur la Nature et lea. Causes de
la Richesse des .
Nations, traductiune de Germain Gamier, revi5zuta"
de Blanqui i Joseph Gamier. Paris, Gnillaummin et
C-nie 1859 pg. 94.
2) Spencer, op. cit. pg. 1-19.
- .
2
:

18
intinsä, ar . fi tot atAt, de illusoriu, -ca §i' de a :cauta
se determini curbatura pamantului, observand daca
o persOna care merge pe suprafata lui se sue
sail se scobóra ! .
. . .
'Cele de a doua categoric obstacole subjective
provin din lipsa de inteligenta, din superstitiunile
pagane crqtine, din ignorenta istoriei, fisicei,
chimiei, astronomiei, etc. Din prejuditii de educatiune,
din pasiuni politice, etc, cari tote altera
drépta judecata a omului §i'l fac sa percepa fenornenele
socialechiar atunci cand el le observa
in tOta intregimea lor sub o lumina falsa i prin
urmare, ca resultatele ce el obtine se nu corespunda
in totul adeverului.
Precurn in astronomie, astronomul diligent are
grija de a face se intre in calculele sOle chiar diferenta
pe care propria lui miopie sea nervositate
ar produce-o, tot ast-fel i sociologul trebue.sb tina
searna de influenta ce aceste diverse sentimente ori
defecte pot se aibä asupra precisiunel resultatelor
obtinute de el, in cercetarile i observatiunile ce
face.
Iatä dificultatile marl i nenumerate pe carl sociologul
le intalne§te in cale, dificulta'ti cu cari el
trebile se lupte i din cari numai sagacitatea spiritului
sett pate sal saga invingetor. .
$i
cu tOte acestea call fac aceste Putini,
,
fOrte putini.

19
Call stint inSä aceia ce se pretind in deplina
-posesiune a cuno0intei fenomenelor sociale, 'a ra-
,portulut lor de cauSalitate,- gata a dirige Curentul
lor prin legi, prin presa, prin discurstiri; etc? Multi,
forte multi.
Ast-fel, in fie care zi Vedem imputandu-se adini-
Distratiubilor publice Ca ele nu iau destule mesuri
de a preserva s4ndtatea..- publica, ca nu supraveghiaza
in destul conditiunile de hygiend a locuin-
telor particulare ; unit merg Inca pand a cere ca
Statul se impund chiar locuitorilor rurali un model
tip') dupd care ei vor avea 'se construiasca de aci
.inainte locuintele ..lor.
Si unit i altit '0
fac insd prea marl ilusiurii
asupra eficacitatel interventiunei Statului in acésta
directiune.
Intr'adever, pe de ud parte, este constant cd administratiurtile
publice 1nsd0,. fie din lipsa de MijlOce,;
fie chiar din incurie, intrebuintéza de multe
ori pentru serviciele publice localuri, cart'. se gdsesc,
deca nu in mai rele conditiuni de hygienk
dar cel putin tot atat .de insalubre ca i acelea ale
.particularilor, cart ar trebui se cadä sub contro-
Jul seg.
____
. - ,
Cum dark actiunea Statului ar putea ea fi mai
-eficace lath' de cetatetii; card in propria goSpodarie
1) Model care se i elaborase, sunt dti-va anY, de serviciul
sanitar superior de pe langa" Ministerul de Interne.
,

-- 20 --
luise
.
2 Sa Slfp LISA direct cantrolului i aciiunei
constata ace1ea0 lipsurt?
*Pe: de altd . parte, constructiuni .noui, spatiose,.
bine aerate i luminate nu se pot decreta pentru
simplii cetdteni precurn- se face,pOte cu prea Multd.
inlesnire, pentrul administratiunile publice.
Sunt ori--nu disponibile : un simplu imprurnut
este suficient pentru ca Statul, grevand
generatiunile, viitóre, -se" ordone construirea until
palat, ale édrui urine póte aceia :ce vor pläti indepartatele
dobdnzi §i anuitati ale acestui imprurnut
nici ca le vor vedea !
Mijlócele unui particular, insa, nu stint tot atat.
de elastiee ca acelea ale Statului; el nu pOte; chiar
de ar voi, se' se .intinda. mai mult de cat ele II
permit.
Nu Prin legI se peite decreta infrimiuSetarea orae1or
Ou marete palaturi ; nu prin impunere, Ordhul
nostru va abandona trista lul vizuind, ci prin
prosperitatea econo-mica-, prin desvoltarea culturel
§i sPorirea avutielor nationale.
Omul, inStinct, impins de propriul seCt interes
de conservatiune, cand va avea mijkice '§i
va transforma locuinta, pand atunci, ori:ce
ori-ce impunere nu va aVea nf ci uh ef6ct.
ordin,
Nu de plkere :omul '0
ascunde miseria in cele.
maL infecte. colturi -ddramatit i acest din urrnk
asil i atunci ca ud adeverata tiara selbatieä,- el nu va

21
mai avea alt adaPost -. de cat boita InStilata.' a cet
rului.
. lath. cate erori economice se ascund .sub ua
idee, generoasä totusi ; ele proVin din faptul ca
multi atribue Statului uä virtute specified, sUperioarä
aceleia ce o' ati naturalmente cetatenii ce '1
compun ; pentru ed multi cred mijIgeele Statului
inepuisabile, actiunea lui suverand. Credinta care
repausa pe ua superficiala observatiune a resurselor
Statului,- a rolului i interventiunei sets in viata
sociala.
Alii propun reforma impositelor, crearea altor
dart in locul ,celor existente, Farä ca in sprijinul
.opiniunel lor se aduca fapte, cari se doyedéscd
ca impositele actuale ai adus activitäiei nationale
cutare saü cutare stanjenire in desvoltarea sa, ci,
pur i simplu, pentru ca li se pare mai bine sa ne
imbräcdrn, dupa moda streina, cu un alt sistem de
imposite, pe cand experienta constantd
a faptelor dovedesce câ, de multe orioin vehig
sistem de imposite, chiar grqit de a fost la ..inceput,
Intoemai ca ua haind veche, S'a adaptat dela corpului
ce'l acoperd.
I
Acesta este, in adever, resultatul miraculos al
legei incidentei impositelor. 1)
.
Organisatiunea alministratiunei, justitiei, armatel,
1) Paul Leroy-Beaulieu, Traité de la Science des Finances
I pg. 201.
t. .

22
directiunea ce trebtie se se dea luerdrilor publice,
organisatiunea invätämentului public, politica nOstrã
ecoribmi* actiunea nostra diplOmaticd, etc. tote
aceste grave quekiuni de viata si de viitor pentru:
o natiune 'gasesc in Ori-ce moment oratori, cartsa
le poarte la tribuna Parlamentului, condee agere
cart se le resolve prin presa cotidiana On chiar
simpli oasivi cart se'si spunk fara nici ua hesitatiune,
cuvéntul lor cel din :urmä asupra lor ; de si
opiniunea lor nu se sprijind pe unlapt; pe nici
ua observatinne, ba chiar pe nici ua ratiune ;
ratiune de care chiar ei se cred dispensati, cand
este vorba se aprecieze causele i efectele fenomenelor
sociale.
Orgoliul, increderea in sine, propriele sale interese.
si aspiratiuni 'I servesc de carmä pentru a
deslega questiunile de interes general.
Ast-fel, intrdrile In sanctuarul acestei sciinte par
deschise tutulor. Nici un mister pare ca nu o inconjurk
Omul 'si imagind ch se naste cu cunostinta
et !
lin alt exemplu ne va da ua idee deplina de
modul cum se discutd, in genefal, si la noi ca siaiurea,
questiunile sociale :
Citeam inteun. raport oficial, indemnul timid
ce este drept de a se suprima principiul gratuitater'
ih invatamantul secondar ; motivul alegat
era cd azi in mai toate Statele din Europa civili

23
sata, invetamentul secundar nu mai este gratuit; ca
deci ar trebui si noi se suprimdm gratuitatea.
Or, pentru ca ua atdt de gravd inovatiune se aibd
loc, pentru ca tin principiu inscris in arca -nostrd
sacra', in Constitutiune, se fie resturnat 1) un atare.
motiv pOte 'Area cel putin, insuficient ; ar fi.trebuit
sa se arate Ca aplicatiunea lui a dat rele aide pentru
societate ; Ca invätdmentul deschis tutulor a devenit
Un adeverat pericol social ; cä uä natiune este Cu
atat mai fericitd cu cat va avea un mai mare nu-,
titer de ignoranti ; cä pentru a evita calamiratile,
ce luminarea poporului pOte atrage dupa densa,
trebue neaparat se ridicam, cat mai in grabd, stavile
acestui monstru cu multe capete, care se chiamd
Culturd:
Dovalind tOte aceste premise .5i sprijinindu-le pe
nä serie neintreruptd de observatiuni, tote concordante,
culese cel putin pe intervalul de tinip cat s'a
scurs de la prom algarea legei asupra InipVmentului
din '1864 i pand azi, atunci --si numai atunci
propunerea de mai sus ar putea fi serios discutata.
De ce Ore metodele de investigatiune, mijlócele
de control, atat de apreciate in tOte cele-l-alte sciinte,
fie positive, fie chiar abstracte, ca Psichologia, Dreptul,
etc., ar fi ele inlaturate si .dispretuite, atunci
1)
«InvatAtura in seolele Statulta se a fr platO, art. 23
din Constitutiune.

24
-T-
cand este vorba tocrnai de fenomenela cele mai
delicate, cele mai dificil de perceput, cum sunt cele
ce decurg din viata social& ? Cad sã nu se uite ca
tocmai «pentru a observa faptele cari sunt forte
aprópe de noi, trebue multa philosophie» precum
prea bine zice Rousseau.
Istoria i Statistica sunt auxiliarele naturale ale
Sociologiei.
Cea d'antal ne desvä1e5te faptele, fenomenele sociale
; iar, cea de a doua le grupeaza, le classéza
duph natura lor.
Sociologia, la randul setS, trage dintr'Onsele, astfel
grupate i classate, consecintele ce ele comportä.
Cand zic insä Istorie, nu inteleg nici Istoria capetelor
incoronate, nici acea, in general, a Omenilor
marl.
Istoria, din fericire. a abandonat vechile ei deprinderi
; in loc sd se confine in incinta palatelor,
in descrierea faptelor de arme, ori a altor isprãvi
a Regilor, ea a descins in mijlocul popOrelor, uncle
scrutéza modul lor de a fi, de a träi, uncle intrObil
vechile monumente de institutiunile i datinele lor,
de gradul lor de cultura, de desvoltarea lor economicd,
etc; i din subsumarea tuturor acestor
observatiuni, Sociologia pOte numai deduce invii-
. . . ,
tdminte pentru cillAuzirea acestora in viitor.

11 VIATA ECONOMICA l ECONOMIA POLITICA
Fenomenele sociale sunt de ua naturd tOt atat
de complexa, precum complexe sunt i mobiltirile
cart determind vointa Ornenilor.
Printre ,aceste fenomene insd, numai unele vor
forma obiectul studiului nostru : voesc sd vorbesc
de fenOmenele economice, adied de acelea, ce sérvescu
la intretinerea vietei materiale i la satisfaceréa
scopurilor morale ale omului.
,____. ta_exadmicrir a popórelor forme-i W. parte
7 z integrantd, essentiald chiar a_ morel vieri, sociale; ea
determind, starea generala a natiunilor , ea lormezd
basa,' ea se-ria. de pargbie on i. cdrui piogres Cultural.
Scopul sea. final este de a .proctira. popidelor
§i individelor mijlócele de earl ele ail trebuintii
pentru indeplinirea indatoririlor lor morale i satisfacerea
trebuintelor lor materiale.
Ori cat insd, aCeste fenomene economice, ar
. .
putea ele fi inflUentate de eircumstantele din afara
sail chiar de legile naturei cart guvernd Universul,
1otu.9 ele ca i tote cele-l-alte fenomene sociale
.
I
I

26
sunt un produs al actiunei Omenilor, un « Format.
social » pentru care ómenii sunt responsabili, a
carui prosperitate, trebue sa formeze tinta de capetenie
a tutulor acelora cart se interesa la propasirea
natiunilor: '
Misiunea incredintatd, impusa chiar, vietei econol
mice a popOrelor a patruns atat de adanc, a luat
ua atat de mare desvoltare in lurnea moderna, in
cat in intrul marel Sciinte a vil te sociale s'a format
tfã alta al carui object restrans este tocmai
studiul acestel viete , economice.
Aceasta .sciinta este Economia Politica:.
, Aparuta abia catre finele secolului trecut, Economia
Politicd a percurs deja mai multe fase.; cea
mai importanta, cea mai radicala insa este aceia
pe care 'i-a- imprimaro sciinta gerMana, in ultimii
50 de ani.
Cu scóla germana, Economia Politica a devenit
tti't adevèratã sciinta sociala, realä, exacta', istorica
si
morala, prin a -contrario de Economia Politica
individualista a lui Adam Smith, Kant, Ricardo,
Mill i a intregei col1 ortodoxe saü .cu cea absolutista
a asia zisului a Despotismul lurninat » ai
card i. theorecianii fura Christian Wolf si von Justi
in Germania i von Sonnenfels in Austria: ')
1) Knies, Politische Oekonomie p. 294. cOri cine prive§te ca
impartialitate progresele pe earl' sciinta politico-economicii le-a.
realisat in Germania de la 1847 ineoa, acela se va convinge

: 27
De i alirnentatii: de puternici curenti si luini7
nata de stralucitoare faclii, Sciinta .economicà germand
inlalneste in calea sa . mai multe feluri .de
adVersari.
Unii, fie din predilectiune pentru vechile teoril
traditionale, fie .dintr'un sentiment de un patriotisin
exagerat, inchis chiar adeverurilor sciintei, refusasd
acorde drept de cetate noii Economii. Politico,
zamislita de geniul german.
Altii, i acestia sunt cei mai periculosi, din inorai4,.
in necunostinta absolutd de principiile si
tendintele noil sciinte, .culegand informatiunile lor
din maim a.doua si de multe ori a treia, ha chiar
dinteud mand si mai indepartata,afectèzd un dispret
orgolios, fata de opera mdreata pe care cele
mai nobile, cele mai generoase §i mai illustre
inimi act radicafo spiritului de umanitate, de iuhire
-pentru aprOpele, .spirit, care mai ales in acesta
epoca de .egoism, .ar trebui sa ne cAlduzesca.
Vom vedea in Cursul acesta cat aceste nobile
aspiratiuni ale FOlei germane, scOld principalmente
altruistä .sunt de intemeiate, de legitime.
in a doua junAtate a secolului al XIX, Economia Politicia
butt .fatii de edificiul sciintific ellidit de Phisioorati i der
Smithianism, un avênt tot do uti atat de mare importantl'-si
tot de un atilt de larg cerc de noT cunosóinte, ca i eel ce a avut
loc in a doua jumlitate a secolului al XVIII de care theoria
phisiocraticri-smithicii fata de mercantilism>) i, Dr Gustav Schonberg,
Handbuch der Politischen Ockonomie, vol. I, p. 3.

28
-: Un fapf .insa 'este netagaduit : cä cu I scóla germana.
Economia Politica a intrat intend noud fasà;
cà influenta doctrinelor sale a patruns in \riga realä,
in institutiunile unui mare popor i ca, mai tote
céle alte tart Francia insasi si Anglia, se indruméza
pe calea ce ea le a aratat'o. 1)
1) I. G. :Fichte, Der geschlossene Handelsstaat, a's Anhang ,zur
Re,:htslehre; Adam Miller, .Vorlesungen Uber Elemente und
Probe einer kiinftig zu liefernden Politik der Staatskunst.;.
Bernhardi, Vernal' diner Kritik der Grande, welehe far grosses
und kleines Grundeigenthum angefithrt werden ; Frederich.
List, Das nationale System der politischen Oekonomie ; K. H.
Rau, Lehrbuch der politikhen Oekonomie ; W. Rosehei, Grundlagen.
der Nationalökonomie ; Knies, Politische Oekonomie;
Rodbertus Jagetzow, Zur Erkenntniss unserer staatswirts,chaftlichen
Zustande i So.jiale Briefe an von Kirchmann; Karl Marx,
Zur Kritik der politic -hen Oekonomie §i Das Kapital,: Kritik
der politischen Oekonomie ; Bruno Hildebrand, Die National-
.
Zkonomie der Gegenwart i Revista sa anualii ; Lorenz von Stein,.
Lehrbuch der Nationalokonomie i Lehrbuch der Finaniwissenschart
; Albert Schiiffle, Kapitalismus.und Socialismus ; /3(in,
und Leben des socialen Keepers, etc. ; von Lilienfeld, Gedanken
Uber,die Socialwissenschaft ; G. Schmoller, Ueber einige Grundfragen
des Rechts und der Volkswirtschaft ; von Rosier, Ueber
die Grundlehren der von Adam Smith begrUndeten VolksWirtsehaftslehre
; von A. Samter, Soziallehre ; Frederich von Biirenbach,
Die Socialwissenschaften ; Robert von Mohl, Geschichte
der Staatswissenschaften ; Stahl, Die Philosophic des Rechts ;
Rud 4h von Jehring, Dee Zweck im Becht ; Wirth, Grundziige
der Nationalokonomie ; von TM:men, Der isolirte Staat in seinen
BeziehUngen auf Landwirtschaft und Nationalokonomie ; Gustav
Schonberg Handbuch der politischen Oekonomie ; Adolph
Wagner, Profesor la Universitatea din Berlin, continuatorul tiff
Rau, i apostolul infocat al Ilona doctrine Lehrbuch der po-
El

-0
29
*cola francesd care,: o perióda:: gloriosa, in \
timpul careia ea .a.aruncat asupra §fiintei cea mai
mare stralucire, a debutat cu Quesnay, :s'a inaltat
inWun mod prodigios .cu Turgot, s'a:disciplinat cu
J. B. SaY i .s'a desvoltat .cif Dimoyer, Bastiat
Michel Chevalier, pentru a nu vorbi de cat. de :cei
morti, acésta Fijia azi pare ca a pierdut din vitalitatea
sa.. Ea face Inca figura in lume, dar autoritatea
sa,; de alt-fel desCrescend, --ea o datorka Mai
mull trecutului i la cate-va talente viuróse, mo-
§tenit6re directe ale treCutului.. Supiiinati na.duzina
din. numele ilustre saü celebre,.. &rare cart' unele
suna tot atdt de sus ca i acela al -ori- cdrui strein
si Cart de sigur vor aPartine-.IStoriel *tiintelor; 5i
nu Vett vedea printre cei fillet% eine va
Vett Intalni. element care, de sigur, nu este de
despretuit i pe care cu drept .cuvent ni'l va' putea
invidia Omeni de bun :simt ; vett intalhi inCa ómeni
instrniti §i speciali%i prea distin§i',. nu vett intalni,
cel puin in numer Suficient adeVerate spirite scien7
tifice.)).1Y
lard cum se exprima unul din cei mai disting
economi.$ti ai Franciel. D.. Joseph _Chailley-Bert
litisehen Oekoriomie, din care a apXrut: xillgemeine -oder thedretische
Volkswiv6ehaftslehre, GrUndtegUng, ereter Theil, si
Finanzwisseniehaft,:in lief volume.
.
1) Joseph. Chailley-Bert,' Introduetion au Nbubeau Diction,
naire ce.&onornie Politique, publié par Leon Say et JoS'eph
Chailley. Paris. Guillaumin ét Cie, 1892, T. pg: XVI. ' '
-77.
- ;. !
.
5i
: -
I

30
sgasOte c caUSele acestei decadente a studiului Economiel
Politice in Francia sunt de trei ordine :
unele tin la condiliunea EconoMiei Politice in Francia
si" la gradril de conSideratiune ce ea are printre
Francesi ; altele, la caracterul propria, si la forma
spiritului ldr allele, in- fine, la organisatiunea invelamantului
Economiei Politice:
Ori care ar fi starea actualà a sciintel Economiel
Politice in Francia, nu trebue sa ulthrn rasa'
ca
leaganul acestel sciinte a fost in acésta tara ; ca
primele principii, ca. primele fundarnente solide, pe
-cart s'a construit edifiCiU1 social modern, sunt opera
geniului frances.
,
NU ar fi de cat desrobirea muncei, pronata de
Phisiocrati," incercatä de Turgot, proclamata in noplea
de 4 Augtist '1789, in mod definitiV,. pentru
eternitate de Adunarea Constituanta, i inch Economia.
Politica, al carui reazam este unicamente
.acésta puternica parghie, trebue cu recunoscinta sä
-aclUch un omagitl
pioS genielor ce aU intrevkut
puterea ei i eroilor carl cu sacrificiul vietei lor aft
'facut'o sa triumfe: 1)
1) Jean Baptiste Say, Cours Convict d'Econornie politique
pratique; I. C. L. Sismonde de Sismondi, Nouveaux principes
,d'Economie politique; P. L. E. Rossi, Cours d'Econornie poli7
tique; A. Batbie, CoOrs d'Economie politique ; M. G. de Molinari,
Cours d'Economie politique; Frédérich Bastiat, Oeuvres
completes ; J. G. Courcelle-Seneuil, Traité theorique
et pratique d'Economie politique ; A. E. Cherbuliez, Précis de

31
In Anglia, Economia Politie4 se miF5. Inca, cu
tóte incercarile de inovatiuni, %cute mai ales de
.spiritul american, tot in v5gas,u1 tras de Adam Smith
§i cóla lui printre earl Maltus, Ricardo i Mill
strMucesc in primul rang. ')
. .
Italia,. la randul solO, dupa ce a aratat ua mare
predilectiune pentru cOla engleza urrnéza acum pas
cu pas desvoltarea acestel sciinte in Germania, de
la science economique ; M. H. Baudrillart, Manuel d'Econonzie
politique ; Le Play, Economie sociale ; Leon Say, Eco-Aomie
sociale ; Paul Leroy Beaulieu, Précis d'Economie politique,
Traité de la science des Finances, l'Etat moderne et ses fonc-
-tions, Essais Sur la repartition des richesses, sur la tendence d
-une moindre inegalite des conditions, etc.; Alfred Riordan,
Cours analytique d'Economie politiqice; Paul Beauregard,
Elements d'Economie politique ; Paul Cawves,. Précis du -Coin's
d'EcOnomie politique ; Charles _Gide,. Principes d'Economie
politique; Paul Janet, Histhire de la science sociale ; Auguste
Comte, Cours de philosophic positive ; Leon Say et Joseph
Chailley, Nouveau Dictionnaire d'Economie politique, etc.:
1) Adam Shith, Recherches sur la nature et les causes
cle lU -riehesse des nations, tradus. de Gamier ; Rev. Mal-
: thus, An Essay on the Principle of population ; John Stuart
Mill, Principes d'Economie politique, tradus de Dussard. et
Couicelle-Seneuil ; W. Stanley Jevons, The Theory of Political
Economy, Money and the mechanism of Exchange, Primer of
Political Economy ; Richard Cobden, Speeches on Queitions
of Public Policy ; Fawcett, Manual, of Political Economy ;
Pauperism, Its causes and remedies ; Essays on political and
social subjects; Goschen, Reports and speeches on local taxation ;
Henry Thoma Buckle, Histoire de la civilisation en Angleterre,
tradusii de Baillot.
lot

32
la care ea pare a voi sä se inspire aprópe exclusivamente.
1)
In America, geniul dispärut al Phisiocratilor
pare ca este rechemat la .viatä, cu uä stralucire, cu
uä vigóre extraordinara ; Henry George este campionul
modern al vechilor theorit phisiocratice in
privinta rentei parnantului i a impositulut funciar
unic. 2)
In fine, Belgia a pierdut in Emile de Laveleye
pe unul din eel mai i1utri economi*i al secolului
acesta. 3)
4) Reich. Gioja, Nuovo prospeto delle scienze econorniche; Ant.
Scialoia, Principii d'econoMia sociale ; Fed. Lampertico,. Economia
dei Popoli et degli Stati ; Trattato .elementdre di economia
sociale; Geral. Boccardo; Trattato teorico-pratico di economia
politica ; I. I. Reymond, Etudes sur l'économie sociale et internationale;
Em. Nazzani, Sunto di economia politica ; Luigi
ossa, Primi'EleMenti di Economia politica, etc. "1 ,
2), Henry George, Progres et Pauvrete, tradus de Monnier ;
Protéction et libre échange, tradus de.Vossion ; Benjamin Franklin,
Mélanges, publidate unele de Charles Renouard, altele de Edouard
de Laboulaye;
. , , h
3) Vezi mai ales : ' De la propriété et de ses formes primitives
; Le gouvernement: dans la. democratic; Elements d'Economie
pOlitique ; La .péninSule des Balkans (in special pentru.
ioI interesanta").
'
=
4

III. OBJECTII ECONOIIIEI POLITICE
Punctul cle plecare, ca i punctul de sosire, al
Econorpiel Politice este, ca in tote cele-Ate:rarpuri
ale Sociologiei, omul social.1)
f: Omul inCérca. ,penumerate i
.
,
varir trebuinte, a
.
caror. satisfactiune constitue pentru densul uã tre- .
'buintä de yiata.
Uncle i se impun chiar sub ;-pedeapsa de mOrte
ca foamea de exemplu ; altele, ca lectiunea profesorului,
predica preotultit, musica, luxul on. yanita
tea, pentru a satisface trebuinte de un ordin mai
Malt sail cel putin mai rafinat.
Trebuintele omului variaza;dupaindivide i dupa
popdre ; dupa ten i dupa timpuri ; ele,sunt intr'ua
continua ascensiune si variabilitate ; in tot-d'a-una
insä, inmultindu-se cu civilisatiunea, a carer consecinta
si a, caret causa ele sunt. 2)
1) Reacher; op. cit T. I, § 1.
2) Wagner, Grundlegung § 1, p. 9.
(
; 1
3
;
;

-
34
Wagner le classeza in :
I) Trebuinte de existenta si de cultura 5i in
2) Trebuinte individuale 5i comune.
Printre cele d'anteiii, el inumerd unele materiale,
ca hrana, imbracamintea, incdhjitul i luminatul,
ingrijiri pentru conservarea sanatatei ; altele
immateriale, precum uà organisatiune sociald in
care sh .guverne ordinea i justitia.
Printre cele de a doua categoric : unele sunt
comune i animalelor, de exemplu hrana ; altele
insa sunt produsul exclusiv al vietel sociale, de
exemplu trebuinta de un guvernament, de W.
justitie. 1)
,Pentru a satisface tote aceste trebuinte, pentru
a putea sa. infleplinésca tOte indatoririle 5i sa
corespunda la bite scopurile vietel sale, omul nu
are alt mijloc de cat munca.
Capitalisti,
patroni or.'" simpli inuncitori ; func-
tionari, Omeni de stat ori simpli cetateni ; etc. tot):
sunt supu5i acestel legi de fer I
Cati-va privilegiati pare ca se sustrag imperiului
el, pare Ca trAesc fara sä muncesca acesta insä
nu este de cat ua simpla ilusiune opticd i ei
traesc tot din munca, insa din munca acumulatä,
mai din nainte, de el sail de autorii lor. 2)
1) Wagner, op. eit.'§ 1.; § 96 ; § 134 si ur.; § 139 si ur.
2) M. E. Cheysson, Cours d'Economie politique, Wort
verture, p. 6.

35'
Numai intru cat, insa, acéstd muncd este indreptata
dare dobandirea mijlócelor materiale, catre
creatiunea buriurilor, de cart Ornul simte trebuinta,
?i numal intru cdt ea aplica aceste .bunuri la : satisfacerea
acestor trebuinte, munca este un fenomen
econornic, relevand de sciinta nOstra ;
'cad, de si
orice cheltuiald de forte se póte numi in sens larg
nä munca ((tine peine», ea inst. pe nol nu ne intereséth
de cat numai intru atat intru cat ea si
propune 'acest dublu tel.
Principiul economic, care guverna acest fenomen
-este : ca omul sa se silésed in tot-fl'auna, ca resultatul
obtinut prin munca sa fie cel putin de ua
egald valóredacd nu superiórdvalórei fortelor
cheltuite pentru a'l dobèndi.
Acest principiü insa nu este nici singur determinant,
nici absolut.
Productiunea, in adevèr nu este scopul final al
omului, ci numal un mijloc, prin care omul ajunge
sd'si satisfaca trebuintele sale morale i materiale.
Ori, printre fortele intrebuintate in productiune
sunt i Omenii.
«Silinta de a obtine uä productiune; cat se póte,
mai economica, de a diminua cat se póte.mai mult
spesele de productiune, de a usa cat se póte mai
mult fortele intrebuintate in productiune, ar putea,
daca ar fi singurd hotdritóre, sa condued la ud
exploatatiune inhurnand, demésuratd a fortelor

. tug..déca
36
muncitóre. Acest principiu. trebue, dar, ingradit :
el nu se va putea- aplica in productiunea in care
()moil sunt intrebuintati, ca instrumente de productiune,
de cat numai intru atat Intru Cat prin
aplicatiunea lui nu se aduce veri-ua vatamare aspiratiunilor
legitime i morale ale claselor muncitOre
i inaltei misiuni civilisatóre a Economiei nationale.
1)
In acest correctiy, stä justificatiunea .
intregulul
system de rprotectiune,
pe care natiunile civilisate
cu Germania in frunte cred de cuviinta . se
ea pentru a ap6ra pe cel slab: in contra celui tare, .
acésta in interesul tutulor : in interesul lucrätorului,
in _interesul patronujui i mai ales in interesul
corpului
social. .
Mobilurile, cari imping pe om la muncd, sunt.
.
multiple i diferite.
De §i multä vreme s'a crezut cã singurul mobil
al actiunilor omului ar fi egoismul ')
(selfinterest); tonbservdm
natura omului, vedem cã el
cedézä la impulsuri diferite :
NU; ar fi de cat jertfa eroilor; cari .pe- scarnPul: do
batae §i . cu entusiasmu '§i sacrificä vieta i pe cari
1) Schonberg, Handbuch der Politischen Oekonomie, T. I, §
pag. 9.
2) I. Prince Smith, in Rentzsch Handwörteridtch der Folks
wirtschaftslehre, p. 439 §i ur.

37
Istoria .de cele Mai Inulte*ori nici nu'l nurne.5te
'si Inca trebue se recurieltem ca omul in
inima sea i alte sentimente mai nobile i. niai -gesneróse
de cat amorul de sine.
Cu tOte acestea, -omul are 'de sigur dreptul
ba chiar i datoria de a munci: fie pentru a'si
pastra viata, fie pentru a'.51 procura uá alta mai
placuta, mai inalta.
-s
Din nenorocire, trebue ear41 se recunó§tem eh
acest mobil ligitim in sine -- de multe ori degerierezd,
fie in indiferenta pentru aprOpele, fie in
lipsa de dreptate, fie in inimicitie, ba chiar in dorinta
de a'$1 apropria lucrul .lui.
Din ,aceMa causa, legiuitorul a trebuit se ea inasurf
spre a infrana relele porniri ale Omenilor; de
aci bite legile prohibitive.
Totalitatea actiunilor unei persOne, indreptate in
a dobandi bunurile de cari ea are trebuintä i in
a le aplica la satisfacerea .acestor trebuinte, constitue,
ceq ce se chiamd, ua gospoddrie, 110 economic,
de la omoo-vótLoc1), legea, oranduiala casei, a cetatel.
Felul acestel gospodarii variaza, dupa cum centrul,
in jurul careia ea gravitéza, se compune dinterra
singurd persona fisica sett juridica, sail
dintr'o familie, tribU séü natiune, ori chiar de ornenirea
intréga.
1) Aristote, conomicele.
"!. .

--
38
IJa." gospodArie mai pole fi individualà, isolata
(Einzelwirtschaft) saU comund (Gemeinwirtschaft):).
Acestä din urma.' distinctiune a luat in timpii din
urind uä capitala importanta, mai ales din punctul
de vedere al ,Economiel Nationale (Volkswirtstbaftslehre),
, .
Dupd Wagner, care cel d'intal, a relevat'o, trebue
sä intelegem prin gospodrie individuald (Einzelwirtkhaft)
aceia care forméza., din satisfacerea imediata
a trebuintelor personelor ce o constituesc,
scopul , seg. principal ; iar prin gospoddrie comund,
aceia cari 'si propune sã prevada la indastularea
trebuintelor comune, resultand din viata sociaki,
din via ta in comun a cetätenilor unei tail, a unei
provincii sail comune, etc.
Pe aceste din urma gospodarii (Gemeinwirtschaften),
Wagner le mai imparte : in gospodarii
cornune libere i in gospodarii comune fortate.
Cele d'intai stint representate prin diferite asociatiunt
: de bine-facere, literare, artistice, sciintifice
etc., in .cari ornul. intra." i ese dupd voe.
Cele de al douilea prin tote corpurile publice :
Statul, Judetul, Comuna etc., din cari cetatenul cu
voe saU fait voe trebue sa filch parte.
.In fine, printre aceste din urm5, cea mai irnportanta
este de sigur gospodaria pe care un intreg-
1) Wagner, Grundlegung § 49 i nr. p. 63.

popor o tine in antrul granitelor séle : Economia
National(% (Volkswirtschaft) t).
Ea coprinde : -tote actiunile tutulor persOnelor flsice,
a tutulor persOnelor morale, private sail publice,
a tutulor .institutiunilor, din sanul sëü,
avend de scop productiunea i consumatiunea ,bunurilor
cerute de trebuintele individelor, .Statului,
Comunei, Bisericei, etc.
In ea se .oglinde.§te, cum un popor lucrezd prin
tort factorii lui pentru a produce tOte aceste bunuri;
cum el inteadever le produce; cum ele se
impart intre factorii, earl aü concurat la productiunea
bor.; i, in fine, ce fel de.trebuinte ele indes-
tuleazd.
_ 39 _
In ea se reflecta starea sociald a individelor, a
diferitelor clase sociale, felul industrielor, felul profesiunilor
ce fie-care exercitd ; raportul ce exista
intre venitul lor i trebuintele ce ei simt i modul,
in care ei satisfac aceste trebuinte.
In fine, tot in ea putem vedea cum instil Sta-
'tub, Judetul, Comuna,. Biserica i, in genere, tote
cele alte comunitäti publice '.5i procurd mijlOcele de
earl i ele aü nevoe pentru satisfacerea propniebor
lor trebuinte; cum ea aplica aceste bunuri la trebuintele
lor si
in ce chip actiunea lor econornicd
Mud activitatea i starea indiviclulul 2).
1) Wagner op. cit. § 53 i ur.
2) Schonberg, op. cit. p. 13 i urm.
. .

40
Gospodaria, Economia . nationald, ast-fel intelesa,
de §i de un caracter material, are insa ua mare
Ansemnatate, immateriala, ethica ;5i culturala :
. Ea este aceia, care procurd natiunel mijkicele
materiale trebuincióse pentru a putea salt realise
inaltele scopuri morale i culturale, de cari un po
.por simte sail trebue sa simta necesitate.
Ea- este aceia care determina gradul de prosperitate
al natiunilor; ea singura le da putinta de a
se desvolta ; fara sprijinul.ei, or ce progres, in ori
ce directiune,. este cu desavarire imposibil..
-
Pk7710 vivere, deinde philosophari".
.
De aceia vedem ca in Istoria progresului cultural
al natiunilor, desvoltarea economica a acestora
a. mers, in tot-de-una, inaintea on carui progres
al lor cultural sail politic.
Din acest punct de vedere considerata, Economia
nationala '§I propune un tel cu mult mai inalt de
cat productiunea materiala a bunurilor.
Aceia ce 'I importa se cunósca in primul, in supremul
grad, este nu cata avutie produce ud natiune
i nici cum ea sa faca sa se produca cat mai
multa i mai eftin ci cum trdesc cetatenil ce o
compun; intru cat, gratie activitatei lor econornice,
'51 indeplinesc ei scopurile vietei lor morale .5i iisice;
cum .'§i impart intre clen0 bunurile produse
5i
daca acesta repartitiune este sail nu conforma
equitatei.

41
Eta", care este domeniul Economiei nationale ;
scopul sea este ca, prin reformele, prin amelioraliunile,
aduse vietei economice a natiunei, se dea,
desvoltarei culturale a acesteia, uä basd soli&
Idealul sea, insa ,
Morala.1)
tinta sa finala : Justitia si
1) Precum societatea umanii compost din toff 6menii din
tOte 'Virile si din tote timpurile, am ve.zut dll constitue un
adevOrat organism, la intretinerea vietei direia colaborkii toff.
ace0i factori,impinVi de propria lor natura i trebuinte, tot
ast-fel, i in Antral fruntarielor unei tAri, tote economiele. in-
Aividuale, tot! factorii productivi al natiunei confundati intr'un
suprem i comun interesfac ca Economia: nationald, se
formeze i ea un adevOrat organism, inzestrat cu uh' via i
ea interese proprii , distincte de acelea a elementelor din care
ea este constituitg.
Acea ce invederéza acest caracter al Economia nationale este:
eh' tOte economiele individuale aflate in Anal unui Stat sunt
dependinte intocmai ca celulele anal organism , in productiunea
i consumatiunea avutielor, unele de altele i tote
1mpreun4 de marea gospAd'arie a intregal natiuni. (Wagner op.
.cit.
p. 96 0. ur.);
ert tOte ail ace* Istorie, sant supuse la ace*" legislatiune,
la acelasi regim de viatrt ; all pe 1ang aspiratiunile lor propriT
ace1eas1 aspiratiuni comune.

IV. LEGILE ECONOIIICE
Natiunile sunt ea i individele ce le compun
Principiul similitudinei, dintre unitate si tot, domneste
§i. din purict de vedere econornic, ca §i din
punct de vedere ethic sail fisic.
Economiele nationale vor oglindi, dark intr'ênsele
hatUra; caracterul unitatilor, adicã al econoniielor
individuale, ce le constituesc.
Ori, precum ormil este un produs istoric de-
.venit ast-fel precum '1 vedein astdzi, prin transformatiunile
.ce fie-care secol '1 a iniprimat, tot
ast-fel §i econornia individuald si
cu dOnsa ne-
gresit i cea nationald este §i ea un produs al
generatiunilor trecute i presente, un resultat istoric.
Iatg, in adéve,r, in mod succint, opera laboridsä
indephnitã de omenire in cursul atâtor secole :
Asupra originelor stare economice a omeniret
1) Schonberg op. 0 loc. cit.
:
.

domneste acelasi intunerec- ca si in Istoria general&
a umanitatei ; tOt ce am putea afirma .ar fi
Ca, .in primele zile ale omenitel; omul a trebuit
sd se gasescd intr'ua stare economica, aprópe de
acea a animalelor, traind ca i densele din fructele
.si prod usele spontanel ale naturel Milhaud ca si
ele .adapost in cavernele muntilor sail in desisul
padurilor ;
ca.; nu mult dupd acea, calauzit de facla ifiteligentei,
omul descopere focul, incepe' sa consume
carnea animalelor i pune in fine basele unei
.gospodaril rudimentare, piatra triunghiulara a civilisatiunei
moderne. .
De la acesta stare absolut prinhitiv, i papa la
-starea actual&, in care omenirea a ajuns,.
este invederat. ca ornul nu a pasit tiä data, ci treptat,.
treptat; Ca, chiar progresul sett nu a avut loc
tot-d'a-una in linie drepta ci de maf multe ori in
-curbe, ba cdte ua data chiar ea a Si retrogradat.
Pe acéstä lunga scait se pot insä distinge cdte-:
va trepte cari pot servi de typ, pentru a desemna
'tia 'stare economica determinata.
Aceste trepte le putern distinge dupil punctill de.
privire din care vom considera 'ornenirea :
0 Veclem din punctul de vedere al.ProduCtiunet
..-zrutillor si consumatiunei acestora atunci vom
avea :
starea de popor candler §i de popor pescar;

.44
.
starea -de popor pastor i nomad ;
starea de popor agricol ;
,
starea; de popor industrial manual _cornercial ;
in fine, starea de popor industrial, intrebuintAnd
m4ine1e, aburul, electricitatea; etc. ,
Din contra, nu ne uitdM de 'cat lamddul in Care
se efectud schimbul avutielor, atuncLVona avea:
ud stare economica- in care schimbul- se face in
.naturd ;'
W.' stare economick in care sChiMbtil se face prin
intermediul monedei : si -
in fine, ü stare econonrica, in- care schithbul se
face prin mijlocul creditului. .
Se trecem, repede, in vedere caracterele .distinc=
.tive: a fie-careia dintre aceste deOsebite trepte; sotiale
; caci unmet ast-fel vom putea zari mersul
evolutiv al omenirei. '
7 1° Popor vanOor i pescar. Natura doMina ci
prodUctiunea i consumatiunea; omul traeste ex-
(dusty din. darurile naturei; el nu se intreba nici
ce le a Creatnici cum ele s'aft creat ; in alte curium
omul este sclavul .naturei ; ocupatiunep acestor &-
Puri este singhrul inijloc prin care el '.$1 castiga
Tirana. zilnica. Fie care vanéza sati pescue5te entru
'sine, nici uä actiune colectiva flu exista.
Drept locuinta omul Ocupa cavernele naturale saü
simple cabane, formate naturalmente de arbor%

45
sari pe care el le acopera, cu piei 'de anirnale selbatice
si in cart asterne frunze saü ;cojPde copaci.
Proprietatea privata insd apare deja : ea se aplich
mai intêiü .1a arme arme .grosolane acute din
piatra, Ose sati dinti de animale 5i la vanatul
prins. 1.1d proprietate colectiva, chiar, exista : este
acea a teritoriului asupra cdruia intregul trib vanéza
si pe care el cu armele o apara in contra incursiunilor
din afara.
Cdnd populatiunea se imulteste sea vanatul nu
mai pOte satisface tote trebuintele eide hrana, uã
parte dintr'Onsa emigra pentru a ocupa alte teritorii
lucru pe care de multe ori nu '1 va putea
face de cat prin
rdsboill .
Ca organisatiune politica : $eful familiel este in
acelasi timp i judecator i eful politic suprem.
Asta-zi popOre vanatóre intarziate in acésta stare
a civilisatiunei mai exista.: in Africa : Hotentotil,
unele triburi etiopice-',. in Australia : in insulele. Polynese
; iar popóre pescare sunt, inca, in.- climele
red, unde trecerea la cultura pdmêntului, din causa
climel Mclemente, este irnposibild.
.
20 Popor pdstor si nomad. Ornul a invatat deja
a domestici anirnalele pe cari le intrebuintézd fia
la munca, fie .pentru a 's1 procura hrana
laptele, lana, pielea saü carnea lor.
zilnica
Ocupatiunea fructelor naturei, vanatul si pescuitul
devin mijlóce de hrana accesorii pentru om.

...,--
46
Omul de i inca cere, tot de la natbra, atat lama
lui cat 5i- aceia a vitelor sale, el s'a emancipat deja
putin . de jugul ei'; el ; are deja uä locuinta mai
buna ; vesminte rnai apropriate pentru..al apara. in
.contra inteMperielor. Familia nu mai este obligata
sa se disolve apia de vrerne .de ore ce mai multi
pot locui aceia5i intindere de pamant supusa pawnatului.
In fine, Capitalul apare i cu densul
avutia 5i prin. urmare i diferenta de ; clase;
Ornenii se impart deja, in aceia cari aü ceva i acei
.ce-nu aü nimic, cei din urma se pun in depenenta
celor d'antai., .ei devin sclavii lor.
Productiunea are loc :tot ) in vederea conSumatiunel
proprii; nimeni nu produce de cat pentru
sine i atat.. cat '1
trebue, lui i familiei ; moneda
nu exista Inca. ,
Dreptul .face noui progresse : . , dreptul de succesiune,
dreptul penal pentru a garanta dreptul
de proprietate Lair deja loc in institutiunile
omenirei.,
Toate aceste Imbunatatiri a stare! omului duce la
ua ore care cultura; omul,incepe se concepa fiinta
-unel clumnezeiri 7- 5i !..51' forméza ua religiune. .
Tote. popOrele, carL ati plecat din platoul de sus
al Asia' pentru a veni in Europa 5i a forma populatiunea
acesteia, erati deja ajunse la acest grad
de cultura.
Astazi Inca mai exista popóre in stare de pastori,

47
finele chiar forte avute, in .Asia i in Africa ; astfel
dupd Roscher i) uä familie araba, care nu ar
poseda de . cat zece camile, se socotete de slimed ;
acea care ar avea de la 30-40 de camile, de bogdt4"a
; i abia aceia care ar avea 60 de .,camile,
de bogata. Pe granitele Yemenului, sunt unele
triburi de Beduini, ;in carl chiar cei mai saraci
poseda papa la 40 de; camile ; ear cei bogati chiar
de la 100-200 de camile ; un Kirgisu ordinar intretine
de la 30-40 de cal; 15-20 de vite cornute ;
400 de of ; cAte-va cdmile i 20-30 de capre. Un
nomad persan, de o bogatie mediocra, pose& pana
la '100 de of ; 3-4 camile ; 3-4 cat ; .10 nAgari;
iar cel bogati, panä la 1000 de of ; 30 de camile.;
20 de cat. In Crimea sunt Tätari cari aü pana la
50,000 de of ; Burgh', de pe cOsta ostica a lacului
Baikal, pose& unit de la 500-1000 de vite cornute
; alth, panä la 1000 de camile.; 4000 de cal ;
800(1 de of ; 2 pana 3000 de vite cornute; 100 de
capre i 4 panä 10,000 de ruble, in moneda..
30 Popor a gricol. In loc se umble din loc in loc,
cautand .pentru dOnsul i vitele sale W.' hranã potrivita,
fugind vara in munp i iarna in cãmpie ;
omul, incepand se cultive pamantul, : face un imens
pas. Pe de uä parte, el 'si ia uä locuinta fixd, punOncl
ast-fel temeliile vietei sociale ; iar pe de alta,
Roscher, Politische Oekonomie Val. II, .p. 13.
1), ,

48
din sclav al naturel, ce era pand acirn, asteptand
tot de- la generiositatea el, el impune d'aci inainte
naturel de a'i produce acea de ce el va avea trebuintd.
Cu cultura pamantului un nou drept de proprie-
tate apare :
Proprietatea solului ; foul relatiunt
sociale i civile intre oameni ; de unde, noui organe
trebuesc create pentru a satisface nouile trebuinte
sociale.
Pamanturile fertile find respandite, de multe.ori
despartite unele de allele prin vat i munti, farniliele
trebue sa se disolve,insa interesul aPdrdrel
comune in contra invasiunilor altor triburi 'I obliga
sa formeze intre el ua liga de apdrare, un: adevèrat
Stat.
Pentru: indeplinirea misiunel acestuiaapararea
teritoriUluf Conduntrebuesc instituite noui organe,
cart se determine obligatiunea serviciului militar;
cut sa se dea cornanda in timp de resboiu ; un
nou cod penal i judecatori cart sä aplice aceste
foul legi.
Noua organisatiune politica i socialdunia cu
ud 'augurnentare a ..avutielor i prin urmare cu uã
arneliciratiune a bunei start materiale a omului7-da
societater putinta de a pa,5i cu un pas mai departe
pe caled culturald.
Productiunea continua a fi tot isolatd fie care
produce cat '1 trebue ; Schinibul cand intervine se

49
face mai mult in natura, monedd insasi consistand
in vite : boi, oi, etc. . .-
Industria consista in transformarea produselor
agricuturei si a acelor ce le da crescerea vitelor ;
ea, insa, are loc exclusiv in .sdnul. farni1ie.
Divisiunea ocupatiunilor a aparut deja; stint,
cari 'si .au luat meseria de a produce uumaicu-.
tare sau cutare lucruri : ciirute, pluguri... etc., .in
schimbul cArora ei isi procurd cele-l-atte bunuri
de .cari 'shut nevoe pentru a subiste.
SchimbulfOrte rar deja loc irCnatura,__
comerciul este invederat ca
. . _
este prea putin ,desvoltat. ,
san nu exista,, sau
I
4° Popor industrial manual si ,comercial. Divisitinea
ocupatiunilor, exercitiul unora ca ad6Terate
profesiuni, gruparea acelor ce le, practicd, iii. ace-..
Ieal 1ocaIitii,i, dã 115 nouil forma vietei economice
a popOrelor ;ea devine un adeverat. organism,
trdind prin mu i mii de organe,avOnd- fie care
funetiunea Sea proprie.
.
Populatiunea se imparte deja in_ done categorii :
populatiunea oreeneasc i. populatiunea ruralii.
Intre lard i orase se stabileste un curent de _flux
si de reflux cea d'antdi, .procurand.oraMor subsistentele.
lor ; ear cele.de al doilea, fahricand, pentru
cei de la tarn, tote objectele manufacturate_ de earl si
ei au nevoe.
_ .
Productiunea, prin urmare, a intrat intetet noml
4

50
fasa : de aci inainte, omul produce in V-ederea schimbultri.
Moneda devine ma' institutiune publica autoritatea
se insarcina sa garanteze .lealitatea ei ; ea. ia
asupra-s: emisinnea monedei.
Nouile progrese realisate de thecnica indu trialä,
abusurile liberlatei exercitiului profesiunilor industriale
exig, pentru infranarea lor,ua reglementatiune:
la inceput destul de ititelépta, ea nu intarzie . sa
devina 'opresatOre ; institutiunea jurandelor, metriselor
i corporatiunilor a pironit pe loc, pentru
mult timp, industria i comerciul oraselor.
. In orase, populatiunea traind intr'ud comunicatiune
continua de idei si de experiente, se stabileste
ua vieta comuna intre toti membrii aceluiasi orasiu.
Cultura, purtata mai intiti de cler, nu intarzie a
introduce ud transtormatiune complecta in vieta
PopOrelor.
.
Pretutindeni se deschid scoli.--nnde
poporul este
chemat sa se adape la isvorul divin al .sciintei.
Statul insui, a card misiune era, precum am
vedut in periOda precedentä, de a apara teritoriul
comun in contra inimicilor din afara Sufera si el
influenta nouilor idei : el devine un Stat cultural.
La acesta treapla de civilisatinne an ajuns popórele
antiquithtei, treapla pe care de nu an trecue()
; ast-fel an fost : 14:4Eiptienii, lndienii, Feni

1 -
Babylonienii, Assyirienii, Medii, Persil ; si
mai tarziti :
Grecii, popOrele Italiel i Carthaginesii.
PopOrele Europei aü atins acest grad cu Viéta
-comunala si aU stat intr'Onsul papã dare inceputul
secolului al XIX ; de aci inainte,ele pasesc pe ultima
Areapta pe care omenirea papa acum s'a suit, acea de,
5" Popov industrial, intrebuintand mainL
Productiunea i consumatiunea iaU cu totul uã
alta forma ; lechnica si-a transformat cu totul procedeurile
sale ; divisiunea i coordinatiunea muncei
.sunt impinse la extrem.
Resultatele prodigiOse date de noua activilate economica
a omului intrec chiar puterea imagina-
tuna
Intr'adever : Azi, qse strapung muntii ; planam
.asupra vailor; se deschid istmuri; cal deschise vaporului,
serpuind in tote partile globului, transporta
pc eel mai umil lucrator cu ua rapiditate pe care in
limpul splendOrei lor, cei mai marl suverani nu all
.cunoscuro nici ua data. Gandirea i cuvantul circula,
.cu repeziciunea folgerului, in jurul pamantului. Instrumentele
mecanicei, rivalisand pentru forta cu
.gigantii din fabula, i pentru dexteritate cu maipile
zinelor, Mica monumente cyclopeene saü los
_
valuta usOre ca vaporii 2erului. Industria, reinhinerita,
reinoeste procedeurile séle. SfeCla a facut sa
-dea-inlarat trestia de zachar. Ceara de albine este
parasita ; fonta inlocueste piatra ; ferul se substitue

52
lemnului; otelul, ferului. Varurile Reimanilor, intrecute,
asigurd cladirilor nOstre uä durata neperitOre.
Sub influenta electricitatei, metalurile, sub mii
de forme ale artel si ale capriciului, se mladia, la
tOte fantesiile gustului. Lumina fixOth imaginele,
pe cari ea le lurninéza i, suprimand munca artis-
Whit, le gravéth ea ins4i pe placa.de otel desiinatd
a le repoduce ; agricultura invata a controla practicele
sale .5i a incredinta mainelor serviciele penibile,
ce ea cerea lucratorilor. Arta resboiului s'a
imbogatit cu melOde noui, necunoscute de parintii
no.5tri , cari suprimä durerea i previn contagiunea.))
1)
Acestei desvoltari economice corespunde ua arnelioratiune
generala a starel culturale a ormilui.
Pretutindeni, principiele de justitie; de umanitate
sunt imbratipte ; sdavagiul, servagiul cari serveaft
de bath vechilor culturi sociale se socotesc ca nä
ruine Pentru omenire. Natiunile civilisate se inarma
in Contra acelora ce pretind inci sã trafice cu libertatea
omulut.
Egalitatea civihl, libertalea muncei, sunt nouile
stele cari ca.la'uzesc mersul societatei moderne :
Sisteinul constitutional, introdus in mai Cite tarile
,
civilisate, le servã de arca nanta, in cari ele se adaT
1) J. B. Dumas, Discurs tinut la inaugurarea statuel lul
Antoine Becquerel, la 20 Sept. 1882.

53
postesc,inconjurate de -un mare cortegia de alte
-multe drepturi, proclamate azi de drepturi naturale,
inherente omului, cu cari el vine in lume *i
pe cart oni ce popor civilisat trebue si i le recunOsca
Asi sa* faca a 'i fi respectate : libertatea. individual5,
libertatea consciintei, libertatea de asociatiune, itivi
olahilitalea
proprietatei i a domiciliului, etc. i pe
de asupra lor, libertatea presei, servind ca tin fel
-de cerbergata a sfasia pe cel ce va viola vre unul
din aceste sfinte drepturi.
In fine, Statul, strange in manile sale franele
tutulor organelor culturale ale natiunei, le insultt
tutulor ua vieta nora, i face sã penetre lumina
cultdra pand in cele mal departate unghhiri ale
Orel.
Si cu tOte acestea, in mijlocul acestei civilisatiuni
.stralucitOre, in mijlocul unei opulente pe care
lumea veche nu a cuposcut'o, glasuri de mizerie,
de ua mizerie sfaietOne, strabat aerul, intocmai
'ca ecoul trist al tipatului lugubru al cucuvaelor.
«Vagabondul a urmat locornolivei ; i casele de
refugiii i inchisorile sunt semne tot atat de sigure
-de gun progres Material» ca i locuintele somptuOse,
magazinurile bogate, bisericele splendide. In stradele
luminate cu gaz i pb'zite de sergentii de ora, cersetorii
4.6-ptã pe trecatori, i la umbra colegiului,
bibliotecei, museulul, se adund liidoii Huni si

54
infiordtorii Vandali a cdror sosire, a anuntat'o Macaulay
I)).
Iatä teribilul contrast, pe care '1 presentii cea mat
malta civilisatiune, pe care omul pana acum a atins'o.
De uncle vine ?
Causele presented acestei miserii,dn mijlocul atatoravutii,
sunt multiple:
Cea mai importantä insei provine din faptul ca
institutiunile civile nu aft, urmat pas cu pas desvoltnrea
economicei in special transforrnarile theenicei,
procedeurile noui ale productiunei.
Vci a doua causä, nu mai putin importantii, provine
din chiar excesul liberldtei, care a condus.
societatea la ud concurenta fdrei margini, la ud.
exploatatiune adesea inhumand a celui slab de catrecel
mai tare.
In fine, inseig cultura, respanditei in valuri, in,
toate straturile societeitei, face pe om sa resimta mal .
amar jugul miseriei, ca pand acum 2.
In resurnat, din precs.dentele clesvolteiri resultä
. ca unele popOre air ajuns deja la cel mai inalt
gradu de cultura, de desvoltare econornicti : la
economia industriald ; cc altele ai reams cu tied
treapthincldrill : la economia agricola ; Ca allele sunt
1. Henry George, Progrês et Pauvrete, p. 5.
2 Schonberg,- Handbuch der Polilisehen Oekono»zie I, p.
271 urm.

.
55
Inca in stare da pastori ;
cd, in fine, unele chiar
aii rernas pe prima treapla." a civilisatiunel.
De ce aceasla deosebire ?
Daca lutnea economica ar fi guvernata de :learn
naturale, precum sunt de exempla acelea ce presida
la miscarea stelelor, ar fi. trebuit ca tOte popOrele,
cari, ua data, ati plecat de la acelasi punct
de civilisatiune, sa fi ajuns, azi, la acela*I grad de
desvoltare i economica, i prin urmare i culturala.
Mecanica cereasca se misca de la sine, sOrele
r6sare i apune, pamentul i tOte cele-alte planete,
sateliti, etc.. percurg intreaga lor orbita de revolutiune
in jurul sOrelui; ele roteaza, in acelasi limp, in
jurul lor .insisi: fara ca nimeni sã intervind.
Toni! se indeplineste cu ua admirabild armonie
in virtutea unor legi eterne, nestreimutate.
Din contra, in mecanica socialä, diversele el resorturi
sunt puse in miscare de nenumerati factor!,
toti inzestrati de cugetare i ivoMtà i toti impinsi
de infinite si variate inbokluri. ,
Ori, este invederat ci depinde de inteligenta,
Voir*, perseverenta, cumpätarea, cu un cuvent de
intelepciunea acestor factori, pentru ca carul .social
sa rnOrgä inainte, sã stea pe loc, ha chiar sa dea
inapoi.
Natiunile, pe cari Dumnezell le-a inzestrat cu
elemente harnice, seconome, inteligente, etc., insu-
, sind acele calitati morale, cari fac podaa i forta.

56
individelor ca i a .popOrelor, ail mere tot inainte,
tot in sus pe scara progresului.
;
.
Ace lea insd, cdrora le a6 lipsit aceste calikiti, sail
pe cart diverse obstacole naturale sari sociale,
cum: cutremure, inundatiuni; invasiuni, etc. le
aü pironit pe loc sail le ail ingreunat mersul, se gdsesc
*i azi, ori in starea primitiva de unde toti
Omenii aU pornit ua (lath, ori nu prea departe de ea.
Déca, inc5, in domeniul vietei econamice nu
exiski legi naturale, nu voim, prin acesta, s zicem
Ca actiunile Omenilor sunt lipsite de ori-ce norma.
Intr'adever, din observatiunea constanta a nature
acestora, a actiunilor, a mobilurilar cari determinä
aceste actiuni, se pot deduce adeverate reguli
generale, adeverate principii sari legi economic?.
Ornenii sunt impinsi, de ordinar, de acelea*i mo-.
biluri, de ex. conservatiunea vietei; simt neVoe, in
acela*. grad de cultura , mai de aceleasi bunuri,
pentru a satisface -trebuintele lor morale si fisice;
intrebuintéz5 mai acelea*i mijlOce pentru a le produCe
; in fine, le consumä mai in acela*i mod..
Aceste legi, insd, nu stint nici universale, nici
permanente.
. .
---:
Ele nu se intalnesc de cat la popOre cari aü
acela* grad de culturd i depind de vointa schimba'tóre
a omului ; ele sunt acea ce acesta le a
fãcut se fie.

57
Su') lei germane si in special lui Knies 1) se
datoreste recunósterea ca, in viéta economica, nu
,
.existã legi naturale.
A fost, in adev'er, un timp uncle 'in Economia
Politicä objectul. cercetarilor era de a .descoperi
legile naturale" cari presida la productiunea, circulatiunea,
.si conFumatiunea avutielor.
Ast-fel, Adam Smith si scOla sa, plecand de la
principiul ca singurul mobil 'aI actninilor omului
este egoismill (seljinttrest) ; ca.acest mobil find un
ce ahsolut si natural omului si actiunile cari decurg
dintr'ensul trebue se fie de una ,5i aceiasi natura,
guvernate, pretutindeni i in tot limpul, de
acela unic principiO, .de legea naturaP."
Insusi John Stuart Mill, care recunOste deja
ua insemnata parte de influenta economica : calitatilor
morale ale lucratorultn, zelului seu, activitatiei
lui", legislatiunei, traditiunilor, nu se pOte
totusi definitiv sustrage .4e la influenta Smithianismului
; de óre-ce el admite Inca ca pretul mar-
i
fmilor, salariul lucratorului stint determinate de
legi
Acesta noua conceptiune a imprimat cercetarilor
economice ud nou5 directiune, cu totul diferita
de cea veche ; ea a facut pe oM conscient de res
ponsabilitatea care 'i incumba : ihdividele, Statul,
1) K nies, Politische Oekonontie, p. 349 i 474.
:

58
asociatiunile, etc., sunt responsabili ci i numat
ei de starea lor economica.
De unde, in loc de a läsa, ca paled aci, ca legile
natura", ca D-zeii, se lucreze la desvoltarea
economica a natiunilor, cetajenifor i Statului,
lor i numai lor le cade acésta.' indatorire.
Popórele sunt, ca i indivizil, supuV acelora§i,
légi: ele sunt responsabile de destinatele bor.
Precum 'ei
vor agave, asa vor dormi!
11

V DEFINITIUNEA ECONOMIE1 POLITICE
Din premisele pain aci puse putern, darn, de
duce urmãtoarea definitiune :
Economia politicA in tot-d' Tuna c,Vuzitcr de
scopurile morale si superioare ale omului are deobject
studiul fenomenelor productirmei avutielor
§i aplicatiunei acestora Ia satisfacerea trebuintelor
morale
nilor.
i materiale ale individelor .5i ale natiu--
IaIã adevératul object al Economia Politice.
Ea nu este, prin urmare, nici sciinta «schimbului»precum
a crezut Bastiat 1) i in general ceola englesa,
care vrea sã o boteze cu nurnele de catalectice,
cad schimbul on cat de -important atfi
nu este de cat until din fenornenele economice,
pe earl le considerd Economia Politica ;
Ea nu este nici sciinta «muncei» cum pretind
Joseph Gamier 2) i Frédérich Passy 2), cad am,
1) Bastiat, Harmonies économiques, p. 93.
2) J. Gamier, Traitd d'Economic politique.
3) Frederich Passy, conferences d'Economie Politique
deaux, Logan d'ouverture p. 20.
. .3
a Bar

60
vëzut ca 4mu tvnc, productiunea in sine nu con-
stitue scopul final al Economiei Politico ;
Ea, in fine, nu este exclusiv nici «sciinta bogatielor»
1) nici chiar (tiä simpla expunere a modului
cum se forméza., se distribue i se consume avutieleD2),uil
irchrematistia» en alte cuvinte, cad dad.,
in adever, Economia Politica propune de object
immediat creatiunea avutielor sa medial&
idealul, catre care ea .5i indrOpta constant ochii,
,este : justitia si morala,; ideal, in Tata caruia, tOte
pretentiunile contrarii . trebue se se plece.
1) Ros:i, (Jour.; re Economic politique.
".
2) J. B. Say, '.Traité d'Economie politique, ou simple &position
de la »tanii,.e dont se prima, so distriliaent ou se
,consomment les richesses.,

VI. RAPORTUL ECONOIIIEI POLITICE CU CELE-L'ALTE
SCUT SOCIALE
Parte integranta din marea Sciinta a societatei
umane, Economia Politica se gasesce in stransa
lega tura de rudenie cu kite cele-l'alte ramuri ale
Sociologiei : kite avend de object .studiul omului,
negre.5it din diferite puncte de veder3.
41.amura a acestui arbore gigantic, ea reagiseath
asupra trunchiului i asupra fie-careia din ramurile
vecine i sufera la randul seri influenta lor ; ea le
da seva i o prime,5te la rendul el de la densele.» 1)
Printre acestea, sunt uncle cdrora Economia
Politica le este sibordonata ; ea trehne sa i conforme
decisiunile sale normelor ce ele vor prescrie;
altele, insa, ii stint el subordonate ; ea determina
intinderea sferei i modul lor de actiune ;
altele, in fine, nu i sunt de cat auxiliare.
Printre cele d'anlain
sunt in primul rand : Philosophia
1) Cheysson, Cours d'Economie politique, proess i l'Ecole
libre des sciences politiques de Paris, Icon d'ouverture, p. 17.

62
-**1 Mora ; printre cele de al douilea.: Dreptul *i
Politica ; iara, in ullima clash' Historia, Slatistica,
.Geogralia i Etnografia.
§
I
Raportul Economiel Politice cu Philosophia
Philosophia ne spine care este natura omului ;
cari stint facultatile cu earl D-zea '1 a inzestrat;
earl stint destinatele sale.
Opiniunea, ce ne o vom forma asupra ori carei
din aceste importante questiuni, va fi determinanta
pentru Economia Politica :
Nu vedem in om de cat ma flintã trecatóre, lipsilà
de calitati morale, fara aspiratiuni la o viaVi
-viitóre : atunci, negresit, ci scopul seri final,astfel
determinat va trehui sã se realize aci pe Omant;
omul trebue sa 'I caute in indestularea
clemasuratä *i cu ori ce pret a tutulor pthcerilor sale:
Credem, din contra, ca corpul omului nu este
de cat tin isvor de Vacate i
viata urn incercare ;
atunci, ori ce placeri, ori ce satisL-jiuni, ori cat
de nobile an fi ele, stint IA .crima ; omul trebue
Sã trniasca intr'o compleetä 'abstinent*
In fine, inlaturand aceste done extreme, adeverata
philosofiã ne va invata, ca omul are droptut
si datoria de a '*i cultiva i desvolta tote fa-
-cultatile morale cu cari natura '1 a inzestrat.
Ca, pentru acest scop, el este in di ept i dator

63
sa intretina in -bunä stare corpul s'efi,sediul Sufletului,
sorgintea acestor facultati.
Orondum est, zice Juvenal ') tit sit mensa sana
in corpre sana"
Ast-fel, Economia Politica trebue conforme
resultatele sale cu povetele, cu exigentele philosophiei:
Pe de alta parte, «studiul mobilurilor actiunilor
omulul permite economistului se organiseze astfel
productiunea avutielor, in cat Omenii se fie in totde-dna
impin0 a intrebuinta fortele i timpul lor,
in modul cel mai mil societatei» 2).
_ .
§ 2. Raportul Economiei Politice cu Morala.
Acea ce se impune, in mod imperios, Economiei
Politice este, ea ea sa nu piarda nici ua data din
din vedere preceptele moralei.
((Morala, a zis Francois Huet, este sciinta perfectiunei
i valórei spirituale, precum Economia
este sciinta bunului traiu i a valOrei materiale a.
Tref sunt preceptele moralei :
insu§i,
a se respecta pe sine adica, a infrana,
pe de ua parte, passiunile nóstre ; ear, pe de alta
parte; a usa in mod regulat de facultatile cu cari
natura ne a inzestrat;
4) Juvenal, Satira . X, vers 356.
2) Emile de Laveleye, Ekmcnts p. 7.

64
- a respecta pe semenii nostri, Mica a nu
le face lor acea ce nu voim ca ei sa ne faca
nonA ;
a pine, cand putem, activitatea noastra in ser-:
viciul lor,adied sa facem pentru ei aceia ce voim
ea ei sã facd pentru poi.
Ori, nici unul din aceste precepte, Economia Politica
nu'l pOte imfrange impunit.
Istoria, inteadever, ne dovedeste ct ori de cate
ori unul din aceste precepte a fost violat, nici un
avantagiu, nici ua utilitate nu a resultat, din acesta
.calcare, pentru .omenire.
Ast-fel sclavagiul, cea mai monstrucisa violatiune
a preceptelor moralei, a fost, in acelasi timp, unul
dintre obstacolele cele mai grave la inavutirea societatilor
antice.
Colonatul, servagiul, i, in genere, tOte piedicile
puse libertatei, aft facut sa se resimtä, pana in timpurile
moderne, influenta lor perniciOsa asupra desvoltdrei
economice a Europei,
Pretutindeni, astazi, este stabilit, ct munca omului
fiber este cu mult Mai productiva, cu mutt superior),
chiar in calitate, muncei silnice a sclavului
saü servului.
((Utilul, a zis cu drept cuvent Bordas Demoulin,
este resultatul practic al justului ; justul, aspectill
moral al utilului.»
Objectul Economiei Politice nu este de sigur,
Ii

65
de a ne invata preceptele moralei ; aceia ce cerem
noi de la densa este, pur si simplu, de a nu infrange
aceste precepte.
.2 .
Ua conformitate, ua armonie absolutd trebue se
existe intre aceste precepte i &tele. Econorifief
Politice, i dach din intamplare un desacOrd s'ar
manifesta intre ele, cea din urrnd trebue sa 's1- plece
.
capul inaintea celei &Antal..
Wrojectul Jiff Temistocle, zice Aristid, este forte
avantagios, dara este injuSt», si el facu ca el sa fie
respins.
Economia Politica nu merita, dara, nici. de cum
invinuirea ca ar Li o sciinta materialista, in care
totul este sithordonat materiel, :de ore ce precum
am vezut scopul seg final estenu productiunea
avutielor ci fericirea omulut, desvoltarea i cultura
facultatilor I ul morale si intelectuale.-
((Avutiele sunt create pentru órnerti; ear nu Umenit
pentru avutii», zice cu' drept cuvent eminentul
economist Droz ; tot .ast-fel si Rossi : «Economia
Politica este uã seiinp, de undanitate i nici de etim
de algebra ; ua sciinta in fine, care trebue sa serve
la -bunul traiii al societatilor civile.»
Iata, insa, aceia ce nicI Adam Smith, nici John
Stuart Mill mi aa inteles.
Smith zice, in adever: «Economia Politica, considerata
ca ua ramura a cunoscintei legislatorului si
omului de Stat, lsi
propune doue objecte distincte
5

66
primul de. a procura popórelor un, .
:\Tenit sail ud
subsistenta abondentä, sail mai bine, pentru a'l pune
in stare sa.'i procure el insu.51 acest venit sail a,
céstd subsistenta abondenta ;. al douilea object este
de a procura Statului saii comunitata un venit suficient
pentru serviciul public : ea 'si propune de
a imbogati, de ud data, i pe popor i pe suveran» 1).
Tot ast-fel i diva. J. Stuart Mill : ((Economia
Politica nu se ocupd de cat de fenomenele stärei.
sociale carora dä nascere urmarirea -avutiilor ; ea
face cu totul abstractiUne de passiunile i mobilurile
.omenev.i, allele de cat acelea ce se. pot considera
ca injgliebate in un conflict perpetua cu
pOsta tinta, tidied : repulsiunea pentru munch.' Si
dorinta de a se bucura imediat de placere ;. Economia
Politica consider* genul ornenesc ca tinzand
numai a crea i a consuma bogatif.)) 2)
. 1) 'Adam Smith, Riehesses des Nations Livre IV, Introduction,
T. II p. 176, edition Gamier.
2) J. Stuart Mill, Logique p. 536. .
Nimeni mai bine de cat Carlyle, pruintele Idealismulta engles,
.in limbagiul sal brutal si expresiv, nu a depins
acest caracter materialist al scelei engleze :
«Sn presupunem, zice el, (Latter day Pamphlets, p. 28, vezi
evi in Taine, .ftlealisme Anglais, Etude sur Carlyle, p. 35) c.a.'
eporci (inteleg porci cu patru piciere) inzestrati de sensibili-
«tate si de ui aptitudine logica superierA, avend dobandit urt,
eore-care cultur, ar putea, dupil examen si refle4iune, asterne
epe hartie, pentru usu.l nostril, idea lor despre univers, despre
einteresele lor i despre datoriele lor ; aceste idei ar putea -in

67
Nett' este adevérét cà gacumularea.boghtielor este
uã puternicd parghie a educatiunei morale» (Chan-
;
:
dad, -inch, este adeverat, ca de i bogatia nu
forméza, prin ea singurä, complecta ..fericire a omu-
1 ---- dard, cd ea contribue in ud insemnatd rnd7
surd la acésta ;
dad, in fine, este .exact Ca mizeria este in .rea
-«teresa un public, plin do discernement ca al nostru, si Pro-
«positiunile lor,_in mare, ar ti cele ce urméza :
«1° Uni,crsul, atilt cat u conjecture" srmatós'a *póte eit
defi
:«néscil, este u'a mare cocina- de porci, consistilnd in 'solide si
.«In
.«in
liquide, i alte varlet:* sail contraste, dell, mai ru send
llit.tri, (pig's wasch, relavures), car): ,e pot atinge si in
:«liituri can ni so p Jt atinge; cele din semi in cantitate initials
«mai [mare pentru inaloritatea porcilor.
«2° Raul moral sta in imposibilitatea de a atInge acesto
-«liituri; ear binele moral, in posibilitatea de a le at:nge.
«30 Poesia porcilor consistA in a recun6s.e in chip universal
.«excelenta acestor Mari (pig's wasch) si a orzului mmat,
oprecum si fericirea porcilor, a carer cecina este in buna ordine
«si earl ail pantecul plin. -
«40 Porcul cum5ste timpul. I" nu are de cat sA sata
«botul afarii, pentru a sti ce fel (. o timp va fi.
«50 One a Mout porcul ? Necunoscut. POte,
«60 Definesce datoria complecta a porcilor :
«Missiunea porarei universal i datoria tutulor porcilor in
«tote timpurile este de a diminua cantitatea t trite cart nu
..«se pot atinge. si de a augmenta cantitatea acolora cart se pot
«atinge% Ori ce cunostinte, on ce industrie, ori ce sfort.re
«trebue indreptatil ciltre acOsfa tinti --:si dare ac'sta tinta nu-
«mai. Sciinta porcil. r, entusiasmul lor, devotamental lor nu
-«ati alt scop. Acesta este datoria tomplecta a porcilor.»
.

.
68
sfatuitOre malesuada fames ;, ca ea anihileza sair.
corrupe facultatile morale ale ornului:
cum putem tagadui ca Economia Politica nu urmareste,
in aceasi masura ea si philosophia
morala, fericirea imateriala a omului ?
i ca
((,:Surupul datoriei i acela al interesului trebuesc
intórse, de ua data, pentru a putea produce in inima
omului plinul si intregul lor efectd) ')
§ 3.
Raportul Economiel Politice cu Dreptul
Economia Politica este piatra de incercare a Dreptului.
Institutiunile until popor intru atat sunt legitime,.
intru cat ele .sunt juste. si utile.
Morala ne da criteriul pentru a aprecia daca ele.
sunt juste ; Economia politica, daca ele sunt. utile.
Legislatorul, can& dera are 'sd edicteze legi, trehue
sä OA constant inaintea lui acest dublu en-
terift
In special, ((Economia Politica si (Ireptul se pe-.
neträ. Acela care iguana Dreptul nu va putea aprofonda
Economia Politica si acela care ignord Economia
Politica nu va putea sa se urce pana la.
ratitmea Dreptului.
1) Bourdaloue, Sermon sur la Providence.
.

69
efOte actele vietel .economice se exercita sub
inriperiul institutiunilor civile si tote institutiunile
.civile a de ultima" ratiune interesele economice.
((Deed codurile civile atA stabilit proprietatea, succ'esiunea,
testamentul, ser ilud nile. partagiul egal
.al .succesiunilor saU dreptul de antaitate.. hypoteca
si prescriptiunea, este pentru ca legiuitorul a crezut
ca aceste legi erati cele mai favorabile conservalinnet
i desvoltarei avutielor.) ')
Am dovedit, credem, indeajuns 2) ca Economia
-nationalä nu eSte un produs al legilor naturd Ci,
pur si simpluoPera Omenilor; opera institutiunilor,
legilor, cc, el 'si aü dat ; cu alte civinte, un produs
-social si istoric.
Influenta, ce legile i institutiunele de ori-ce fel
-exercitä asupra productiund i distributiunei avdtielor,
este imensa :
Pentru a nu vorbi de cat de legile succesorale,
-de legile de imposite, de legile carl reguleaza proprietatea,
etc. si ori-cine intelege influenta considerabila
ce aceste legidupa cum vor fi concepute
pot exercita asupra formatiunei avutielor une
natiuni.
Suprimati dreptul de proprietate imediat ori-ce
-prodfictiune va inceta ;
1) Laveleye, Elements. p. 41.
2) v. sus p. 42 0 ur .
_

70
saprirna'ti drePtul de suceesiune de iridatã Ori-ce
bapitalisatiune va dispare;
ifilocuitr imposital proportional, prin impositu
progresiV: yeti seea. Sorgintea ori cdrui venit national;
i casele Statulut vOr reinanea göle.
,
((Dreptul este in rfxrunChii insasi ai Economia
Politice ; zadarnica este dar pretentiunea abelor inch
ipuill sava n ti cart absolut streint de realitatea !eget
si efectelor sale asupra mediului social, ar voi se se
acorde credinta sterilelor lor conceptiuni dogmatice
&intent, .datà, in drept se conchicle,n ct economistul
trebue sã se fi adapat la sciinta Dreptului ;
cad, fard de acésta,-sciinta lui lipsesce de soliditate,.
de Precisiune i de. justeta.) 1)
Si, vice-Vera: studiur fenomenelor economice
trebue cultivat de toti aceia, earl ai misiunea, fie.
'de a face legi, fie de a le interpreta.
Legislatorul; mai ales, trebue se cunoscii bine
preceptele Economia Politico ; legile po carl el, in
ignoranta sa, le ar face, putand aduce mina ECo-.
norniei sale nationale.
.In cdte erori, Economia Politics nu a surprins
pe legislatorii vechi i noul !
Sclavagiul, systemul mercantil; systernul financiar
al lui Law, systernul financiar al -Revolutiunet
frariceze; legile asupra granelor in Anglia (corn-laws),
etc. etc., sunt atatea dovezt de' imperitia legiuitorilor..
Calves, Precis cr Economia Politique, T. I, p. 26.

71
Neputand isola generatiunile presente de generatiunile
trecute opera acestora penetrand i ,dominand
Inca conditiunea sociald, politica i .economica
a celor de azi ; legislatiunea romanä, in
special, traditiunile si obiceiurile stabilite in decursul
veacurilor, find :si azi fantana din cari aü isvorat
si isvoräscil institutiunile civile ale popórelor moderne,
nu vom putea negresit studia, cur-16%e si
aprecia cum trebue, meritul institutiunilor de azi,
daca nu -ne Vorn urea la isvorul lor original.
Pentru a nu cila de cat : dreptul de proprietate,
pi modul cum el este regulat,
shine, systemul obligatiunilor,
dreptul de succe- ..
organisatiunea familiei.
etc.. stint i azi in mare parte aseziate pe
acelasi base pe cart ie ail pus Romanii.
Cum vorn putea ore judeca resultatele economice
ale acestor legi, daca mai antai nu le -Om cunOste ?
si cum le vom putea . cunnste p aprecia in ele
inst.% daca nu le vom urea .cursul pasta la obarsia
lui ?
Economistii moderni au inteles importanta, si
chiar urgenta acestei exigente.; .
.
Ei aU intelessi in acesta privinta meritul revine
marilor economisti Roscher i, mai in special
Inca, hii Adolph Wagner, ca institutiunile sociale
si civile moderne nu se pot apara de atacurile vio-
.lente ale nouilor .reformatori, de cat aratandu-le
ca tin produs nu al capriciului omului dinteud

,
72
zi, ci al secolilor, al istoriei, al intelepciunei
timpului.
. A voi, dart, se isoli Economia Politica' de Drept
este a'i surpa fundamentul sett' natural, a o expune,
fard nici uã. aparare, asalturilor ardente si
repetite a .acestor colosale iinde ce cu atata putere
se urea din straturile cele mai de jos ale societate!
; ale caror mugiri ne asurzesc si la. a caror
logica inexorabila mintea omului nu gaseste, de
multe ori, un alt respuns mai convenabil.
Dreptul istoric este singurul paladin al societatei
moderne.
Pernicioase sunt, dar, tendintele acelora cari din
ignorenta i presumptinne vor se desparta; acea
ce natura si timpul aU contopit la ud-l-alta..
Bunul simt; drepta ratiune a omului au devinat
deja, cu multe decenii inainte, acea ce sciinta
s'a insarcinat sa dovedesca in timpii din urrna :
EcOnomia Politica face parte din disciplinile Facultatei
de Drept, atat la noi cat si in Francia ; ea
face parte impreuna cut Dreptul din Academia
de sciinte morale si politice din Paris ; iar, in Germania,
inaltatii la cel mai Malt grad de stima, ea
formeaza terenul comun al Facultätilor de Drept
si de Philosophic.

4.
73
Raportul Economiel Politice cu Politica
Politica- are de object organisatiunea Statului
determinarea diverselor sale functiuni.
Ori, este invederat, ct dupa cum libertatea va
fi mai mult sag putin stanjenita in desfaurarea
e t.; dupd .cum Statul Ii va intelege rolul sea fata,
de individ ; dupa cum el va exercila diversele sale
functiuni sociale, Economia nationala va propäsi,
xa sta pe loc, sag chiar va da teapot. .
In sine, for'ma de guvernamant pe care un popor'
si-o da monarchica absoluth, Monarchica
constitutionala sail curat republicana este inditerenta
Economiel Politice; acea ce, essentialmente, 't
importa i acea ce Politica trebue minimum
sd-i asigure este: pe de ui parte, ua deplina libertate
; iar .pe de alta, siguranta i justitia.
Numai la acesta trebue sa se margineasca, insa,
rolul Statului in viata economica?:
. Pe cand vechia Politiccf
cu Platon i Aristotele,
in frunte, proclama ca Statul este totul, iar indi-
.
§
-vidul. nimic; ca fericirea, viata i libertatea mdi-
-vidului trebuesc sacrificate, fara nici iiã masura,
interesului Statului ;
*coala engleza, din contra, cu.Macauley, in cap,

-74
sustine ca asocietatea i legile exista numai ur
scop de a spori alma de fericire a individului))..
Cea d'antain consacra tyrania Statului, iar cea
de a doua «impedicatä de arbori de a vedea
padurea)) descompunand societatea intr'un furnicar
de individe, fara nici ua legatura intro ele,.
fard nici un scop comun, dispretueste majestatea
Stalului si duce direct la anarchic 1)
Pentru noi,cari am vezut cã nirneni nu plite:
trai nurnai pentru sin3 ; ca fie-care exista pentru.
altii; pentru societate i societatea pentru el -nu
puteni imparlasi nici una din aceste doctrine.
Precurn individul vine in lume cu dreptul seU
natural, nu numai de a trai, dérd Inca de a 'st desvolta,
in-sanul societdtei, tote facultdtile sale morale ;.
tot ast-fel i societatea acestä entitate moral5,
formata din -kite interesele color ce o compun si.
representand -kite .aspiratiunile lor comune, are
ea dreptul -
ca atareca Corp socialse trdeasca.
si se 'si desvolte tOte insusirile cu cari natura
natura sociabild a omului, isvorul original de uncle_
ea purcedea inzestrat'o.
Gratie clivinel armonii, care presida la desfasurarea
fenoenelor sociale, interesele i aspiratiunile
coliectivitiitei, in care et sunt contopiti, nu numal
ca nu sunt in luptd, dera, din contra, uncle pe
4) Bluntschli, Ailgmzeine Staatslehre T.'I. pg: 348.
-
11

75
altelese penetra; unele altora se servesc de parghie
de fondament ; mai mult Inca, unele fard altele
nici nu sunt de gandit :
Precum omul formézti pentru societate conditiunea
sa de existenta,cki nu se pole concepe adsocietate
umand fard oameni, tot ast-fel, 5i omul
afara din societate nu pOte nici trai, mai putin.
Inca a se desvolta ').
«Ca individul, zice Fricker, 2) se atraga la densul
tot ce exista afarti din el si se'l intrebuinteze la
satisfactiunea sa, este i dreptut si datoria lui ; ca
el, ins:11; se se determine -la aceasta; nu dupa veri
im mobil momentaneu si unilateral, 6 impins deacela
care decurge din sentimentul unit1e lui intime
i durabile, acésta o exige propria lui satisfactiune.
AceSt mobil este tocmai mobilul particular,
ornului, pe care el nu '1 imparttisesce en lumea
animald. Acesta reala i adeverata satisfactiune- a
Ornului, care decurge din sentimentele exigentilor
scopului comun al inclividelor, intrune§te in sine
pretentiunile tutulor Celor-kalte scopdri individuate
si ale scopului comun ; ea inconjurd pe fie-care
individ si°1 penetra ca i aerul pe care el 'I respirti
ea forméza tra parte integranta dinteensul.
((Daca cohesiunea dintre individ 5-i-totu1, din care-
1) Schäftle, Batt und Leben des soeialen Körpers, Vol. I, p. 485..
2) Flicker, Das Problem des rolkerreehts, Tiitinger staats
wissenschaftliche Zeitschrift; 1872. .t
;.

76
el face parte, nu ar fi In propria .lui natura ; daca.
exigentele totului nu ar fi identice cu acelea pe
cari, cea mai inalta satisfactiune a omului ar cere-o ;
atunci, nici tra forta nu s'ar putea inchipui, care
se, incatuseze pe individ totului.
cOmul ar trebui,. in tot-de-una, se considera ca
im jug strein i insuportabil, ori-ce impuls, Yenit
Mara.
Cu cat omul, insa, Main ficza mai mult catre that-
limea scopului comun, cu atat, el insasi, ,prin
propria sa vointa vine inaintea impulsului din
afara. Ast-fel, impulsul catre totul merge el papa
Ia sacrificiut vietei : inimaginabil ca indatorire impusadevine
forte u*or explicabil, ca continand propria
satisfactiune a individului».
. Associati intre dens:iisocietatea i individul,
pentru atingerea : fie a scopului Ion comun, fie
pentru indeplinirea lintel lor individuale, fie care
trebue sa realise un a port social ; aportul
lor va consista, in acésla frumOsa tovara0e, iii
asistenta reciproca, de buret credintA si nemarginila
pe cari ei trebue sa 's1 o dea until altuia.
Nici na limita. nu exista iii ac6stil privinta
Precum individul este dator se'si jertfeasca averea,
fericirea si chiar viata pe altarul patriei pentru
salutea i prosperitatea acesteia 1), tot ast-fel, si
..
din . . .
..
4) dolt populi, suprema lex eslo», ziceati eel vechi.
:

77
Statul, puterea sociaki, nu trebue, fara injustitie
si fr5 reticente din partel,se neglige nimic pentru
a
veni in ajutorul individulut, a't asista. in sfor-
Wile lui ; a'i procura tote mijloacele dc cari el
dispune mij 10ce considerabile, de ore-ce el e insumend
sfortdrile tutulor individelor din sanul seri,
pentru a'l seconda in lupta de toate zilele : pentru
a'i permite se 'O. indeplineased misiunea sa moral&
in societate.
Vazut dintr'un alt punct de privire, Statul nu
ar apare 'de cdt ca « un reit necessaria » sail eel
putin, ca un mare si nesdtios monstru, al carui
pantece Colosal ar absorbl in fie-care an sute- pi
milioane de id ; a edrui ambitsiune stupidä ar
radica acele inflorMOre holocausturi, de carl, cu
grOza, ne amintim ; si tOte .aCestea fara nicI utt
folos : --nici
pentru individ nici pentru el insuW
«Statul,zie adinirabil expunerea de motive care a
insotitinaintea Reicktagului German de lege
asupra asigurdrilor pentru cas de accidente, precum
'in genere , 1 Vlessagiurile Imperiale ce af nsotit
projecte de legi, germane pent)* protectianea clasei
lucrWre, trebue sa- se comporte, de .aci inainte,
ftilszl- de membrii sei in lid mai Malta mesurd de
cat a faeufo este pentru el, nu numai o datorie
de umanitate i de crestinism,.=-- de earl IOW: institutiunile
sociale trebue sa tie pdtrunse, dard.
inca Ira indatorire, uã exigenta a Politicei sale de

78
conservatiune sociala, al carol .scop eat5 -sd fie de
a face se penetre pand si in clasele sociale cele mai
-de jos, cari in acelasi timp sunt si cele mai
putin instruite,idea ca Statul nu este numai uä
institutiune necesard, dard, Inca, i 0 institutiune
bine-facatOro).
Acesta flint! misiunea Statului in societate, asa
precum ea, resulta din natura lucrurilor i interesul
comun al societatei i al individului, este inve-
-derat cd si teoria acelora, cari, cu Kant in frunte,
marginesc activitatea Statului numai la «Politic
.5i
Justitie)), ca i doctrina acelora, cari cer tot
de la Slat i numai de la Slat, punOnd pe
individ in solda acestuia, sunt eronate i exa-
.gerate.
Politica are se caute justul niedi ; ea are s5 se
inspire de "trebuintele morale si materiale ale poporului
; i acolo uncle activitatea individului nu
va fi suficient5 ; uncle va fi nevoe de ua actiune
mai intensa sail mai durabild, Statul, ale carui
forte si a carui durata intrec cu mult pe aceea a
individelor isolate, trebue sd intervina.
Politica de «laissez faire, laissez passer>, inau-
gurata. de Phisiocrati i pusa la moda, in secolul
nostru, de Kant, John Stuart Mill i altil,«ar
equivala,
in practica sociala, cu un fel de demisiune
.solemnd, data de acesta pretinsa sciinta Lila, de ori

79
-cc dificultate ceva mai, grava, pe .care desvoltarea
industriala ar face-o sa nascaD 9...
.
r
. Economia PoIiiic indreptd, asa dub, catre.
lifted urmatórele .principale cerinte.:
.
1° .Ca Politica st puna .pe individ in mesurd. de
-a 'si desfasura, in pace, activitatea sa ecnomica,
.ca produsul resultat sa fie garantat producMorului;
.de uncle urmOzEi
-
ca Politica trebue sä garanteze respectul persOnei
si al patrimoniului ei ; in acest scop servesai
: armata, politia si tote institutiunile penale ;
-ca Politica trebue st faca a domni, in mod,ab-
-solut, dreptatea in tOte conflictele ce se . pot ivi
-intro cetateni.:- jus suum cuique tribuere; la acesta
-servescu : inlauntru, tribunalele civile si tOte. organele
lor executive ; in afara, ambasadorii, con-
sulii, armata, flota si in fine, tractatele internationale
;
ca Politica se determine, pe cale de legislatiune,
organisatiunea sociala cea mai nerneritd pentru desvoltarea
Economiei nationale; de uncle, legi economice
pentru incurajarea industriei, comerciului
si agriculturei; legi protectOre a muncei nationale;
legi de ocrotire a avutielor nationale ; legi de protectiune
a lucratorilor si in special a.lucrdtorilor
femel si copii ; legi pentru asigurarea sOcIal lucra-
1) Auguste Comte, Coups de philosophic positive Vol. IV.
pag. 202.

80
torului si famine): lui, in cas de moarte, accidente, etc.
2' Ca -Politica se aiba grija de educatiunea culluralä
si moralLi a poporului ;. de unde, legi si masurf
administrative pentru Nirea inslructiunei, desvoltarea
artelor, literilor, sciintelor, inventiunilor
utile etc. ; legi pentru urmarirea i extirparea relelor
moravuri, etc.
3° Ca Hygiena i sanatatea publica se domnescd
pretutindeni ; de unde mdsuri preventive in contra.
invasitmei epidemielor :
cholerei, epizootiei, etc.
4° Ca aceia cari stint in neputintd de .a'si cd.5tiga
panea ziinicã prin munca, din cause de infirmitati
i carora nu li se pOte invinui nici un
vitiu, 7-- se gäsésc i. un addpost social ; do unde, in-
stitutiuni de binefacere, spitaluri, etc.
5° Ca tote acele lucrari publice, ca : drumuri de
fer, poduri, sosele, etc., destinate a favorisa desvoltarea
Economiei nationale, Statul se le intrefreprinda
: sail, el insusi, sag prin altii, sub ocrotirea
lui ; mai mult inch, ea acele industrii pe cart
individul nu le ar putea intreprinde, din lipsa sail
insulicientA de miNce, dara a caror existenta pentru
Economia nationald an fi indispensabilti, sail se
le exercite, el, direct, sail eel putin se le patroneze,
se le ajute chiar, de ex.: cu drepturi vamale, suficient
protectOre, cu prime de export sail de productiune,
etc. 1)
1) Schunberg, Handbuch der Politischen Oekonomie p. 65.
LI

.
81
In resumat, cum prea bine zice.Adolph Wagner,
Politica Imbue sè impund activitatei Statului un indoit
tel : de a asigura (Justitia si Politja)) si de a
face tot ce i sta in putinta pentru a contribui la
desvoltarea culturei si Minn lin traiii al natiunei. 1)
§
5. Raportul Economiei Politice cu Istoria,
Statistica, Geografia i Etnografia
Studiand mijlOcelo. prin cari Sociologia aduna
materialul de care ea are nevoe in cercelarile sale,
am ,vezut ct Istoria si Statislica sunt principalele
sale auxiliare ; cä fara dênsele, studio! serios i roditor
al fenomenelor sociale ar Ii cu desavarsire
steril, ha chiar imposibil.
In special, Economia Politica. este lilt sciinta exclusiv
de observatinne.
Ea, insa, pentru a pulea deg* principiele sale
generale, Imbue si 'si inlindä investigatjimile
sale atilt in limp cat si in spatin.
Experienta generatiunilor weenie, ineeredrile generatiunilor
de fata din ori ce land ne pot,
singure, da explicatinnea fenomenelor economice ;
si, prin urmare, singure DC pot cninzi in lupla
pentrn ex isles Vt.
1) Wagner, rtundl egung p. 301 : «Recht und Maelitzweek
cCultur und Wohlfartzweek».
6

82
.
Lui Roscher revine on6rea -de a fi ,aplicat, col
antai, in Economia .Politica acCsta metodd de investigatiune,
.pe. care Jo numeste istorica sai fisiologica.')
,
.
; . . ; .
La randul sefl, Statistica, grupand, clasand la nä
l'altd, in tablouri numeric() sari grafice, observatiunile,
ast-fel culese, in timp i in spatial, permite
spiritului -de a le- considera pe tote de ua data si,
prin urmare, -de a trage cu inlesnire dintr'emsele
consecintele lor generale.
Statistica a facut marl progrese, in uncle tari,;de
exemplu, in Prusia i in Italia.
Fara ua Statistica bine organizata, care sa ne- pota
da, cu inlesnire si- sigma*, diferitele elemento a
fenornenelor economice si a agentilor cc' le determina,
ori ce incercare, de astudia,. in mod serios,
causele Ion i de -a aprecia, in mod sanatos,
decide lOr, este absolut illusoria.
-
In -fine, .Geografia, in multiplele sate aceeRiuni:
-lie ca geistW sag epirografie, descriind diviziunea
pamantului in continente i modul constitutiunei
kir ; lie ea orografie, descriind confignratiunea cOjei
parnantului,' divisiunea ei in- platouri vai sari munti ;
'lie --ea 'hydrografie, aratand distributiuma i cursul
apelor ; ori-ca oceanografie, indicand intifiderea
oceanelor si marilor, ne face cunosetil tOte
-1) Rosehor, Grundlayen der - Nationalokonomie, vol. 4, '§- 26.

83
aceSte elemente ale nalurei, puternici i null factori,
in productiunea i circulatiunea avutiilor.
Ear; ca de atmoslera,
care inconjOrti globul pamantuliii, de meteorii al
carui leatru el este ; dara mai ales, sub numele,
de climatologie, fixand clima particulara a lie caret.
lari clima determinalä de cooperatiunea meteorilor
i raporturile de temperatura, Geografia permite
producatorului a intreprinde acele culturi
sati industrii, cari convin, mai bine, localitatei undo
el -se aflâ.
Geografia mincrologico, geografia botanicii, geografia
zoologicr indica econornistulut bogatiile pa-
turei in aceste trei ramure, si '1
inlesnesc, fie in
.conservatiunea, fie in propagatiunea lor..
Sub numele de antropogeografie saü etnologie,
ocupandu-se de om, ca de o flinta naturalä, aparinland
creatiunei organice ; de propagatiunea genului
uman, dupd rasele si gradatiunile sale fisice
si de Wile uncle el 'si pole conserva i desvolta
viata salisica; Geografia este de sigur de cea mai
mare importantri pentru economist; de Ore-ce, ornul
nu numai Ca este cel mai important ,factor: economic,
data Inca, precum am vez-ut; el este scopul
.final el Economiel Politice.
La ce ar folosi acumularea avutiilor intr'o Ora,
cand popnlatiunea, chemata a se bucura de ele
ar Ii supusa. pieirei din ,causa conditiunilor

.
84
de existenta defectuóse, ce acea tara ar presinta
pentru ea ?
Etnografia, a luat, in timpii din mina, o importanta
Oxeptionala ; ea formeaza azi objectul unel
sciinte aparte in Scoala libera de sciinte politice
din Paris, acela al mist catedre speciale.
§ 6. Conclusiune
Sociologia, Economia Politica, in special, nu
stint 'de inductiune.
Omit cat am voi sa construim in . capul nostril
theorit Si doctrine sociale sart economice, daca
ele nu repausa pe fapte culese din viata reala a
poPoarelor, bine controlate i coordonate, nu vom
reui sa construim de cat ni5te de Spania,))
cart la primalicarire a sUrelui, la antaia aparitiune a
realitajei von disPare, Ca niste umbre, ea niste vise.
Acésta este defectul tutulor acelor organisalMni
sociale preconeepute ea acelea ale lui Platon,
Thomas Morus, Saint-Simon, Proudhon, Karl Marx
si,
in genere, a tutulor acelora cari cred ca.cuyentul
vietel sociale cari de secole se scurge pe acea,51_
albie se 'Rite cu ua lovitura de condeiti, cu
un vOt, -.--
reSturna lii seas invers.
Istoria acestor incercari aü dovedit inanitatea
perniciositatea unor atari halucinatiuni.
sr'
rt

85
Ternerariu este politicul, mind de stat,care lipsit
dc criteriurile ce tote aceste sciinte ii dau ; in ignoranta
de fortile, adesea occulte, ce mecanica sociala hraneste
in raruncliii sei se incumete sa i diriga Mersul : el
risca de a o face sa explode si se arunce in aer
impreund cu imprudentul mecanicsi pe toti aceia
.cari s'ar afla intr'ensa.
Martore sunt marile revolutiuni sociale si economice,
cari ai costat omenirei alatea mit si mii de
suflete, atatea talente distinse, atatea mimI generOse;
ale caror cause nu aü fost altele de cat imperitia
si ignorenta nresumptiOsa a .carmuitorilor.
Adeveratul om de Stat in loc sa'si astupe tirechile
la lamentatiunile legitime ale claselor suferinde ;
in loc. sa'si intOrne fata de la vijelia care in departare
se zareste, si se dispretuiasca puterea elementelor
ei ; intocmai ca navigatorul prudent, 'si ia
masurile sale de precautiune din limp ; intinde
tOte panzele, deschide tOte supapele usureza corabia
aruncand in mare tot bagajul inutilcu care
puma acum obicinuia se caldtoresca, in cat, cand
furtuna ajunge : ori 'I gasesle departe, in port si-'
gar ori, in tot Casul, gala de a priimi lupta !
Vijelia trece si carmaciul vesel 'si continua mai
departe, imperturbabil, calatoria sa !
Acelora insa, pe cari furtuna 'i a surprins nepre-
gatiti,
valurile impetuOse ale tharei le sdrobeste in
mii de farami vechia 5i ruinata lor arca, si. cu
=

86
denii tot hagajul lor,Ostrat, poate, ife secole cu
religiositate --dispare in adancimile Oceanului. . .
111 vizut ca Germania s'a indrumafl deja pe aci,sttl
cale prudenta ; ea a radicat deja mai multe din stavilele
ce oprean curenturile claselor de jos ;
le-a
prep:1th deja mai multe albii, pe earl ele, lin, vor
putea s:71 se scurga in viitor ; aldturi de alto cursuri,
deschise pentru uncle nu de milli; chiar, catre
inceputul secolului acesta, dupa resh6ele Revolutiunel
francoze, pentru allele Ma i mai recent.
Francia insa*i ia posi tutu fain de impetuositatea
asaltului cu earl masele lucralore at atacat, in
ultimele alegeri, institutiunile existente. De si in
mod timid, chiar jiartidul: moderat republican, *
citadela pand acum inexpugnabila a neintervetionismului,
descedent direct al lui Turgot si al scO1e1
ortodoxerecunoasce c i trebue facut c. va pentru
amelioratiunea soartei lucratorului
1) FAx Faure, fost vice-prerdinte. al Cameral precedente,
discus tinut la Havre la 4 Novembre 1893. .Le Temps, de la
6 Novembre curent:
,c In .perioda care sI deschide, t6te projectele tinzfind Ia
/amelioratiunea conditional color mai Mini favorisafi de
sOrtil vor avea concursul nostril absolut, intru cit ele
«vor viola Mei equitatea, Mei libortatea.
nu

87
In Anglia, theoria sta. illert neclintita : I terbert
Spencer este Inert apostolul neimpaeat al libertaN
«Concarsal Statului trebue siti fie aeordat intetta larga pro-
«portiune tutu lor operilor de mutualitate -si de prevedere.
«Ell nu sant pentru casa de retragere meant si administratii
«de Stat, dOrrt zic c concur:Rd Statului trebue srt tie debts-
«dit
,
tatalor initiatiVelor in aceasta ranmrii.
aceste case, de prevedere 1 do retragere, s]i fie eon-
' «Cit
«stituite prin initiativa stair Milor de ajutor mutual, prin
cmatualitatea 1acr5torilOr i patronilor, de care syndicate sail
«alto asociatiuni, putin importil, so fie numaY uii initiativa
eprivatil do seeondat : si Statul sii nu intervina de cat ea
«auxiliar, dórI, atanci,-el treble sL intervina intr'o larga alit-
«surrt, tinand compt in acelasi timp i de trebuintele co el este
«chemat sa satisfacil si de minket() tesattrulai.
«Trebue sa continuum a ameliora utilagiul nostru econo-
«mic ; si amenagium porturile mistre, raurile mistre si canaduffle
mistre, tot-de-ana., necerand: Statulta de cat de a se-
«conda sfortiirile locale sell regionale.
«Groutatea i inegalitatea unor imposite preocupa
spiritele....
«trebue srt miirtarism, cii trebuintele mIstre economice, nu mai
«putin do cat equitatea, cer modificarea unora din taxele mistre.
«(Contributinnea personalii si mobiliarii ; impositul pe porti
«si ferestre).
.Trebue, mai infra, in interesul justitiei se abordam reforma
«dreptarilor de succesiune prin deductianea pasivalui, ast-fel

.
88
absolute adica al neinterveljonismului-Lcare se ascunde
sub acest nume pornpos '). Practica insd,
actiunea guvernului se simte deja, in mai tote di-
; pentru a nu vorbi de cal de invd1Amantul
public, el care nu avea panit mai num
cati-va ani, de cat iii loc fOrte modest la masa
Statului, astazi dispune de un credit considerabil.2)
1) V. Herbert Spencer, intro altele, L'individa contre I' Etat.
2) Piing. acum 30 de ani, in bagetul public, abia figura un .
credit de 500,000, franc)." pentru invOtiima.ntal public ; azi, el
intrece cifra de 30,000,000 fraud si instructiunea public.* care
aSia data, era incredintatii unui simplu comitot, azi formózg
resortul mini intreg ministeriu.

VII, IMPORTANTA STUDIULUT ECONOMIET POLITICE
Sufragiul universal, chernand pe toti cetAtenii
la exercitiul suveranitatel ; fie care, dintre acestia,
avand a '.51 da parerea, direct sail prin mandatarul
ales de el, asupra tutulor chestiunilor sociale §i
economice, interesand natiunea din care el face
parte, impune fie cdruia dintr'ên5i1 cunostiinta
tutulor fenomenelor sociale i economice, a naturel
lor, a raportului lor de causalitate.
Fara aceste cunostinte, atat el cat si mandatarul
lui vor exercita uã suveranitate ilusoria : cad, oni
vor fi tot condusl i guvernati de altil i atunci
la ce bun guvernamantul natiunei prin natiune?
orl,
vor pretinde se imprime ei insist ua directiune
politicei sociale i economice a -lard lor, i atunci
risca se arunce in flacari intregul edificiu social.
In special, chestiunile economice aü devenit azi
forte urgente.
Din tote partite se radica glasuri, earl cer ua
noua, organisatiune a .muncei nationale, un noti
system de repartitiune al produsului ei.
Unit dintre acestia in loc se proclame, ca tot ce
existd este rau i trebue radical, din radacina ras-

90
turnat ; in loc se ceard ca Proudhon -abolitiunea
proprietatei, sail ca Platon, pe acea a familiei si a proprietatel,
el se multumesc numai cu collectivisarea,
socialisarea Capita 1'00 national, a parghiel productiunel
nationale : Karl Marx 1), Lassalle, etc.
gdsesc ca real sta in .actuala rentä a pro-
prieta fonciare ; ca tot venitul net al muncei
nationale '1 absorbe renta fonciard ; ca, dara, numai
Orin Confiscarea ei se pOte emancipa munca nationahli
i inlatura pauperismul.2)
Acea ce, insd, este mai gray, este cd aceste reven-
.
(Iicathini stint sustinute de miliOne de glasuri
&surf importante, de Ore-ce prin votul lor ele pot
ajunge la carma absoluta a afacerilor publice. 3)
1) Karl Marx, ,Das Kapital.
2) Henry George, Progres et Pauvrete.
3) Ast-fel In alegerile din Iunie trent aI intrunit, pentra
Reiclistagul german :
SociaNtii
1,786,738 voturI
Conservatoril 1 468,501 o
Nation 996,980 a
. Liberalil-democratl 666,439 a
1
,
AILiI
Conservatorii-liberall 438,435
Antisemitil
:
263,801
Uniunea-liberalA 958,481 a
PartiCularistil 234,927
Poloriesif 929,531
0
..
a
Demoeratil GermanieT de Sud . . . . 166,737 a
De la 1890; voturile socialistilor Wail
sprit en 359,440 voturi.
Ultimele alegerY, in Francia, ati adus de asemenea in Camera
Deputatilor un insemnat nume'r de representanti socialist): ; si nu
dintre eel mai putin distinsI ea: d-nif Goblet, Jaurès Mille rand, etc.
a
0
_
,

91
(Ele striga societatei inspaimantate ua solutiune
sau mOrtea)). 1)
Pe de alta parte, precum am v6zut, apostolii
luminei i justitiei distributive propun sa se dea
satisfactiune acelora dintre pretentiunile lor
'stint legilime.
cari
Cetatianul chiemat, prin votul seu, s. deslege
tOte aceste grave questiuni, nu trebue el sa ia, mai
dinainte, positiune fata de dénsele, se le cunOsca
sa se deprinda cu ele i sa le studie?
Numai in sciintele socale i mai ales in Eco
nomia Politica toti se.cred in masura de a discuta
Problemele sale, de a deslega dificultatile ei cele
mai grave.
De unde niii de sofisme sunt puse in circulatiune;
le inta1ne.5ti pretutindeni, in Parlament, in
presa, in societate, etc.
In zadar, omul de sciinta lupta in contra ion,
puterea de inertie a ignorantei '1 dobOra; i astfel,
vedem traduse in projecte de legi .5i- in legi,
de multe ori, cele mai mari nerozii ;. de acea yedem
legile iniocuindu-se uncle printr'altele, fara
sa se scie pentru ce cea veche a fost abrogata
alta noud Yotatd, i pentru ce i acesta, la randul
sell, a Drill loc alteia si
asea mai departe.
dn mijlocul acestor voci discordante, a face se
1) Bastiat, Harmor*s économiques p. 2.

.
92
se auza glasul sciintei si al ratiunei : a demasca
eroarea care trece §i a proclama adeverul care .
rèrnane ; a analisa rolul factorilor economici ; a
demonstra armoniele lor i datoriele lor respective ;
iata, care este missiunea
Economiei Politice ').».
i cari sunt binefacerile
Acelora cari, in ingamfarea pe care le o db.' numai
ignorenta, pretind cä pentru judecarea fenomenelor
sociale i economice, practica vietei le este
suficientä, cä nici un studiu altul nu le trebue, nu
le putem mai bine respunde de cat cu spirituala
ripostil a lui Royer-Collard .: «a voi, a zis el, se te
«fipsesci de theorie este a avea pretentiunea exce-
«siv orgoliOsa, de a nu fi obligat se scii ceea ce
((zici cand vorbeOI, i acea ce faci cand lucrez0.,
Studiul Economic Politic a devenit, dara, in societãtiie
moderne, uä trebuintä de viata ;
Partisani ai ordinei de lucrdri existenta,reformatori
de 5coala vechie sail de coala noud, toti
trebue, se nepregatim, pentru a compare in marele
proces social, care, maine se va deschide inaintea
nOstril.
Ua noud revolutiune
intr'adev'er, mai
intensä §i mai larga de cat cea de la fiinele secolului
trecutse anuntA !
1) Cheysson. op. cit. p. 30.
socialk
et)
.

TABLA DE MATERII
I. Viata social. i Sociologia .
5
II. Viata economich §i Economia Politicd .
25
III. Objectul Economiel Politico 33
IV. Legile economise 42
V. Definitiunea Economiel Politico 59
VI. flapo duE Economiei Politico en cele-l-alte sciinte
sociale 61
VII.
Pag.
§ 1. Raportul Economia Politico cu Philosophia . . 62
§ 2. Raportul Economiel Politico en 'Mora . . . . 63
§ 3. Raportul Economiel: Politico cu Dreptul. . . . 68
§ 4. Raportul Economiei Politico cu Politica . . . . 73
§ 5. Raportul Economiei Politico cu Istoria, Statistica,
Geografia §i Etnografi 81
§ 6. Conclusiune 84
Importanta studiului Economiei Politico . . 89