You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
i<br />
44<br />
ANUL II No. 555<br />
15 Et ANI NUM ERUL<br />
ABONAMENTELE<br />
HU(:11H69C1 aLn caca Adminielreliv vai<br />
Ial TABA: Prin mandate poetale.<br />
Pe\ .0 lei, 31un1 10 lei.<br />
9\861. \AiATH, nLe toste nftale. pee<br />
tale din Unione, prin macdate poetale.<br />
PBntru f sv Sp lei. a lue, YS lai.<br />
LA p Se gas este jurnslul nu YG lGet.<br />
pumerul, la gimen din Bulerardul 9t. Germale<br />
Ye. 94.<br />
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA<br />
A DOUA EDITIUNE<br />
R E D A C T I A APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU<br />
No. 3. Plato Eplscopiel. No. 3.<br />
JUDECATORII LEI C.ARAGEA<br />
st<br />
JUDECATORII LUI STATES CU<br />
IMBECILITATE<br />
TIMOTEI CIPARIU<br />
PROGRAM!<br />
AFACEREAANDRONIC<br />
JEDEC.ATORII LEI CARAGEA<br />
SI<br />
JUDECATORII LUI STATESCU<br />
Dintre toste categoriile de fune -<br />
tionari public', aceia care aunt aste -<br />
zi mal grau compromisi ei mai dis<br />
ereditati sont faré indoialA judecetorii.<br />
Aeeeti oameni, recrutati prin<br />
universitati, eu garantii prin urmare<br />
de oare -care cultura ni moralitate,<br />
aunt mutt mai jos in stima public&<br />
de cat chiar funetionarii administrativi.<br />
Causa e lesne de Inteles. Mai intéi,<br />
nu poti pretinde de la un subprefect<br />
necult, cela ce trebue sé ceri de la<br />
un judecátor cult Mi, drept vorbind,<br />
chiar Rind egalitate de cultura, natara<br />
funetiunelor administrative IM<br />
impune Co desévareire atitea indetoriri,<br />
ça malta misiune de judeeator.<br />
Apoi, ideile primite, grenite de<br />
altmintrelea, mij local in care fune<br />
tionaril administrativi traesc, sont<br />
cu total allele, ara In cat o infamie<br />
comise de un prefect, nu te uimeote<br />
niel te ecsaspereazh ça una comisa<br />
de un procurer. Ili ecsplici pané la<br />
un punct, ça un prefect, functionar<br />
prin ecacelenta politic, membru al<br />
until partid politic, sé alunite, taret<br />
de paolane, pepovarnilul primejdios<br />
al violenlelor ei al tara de legilor.<br />
Ce scuse are Ins& un magistrat, ei<br />
ce e réal pe care ti face un prefect<br />
In comparatie Cu acola ce ti '1 face<br />
uu judecátor?<br />
E lung catalogul faplelor role nu<br />
care s'a ilustrat magistratura nos<br />
atra In vremile din arma ; e mare<br />
numéral victimelor sale. Betutii ei<br />
arestatii de la Dorohol, prevenitii<br />
nevinovati de la Galati; napestuitif de<br />
atbta vreme Inchini de la Vêlcea,sunt<br />
nomai punctele culminante la care<br />
a ajuns o magistratura tira rupine<br />
ei fera nume.Injos, cate alte victime,<br />
cite oedreptáli, tate infami' ramane<br />
fera résunet, far& protestare I Ceti<br />
n'ai avut a se plAnge, cati n'ai suferit,<br />
cap nevinovati n'ai tremu rat<br />
pentru avere &, pentru onoarea gi<br />
pentru libertatea for ?<br />
Ana surit de cunoscute aceste lucruri,<br />
In cat enumerares for a laceput<br />
sé osteneasea cititorif ei mai ea<br />
rati ap prinde, ça nu e cetàtean In<br />
tara noastra care etiind sé eiteasch,<br />
sé nu fie In stare sé lf enamore ln<br />
ordine cronologica toate tristele ispravi<br />
ale cohortelor d -lui Slätescu,<br />
toste mizeriile aoestor triti judecatori.<br />
Si, pe and o tara Intreaga privegte<br />
uimita la cele ce se petree, pe<br />
and congtiinta national/1.e revollata<br />
de ateta putrejune suieteasee, de atAta<br />
decadere morale, acepti aemerniel<br />
profanatori ai celui mai mare<br />
principio omenesc, merg inainte liniptili<br />
Ti senini,ca ei cum nimic nu<br />
e'ar petrece, ça ei cum nimio n'ar fi<br />
h eut,<br />
Ei bine, asta eesaspereaza, neruoinarea<br />
asta colosal& te ample de<br />
scarba.<br />
Am ajnnn aya de departe In aceasta<br />
privinta, in cat no e al In care lumea<br />
sé nu auze pe vra -unul din acepti<br />
eroi al mieelii, pe vra until din<br />
acepti cavaleri al slugarnicii, spunénd<br />
cuno,tintelor for ac&rbite de<br />
judeeetile Tor: ace crei, mon cher, mé<br />
dä afar& pi n'am ce sé mänénc,,<br />
acepti& cunt coi mai onepti, aceia<br />
la care, dace sentimental datoriei<br />
s'a Tiers, le -a mai rimas eel potin<br />
puteras inteleetuali de a distinga<br />
hinele din red. Da eel einici,de suela<br />
care niel de &tat nu aunt capabili<br />
nick no mai vorbim. Semenii for Ti<br />
gesim named pe la nene, respunzéndu<br />
-t° caul if TnGebi pentru ce<br />
suet inchi0i<br />
r`aca, pentru un poi de omor Is<br />
Cu scum ce n'ai ce manca dace vor<br />
pierde alujba, fnfrunte liniptiti despretul<br />
si oroaraa lumei, Ti Ingamfati<br />
de puterea ce aú de a face rial,<br />
7gí plimbe vitiul Ti obraanicia, eu acea0i<br />
inconsciente en care curtesaneie<br />
lei eespun podoabele, rod al rupinei<br />
Ti al desonoare' lar.<br />
Stint oameni care Bustin Inca, ca<br />
am facet progres el ca Intro judecilorií<br />
de ante,' judecatori' din<br />
vremea lof Garages, depild&, care<br />
tuai mite, este mare deosebira.<br />
Da, este o mare deosebira lush In<br />
rei, ni laca de ce<br />
Judecètorii din vremea fui Cara -<br />
gea cam' lush mité, n'aveai absolut<br />
niel o notiune de drept public of<br />
anee& o foarte Yogi notiune de<br />
dreptate In genere, ceea ce nu e easel<br />
absolventilor universitari de asta<br />
-zí. 54'apoi, dace e verba de a vinde<br />
dreptatea, ce deosebire este intro a o<br />
vinde lui Stan, pentru o sume de<br />
ban' el pentru o anumite cause, ni<br />
a o vinde lui Stetescu pentru o<br />
leaf& Ti pentru tot- d'auna el pentru<br />
tot ce va porunci? Intro judecètorii<br />
de °date Ti judecätori' d -lui Statesen<br />
este aceasta deosebira, ca unii vin -<br />
deai dreptatea cu mèruntioul pi altif<br />
o varad eu toptanul, eu circumstanti<br />
ueuratoare pentru coi d'intéi,<br />
Ti agravante pentru eel de al dales,<br />
ca uni: ri aveai cultura ni notiunea<br />
abstracta a datorii pe and aceotia<br />
o ad.<br />
Aceasti cestiune fiind ces mai<br />
important& din taste cate se egiti<br />
in tara noastre, vom tratan in mai<br />
multe numere. Ion N. lancovescu.<br />
<strong>TELEGRAME</strong><br />
DEPESE PAR I ICULAITE<br />
(de la coceoponderilul nostru special)<br />
Intrevederea Imparatilor<br />
lieue, 17 Octombre.<br />
Sgomalul întrevedee:i rumba cu impnratal<br />
Wilhelm a causai mare srss¢fie<br />
i Berlin, onde se disculd vi¢ in uue'e<br />
wear'. politice posibililatea urtei ïniremdert.<br />
De <d parte, uoutdfile cocue din Cvpenhaga<br />
dectara cd depepile dia Berlin<br />
care a- respdrrdit acetate; ptire aunt<br />
Me pt nu armarescde cdl manopere<br />
de bursa".<br />
Vient, 17 Octombre.<br />
Nihilislul rus lasewici, miel din aa¢siriil<br />
inzpératului Alezandru 11, a fast<br />
priai in aces' Drap, dupé cererea amb¢sadei<br />
ruse.<br />
Viens, 17 Octombre.<br />
Afacerea Caffarel a impresionar (aerie<br />
mull pe 7arut,carr detes:d once alr'anfd<br />
cu guventul froncez.<br />
AGENTIN HAVAS<br />
Elena, 17 Octombre.<br />
&Noua Prosa L here,» vorbind de Mira<br />
privitoare la iutrevederea Tarnhit es Impératulm<br />
Wilhelm, nu privente ca imposrbile<br />
o echimbare to simllmintele Tarnlot,<br />
In urma desde perrrrl de seosalie a soul<br />
mare complot nihilist la Capeohaga.<br />
liens, 17 Octombre.<br />
0 depe5t adresate din Berlin z arulul<br />
"Allgemeine Zeitung» zi e eo se prime5te<br />
cu reserva Mures une; mtrevederl a Tara -<br />
lui co Imperatul Wilhelm Ti ca lume& e<br />
dispose a nu vedea is anemia Intravedere<br />
de at piste raporturl personale Intro eel<br />
dour Imperate, fora ca politica sé Ile amestecala<br />
Intro calva.<br />
Lemberg. 17 O.lombre.<br />
Ziarele poloneze din Galilia, vorbind de<br />
idei& restabilirit anal regal al Polonie1,<br />
data de «Gazet& Crucil,» spun ea trebue ca<br />
cine -va se se pazeese& de proiettale Ti pro -<br />
misiunile Prusiel.<br />
Viene, 17 Octombre.<br />
Dupe o depe5a adresate din Petersburg,<br />
zimulul cNoua Prose Libera,» emigralil<br />
bulgarl din acesi oras at adresat o scrive<br />
eefilor oposiliel bulgare declarand<br />
ea Rusia nu va polea se reounle In resta<br />
bilirea ordine! In Bulgaria, c aste o<br />
nfinere interioara slava. A lige departat<br />
mestedah german ai a combato partidul<br />
auslriao oatolic, este o datorie patriotioa.<br />
Londra 17 Octombre.<br />
Un not meeting de lucratoci fart lucro<br />
s'a Gout la Londra. Un conflict cu politi&<br />
'a inttmplat; rani fil stint numerami; polilia<br />
a tmpreatiat Intrunirea.<br />
Sofia, 17 Octombrei<br />
In provincie ca et la Sola, alegeri le municipale<br />
at lost favorabile parlidulul guvernamental.<br />
Niel un incident superator<br />
nu s'a Intamplat.<br />
Sona, 17 Octoiebre.<br />
Cu prilejul $tiri! publicate de amend<br />
Intro depesa din SoGé, a inland ea d.<br />
Tanolf, fast ministro In cabinetul Cara -<br />
velolf, are Oval o intrevedere eu Monserul<br />
Clement, intrevedere la care esista(<br />
dd. Radoslavolt'Mi Necolaietf, is scopo: de<br />
a (rata in privinla alegerilor, ahem ca d.<br />
Tanor protestèaze energia contra insinuarli<br />
Incura la ad resa sa, dea h 'oat In legnturl<br />
cu dd Radeslavoff Mi Nicolaied.<br />
AGENTIA LIBERA<br />
Copenhaga, 17 Octombre.<br />
Marcie duce George 5i marcia ducese Xenia<br />
Mi Olga precum ai principes& Mary Rica<br />
priacipelul de Galles aunt bolnavl de<br />
poise.<br />
Sons, 17 Octombre.<br />
Candidalil guvernamentell at reap,<br />
peste tot la aleger:le municipale.<br />
Dublin, 17 Octombre.<br />
D. O'Brien a ars Intr an meeting proclamarea<br />
poliliel interzicénd Intro virile.<br />
Belgrad, 30 Oclombre.<br />
Consiliul smarm eclesiastic a Mat reso -<br />
luliunea de a funda un patriarchat independent<br />
de eel al Se Biel.<br />
Brazets, 17 Octombre.<br />
La alegerile municipale fn Aeigia, cleri -<br />
celil ei liberal'i at eTit 10 flamer egal din<br />
orma.<br />
Paris, 17 Octombre.<br />
Circula sgomolul ca Italia pregflteite,in<br />
unire cu Germania, o expedilrune nu la<br />
Masaouach, dar in Tripolitana.<br />
Berlin, 18 Octombre.<br />
Se desminte sgomolul cum ca Tara' plecand<br />
din Copeohaga va face o visits impëratulul<br />
Wilhelm.<br />
Londra, 18 Octombre.<br />
Un meeting de lucretorl Rara luau a<br />
lost impraitiat prin forte.<br />
IMBECILITATE<br />
Aves dreptate un Tnsemnat om<br />
politic, care a jucat un rol meritoria<br />
In taré, and ne zicea mai deuna -zi:<br />
Ce disculati probleme serroase cu<br />
vistavoil de la Voinfa Nafionald; nu<br />
vedeti ça aunt imbevili ?a<br />
Aga este.<br />
Vroiti dovezi noci? Chier Numéral<br />
de eri al foi, In care neful de cabinet<br />
al ministrului de interne e director,<br />
pi seeat director e pentru un<br />
cuvént sai altul, protegiatol ministrulul<br />
de justitie, ne de probe limpezi,<br />
de gradui de imbecilitate al<br />
alugilor governalo'.<br />
Amicul nostro d. Ion lancovescu,<br />
semnala mai de unici interesal ce<br />
trebue sé ne inspire tutnlor tarano1<br />
nostro. El (*anal) se cuvine, zicea<br />
d. tanto vesce, se. Be pus ei tin ut in eurental<br />
cestiuuelor cari 'I privesc, in<br />
aga mod ça se r Susina atentia gi oi i<br />
dam in(.eleeul jusb.al luerului.<br />
Nimic mai !impede si mai bins<br />
simtft.<br />
Dar uilaseram, un mino(, eA tocmai<br />
judecata rece a adversarilor e<br />
fécuta ca se aiurésoa pe coleelivinit.<br />
Ca sé se vaia de or -cine cat de esaete<br />
aunt apreeierile aceslea, suntern<br />
nevoitt, cu tot desgustul ce ne<br />
inspire, sé citim doni paragrafa din<br />
V. N. de la 6 Octombre, spalate pe<br />
cat ne-a slat In potere, de taste necuréteniele<br />
care le impodobese.<br />
Primal paragraf.<br />
Epoca pretinde ca Milani! au pot se fie<br />
agitali, luminal! &supra causelor nevoitor<br />
lor, cllemalt Mi imbarbatali la laptt<br />
prin aeeleasi mijloace ea proprietaril<br />
Ti comercianlil.<br />
Cinti ..indori mai In vale, alt paregret,<br />
pe care anemones 'l tran -<br />
scrim textual :<br />
Satenil vor fl mal futaìu tubarbatall<br />
prin neelensi mijloace de care s'a servii<br />
oposilia pentru a face apel la eels-Palle<br />
clase.<br />
Intr'nn &patii de cinti unii, afacere<br />
de doué minute, cri de la «Voiuta<br />
Nationale. tree In socotéla maestri<br />
doué contraziceri : «Cu acelcapi<br />
mUloace ni... nu cu atele &)mijloacea<br />
Ce sistem de rationament e acosta?<br />
Nu e vici judecata, niel menar<br />
proba de rea credinta. E o simple dovada<br />
de imbecilitate.<br />
TIMOTEI ÇIPARIU<br />
III<br />
Mare pagubé, mare pedeapsa este<br />
pentru oameni' de ntiinta and el ae<br />
ale 1n lmprejnrerl de ecele ce '1 slicer<br />
se tine seams, la lucririle I or, de ces -<br />
tfunile polilicel cotimporane ni chiar<br />
d'a se mfige lntr'tnsele cu mat mulla<br />
sat mat patina Invernunare.<br />
Eu cred ea mal nu se an om pe lame<br />
carele sé fie to stare de a mana ca pas<br />
potrivit ti de a tine sub acelaT frad<br />
al (Motel sale dal telegart ana de neasemuilt<br />
la lire ei la pornici. Unul,cand<br />
calca domol of sigur ajunge la tel meet<br />
dar tara gran ; iar eel ca aplecari sae,<br />
*ate, cum sont mal tat -d'a -ana aven -<br />
Lurile politico, 'I !ntarat& ti'1 zadarente,<br />
Ti nu este co putiet& ca acesta sé nu<br />
face a se poticni oare -cum lD calé f, telegarul<br />
eel Intelept ti cumpanit.<br />
Bi totusi lomea e est -tel recite In cat<br />
oamenfl, croit( din fire ca sé stoic cu<br />
total lnlatorap de mferbintalile ei de<br />
sgAndariie politice ni sé Mum cu Polos<br />
nome pentru etrinto ni pentru adevérata<br />
laminare a omenirel, se ved<br />
adesca rapiti cam tara vos In volbura<br />
tulburatoare a ideilor ni a simtirilor<br />
politice ; ba ni mal molt, el ar fi nesocoliti<br />
ni oropsiti de lame dace nú n1 ar<br />
da coatele cu abetea tea Intaratate. sat<br />
de pofte ambitioase, sat de nedreptatat<br />
asupritoare.<br />
Aceste cugetirl ne vin ln mints ,<br />
gandindu -ne la activitatea marelui nostril<br />
erudit Trmotel Çipariu.<br />
Nol, ea toata lamest, l'am laudat flan'<br />
ca a Lost In viola sa un mare patriot<br />
roman, un luptator agar Mf devotat causal<br />
romanilor de peste Carpet'; el, prin<br />
valoarea ni capacitalile aale ni chiar<br />
prin prestig:ul ntlietel ce poseda, a ridicat<br />
mal sus de cat alti( steagul nalioalitale'<br />
romane ; a tacot se rescue<br />
mal tare de cat or -cine acele cuvinte<br />
Ioteritoare i limbe noastra rumaneascs<br />
a lost sprij inul nostril In trecut, limbo<br />
noastra romaneasca trlmbileaza asta -z1<br />
lumel drepturile noastre ; limbe noastra<br />
va R dam pururea, ti mantuireo ni<br />
marirea poporulul roman !<br />
Vorbiad ant -tel Inic ua Limp caul<br />
dunmanil interesalt la a noastra nimicire<br />
pddtLdL tsgaduiat lo romfenime<br />
chier ni [Nate unes nationahtat' parti<br />
culare si originare, cand tasse' ('abet<br />
noastre, mein! pietre unghiulare a extracliunel<br />
latine a aeamului romanesc,<br />
T se contesta losusirile noel stratificatiuni<br />
primordiale pi compacte, ni 'I se<br />
MERCURI, 7 (10) OCTOMBRE 1987<br />
15 RANI NUME R UL<br />
ANUNCIURILE<br />
PJ Parle: is Agence Her., place de is<br />
Aaeeee Lieee, rue .Satre Dame des Victoires<br />
so, ((Nast de lu oouree) penne Pes. , Peaorie,<br />
Germanie, Aastro- 1'eOOete, Italia ei ser<br />
0 e-<br />
A0nci0Ci Aoueri pe pag. IV, links ee bank, &mullein..<br />
s, ..edema pe pagina trais P lei unie<br />
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.<br />
ADMINISTRATIA<br />
No. 3. Pinta Gplscopiri. No. 3.<br />
arunca Cu disprel In tala ipotesa cs ea<br />
este nomai o amestecatura informa si<br />
strabalata de elementele cele mal eterogene,<br />
o torcitura pocha de zicerl ni<br />
de forme can," slavone or turceyli,cand<br />
maghiare or grecenti, In care &bis s'a<br />
strecuret din lntâmplare cate -va lepadatur'<br />
latine pripanìte prin noianul poporatiuniler<br />
din peninsula BalcaicO,<br />
sustinènd zicem cu tane o tesa cu total<br />
contrarie, Timotei Çipariu In mod fatal<br />
a fast condes de o imperioesi necesilele<br />
politica a sul use acesteia teat&<br />
larga sa eruditiune, tosta minunata patrundere<br />
a spiritulul sét.<br />
Face- i -se -va dintr'acaaste o imputare<br />
?<br />
No', eel Inca abie cutezám a sopii<br />
cam pe sub cumpét ca, m calitatea sa<br />
de om de *Watt', ar fl pelai face ni<br />
alt -fel.<br />
Dar Dare atuncl fost'ar fl actiunea sa<br />
ano de folositoare pentru Intarirea ni<br />
lmbiereaspirdulm national priotre soli'<br />
lui de impilare ni de nedreptatirl dio<br />
partes etreinilor ?<br />
Negrenil CO daca Çipariu nu jerifea<br />
ni dènsul pe altarul gelosulut cult rezervatexcluaie<br />
latinismulut priotre romano<br />
el é ar fl urca( pe o treapt& mal<br />
malta la templul senin ni ne turburat<br />
al 0tiintel; dar, In tmprejurarile de fats,<br />
el n'ar mal R lost un apastol acliv al<br />
credintelor nationale, un luplabar erocc<br />
de aceia care trag m sine arma dunmon&<br />
ce 'I songerA ni 'e sfbnie, pentru<br />
ca prin sacrificial loe se asigure vials<br />
pi desvultarea normale a un0r mat fericit'<br />
Ormoni.<br />
Printr'aceasta imagine credem a R<br />
explicat cum T. Çipariu, pe care studil<br />
Marte tare ad0ncite In rerunchii limbel<br />
romane trebuia se 'I conduca la cut<br />
mat dreapt& ni mai raponala epretuire<br />
a procesului ei de formatiuse ni a norme(<br />
el esentiale, a slat meren Intr'ale<br />
sale luerari, tot &latan eu strictul ade<br />
vér Mtiinlific; tot lase mai aproape de<br />
acel adevér de cat or -care altul din fllologil<br />
ni gramaticil compatrioti at lui.<br />
Ne grabim a sloe ca aceaetA Ingbnare<br />
a mintilor sale a lost un sacriflcid<br />
din parte -1 facet m mod conscient lievoilor<br />
politice ale t'mpului de teta.<br />
Nascut ni cresco( ln crediatele exclusivista<br />
ele scoalel romanilor ardeleol<br />
Intra ceta ce privante origina noastra<br />
neintinat latine, mental predamnitor a<br />
lui Çiparu e test d'a cauta el mal latél,<br />
se descurce adevéralele 8.00.1e ale llmbet<br />
romanceo Ti se pi trunz& prefacerila<br />
ni desvoltarile el treptate, m decursul<br />
timpilor 1recua.<br />
Cei de mat Inaintea tul, theologi, retorici<br />
0f gramatici romani din Transilvania,<br />
totl barbati cu mulls Invétatura<br />
dar Inca el cu mai multa Mlyna napunala,<br />
nu 'el lnchipuise oare odinioara,<br />
pane m momentul and aparara lo cereal<br />
ntiiulet romanenti cerestarile limbistice<br />
a le lui Çipariu, c& nu este evoie<br />
a se lAmur' alt -tal cunottinla ni Area<br />
timbal noastre,de cal puaaod'od'adreptul<br />
In fata limbo' latine ni clÿar comal<br />
a latine( clasice, din auloril frumeaselor<br />
epoca a le literaturel romane. Pe<br />
ne- descilicate el sereat din timpul tul<br />
Cicerone, fie macar si tul Tacit, pane<br />
fra zrlele noastre, de pe malul chiar al<br />
Tibrului pane pe el Dun &raí; ni patio le<br />
pasa loe de ce va fi test la mijloc, etAt<br />
1n spaciul cat ni In timpul pereurs. Sad<br />
chiar daca, priatr'o Ingaduiala cu totul<br />
neobi0nuita, fllologii romani er Ardealulul<br />
se radura a Implini noel gol, apol<br />
fereascs -i Domnil de a cauta vra onde<br />
va fires. limbal romanetti deacum atteva<br />
sute, sad social de ani da prin vechile<br />
bucoavne, soplar, térfeloage ni<br />
erice, mtzgalite toste aceslea cu urglsitele<br />
buche slavoueiti. Le placea mal<br />
bine, ni dreptul tul D -zed era el mat<br />
lerne,se plasmulasce pinte (repte 1nchipuite<br />
prin care timba romancesca&<br />
scapatat de la ceo curata ni clásica latine<br />
pane la o limbo, nu care se Vorbette<br />
asti -z' de c &tre tot' romani( d'a<br />
réndal, dar care s'ar cuveni, dupea lar<br />
socotiote, ca rombnii sé o vorbeasca.<br />
Apo cu ateste idei, bullid drept sin -<br />
gora ni unica temelie un dictionar al
Mabel desire latine, et cladead pe visate<br />
tot edificiul unei tremate ei unel<br />
viitoare limbe romaneglt.<br />
Aceasta este istoria lucrerilor asupra<br />
limbel noastre a intreget vechi groale<br />
filologica din Ardeal. Represintautul<br />
eel din orma ga unul din eel mal energici<br />
al el a foal reposatul .4. Treb. Lau -<br />
rian until din aces ran barbell nestremutate<br />
is ideile ei convingerile tar,<br />
muncitor neobosit, bltênd mered Cu o<br />
man& vértoasa peatra, doer ca o stoarce<br />
lapte dmtr'ansa.<br />
Am luptat melt ei crancen to contra<br />
sistemel fantastica dupe care el, to gcoala<br />
ei In Academia, vola sé croiasce gi sé<br />
ticluiasce limba romanilor; l'a necajit<br />
tare pe bietul Nitrate; dar din toste atele<br />
resboaie academice am' Astral In<br />
mine o adênca veneratiune cetre memoria<br />
melee energie barbed, care pi In<br />
ratacirile lut etiintifice, n avea In vedere<br />
de cat neclintila ga ne- smintita tut iubire<br />
de tara gi de poporul romenesc.<br />
Vasa ei studino cine va avea prisoe<br />
de rebdare gramatica romane a lui Lau -<br />
rian intitolata: Tentamen Criticum in<br />
originem, derivationem et tormam Linguae<br />
romance iu atraque Dacia vigen /is<br />
vulgo Valachicae, tiparita In 1840 la<br />
Viena ; reefoaaaca cine Tiare alt ceva<br />
mal folositor de (Mot voluminoasele<br />
doué tomuri din Proectvl de Dicfioaar<br />
al Societdfei Academice romane lucrat<br />
In curs de zece ant co o eroica staru-<br />
,nta de eatréned Laurian ;i de adeptul<br />
séd reposatul tun Maxim, care «aermanul»<br />
devenise un adevérat energumen<br />
al acelor ratacirt; ei nu va trebui mutt<br />
timp cetitorulut ca se se Incredinteze<br />
ca Meta sistema e Intocmitte, pentru<br />
(recut din contort ne auzite vre odinioara<br />
pe ancient, Car pentru viitor dintr'o<br />
etangace galvanisare a limbel clasicilor<br />
latini.<br />
Se dam un start exempla cules din<br />
Tentamen Criticum. Vor fl primeiefrase<br />
ale rugaciunel Total noslru, alt -tel<br />
cum, dupe ideia lui Laurian, era tread<br />
din limbs latina In aces limbs pe care<br />
dense] spera se o insinuiasca romani -<br />
lor viitorimel:<br />
Text latin: Paternoster, qui es in eoeli»,<br />
sanctifleetur nomen Blum; adveniat regmloam;<br />
flat voi untes tua atout in Iona<br />
et in terra....<br />
!afeia transfarmatiune presupusa: Patte<br />
neaten, qui esci In celi, sanctifies se nome<br />
tea; advenia regno tau; Oa volunlate tea,<br />
asseto In celo et i, terra....<br />
A doua tranaformatiune presupusa: Palee<br />
elle neutre, qui noci in celeri, sanctifice se<br />
nome elle leu; venia regno ellu leu; lia<br />
veteran° ella tea, quomu in celo et In<br />
terra<br />
A potra tansformatiune presupuso: Parente<br />
'le nostro, quale esci in uteri, sanctesca<br />
-se nome 'le ten ; venia imperio 'io<br />
ten; Oa volta 'la tea quomu in calo et pre<br />
panimentu! pane 'la nostra ella de tote<br />
die 'le da -ai estadi....<br />
In sfareit, tronad cuneluare In seams<br />
asupra adeveratet enuntieri actuate a<br />
regaciunet, el presinta ea atare pe mea<br />
urmatoare, el poste c'ar gioia prea<br />
vulgar& eel care 'ge ar da osteneala a<br />
reconstrui aceiagi rug&ciune dupe datele<br />
Dicfionarulut Academic redacta[<br />
cu tre' -zect el mal bine de ant In orma<br />
Tentamenului.<br />
Iataaci el versiunea preconisata pentru<br />
viitor :<br />
Tata 'la nostru, quale esci toeelorisanctesca-se<br />
nome 'le tau ; venia imperaba<br />
'la tea ; lie voila 'la tea, prequomu e In<br />
celo et pre pauimena...<br />
In contra vechee scoale care fatemela<br />
studia' limbel romane pa ata eadarnice<br />
ipoteze, ad tacet reacteune eruditele<br />
cercetert gi constatan[ ale tot<br />
Timotet Cipariu,consemnate gi desvoltate<br />
In urmstoarele luí publicatiunt :<br />
Elemente de timba romdnei, dupe<br />
dialectele fi mouumentele trecld. Blaj,<br />
1854.<br />
C. stomafia saü Analecte Literare din<br />
edrfile mal vechi si noni ramduesti, tisi<br />
mamtscrise, tncepind de la secalul<br />
XV! -lea pdnd la al XIX -lea, ce o<br />
notild /iterara 8laj. Blaj, 1858.<br />
Principii' de limbel si de scripturd.<br />
Hlaj, 1800. In aceaeta carte el a con -<br />
topittoate studiale sale antorioare asupra<br />
limbel romane, pe care Inca de la<br />
1847 tncepuse a le publica In Organza<br />
Lumindrea. Apat, In Archival pentru<br />
Filologie si !storie (1807 - 1879,) sunt<br />
de Insemaat urmatoarele stadie : XIII,<br />
Prineapiï de Limbdsi de Scriptard; XIV,<br />
Forme attrice romdnesti; XVI, Elonentele<br />
strenne in limba romdnd ; XXVI,<br />
Fantasû Etimologice; XXXVI, De loti -<br />
enitateo limbel romane; XLIII, Gransatistit<br />
si Ortografistitromdnï; XLV, Limba<br />
de aal si de deundzt ; ;i allele.<br />
la fine, ca suplimeni la Gramatica<br />
Limbet Ramdne, publicata la doné volume<br />
la Buoure;ti In anal 1880 ti 1877,<br />
T. Cipariu, ripari ta Blej, un acari reaumat<br />
al atestar tundra, lab titlul l<br />
Despee timba Ronrdrtd.<br />
De ami se poste culege cu mal mare<br />
Inlesnire adeveratele principie, care ad<br />
manat pe acest erudit gi labnrios barbel<br />
In atudiile sale asupra graiulut gi<br />
acrisoaret romaneglt.<br />
El constata ca limbs noastre nu s'a<br />
anent din latina scriitorilor clasier, ci<br />
din graiurile poporane ti rustica sad<br />
térfne ;ti, ale coloniloradunatltn Dacia<br />
cam de pretutindeot, »din tot imperial<br />
»roman, gi ata nu numat din Italia ci 1i<br />
(din alte pert[ ale imperiulul, din A-<br />
»(rice, Syria, Asia. Thracia, Maesia,<br />
»Panonia,chiar ti din Galia gi Ispani(.»<br />
Aceasta origina poporane a dialectu-<br />
Ist Daco -Roman o dovedegte scrutini<br />
pe de o parte In literatura latine ei mal<br />
nn seams In scriitoril el Comici, tot ce<br />
s'a putut pastra din vorbirea claselor<br />
interioare ale societatet romane, apot<br />
pe de alle parte cercetand In inscriptiuntiedialectale<br />
ale anticet Italie, tot<br />
ce poste presinta un report oars care<br />
cu formele romaneglt.<br />
Intro aerate lucrare de o analisi screepuloase,<br />
Çipariu a desvoltat o eruditiune,<br />
o perspicacitate, o maestrie care<br />
tare Mdotala,'t asigura un lac de fronte<br />
nu numal priatre combat invetatl, dar<br />
chiar gi In cereal Filologalor latinigtt<br />
din etreinëtate.<br />
Lucrarea lui lotugt nu se opri act el<br />
armaci ei mal departe destinale grain-<br />
Ito poparan italic, stremutat In Dacia<br />
co colonil tut Traien.<br />
Nu trecura Bout secoli pentru acegteia,<br />
ti vrai momentul °And ace' graìd<br />
resedit to depertata Dacie, remase<br />
pentru tot d'aura cu total Motet ei Instreinat<br />
de Roma. Mende carturaria<br />
Slavons to Stat, in Biserica ei In morn,<br />
ooplegi cu toted vorbirea poporuled<br />
Daco- Roman.<br />
«Dace timba nonfarm site Çipariu<br />
In ale sale Principii de Limbd, »de<br />
»(tap secoli teiatie sad emulate din peaméatul<br />
natal ad Italiet, patimt foarte<br />
«malt ea ei o plant& stremutata sub alta<br />
»chre& In mijlocnl meracinelor, para -<br />
»site ti necultivata, nu e mirare; ci mi-<br />
»rare e cum de an s'a ascot de tot,<br />
»cum ti a peril lu gerul gm farronele<br />
»Dacie'. Radocina el dar a fast aéné-<br />
»toase,rebdurie, vértoasa.=<br />
Abia dupé o mie de ant, 8i (dica In<br />
seculul XV, limbo romana Incepu din<br />
awl a se deetepta din somnul el letargie.<br />
Din acel moment, adita din prima<br />
carte ce s'a saris ei imprima[ rom9negte,<br />
Çipariu a prias stares limbet<br />
noastre cu aproape trat sule de ant<br />
teapot tï a aflat'o mat latineascu tnca<br />
In esenta, In vocabularid 1i In formale<br />
el de pe cat a Mculo carturarit din epocale<br />
posterioare. Aceasta a dovedit'o<br />
rinsed prin neaumerate exemple de<br />
covante ei de forme gramaticale, sistematic<br />
culese,'coordonate ti analisate In<br />
studiale sale.<br />
In conseciata acostar cercetart el a<br />
ajuns la Oare -Care conclusioni ce se<br />
pot resume In cele urmatoare I<br />
»Limbs romaneacce, ne bind o fiice<br />
legitima, ba nice saturala, a clasicet latine,<br />
trebuie sot recunoagtem Origina<br />
el poporane ei sé nu ne mal cercam a o<br />
reforms dupe mea literal% latina.<br />
Ceracterul latanitetel el este un ce<br />
proprid al séd, care trebuie conservat<br />
ei nice de cum modiêcat. Cu cat vom<br />
privi mal faapot cle net o vom afta mea<br />
italiu8 In emote ei. Se nu ne aSim dar a<br />
restabili latrine. de scum Initiate tot<br />
avutul italic col gesim In documente<br />
eeele ale secolilor treoutt ei din contra<br />
se fugim de fictienele unel limbe ima -<br />
ginare.»<br />
Toste acestea Bunt negregit ides tomeinice,<br />
bacate numal ei numal pe logica<br />
istariel. Çipariu le resuma inaugi<br />
pans la oars -care pana In ormatoaree<br />
(rasa nu care 'il Incheme ultima sa notita<br />
Despre Limbo Romdnd<br />
»Resultatul studmuleu nostro asupra<br />
»dialectulut sad limbetnoastre In aces[<br />
»period (de la al XVI -lea secul to-<br />
»coace),este cif ,cu toste ca ìnfiuenta lìm-<br />
»bee slovenetti mai lalét, spot a feint<br />
»neagreceetl, ti In orma a celst Iranacne<br />
In Mete noastre, a Post cumplat<br />
»de mare, Waal dialectal nostro a re-<br />
»man nestramulat In formele grama -<br />
»ticale gi syatactice,ti ca numal In par<br />
»tea materiale ti In elooutivae s'ad IO-<br />
»cut schimbere notabile, age In cat<br />
»limbo romaaeasca ga asta -zt aste at<br />
»accia care as vede In primule oditiunt<br />
»dia secolul al XVI -lea.»<br />
Aga este negreed; cariale scelse gi t,paella<br />
romaneglt in al XVI secol sent<br />
Mal destul de lesne la primped In<br />
allele noastre; In atele carte gasim cevinte<br />
fi torme latanegte amate In uitare<br />
ci pe care Çipariu ne Bedeamna se le<br />
reveadicam pentru limpet nostre, se<br />
le restaurfm In limbo attuale, se le relearn<br />
la uz ;i In vigoare. Drept vorbind,<br />
pouts ca une -ori are ti dreptate,<br />
deft ear 'Area azl cam ciudat se maim<br />
aicéndu -se: meseresle -md, daamrze, cum<br />
EPOCA 7 OCTOMBRE<br />
a zis la 1577 diaconal Coressi In lac de<br />
milneste -mi doamne, sad se invinceascd<br />
for alegea to toc de se invingd ore se larem,<br />
sed conjugatiunea: feria, fecesi,<br />
fece, jecem, fcacdt el fecero, In loe de<br />
fdont, jdcusi, fdcu, fdcurdm, fdcurdfi,<br />
jdcurd, ga allele multe, loarte multe,<br />
steer[ ti forme mat latina deck cele actuate.<br />
Çipariu a avut mareta merit a le<br />
descoperi, a le destainui ti a le senate<br />
din uitare, el, mal tnainte de on -care.<br />
Mandrel de ate pretiOssa descoperire,<br />
el Impinge zelul pana a le impune limbel<br />
noastre viitoare ca o retntrare In<br />
posesiunea avutului stramotesc.<br />
Relea- le -vom In um' limbel romans,<br />
sad lasa- le -vom to starea for de archaisme<br />
intelenite, nu este mal potin<br />
adevérat ca ateste comore resbale cunt<br />
rapte reale, aunt forme care ate caracterizat<br />
odinioara limbo noastre, el nu<br />
de fel ilusiuni ti nascocirt arbitrare ca<br />
cele citate mal sue din Tentamen Criticum.<br />
De a fi suplinit ipotezele prin Constatart<br />
istorice, accosts. este al douilea<br />
merit precumpenitar a tut T. Çipariu<br />
priatre top fidologit romana de tnutletea<br />
lot.<br />
Acest merit, ad/legit la col n' al dobandise<br />
prin scrutarea originelor poporaoe<br />
ale dialectulut romanesc, ar fl<br />
fecal dinte'énstl istorice[ fundamental<br />
ti definitiv al limbel noastre, daca pe<br />
lingo acne doué mart desmontrfrt gi<br />
descoperirl cu care el injghebb aceastf<br />
Calorie, temerea instinctive de a lasa<br />
o poarta cat de mica ideilor anti -latiniate,<br />
eplicate la formationea limbel<br />
romana, ti ar fl marginit oriaoatul investigatiunilor<br />
sale.<br />
Dinaintea elementelor streiae, care<br />
nu o patero tfgedul ad patrons<br />
adanc 1n grain] wastrel, el Inchide ochit<br />
ti as de lnapot co groan. I se pare ca<br />
de le ar privi drept In tata, tosta droaia<br />
Ungurilor, Satilor ;i Slovenilor are see<br />
ameninte ca e[ sent In stare a tnghiti<br />
cu desevartire el limbs ti natienea romAnilor.<br />
Speimbntata de o ata in0oratoare<br />
vedenie el simtind 1n cusetul sed<br />
ca ti o trencen& mostrare daca cum -va<br />
ar calesa sé se lepede aatuit de patio<br />
de exclusiva noastre latinitate In vorbire<br />
ta in seriare, mintea laminate a<br />
eruditelut Çipariu se lnluneca eci de<br />
aura unut patriotism cu spornice ;i<br />
maogbioase ftgeduele.<br />
Atuncl filologul plia de petrundere<br />
alunge, a se far] chiar gi da /spittle poi -<br />
mejdioese ale gtiaatei, ti, precum omul<br />
moving ce voiS se 'el pfstreze neatinsa<br />
credinta sa In tainele ne- serutabile ale<br />
religione[, fuge de luminile metaphiiice,<br />
alt -tel ilustrul gi venerate' nos -<br />
tru T. Çipariu, apre a rémenea In tot<br />
cursed vietel sale un apostol credincios<br />
a romanismuluì din Ardesl, s'a bean -<br />
dit de sineti a no fl psalm lomea tntreaga<br />
ti pentru viitorime , Corneal<br />
tara seaman al tilologiet romans.<br />
Ne propunem a completa alta data acesta<br />
schit& despra caracterel gtiìntiftc a<br />
lue T. Çipariu, priotr'o repedeanalisa a<br />
tendintelor limhielice, contrarie ace -<br />
lora ce ad caracterisat Pb aces[ stalp<br />
al romanitatel de peste Carpap.<br />
Ail ne -am silil mat co seama se aretem<br />
Msemaatele ti radicalele Imbu<br />
netatirt, ce eruditaunee reale ta patron -<br />
zétoare a lut Çipariu a introdus In dog<br />
mete scoalel de Illologie roman& din<br />
Tranailvania.<br />
Odobescu.<br />
INFORffiATIUNI<br />
Miuiatrii se vor lntruoi ti azt dupa<br />
11 ore In Consilid sub presidents<br />
Regelai.<br />
-s-<br />
D. Constantin Bala a tacot Sam- I<br />
befa la 9 Octombre °position° la deciziunea<br />
earta! d'apel din lati, prin<br />
care este osaadit la inchisoare ,i emendie<br />
pentru cà ar fi fluerai pe<br />
Regele. Data la care opozitiunea se<br />
va jndeca nu este Inch fixate.<br />
ABám ca dupé o ultimó hotarbre<br />
care se erede ci va fi ti mea definitive,<br />
generalul Falcoianu a fose din<br />
non deeemnat pentru a dirige manevrele<br />
d'im prej oral Foctanilor. D sa<br />
va piece sal la faca locului.<br />
D. President al Conailiului minittrilor<br />
a avut aza dimineate o lung&<br />
audienta la Regele.<br />
Se nice cá pria r1100-ani ti<br />
duelt d'a fi mat cu mente ln viitor,<br />
d. Mitifa Sturdza a ir$utit a obtins<br />
de la d. loa Brátian u all lase cat va<br />
timp Inca la miniisterul cultelor<br />
Instructiunea publlce. D sa a facet<br />
sa iateleagé pe ;iaful cabiaetulut ca<br />
departarea sa de' la acel : nü:deriú,<br />
In lmprejurarile, actuate v, mal nier<br />
In orma conflictului d'lntre dinsul<br />
ti consiliul general al instructiunea<br />
publics ar fi un adevérat blam care<br />
fl ar impedita chiar d'a mai remanee<br />
io minister.<br />
Ni se asigurA cá chestiunea convocárei<br />
unei sesiuni extraordinare<br />
a Curtii eojurati din Dolj pentru judecarea<br />
tinerilor Välceni acuzati de<br />
amoral bátáutulua Popescu, a tost<br />
discutxtá In Consiliul minittrilor,dar<br />
cá, in futa impotrivirei cranoene ce<br />
an Neat la aceaate mésurá d-nil Eugenie<br />
Státescu ti Radii Mihai, consiliui<br />
n'a Wet aid o hotárire.<br />
Asta -zi s'a Infátitat Inaintea tribunalului<br />
sect. I, procesal de ultra -<br />
gib al d lui N. Vrabiescu. Tribuna -<br />
lul campus din d -nii Scarlet Ghica<br />
ti A. Cologlu a osbndit pe d. Vribiescu<br />
la 100 lei amenda. D. Vrabiescu<br />
s'a apérat singur cu multó<br />
demnitate.<br />
Ni se serie din latí cà entre colee<br />
tivittit d'acola nab ivit de cat -va<br />
limp serioase neintelegeri. Aceste<br />
neintelegeri tngrijesc pe govern care<br />
a fnsárcinat pe d. V. Gheorghien,<br />
Intemeiaternl colectivismului in Moldova,<br />
sale potoleascá. Aceasta esto<br />
ti adevérnta fauna a deselor calátormi<br />
ale ministrului domeniilor peale<br />
Mileov.<br />
-06-<br />
Ni as spune eá d. Manisa a d-stituit<br />
pa co;nisarii de politico cari aú<br />
pus sé bate ti aú batut chier ci lniü<br />
pe d -nii Algie .gym Bodeanu. Am fi<br />
foarte fericiti ca accosté informa -<br />
tiune sé fie exacts, dar ne este imposibil<br />
a'í da eel mai mie crezamint<br />
mai mainte d'a o vedea confirmati<br />
prin acte oficiale.<br />
Asti noapte uu nob accident s'a<br />
Intêm plat pecaile noastre forate: un<br />
tren de personne a derailat. Detaliurile<br />
ne Itpsese Inch In momentul<br />
mend scrim aoeste rinduri.<br />
CRONICA<br />
PRO(}RAMt<br />
All begat negregit de mama, ce Iodate<br />
ce se apropie alegerile generate,<br />
se deschide un fed de concurs In Matt<br />
Romania pentru expositia celitatel 4i<br />
cantitftel programelor politice.<br />
De obicei, ateste programe aunt mat<br />
acorte de cat acele ce se tiparesc pentru<br />
concerluri, tasé sent tot ate[ de<br />
neschimbatoare co operile ce se acnecute.<br />
In sala Atheneului sad In sala Tea -<br />
trului national.<br />
Muzuoantil care mad cu chirle ana din<br />
ateste doué sale, Igl Intocmesc regalad<br />
programul In modal urmator :<br />
1. Arie din »Robert le Diable»de Meyerbeer,<br />
2. Valsel din »Romeo gi Juliette. de<br />
Gounod,<br />
3. Brindisi din » Traviata» de Verdi,<br />
ti ceva variatiunt de Mendelssohn.<br />
4. »Polonesa» In In bemol de Chopin.<br />
lar barbatii politics care ter cu chirle<br />
pe paleo ant un loe In sale. din dealul<br />
Mitropoliet sad din palatal Academies,<br />
lei Intocmesc ti el programed In chi -<br />
pul urmetor :<br />
1. Imbuoatetirea soartet téranulut,<br />
(renumita talpe a feral, cum se nace In<br />
diseursurile gatreotice).<br />
2. Reforma magestraturel,<br />
3. Echilibrarea budgetulul.<br />
Aicï, deschmz o parentela pentru o<br />
si pia observatie :<br />
Toste lumen ;tie, ca Brindisiul din<br />
»Traviatae este opera lui Verdi,ca»Robert<br />
le Diable »este lucrarea tul Meyerbeer,<br />
dar nimene nu gtae a tul opera<br />
este»lmbunatutirea soarlettäraauluBei<br />
»Reforma magistralurei.»<br />
Aceste pare din programele politice,<br />
ad trecut din generataeta generatie ti<br />
fie care cetacean- ministro t ;e tasugette<br />
pateraatatea lar, flea sé ae fl descoperit<br />
Inca adevéralul autor.<br />
Acum inchiz parentesa, adaogbnd un<br />
eforiam<br />
»Un program politic In care nu s'ar<br />
vorbi despre loarte téranulut gi a magistratures<br />
ar fl tot atbt de nesarat pentru<br />
diletante, ca un program de concert<br />
In care no s'ar canta »Polouesa,dn<br />
le bemol de Chopin.»<br />
Alf fel stand dar Cacrurile ga presupunend<br />
Ca ta aceiagl zi s'ar da un concert<br />
co un program identic In doné<br />
sell deferite, te' ;t race publicul 7<br />
Sé me duc se smelt Robert le<br />
Diable, to sala Orfeo, esecutat de orchestra<br />
tut Ion Cobzarel sad se mé duc<br />
sé ascult acetate opera in teatral eel<br />
mate esecutate de Waohman cu Whist,<br />
Hubsch gi alce[ 7<br />
In- ^And e verba se te deg sé asigtt<br />
r.. G. :erial pol.tic in care se es ese<br />
muta "Talpa tirai gl R -forma magistra -<br />
turea» anemones al sé te lntrebi :<br />
Se merg eo ce publìcul care ascolta<br />
pe Rado cu cimpoiul, chiar daca<br />
ar aves de ajuter pe Costinescu ce patru<br />
close de vioara, sad sé merg mat<br />
bine la rei ce geme sé cante ca lomea f<br />
Si spot, onde mal poned un lucre<br />
Colectivietml ad obiceiul se te traga tm<br />
pe sfoara. Itt amante ca vor esecuta:<br />
1) Imbuoalatirea soartet téranulut.<br />
2) Reforma magistrature[ cum am<br />
zite bucati clesice de Mozart sad Weber,gi<br />
epos, schimbaprogamul, Belo -<br />
cuand o Arie din Freischutz prior opera<br />
national& bdtuta..,... tot pe spinarea<br />
maestraI<br />
Max.<br />
AFACEREA ANDRONIC<br />
eitiIoril Ilogtril cun050 vestita afacere<br />
Andronic. Le mal panem sub ache asta -cl<br />
gi o patine a d -lui Vladescu, una din v -<br />
time, atre ministro de resbel, prin care<br />
b demente un non complice al veetitului<br />
escroc, de asta -data militar.<br />
Damned, ministro,<br />
Vittima a bune[ mele crediate 5i a<br />
maooperilor trauduloase lntrebuintste<br />
de d -nu major N. Theodorescu, medic<br />
al amputee de Flotila din Galati, In<br />
complicitate Cu escrow' C. Andronic,<br />
tndrfsnes a me plAnge la domniavoastra<br />
de escrocheria cocain In prejudicial<br />
mere de d -nel major Theodoreacu,<br />
luandu -ml soma de 80,000 let ti<br />
a vé ruga ca se lid despegubit de anela<br />
ce pe nedrept, prin vicleeugurI gi neo -<br />
nest, mi l'ad teat, Wand est -fed se se<br />
respecte onoarea gi preetigiul armate'.<br />
Eats faptele :<br />
In anal 1885, pe and mé gaseam comerciant<br />
de saponerie cunoscut In Capitala<br />
ei acestue Minister pentru contraetele<br />
ce aveam de predarea septumlac<br />
aecesaria armatei, cu un capital de<br />
peste down sale mil lei, se presinta la<br />
mine an samsar cu propunere de a'mi<br />
vinde o nadure pe un peel avantagios.<br />
Priimind, mé duce la pretinsul pro<br />
prietar al padureí, care era Andronic,<br />
ti Intrend In traterile de vfuzare, acesta<br />
dupe multe vorbe pref&cdnduse<br />
ca ar avea ei un secret de conga[ dar<br />
ca nu este sigur de persoana mea, a<br />
conveait, In line, alai apune asigurando<br />
lcbpoate compia pe discretiunea mea<br />
mal mare din parte -mi gi se adreseaza<br />
la mine zicénda. ml: to de cat sé'mi bat<br />
caput cu comercial ei autreprise cars ar<br />
purea da resultate funesta, mat bine<br />
sé facem bane to moiled& de aur canoe -<br />
efod lot megteeugul, not a lost tunatimer<br />
la Monetaria Sintulm ai amare<br />
tonte tiparele necesarii, aratandu -me<br />
tot de o data ga o mare quar-titate de<br />
menéde negre titan a -m, ex ae pot pone<br />
In ciroulatiune, darn ca are trebuinta<br />
de o ape de our gi nu are un om de Incredere<br />
on care sé lucreze.<br />
Dupe multe atareinte ei avantage ce<br />
'ml arata Wand, me se aced eu acest<br />
rapt nu va avea nicf a coasecints rea,<br />
caci banit (aeon de dense' soot Intacmal<br />
ti de aceiag valance ca 1i bast statelier<br />
ale furor monade le imita, In<br />
buna mea crediata ai In stares In care<br />
me gaseam in orma biuturilor ce 'ml -a<br />
dal am primal al seconda In execularea<br />
plastulul 580. Odata apacat pe aces[<br />
drum, acel damn a 'nceput a rot cere<br />
bari sub pretext ca trebue a se cum -<br />
pera epa de our, ga In ' ftreit ea apa<br />
procurata na ar fl de calitateanecesarie,<br />
ea pe drum s'ar fi apart sticla cu alta ape<br />
ce aducea ti In floe sub asemenea mative<br />
last sumo de 80,000 eel.<br />
Peatru a me induce 5i mal mutt In<br />
eroare il a mé Marla ti mal bias 'ml-a<br />
ti dal cafe -va bode de monede din<br />
cale zise facole de dense', pe cari le<br />
am schimbat fare aid o greutate, ga nice<br />
ce se purea alt -le] Caei acole monade<br />
end bunedara lnegrile Iotr'adins peatra<br />
a surpriade pe credule an mine, gi<br />
In arma le r da culoarea for prin o<br />
compositiune himice, dupe cum ensue(<br />
dénstil 'me -a spas In arma.<br />
Nemultumit ce am dal barn ti o<br />
am In achimb avantagele promise, am<br />
Mceput a face observatiuni tut Andronic<br />
gi deemed se decide a spala monede<br />
hotarénd loco] ei ziva. Ne transportam<br />
lmpreuna demand Andronic toste cale<br />
ce t tebuia pretinsuluï led meeteiug.<br />
Pe rand total era gate pentru ;,. taupe<br />
apalarea monedea, ne vedem surpriopl<br />
de un damn capitan ; observéndu'I, reounoscca<br />
este d -nu Teodorescu pe care<br />
fl cuoogteam din timput card turaisam<br />
regimental I -id de genio cu seguo gi<br />
In care regiment d nut Teodorescu se<br />
afta ca medic. Amenintati ca ne deaunt&<br />
ascolta rugaciunele noastre dupe<br />
ce 'I -am dot pe date soma de 4000 leI ti<br />
a teat sticia cu ape de our. A doua zi<br />
mom pomenit ca vine la mine cu Andronic<br />
ai se °teca a fl tovarag eel noi<br />
caci gasegte atacerea buna, spun.<br />
dmmi ce sticla ca epa d'eur a poso 0manet<br />
pentru 4000 let Dupe staruiatale<br />
lut Andronic am mal dat ti stet<br />
4000 let d -lot Teodcrescu, pentru a<br />
senate sticla amauetala. Dupe cate -va<br />
are as presinta cu Miele ii hoeram o<br />
alfa zi pentru apllarea monade' to acest<br />
rand In toveratie de trai. Iatrènd<br />
Io lucrare s'a observe[ ca apa de our<br />
numal era mein gi d -uu Teodorescu<br />
'me spume ei se piange ca gmvaergiu<br />
la schimbat apa sand a pus 'o amanet<br />
alt -tel cl trebue a se cumpéra alta<br />
apa de la Pesta. Cum nice anal nu ayeah<br />
parole, a trebuit se dad eyed loca<br />
15,000 lei pentru a se lea aces ape miraculoast<br />
; am dat ei accosta sum& o<br />
dati ce apucasem a da alte some In<br />
semnate.<br />
Total sea a test un neadevér maaopere<br />
Mtree a ;3:',?te e - udailsub<br />
Tacit.<br />
> f.
1<br />
pretext& aretat, find Andronic Cu Teo -<br />
dorescu tovaras!, eel d'Intain salad ci<br />
cunoaste meserla de a face bent gi cal<br />
de al doilea servind de a surprinde pe<br />
uenorocitul Ce le tncepea pe mane gi<br />
el lea band.<br />
D. Major Theodorescu a mat jueat<br />
asemenee rol gi fate re alte persoane<br />
pe cart le an Ingelat, gi ea am lost de<br />
d -sa recomandat lui Andronic a om<br />
Cu avere, ac! me Cunoastea mal dia<br />
nainte.<br />
Suet gata a cloyed' cu martori gi cu<br />
corespondents toste tele &retate sci, si<br />
cu pesos chiar.<br />
Pane ce se recurs la justitie si sé den<br />
pe fata pero publieitate toste &ceste<br />
fapte, am crawl a tac bine a me adresa<br />
la d voastri ra get al tel gi<br />
a ve ruga sé bine voip aface se fit<br />
pe accosta cole, de cat se se arance<br />
o pata afa de mare asupra armotet<br />
dio care gi d. Theodorescu face<br />
parte.<br />
Termin cu aceasla piangere. A spline<br />
toste manoperile frauduloese comise<br />
de d. Theodorescu, stat in ale.<br />
cerea mea cAt ti a altos, ar trebui se<br />
ve Intretin prey mull prin cilirea une!<br />
1eemenea reclamatiunl.<br />
Primip ve cog d -le ministro aeigurarea<br />
distinsel mele consideration.<br />
Sternly M. %'lades...<br />
DIN STRAINATATE<br />
Banatatea Yrintului Iaaaperial<br />
Ziarul Tagebtatt din Berlin primeste, de<br />
la corespondental see din Londra, arme.<br />
toarele gtien asupra aenitatel printalul<br />
Imperial al Germaniel<br />
Catarul cronic a laringelul pare a aeniata<br />
se degenereze totr'o inllamatie<br />
acuta a traheiel- artere; aceasti ianamalie<br />
trasalita de niste Miguel violenta a recut<br />
pe printul imperial se sufere In ultimale<br />
vile a le a petrecut la Tolbach.<br />
Asta innamatie acula a traheiel- artere<br />
a lost lamaduìla, ln adevér, multami[&<br />
nel tratament loarte bun el foarte repede<br />
administrat. Pe de alta parle, gederea<br />
rateo clime mai deice a mal esercitai<br />
o indurire folositoare, donada ca, acum<br />
In urma, innamatia a disparut el a printul<br />
se gese9te din ano to slarga observale<br />
maiale de aceasta fare a boalei sale.<br />
Cu !nate aste, o inCamatle a taheiel-artern<br />
ca accia de care a suferit printul imperial<br />
da Inc chiar and ea nu afecteaza<br />
de cal noornasele superioare, la marl temerl<br />
se n,i`I intoarca. 0 tntoarcere (re.<br />
chute) insolita de vr o inflamatie a te atorilor<br />
situate sub membranels incoase,<br />
ar putea prielnui alleratiuol In structura<br />
featturiler infarinare situate nub ma-<br />
In &omentale de fata, bocela printulut<br />
consist& Intr'un catar cronic a laringelul,<br />
ace are un caracter destai de ataruitor.<br />
De all -lei, atarea bolnavulul Oslo esce -<br />
leoa, gi printul a pastean gi paslreaza<br />
faca taate veaelia sa.<br />
Rusia<br />
Gaveta Moacecei aloe ea ziarul pare primegte<br />
tate inspiratiuui le sale de la peuotul<br />
de Bismarck a declara[ cum ca noua<br />
trip!& Manta liar vol de cAt mealiaerea<br />
pacai.<br />
Or, adaoga negaranl ruseso, penta este<br />
ameaintatt de catre Austria are violava<br />
tratatul de Berlin ta cestiunea bulge-<br />
re<br />
sea.<br />
Prin armare Germania li Italia, acordAnd<br />
simpatiile loe Austriel, ameoint& li<br />
ele d'asemenea pacea european9.<br />
Nicl una Inga, din aste Leal puterl nu<br />
oste gata de resbol ; aliludinoa lar actual&<br />
fsaud sé trapaneve orina bulga<br />
reae ac nu are alt stup de eat d'a a9Liga<br />
Limpet aeeesar pentru a se pregall.<br />
ACTE OFICIALE<br />
Sot aumitl:<br />
D. Ilia !.saeta, to fuactiunea de comisar<br />
al guveraulul pe 10051 casa de credit ag<br />
icot din judetul OR la local d -lot Teodor<br />
Alamein, demieioaat.<br />
D. lance Rag' Nicola da maraud membru<br />
al amere) de comercio din Pitegil,<br />
D, local d -lul 1.1. Purarsaau demisioaat.<br />
D, loan C. Le rscu, eats aumtt secretar<br />
al cameral de comercio din Braila, pe<br />
aim de 1 Octombre 1887.<br />
U. N. T. Georgescu, In postal de agent<br />
de juaet to aerviciul mo0opolurilor Ste -<br />
tulul, In local d -lei foail Cabania, treat<br />
to alta fuactivae.<br />
D. I. Criaescu, la postal de Impiegat<br />
cl. If In servicial depoaitelor, to local dius<br />
G. N. Iconomu, trecut in all& runepuns.<br />
D. N. Btrbulescu, actual oantaragiu to<br />
servici& eutaelor, m postal de ImpiegaI<br />
cl. it ta modem! depnsilelor, In local dlul<br />
Toma Vaalle, demialonal.<br />
D. C. Obrba,.actual guard pedestre, In<br />
petal de steed glare, la local d -lut N.<br />
S. Dumitreeca, Sib va trece ca guard<br />
pedeatru In local d -lut Obreja.<br />
D. Stefan Duasiyads, actual guard pedesire,<br />
le postal de guard calare, to locus<br />
d -Iii C. Ropotaá, asa va trece a<br />
guard pedestre, to local b.tut Danareaau.<br />
D. tierbao Diculaecu, actual guard pedestre,<br />
la postal de guard calare, tu Ionia<br />
d -lul S. Teodoreacu, are va trece ca<br />
guard pedestre, to local d -lui Diculeacu.<br />
D. G. Feminine, Impiegat la regia moaapolulul<br />
Slatulul, Impiegat de ancelaths<br />
to servicial exterior al wander, ta<br />
Real d -lul D. Z. icoaomeacu demisiomt.<br />
DIN DISTRICTE<br />
SIEHEDI \1'1<br />
late informaliunile ce ni se comma- I<br />
eA pri vitor la Terqul de rimdtori de la<br />
Severini.<br />
Situetiunea- oCeslut tèrg la 25 Septembre<br />
1887 este urmatoarea<br />
RImaton intrat de la 15 Ionie pépé<br />
la 25 Septembre, 3013.<br />
Din acestia, 1 a peril sub durata carantinel<br />
: 22 ea lost vénduti ea neepjt<br />
pentru tngrAgere ; 27 ad lost esterminatl<br />
din cause boalei de lint,. AS ramas<br />
decl senälosi ln salage pentru ingrepare<br />
2397 rimtorl.<br />
Din aceetia l'an vendus 147 in greutate<br />
de 150 kilogram° perechea cu pre -<br />
tul de 50 a 80 centime kilogramul pentru<br />
consumatiune interne; 318 rimetorl<br />
e'en transport& la Steinbruch spre vénsere,<br />
to greutate, de 63,000 kilograms,<br />
mat remaind In [erg 2498 rimatorl.<br />
Este de observai ca Ingrasarea rtmetorilor<br />
In Tergal Severiu gi trimiterea<br />
for spec vénzare in Steinbruch nu mat<br />
este o teorie. ci un tapi real care denote<br />
pane la evidence done laceurt de care<br />
comerciantil germane si din alte state,<br />
trebue sé se petrundá bine de tot:<br />
1) CA Ingra5area se face la Sevens<br />
mal bine gi mal elfin de cat la Steinbruch,<br />
.Act alt -lei proprielaril sr fl trimes<br />
rtmátorl la Steisbruch epee Ingresere<br />
si nu sr fl preterit Severinul daca<br />
nu geaesc ln meat tlrg aventaje coneiderebile<br />
;<br />
2(ca merle trimisa la Steisbruch spec<br />
Amara impoveréndu -se la istrerea et<br />
to Austro-Ungaria co o vamá (carte<br />
grec, comerciantii germant 5i din aile<br />
state aunt atliti a a campera la Stein -<br />
bruch cu un prat exorbitant de stump,<br />
pe cat Limp la Severin, aceiagl mart&<br />
neflind impovarata cu yams Austro-<br />
Ungart o pot obtise pe ureter' esceptional<br />
monte etti ce gi o tramporta fn tare<br />
loe, pe Donare, cu glepurile companies<br />
Austro-Ungare,transportul pe ape Iliad<br />
malt mat effin de at pe onccare alla<br />
cale.<br />
BRAILA<br />
Corespondentul nostra din Braila ne<br />
Instiintease cum eli to curend se va a.<br />
probe harem inderea educare; apex to<br />
crap de atre minister.<br />
In acest eeop el ne asigurá ca s'a<br />
carat ei trimis dosarul afaoeret fa BecuresR.<br />
Numet de o'er remane& Braileoil lertgí<br />
fare ape, gi In acelas limp, le bec<br />
darn l'eaa, dupe cum zic francezil.<br />
EDITIA A DOUA<br />
ZIARELE DE AZI<br />
Nafiunea relev& gi analieemM valosrea<br />
ce an modele publicare la articolul<br />
sRostul politicel noastres, publicat ln<br />
Tara none,,.<br />
In deosebi, glare' independent eeamiaeaze<br />
In Nr. sera de azi pe mune<br />
totru at ,antelegerea berbetilor coltri<br />
de Stets a coulribuit la radcarea Sta<br />
luiui.<br />
Daca guvernantil nostri ar fl (oat cu<br />
upëtru sateen oa men! de Slat.<br />
spot tare t re n'ar fl eaten[ umlleatale ce ad<br />
preceda[, &anti[ si armar tralatul din<br />
Berlin.<br />
Adevéralul el singurul mote, care a rue<br />
pins pe patriejil nostri de it cArma a e,<br />
tutu cu un minnt Inaiate 010000íe IractaLulul<br />
din Berlin, or 04.1 de umilitoare<br />
paread ele pentou tars, era uerabdarea<br />
d'a réscump&ra esili. ferale, singurul<br />
im d'a emplea buzunarele seal ale cor,leilor<br />
partidei gi de a le nalgueo ast -fel un<br />
viitor mat fac'e't.<br />
Dace Mar n foal acest Mares, pseudo<br />
d !.meld ortril car astrigat si mat tare<br />
In contra celor-l'alle chime ale al<br />
de caca In contra repicad rarba<br />
Poo candler' pentru mal<br />
cele -rafe vine ior'nu era caga de yachts.<br />
d<br />
De atoa singoral ob ectiv al oameamenaor<br />
de la .arm& este d'a se tmbogeti iii donna<br />
&latina! ; el urm&resc aces', °bluetit, cu un<br />
devutamenl el c'un patriotism far& sea-<br />
man, an, gi u 'al vor turma meserla de cat<br />
&[noel clad tara, decteetandu -se dia amo<br />
ateala In care za de atceia ant, tl va<br />
pone ta aeceaitatea d'a se e patria an d.<br />
Garaschanin, apee a ^vitad'a infra to puteerie.<br />
(Dairen recuaogte si ea ca In masa tea<br />
mare a cetateailor sentimental exercltioiut<br />
dreplurilor for de control nu e<br />
deatul de deavoitat. Ziarul ajutorulut<br />
de primar cauta se se strecoare au mai<br />
multa san mal puliaS dibacie de a res.<br />
pode daca to adevér guvernul nu e<br />
de vine ea a viril. grease to alegatos<br />
prim beat gi intimidbel, si se margiaette<br />
a stabili ca daca auloritatea e senecorectd,<br />
apol cetateaii suet respuasttorl<br />
de iodiferenta or oeactivitatea tor.<br />
Oars auturt cu respousabilitata ministerial&<br />
nu meta fosé gi o respomabititate<br />
eetateneasea, 0ecodifata fn adevtr,<br />
dar an mat putìo real& si importaste ',antra<br />
fuactionarea buns a Statului I AO ce-<br />
Lileott tot acata aotlilota de aceastb rea -<br />
pondere, ceca are guvernul de a al<br />
Nu, si de atea datoria preset el to prima<br />
liars a acelora oars reprobl regimul actual,<br />
e de a destepta consliiate aceatel<br />
speeder!. Fire a, feet inundate ce IS<br />
EPOCA 7 OCTOMBRE<br />
da celateanu lut, In desert as va tips zi ei<br />
.apte In contra g veroulut, tu desert ameniatal<br />
va fl re judecata de pe arms.<br />
Bonidnal, constata a guvernul ne<br />
observ&sd o dreapte 9i legiuite portare<br />
eu marea maiorilale a naliu0er, da natterti<br />
la bmnuiale, netocredere pi ara.<br />
;'and cetatoanul vede a dreptala nu i<br />
se A&, ca vecinul sao e parliait, a favourile<br />
doliesen pe anal ear prigonirile ingenncbie<br />
pe un alto! ; cand se simte ailmaeil<br />
de capriiioie llrasile ale oner<br />
fnnetionari cori se radica mal presos de<br />
lese et '9i tndeplinesc datoria dime rum<br />
inleresele loe ear nu ioteresele obslei le<br />
comanda, cialupci ben for Iflreasca, oro.<br />
intra to anima si ln minter. cetaleanulei,<br />
Chiar .And guvernul este hoter/it a intra,<br />
fra orma, pe esiea iegaiit&lil gi a corectiunel<br />
In Obemuirea afacerilor publica, c<br />
gres va reas; el a capeta Inerederea gi<br />
prin armare iuhirea cetateanului.<br />
STIRI MARUNTE<br />
Convocare. Concilio! de administratie<br />
al Societatel creditului Conciar urban<br />
est& convoca', pentru Jot dupe amiazl<br />
in sedinta extra- ordinars.<br />
cuesta. Cegata de brntarie a d -tul<br />
Nee Marinovici, condos& de individul Ghit&<br />
Dutescu, a camal azi d,mlaeata pe la ora<br />
9 pe copula Mita Dumitru ce !noms pe sor.<br />
Filaretului. Copila are embale pie<br />
r &aile Rien. Ea a fast condesa la<br />
spilal 105100[&.<br />
Ispravt polltieaeea. Comisaril ail<br />
inceput acum se'el acoge dreptul d'a da<br />
ordine de expulsare. Pont. a putea frai<br />
tn tara cocaina am ajaras pria armare la<br />
ehegetaut guleratilor de alibrul anal Rama<br />
ioeanu.<br />
In fie-care zi ne vin asemenea =tirs. Col<br />
mal recent ord in de expulsare este acel dai<br />
de R&mniceanucomisar de la sectia 29din<br />
strada Morfeu, In contra uaef biete teme[.<br />
Dupe ce mat Intel a insullato surugiefte<br />
si a baloto, ea a Cost expulsai& &'alta -<br />
erl sear& peste granita prin Predeal.<br />
ULTIME INVORMATIUNI<br />
Voluta Nationale de ci l me fmpdr<br />
ldpepte pi pe mine cu uncle din mu,<br />
ddr/Qe sale fiindcd am lost coerdaninat<br />
de trtbtrnaltd de Dolj la .50 let arnendd<br />
pentru calomnie fdcutd presidentu-<br />
Jul de Velcea.<br />
/ojurdlrrrile Vointei eta lime sling<br />
pi condamndrtle judecdtorilor arnaribilt<br />
at d -lot Sldlescu au one ymped.<br />
Condamndrile for me jac se dad<br />
din ranter( cu disprel p'i fnjardlarile<br />
nen'ebnicilor gdndiret, pi in :alisilor<br />
preset, care acrid in foaea colectivisld<br />
me tac se. potree.<br />
Apa este, ant foot condanuiat pentru<br />
coloniaje la 50 de lei mnendd de tri'<br />
bunalut Doff presidat de un cepa[ al<br />
ignaobilulul Carada. fb'obabil cd pi<br />
corlea me va condamna in lipsa<br />
Aland, cdnd vol ejunge inoiatea<br />
casafiI, adicd (Hair #ea singurilor fadecdmri<br />
ce exisld in lard, vol vorbi.<br />
Pdnd atunct no ved de ce m'ap Went<br />
peste mèsurd.<br />
Ti d traed se aduc incd o cmadamnore<br />
la cunoptinla celor de In Volute.<br />
Am mat fast condanteal in lipsa pi<br />
de tribunalul Vélcea In 200 let ameradd,<br />
pentru a fi catomniat pe cintila<br />
gazdet a prevenililar in .moral<br />
bdtdupulul Popescu, pe direclorul areslulutprevenl/v<br />
de Veleea.<br />
Toste aceslea ca apdralor al acestor<br />
nermrocift acraaft.<br />
Mi se mat intentase de pprocurara!<br />
de Vdlcea pi un proces de abur de incredere<br />
in conditiI de imbecititate<br />
/male laastdt, dm' din nenorocire Hai<br />
or 5/tune cd judecdlorul de inslruclie<br />
de In half a dal o ordmwald de ese<br />
urnadrire.<br />
Aceste rmadcunte le daft puta', ca<br />
pe viitor tojurdlurile Vointei se fie<br />
cmnplecte.<br />
/nlr's sì, dupe ce vol /i condenan[<br />
de curte, 'rat ca veni ponle jmatasia<br />
de a da la lumind ceta doves; cerise,<br />
ceca documente co neputinld de tdgddull<br />
ce loe la tnderndnd, pi atoad fie<br />
' rgard Vointa cd d. Sldtescu no va<br />
fi perdue comic ffindcd a opteplat.<br />
Ron N. Iancovescu.<br />
Regele va piratiCapitala, pentru<br />
a se duce se asiste la manevrele de<br />
peste Milcov, mtioe In It ora de<br />
dimineate cu as tren special. Adiotantil<br />
desemnati pentru a Insoti pe<br />
M. S. aunt d -nit general Barozzi,<br />
colonel Robescu el major Odobescu.<br />
D. Pelee Carp ese aeleptat to capótale<br />
to finale ateste; aéptambni<br />
sail to tnceputol eéptémbaet vii<br />
toare. Indita dupe aosirea d -sale<br />
membrie grupului junimist se vor<br />
intruni pentru a decide mesura In<br />
care vor lea parte la actiunea mai<br />
energies ce cele- l'alte grupuri opositiomete<br />
eú Intraprins.<br />
X<br />
Mai multi a,e b i al baroului bucureetean<br />
vor asista Mine pe membrii<br />
opositiuuef din Galati trim atea<br />
cura; cu jurnti din Braila. Aù plena{<br />
deja Ban vor pleca dieeara la<br />
)<br />
Braila dnit Al. Lahovsri, N. Fleva,<br />
G. Palladi, Mihail Deslía.<br />
x<br />
D. Ion Batbreanu, &;atetenl plenipotentiar<br />
al Romania; la Constaotinopol,<br />
va páràsi capitala Dumineca<br />
viitoare pentru a se [atoarte la postal<br />
set. D -sa a si avut o audientt<br />
de congediù de la Itegele.<br />
x<br />
In casal And guvernul va da armare<br />
intentiuneì sale d'a pune din<br />
oficiù In retregere, pentru stingere<br />
a limitai de vbrstá, pe d. Em. Grtdisteanu,<br />
consilierul Inaltel corti de<br />
compturi care are mai molte sanse<br />
d'a succeda acestuia la postal de<br />
prezideaL este d. Alexandru Lopescu.<br />
Candidati; la primal toc ce<br />
va deveni vacant la toalla curte de<br />
comptunt sent loarte aumerogt ; Intre<br />
alti; sunt d -ail Moscona, Lupu<br />
Costachi, V. Obedeanu, gi guvernul<br />
nu va putea fára greutate se faca o<br />
alegare.<br />
X<br />
&Ram ce d. Dobrovici a revenit<br />
asupra intentiuneì sale d'a se retrage<br />
din coneiliul comunal al capitalei,<br />
márginindu -se numai a pArási<br />
serene de a]utor at primarutui.<br />
Demisia d -sale din aceasta serene<br />
a ei lost daté el d. consiliar Hernia<br />
a gi inceput sé faca cuvenitele demaree<br />
pentru dl Inlocui.<br />
D. Oheorghe M. hice, ministrul<br />
plenipotentiar al Romeniei la St. Petersburg,<br />
se alts In momentol accent<br />
la Paris de onde, peste patine kite,<br />
va vea; In Bacuresti.<br />
Regele a lucrat zi dupe amiazá<br />
eu d. Ion Kalinderu, administratorul<br />
domeniului Coroanei.<br />
x<br />
La Agentia bnlgara din Capitana<br />
da observat azi o mistara neobicinuite.<br />
D.Teudorolt, gerantul Agentii<br />
a lost la d. Morad, en care a aval<br />
o lunge. intrevorbire.<br />
Pein oras circula sgomotul cá prin.<br />
tul de Coburg 'et a props din not<br />
se paraseasce Bulgaria, cal purin<br />
tam parer.<br />
Negreen ch Inregisiram aceastá rumoare<br />
subcca mai expreaá reserve.<br />
Se vice eá maratones d -lei G. I.<br />
Lahovari, until din eel mat vechi<br />
consiliari at Inattei Curti de Casatie,<br />
la treapta de prezident de sentir la<br />
acea curte In local remes vacant<br />
pria moartea regretatulut Oh. Creteanu<br />
ir B fast boterite In coneiliul<br />
ministriior. Pentru fnlocuirea dlui<br />
L:hovari dar ti vorbit de d. procurar<br />
general Oh. Filitis, dar fára a<br />
se decide toca fueral.<br />
Asta -zi la ora xateria cálareata<br />
din regimental 2 capitan Boerescu,<br />
pe picior de resbel, a fácil o incercare<br />
de ambarcare in vagoaoe la<br />
gara de Nord.<br />
Regale, ofiterii superiorl din gar<br />
nisoane si atasatil militar; streini<br />
aù asistat la accost& esperientá,caro<br />
a reueit pe deplin.<br />
Toll aù admiral bane stare in<br />
care se alta bateria, cu tot drumnl<br />
geed ce a facet de la Slobozia Is<br />
Bumf reati.<br />
Maine bateria aceasla va portai<br />
cu catea berate. la Focsani, ande va<br />
loa parte la manovre.<br />
Ziarul Vocea Cxarluiuluf, anunta<br />
ci in sedinta din 4 Octombre, con<br />
etliul comunal al orosului Galati s'a<br />
pronuntat asupra diferendulut dints<br />
Primárie, societxtea financiara el<br />
si d. Grigore Eliad, voténd o propusiere<br />
de tramactie, care sé puna elle<br />
sit afacerei prin impaciuire.<br />
late acest vat ass -fol cum 'I vela<br />
leash V. Cocurluiului ;<br />
Coosiliul admite propunerea fatale di<br />
di tul societatei Snanciare, asla -zi in<br />
lichidar ei sal risa admmistratiu<br />
cemune! ea, impreua& cu avoratil apeciall<br />
a aval comuaa, gi anime d -sit Lahori,<br />
Buicliu ti M1s,ir se Incheie ate Is<br />
cuveniLe. Aeeasta propunere puuindu -se<br />
la not, ea ad Ms cu .5 voturl contra 4 gi<br />
u abtinere.<br />
Gel ce an votat pentru propanero 00<br />
iost d -nil N Catargi,N. Madgearu, A Radii,<br />
ti. Mihailescu, Ar. Papadopol, A. eoarek,<br />
H. G. Oaken, I. Tomovici. D. Nedelcu, T.<br />
Slancescu, 1. Lucaaacu, G. Alexaadrescn,<br />
V.P. Ionescu, D. Balas gi primara! T. Nebumid<br />
Aa orar antra d-nii G. Robeson, t,.<br />
Fulgen, M. Paca gi I. Varzaru. S'a abon0-<br />
D. ChirimDpul, el a parfait sedinta Inmate<br />
de vat D. Sava Petroia.<br />
Lt privinla noun accident tatimplat<br />
pe cáelo nnastre ferite, iate tot<br />
ca am putut ella, el laca din izvor<br />
nu destul de gigue ea sé putem garauta<br />
exsotitatee informatiei.<br />
Aseará latee 7 si 8 ore, un tren<br />
de marta a foal ciocnit In gara<br />
Buftea de un teen de balast care<br />
venea cu mare iutenla. Invitare a<br />
lost foarte violenta. Petra vagoane<br />
aù Cost eu desavèrsire sfártmate, jar<br />
mai malle allele precum si locomo<br />
tica trenulul de balast aft suferit terivaae<br />
slricaciunt. Se varbeste si<br />
despre vre -o B ráuiti.<br />
X<br />
Un concurs trebuea se se lie allele<br />
acestea pentru coupa -ta catedrel de<br />
botanica de la facultateu de 5tiinte<br />
din lasi.<br />
Coneursul a Post amanat Bind -ca<br />
nu da presentat sic; un concurent.<br />
E Brno aces[ lucra, caci cine dar<br />
mai .stem se mnnceasca ateta vreme<br />
pentru a dubhrdi o positie ingrata,<br />
citad faro maneé, colectivitatea<br />
'I poste Imbogati 5i ridica cat<br />
de sus dint'. zi Intr'alta.<br />
Az, e'a continuatdin naintea Cur -<br />
jai cu jurnti de Ilfov desbaterile aft,<br />
earel bandea lui Riureanu.<br />
Lo ora 5 1'2 j u rain aft intrat to earners<br />
de chìbzuire pentru a rPapunde<br />
la cele 58 de intreberi puse de<br />
presedinte. Desbaterile de eel ale ae.estei<br />
afaceri an fast din cele mai Interesante.<br />
Apéretorii acuzatilor, colectivieti<br />
bine cunoscufi d -nii, C. Stoicescu el<br />
Bossie, ad fdcul din naintea juralitor<br />
ta tabled joarte trial de atarea in care<br />
ce gdsepte not administralia pref.<br />
Ase de exempla aceeti d -ni eù<br />
spus lotee allele, ea unii sub -pre<br />
fecli (ttnmindui- chier), primar(, notar;,<br />
etc. gazduesc t&lbarii, ìeù bent<br />
de la deneii fi aunt drier tovartti<br />
cu eí.<br />
D -tor ad addugal, ce e pi mat give,<br />
cd aced( oanrenf, In lac Se ee a/le pr<br />
aceapì boned at Rtur'eartu, se &flu Incd<br />
iu posturile loe.<br />
ULTIMA ORA<br />
ItEPESI PARTII ULARE<br />
, De la corespondentta/ nostro special)<br />
Viena, 18 Octombre. Ambasada<br />
turceasca declara ea Poarta nu va permite<br />
actuales comparai[ a drumurilar<br />
de fer de a ceda coocesiunea pana nu<br />
se va judeca conlesnatiele pendente<br />
gi sarcinele ridicata In contra conce<br />
sionarulut de acorn.<br />
AGENTIA HAVAS<br />
Parle, 18 Octombre. Dupe o depese<br />
din Berlin adresat& z ar lut sXXI<br />
Siècle.,, priotul de Coburg tar f partait<br />
Sofa incognito.<br />
Viena, I8 Octombre. Fremdenblatt<br />
punting o d-pose din Berlin zicand et<br />
In cercurile competinte, stirea aunt<br />
tntrevedert a Imparatolul Wilhelm ea<br />
'l'arai este socotitá a cu total inexacte.<br />
Aceasta gtire o'er fl de at o manopera<br />
de bursa, pentru a aduce o orcare asupra<br />
fondurilor rusegll.<br />
Homs, 18 Octombre. Ziarul<br />
cialn publics un decre/ flatad fntrunirea<br />
Periameotulul pentru 10 Noembre.<br />
STIRI TEATRALE<br />
D. S.hurma0n, cunoscutul impresario,<br />
a car&t directional generale a Teatrelor<br />
sé'1 Inohiriese sala Teatrulul national<br />
pentru o serie de representatiunl de opereta<br />
francesa, cu o tropa parùiana al earut<br />
personal este traerte numeros, diaties<br />
el nonoscal.<br />
D. Snburmaaa, va veni Ln Bnnaeaotl<br />
dupa tarmi nere& stagione; de Opera Italian&<br />
conceduta d -lui Fraochetti. Pin& atunm<br />
tropa sa de opereta va darepresen-<br />
101100l la Mi''ano, la Boma gi In alte oralo<br />
principale din Italia, la Viena gi la Pesta.<br />
Din Mmuregit ea va merge la Iagl, la Odesa,<br />
la Moscova, gi la Petersburg, de I<br />
onde se va duce la Stockholm.<br />
MAGAZINUL<br />
NOUTAa`TpI S1I CONFECTIUNI<br />
CU15TANfINESCI, G COaa<br />
Se va muta de la Sftintu Dumitru<br />
viftor, Calea Victoriei<br />
No. 34, fostul Teatru Bossel.<br />
521<br />
MOSIAGURAVAI s.ov'dile'Áetul<br />
auzeu se areudeaza pe mperiod<br />
de linci sad eu Ineepere de la 2:1 Adente<br />
1585.<br />
Uuriiuril de nulo¢ In arcade se aus<br />
adresa la pa-uprieturulul Contacha<br />
Ieesliu ili Itueuresti, Calen Isurobautilor<br />
No. 54<br />
CASSA DE SCBIMB<br />
JOANNIAN i NICOLESCU<br />
Ne.33, Strada Liprran,,No. 93<br />
Cargill pe situ de 6 Octombre 1887<br />
V A L O R /<br />
5Oì0 Roots smartiesbiio, . .<br />
6 O(loblig. de atst(Rcc ionv<br />
4Ú'Ó Imps, Man c .Emit, iYO<br />
to Oblig -Caret pens. (1.300)<br />
5 010 acr'suri fumure urbane<br />
6010<br />
7 010<br />
5 010 rurale<br />
7 0)0<br />
50('0 Rcresurl tune. orb<br />
Acj. Osanti Nat. e Rom. .Iap (500)<br />
Diverse<br />
Aur contra argiutsaa Mete<br />
Gem<br />
B o r oaoetriseM<br />
Banc -note trancee . . .<br />
Ruble ruseef<br />
6u01p I<br />
95 IiY<br />
90 31t<br />
91<br />
77 f1Y<br />
al'<br />
e7 Ile<br />
Ile al4 Ir. 114<br />
94 1[Y 821/4<br />
105 tos Oft<br />
SlP 79 112<br />
u ila<br />
202<br />
96 1I4<br />
91 1lY<br />
31<br />
7e Ili<br />
es f1ì<br />
1t 1/P<br />
Pet<br />
tel 425<br />
Im lit toi<br />
tau US
REGIMUL DE LANA<br />
AL<br />
PROFESORULPI DOCTOR JAEGER<br />
RECUMGSCUf CA EEL III EXCELLAT<br />
Riledahat act= lu arma, de juriul medical din Londra cu<br />
1t MEDALIE<br />
DE AUR<br />
l' i-._..... Sub-srmnari a,end Moat<br />
einguri tlrepltil de a fabrica r,e-4mintn<br />
de lana Ce PC pear. pe<br />
ddesuptee.ttninlrrise ;Nnrinalr.<br />
prrrum ,Si rileerltird0 de p^turi<br />
In lana rural:, l:Amiln, garantnnd<br />
antra rarelei ; a rrume<br />
lisnmini<br />
Ileclnrnm ea eau reett-<br />
I.<br />
estena veriMbile de<br />
eat nanefele ce se gasese<br />
In rnngasinul<br />
kW* eA'dedo<br />
12, rMLE. EVADE VIE -AVIS DE PALATRL REGAL<br />
De JAGFR W. BFNGER'S Sogbne STI'.TTGART.<br />
lareciurIle de veuzare originate ale Fa,rieei<br />
ö Iftrbati pentru Perni de rime de<br />
pan. I. 1S lei<br />
Flands de I,turbagt Semel pentru serva f 0 pan. Il id lel<br />
Un ,ol pl tonta pentru ammide la pin. laid le.<br />
Un numernial gros coutre eumalismului ari leo m m L.<br />
Fa /'tea<br />
.atm<br />
LA ORASUL VIENA<br />
°`fl' °ALA VILLE DEVIENNE marts<br />
R#'.-.<br />
EPOCA 7 OCTOMBRE<br />
-- MIME, IPESd4IT.?:I<br />
C A D 0 U R I' FOLOSITORE<br />
PENTRU<br />
2 ANUL NUOU maw<br />
CEASOARIICE NE01 PATENTATE<br />
192f!IIRlR dI*a?S34S<br />
INFISPEAIAAILE PEMTRU VEMITOR', MILITARI, MUM!, CIR!NARI ETC.TREBUINCIIOSE FIE CORVI<br />
Dc la l9 Nadia Ministri, J. reshel francai le receniand,l sii preferiva:<br />
,. Remenieir cu capace deal-girt groose.c:(indruc<br />
a. Aceie, c u orabincli cadran laminator,Glinii le! to<br />
tinker. s, rubino<br />
t. Remrnfnirc a ,cape ace de Nickel, Promos grave,. u rubine, cadran Iuminator itl l'inií<br />
e. Remontoir pentra dame cu capace de argini frames grave,, re Iinii<br />
co capace de sur 3 3 rt Einil in Lt.<br />
rt<br />
barboprubine, rB Iinii tao<br />
_<br />
ample o ente rapace de arg'nt 8<br />
0 Pendule laminala noaptee ringure, boga sup ,<br />
mometru Inulte a barometry Aneroid z termo<br />
centimerre<br />
f dable te k1<br />
OR CE OBIECT ESTE GAR:NTAT PENTRU MAI MULTI ANI<br />
SE E\PEDIAZA MO \SIRE, CONTRA t': \LORI I l'I