Bucure0I,13 Iuniü - upload.wikimedia....

-
ANUL IV. No. 909 10 BANI EXEMPLARUL SAMBATA 14 IUNIU 1880.
inisonse-
ROMANIA
.A.p.A.R. LINT rro.A.Prm
...1
ABONAMENTUL:
In Capital : 1 an 30 lei, 6 luni 15 lei, 3 lunY S lei.
In Districts: 1 an 36 lei, 6 luni 18 ler, 3 hint 10 ler.
In Streingtate: 1 an 48 lei, 6 We 24 ler, 3 lunr 12 ler.
Director: D. AUG. LAURIAN.
STIRI TELEGRAFICE
din ziarele streine.
Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adressa:
In Romania: La administratiune, Tipografia St. Mihalescu §i la correspondentir diaruluf din judete. tk
In Francis: La Société Havas, Laffit et C-ie, Place de la Bourse, 8, Paris.
In Anglia: La D-nu Eug. Micoud's, Foreign Advertising Agency, 130-140 Fleet Street, London.
In Austria: La D-nu B. G. Poppovitz, furnisorul Curter Routine, Stadt Fleischmarkt, 15, si la D-nu H.
Schalek, I, Wollzeile 12, Wien.
In Germania: La D-nu Adolph Steiner, Anoncen-Expedition, Inseraten, Pacht der Berliner Wespen, in
Hamburg.
\-ra fi comunicat chiar azt ambasadorilor la Constantinopol.
Poarta delcara ca este hotarata a esecuta conventia
cu Muntenegru, dar recla ma pentru aceasta
un termer' rationabil.
(Ilavas)
NO
actiuni, din economiile acute in ultimii
timpl, cu totul eseeptionall, ca fiind singura
clasa ce a profitat de acele anon
male timpuri, - aceasta lard nu insemneazd
cd tara plutece pe aur, cd banil
au ajuns ii la noi marfa fard pret, ca
guvernul patriotilor" a descantat cum-va
A N UNCIU fIL E :
Linia de 35 milimetre pc pagina IV-a 35 banT.
Reclame pe pagina Ill-a . . . . I Len'.
Epistole nefraucate se refuse
Articolif nepublicatl nu se inapoízbi.
Pentru rubrica : Insentir i reclame, redactiunea,
nu e responsabila.
PO Il-a .
. , . . 2
Prim-Redactor: STU. O. MICHAILESOII.
ne spune ca aceasta geamie va fl una din eel
mal frumoase din plasa Constanta.
Constantinopol, 23 Iunin.
Maine, Sambata, in sala Ateneului, clasa de
S'a incercat un atentat asupra marelui serif
din Mekka. Seriful a remas neatins.
violina a elevilor conservatorului Mr tine esamen,
Iu Diarbekir ail isbucnit marl neorinduell din
sub conducerea eminent.. profesor L. Wiest.
causa scumpetel excesive. Guvernorul si-a dat ------ - A se ledea ultime serer pe pagina III.
Se vor esecuta diferite piese usoare din ope-
.
dimisiunea.
.
sa se imbogateascd lumea, i lumea pune rile Martha, Lucia de Lamermoor, Sonambula
Londra, 23 hand. Bucure0I,13 - Iuniü ast-fel mare temeig pe greutatea lui fi- etc. Shale din Rode, Haydn, Kreutzer etc.
Informatiunile din Athena afirma ca guvernul
nanciard.
grecesc va urea numerul ostirif la 40,000. Deja
s'aa i trimis oficiarl in Francia, Italia, Ungaria Erf, 12 iuniü, s'a deschis la casieriile Niel gand din toate acestea.
Din toate partile Orel primim vesti imbucu-
si Algeria, pentru ca sa cumpere cal, munitiuni publice -precum se anuntase deja citito-
*
ratoare in privinta stärel actuale a campurilor
si vestminte pentru trupe.
rilor no§tri - subscriptiunea de 10%, din
semönate.
Berlin, 23 Iunin.
La mieprimea capitalului efectiv al te- Ploile abundente,
sumele ce sunt sa acopere capitalul de
ce aü cutrierat tara de la
' Comisiunea technica s'a intrunit azT. Terminanrn,
fenomenul denotd, tocmai din con- o margine la cQealaltil, ad filcut pe cultivatorii
opt milioane al Bancil nationale.
t du's)." lucrarile va redacta un raport ce se va titra,
o absoluta amortire a comertului §i sa spereze o buna tecolta.
pari chiar azi si '1 va presinta membrilor confe- Admiterea la subscriere va dura chid o lipsa totald de intreprinderi serioase,
mien. Mane se va lua la cercetare critica. Vi- zile, pand Luni inclusiv.
--earl cine ar veni saV plaseze capitalul Societatea Ancora (pentru ingrijirea bolnavilor
neri se va tinea conferenta, si se , va vota linia Inaugurarea acestel subscriptiuM pu- cu 6 §i 7 la Ve, and negotul §i industria
fruntariilor.
si
Nice constitue, farä indoieald, o data fi-
ingroparea mortilor) va da Dumineca, la Tel,
in:Ori-ce cas, chiar in timpi mijlocii, produce
Rnenos.0yres 21 Ionia. nanciarA de oare-care insemndtate pentru
langa bariera Mosilor, o petrecere de vara, care,
cel putin 15 §i 18 la 0/0 ??
Situatiunea politica devine din zi in zi mat not §i suntem vesell ca putem inregis-
judecand dupe succesul balurilor sale de asta
intunecata. Se aude cT s'ar fi i intamplat deja
Cine v'ar da atunci i bruma de nutra
chiar de azi afluenta cea mare a sub-
curia, promite a li din cele mat vesele si mat
serioase ciocnirl intre trupele nationale si cele
merar ce esista in tara, cand el i-ar gdsi placute.
provinciale. Operatiunile de pana acurn sunt scriitorilor ce s'a observat pretutindeni in o intrebuintare in sfera intreprinderilor Comitetul a ingrijit dc mancari si Mutt. 'nine
Milt de niel o insemnatate.
capital.* la casele autorisate a emite ti- industriale ? ?
Paris, 23 lucid tulele provisoril ale actiunilor &inch.
cart vor fi puse la disposititutea invitatilor cu
preturi moderate.
Senatul a discutat azi legea pentru desfiintarea Afidm in momentul acesta, ea' subscri-
preotilor militari.
erea a fost tot atat de animata §i prin Nu vé prea incälzii dar imaginatiunea cu
Cardrel asigura ca bisericile nu sunt d'ajuns cele lalte centre ale tern.
ardtdri cari ascund, sub in§eldtoarea lor
ALEp COLEGIULUI IV.
pentru multumirea trebuintelor religioase ale ar- Capitalul cerut de &Inca va fi de si- zimbire, cause cu totul diferite de cele ce Won Nicolae Fleva, Gr. Arghiropol i Torna
matei. Afar& de serviciile divine liturgiile, etc.
mat sunt si alto datoril catolice , precum gur acoperit ; sit pretinde chiar ca ar fi voitl d-voastra a tälcui.
Filitis.
,
pi
impärtilsirea. Dar pentru seviirsireit acestei mart deja i subscris, ast-fel cii inregistrarea Is; ol nu vé conbatem, ci v huninaini, Damborita. - Costica Fusee, Costica Petrescu
taine sunt de lipsa preoti, i inca do eel demni sumelor ce ar voi sa intre in aceasta in- daca lumina poate sä mai strdbatd in cra- si Dimitrie Ionescu, inginer.
de increderea soldatulut. Acestia sunt prelate mistitutiune financiara va fi cu mult supeniurile voastre, cople§ite err totul de a- Haver.- G. A. Boranescu. C. Rusaveteanu si
litari.rioara
celei ee se reclama, pentru ea Banmeteala unei puteri fifrä frig.
Stefan Pleniceanu.
Generalul Guillemont declara ca preotul e bine
factor puma( in biserica : afara insa, se intoca sa inceapa cariera sa.
Banca este creata, mearga inainte. Azi Rimnicul- &rat - . Lupu Lupescu, Arovean, Marleg
preotil , stint o mite din masina cleft Noi dorim BAncil cel mai stralucit suc- nu mai avem nimic de zis.
garitescu.
El prepara in armata loviturile de ces, in scopul ce §'a propus st urrna- Nici vot nici not nu suntem natia.
calismuluI.
Patna. -Simon Gurita, birth Nicolaü, si Nico-
stat. (Sgomot, strigate : Cine a planuit lovimdreaseä : inlesnirea pieif, mi§carea ea- Natia e tranul.
lae Pruncu.
turd, de stat?). Oratorul citeste pasage din o bropitalelor in favoarea comertului §i a in- De la carmuitorii, zapeii, pomo§nicit vit-
loan Chiru, Nicolae Dragoevici si Cossura
a until preot militar, intitulata : Soldatul
rAra religiune" un as-fel de soldat e numit orn
treprinderilor industriale.
tapen, patriotii, bancheril §i ghepftarii vos,tache Margulet.
fara onoare, si miserabil. Colonelu regimentului De ar merge incailea comertul !
tri i papa la natie, -e un abis....
Neamtu. Sotir Panaitia, Teodor Leca si Va-
Cand vedeti dar pe ageril magnetip
a protestat contra acestel brosuri. Clericalismul
sile Soimaru.
desbina armata. Oficiarif ultramontari se ingrijesc
ai partidului cd alearga, pe langä bancheri Roman. - Alecu V. Mor tun, Costin Vidrascu
mal mutt de serviciul bisericei.
§cim mai din nainte cd prima conclu- pi burgezi, salt incarce buzunarul doldora ti preotul Vasile Damian.
Soldatif aü fost silii sa inghenunche pentru siune ce presa de porunceald a stapanirii de titule financiare, intrebati-ve cum stä Suceava. - Al. Stefanescu, G. Stisf i Iordache
primirea bine cuventarif papal, ce se trimitea va stoarce din isbanda acoperiril capita- töranul, cum se laudd oare arendmul si Isacescu.
prin telegraf. Generarul Farm e de asemenea lului Bancii, - va fi, dupd datina §i dato-
ideea. Dönsul a afirmat ea legea nu intentio-
in ce ape se scaldd proprietarul, inainte Tecuci. Alecu Radovici, loan Opriseanu, Gh.
ria el, strigdtoare §i lauddroasd, cd guverneaza
nici" o inimicitia contra religiunei, ci se
de a striga, cat v ia gura, cd sub bla- Zamfir.
aduce numai in interesul farmed'.
nul patriotilor" anume e singura causd goslovita voastrd carmuire tam inoatd in Tutor a. - Teodor Istrate, Iorgu G iuvara, Iancu
care deschide pungile cetatenilor, ea in-
Paris, 21 Iuniti.
belpg.
Costandake.
Jurnalul des Débats" anunta ca puterile sunt crederea ce inspird el tern e motivul pu- Ne oprim azi la aceste observatiurn, §i Vaslui - George Savescu, loan Latu, loan Mar-
dispuse sit cedeze districtul Zagori Greciei. ternic, care hotara§ce pe public a-pl incre- vom reveni indatd asupra cestiunilor &inch, copol.
Cornisiunea technica nu va pleca, la fata lodinta banul nouel institutiuni financiare! cad avem aci de furca sa ne intelegem bine Fdlciü. - Dimitrie Berea, Panait Taut, . Gr.
cubit, de oare-ce Turcia nu garanteaza pentru Se va vocifera apoi ca, de vreme ce inaintea publicului care ve ineredinteazd
siguranta personald.
Tulburi.
tam poate sd acopere opt milioane, ea banul, munca i viitorul copiilor lul.
Paris, 22 Iunitt
1051. - Raducanu Botez, lancu Botez. G. Pavlov.
nu mai lasä nimic de dorit sub raportul
Teat() ziarele constata unanirn resultatul co-
J-0-4
Botopani. - C. Savinescu, Rozan, Gr. Cantemir.
prosperitatil sale financiare!
losal al discursului de ieri, ce l'a tinut Gambetta.
Doruhoi. - Gr. I. Gorovei. Dimitrie P. Moruzi,
Toti afirma ca el nici o data nu s'a urcat aa Noi nu voim sa turburdni ilusiunile, Monitorul oficial" de azi contine ur- Dimitrie Ionescu.
de sus.
cad ilusitmi ni se aduc tot-d'a-una inainte, mdtoarea in§tiintare a ministerului de it Braila. - Dobre Miclescu., Dimitrie Margin: i-
Ziarele reactionare opineaza, ca guvernul e de cdte ori e in cestiune surprinderea bu- nante :
tescu, Mihalache Theodorescu.
palid in fata lui Gambetta, care este totul ; prin nei noastre credinte. Sunt, in adevör, §i Din telegramele primite de la diferitele
aceasta s'a creat o noua situatiune.
Covorluin. - George Fulger, Ion Antonia, Pa-
in lumea fenomenelor flnanciare, nis,te easieril, pand in seara de 12, Iunie curent, nait Alesandrcscu.
1--monsm- spete de miragiuri, pe earl cata sd le es- resultand cä s'a subscris peste 50,000 Arg e - N. T. Grigorescu, I. S. Theodorescu,
Serviciul telegram al Romaniei Libere"
plice cine-va, cu minte luminata i sana- actiuni ale Mimi Nationale in ziva d'an- Mucenic Dinescu.
toasä, inainte de a le lua drept realitätt
luniu - 4 ore seara
Witt ; din earl : 16,000 pentru sunn ne-
24
Mused. - loan Protopopescu Rosianu, D. Pereductibile,
subscrierea se inchide in toata
Paris, 24 Iuniii.
tre Zamtirescu, D. G. Nastasescu.
Dad% bancheril i banchera§ii, de toata tara.
Rimnicu- Vdlced. - I. C.
Niste telegram particolare primite din Bu-
Angelescu advocat, 0enos-Ayres
anunta ca lupta a inceput si
mina i tot soiul, in lipsä de alte afaceri Indata dupd completarea scirilor din prescu profesor la seminar si Rizescu.
cit s'a
mai strAlucite, provenita din causa stag- judete se va face o publicatie mai de-
incins chiar o Inri ti a afara din eras, in urma
Gorjiit. - Dinca Schiler, loan Nicolescu si Joan
contlictului iscat intro guvernul national si cel natiunii noastre economice, dati azi nätailata." Popescu.
vala sä destupe rate o vina productoare,
provincial din Buenos-Ayres, din cauza opozitiel
Olt.- D. Grigore Vulturescu, Stelae Dimitrescu
facute, de care eel din urma, candidatului la pre-
ori-cdt de subtire ar fi, pentru partea
si G. Vizulea.
cdpitalurilor lor cari stair i dormiteaza,
sidentie susthmt de guvernul national.
CRONICA ZILEI
Bomanap. - Radutil Parvulescu, Eliodor Ver-
Mijlocirea reprezentantului Engliterel a fost
- - aceasta nu inseamna cdtusi de putin
gati si Vasile Varlam.
refuzata.
nici exuberanta de avutie, nici avint pa- Esamenele institutului liceal de fete B, lin. DOOM - Gr. I. Cernatescu, C. I. Constantitriotic,
nici manifestatiune de incredere ammo" vor incepe Duminica, 15 Iunie, si vor neanu si N. T. Popp.
Viena, 24 Iuniti.
catre parintescul guvern.
tine paint la 23 Iunie inclusiv.
Mehedinft. - Bibescu Dimitrie, Ion*, Gurileanu
Se asigura ca Austria va sustMe pe Englitera Vorba lul Mefisto : dura necesitate" si
si N. Gheorghiu.
in proiectul sett d'a acorda Albaniel autonomia. nimic mal mult.
Un Mahometan a lasat prin testament o suma Vlapca. -Joan Corbeanu, Doctor A lexiu i loan
Londra, 24 Iuniri. Daca, pe de alta parte, stratul median de cate-va mil de lei, cu cari sa se construiasca, Alimanescu.
Times" anunta cit respunsul Prep la cel al societatii, burgezia, cum s'ar zice, se din piatra, in Gamma Ilai.DöIüc, o geamie. Teleorman. -D. G. Ganescu propietar, D. Ene
d'al doilea punct al note( identice a Puterilor prenumerd i dinsa eu cate-va sutimi de Constructiunea a inceput si "Farul Constantei" P opa Stoica, D. Anghel Ivanovici.
ZIT_
_ '
A
,.
.

falomita. --Dr. P. Degereteann, Dinu Theodo
resell i Dimitrie Becarian..
Sunt inaltatl la gradul de capitani, in arma in-
FOITA «ROMANIE1 L1BERE»
- 13 luniü. - 2
MONSIEUR FRANÇOIS
0 ADUpERE AMINTE DIN ANUL 1848
DE
IVAN TURGENIEFF.
(II Ell& A RE)
Nu'int aduc a minte, cum se desfasara apt:).
urrnatoarea conversatie :
- Umbla0 fitra indoiala la teatru? me intreba
el, cu o spontaneitate pe care deja o observasem
si care me facea se, cred, c ,e1 nu prea'da
mare atentiune celor ce i se .-reSpundeati ; caci
d-voastO, Omni!' meT.irusi, -suntet MI marl a-
'initt`ort al teatrului.
Da, me. due cate-o data.
Si-stinteti incantat -de admit nostri, aa
crel.?
ROMANIA LIBERA
..1,1/1111111101.1MMI,
Contineanu -Thedor, din- regimehtul 7 linie,
locotenent de_ la 1875, Ianuarie 1, in acelast
corp, vacant,a prin mutarea capitanuluT Antonescu
Petre.
Cumplinast Ifie din regimentul 4 linie, locotenent
de la 1876, Ianuarie 1, in regimentul 5
linie, vacant& prin mutarea capitanulut Malinescu
f ante ri :
kescu Stefan, din regimentul 21 - dorobantl,
Ilfov, locotenent de la 1874, Ianuarie 1, in regirnentul
3 de Fine, vacani6, prin mutarea C6,- Mihail. -
- pitanulut Ioneseu Nicolae.
Matotineanu Perté, din regimentul 5 linie, lo-
Seinescu George, din regimentul 1 linie, locotenent
de la 1874, Iunie 6, in .acelasi corp,
vacan0 prin inaintarea. capitanulut Vladeseu
cotenent de la- 1876, Ianuarie. 1, in, regimentul
8 linie, vacanti Prin in'aintarea capiianului Nicolae
Dirnitrie.
.Alexandru.
Vliidescu George, din regimentul 2 linie, lo-
Panu Constantin, din regimentul 6 linie. locotenent de la 1876, Ianuarie 1, in regimentul
cotenent de la 1874, Ianuarie '1,-in acelasl corp 30 dorobanti, Muscel; vacanta prin mutarea ea-
:vacanta prin inaintarea capitanulut TeraZeseu pitanulut Hiot Constantin.
George.
. Dimitrle-Tanasie, din regimentul 28 dorobanti,
-Sticeffva, -Mcotenent de la .1875,- Ianuarie 1, in
acelasi cola), vacanta creata prin budget.
Stänica Gliita, din regirnentul 3 linie, locotede
la 1874, Aprilie 1, in regirnentul 2 linie, vacanta
prin inaintarea capitanulut Ionescu Titus.
Constantineseu Dina, din regirnentul 6 linie,
locotenet de la 1875, Ianuarie 1, in acelasi
corn, vacanta prin inaintarea caPitanului Codeescu
Man.
Manolescu Theodor, din regirnentul 3 dorobanti,
Olt, locotenent de la 1874, Aprilie 1, in
regimentul 3 linie, vacanta prM mutarea capit.
Georgescu Theodor, din regimentul 7 linie,
locotenent de la 1875, Ianuarie 1, in regimentul
24 dorobanti, Tecucia, vacanta creata prin
budget,
Boteanu Remus, din regimentul 28 dorobanti,
Suceava, locotenent de la 1876, Ianuarie 1, in
acelasi porp, vacanta creata prin budget.
Buiurga Ion, din regimentul 29 dorobanti,
Dor.ohoia, locetnent de la 1875, Ianuarie 1, in
acelasl corp, vacanta creata prin budget.
Boteanu Dirnitrie, din batalionnl 2 .venatori,
locotenent de la 1876, Ianuarie 1, in acelasi
Corp, vacanta prin inaintarea capitanului Gussi
Pavel.
Vidulescu Theodor. -
Mihalescu Haralambie, din regirnentul 18 derobantt,
Gorj, locotenent de la 1875, Ianuarie 1,
in regimentul 19 dorobanti, Romanatl, vacanti,
prin demisionarea capitanului Munteanu Nicolae.
Cornescu Zalomit, din regimentul21 dorobanti,
Ilfov, locotenent de la 1874, Aprilie 1, in baba -
lionul 4 venatori, vacanta prin inaintarea capi-
Arabu Joan, din regimentul 26 dorobanti,
Mehl, locotenent de la 1875, Ianuarie 1, in a-
(*last" corp, vacantA creata prin budget.
Georgescu Stefan, din regirnentul 22 dorobantl,
Dambovita, locotinent de la 1876, Aprilie' 8, in
acelasi corp, vacanta creáta prin budget. '
Costache Nicolae, din regirnentul 3 linie, locotenent
'de. la 1875, Ianuarie 1,in acelast corp,
'
tanulul Mavrodin George..
Argeseanu Christache, din regimentutul 19
dorobantl, Romanatl, locotenent de la 1875, Ianuarie
1, in batalionul 1 de venatori, vacantá
prin inaintarea capitanulul Canariu Athanasie.
Patrascu Ion, din regimentul 30 dorobantl,
Mused], locotenent de la 1874, Aprilie 1, acelasi
corp, vacanta creata prin budget.
Gheorghiadi Joan Obdenáru, din regimentul
6 dorobanti, Bucurescl, locotenent de la 1875,
Ianuarie 1, in acelasi corp, vacanta, creata prin
budget.
lonescu Constantin, din regirnentul 4 linie,
locotenent de la 1874, Aprilie 1, in regimentul
12 dorbbanti, Tutova, vacanta creata prin
budget.
Olanescu :roan Athanasie, din regimental 13
dorobanti, last, 1ocoten3nt de la 1875, Ianuarie
1, in acelag corp, vacanta prin inaintarea capitanulul
Sterie Lascar.
Rusescu Alexandra, din regimentul 7 linie,
loeotenent de la 1874, Noembre 3, in regimentul
12 dorobantr, Tutova, comptabil, vacanta
creata prin budget.
Sisman Constantin., din regimentul 7 dorobanT,
Prahova, locotenent .de la 1876, Ianuarie
1, in regirnentul 22 dorobantl, Dambevita, vacanta
prin inaintarea capitanului Vintilil Erernia.
; Stoenescu Dimitrie, din regimentul 7 linie,
locotenent de la 1875, Ianuarie 1, in regimen-
vacanta prin mutarea capitanului Dimitriu
George.
Varlam Constantin, din gendarmi, Bucurescl,
locotinent de la 1876, Aprile 8, in regimentul
5 linie, vacanta prin mutarea capitanului Petrovici
Man.
Stanescu Vasile, din regimentul 17 dorobantl,'
Mehedintl, locotenent de la 1875, Ianuarie 1, in
regimentul '24 dorobanti, Tecuci, vacant& creata
prin budget.
Racoviceanu Constantin, din batalionul 4 yena'térl,
locotenent de la 1876, Aprilie 8; 'in regimentul
3 de dorobantl, Olt, comptabil, vacanta
creata prin budget.
Minculescu, loan, din regimentul 1 dorobantl,
Dolj, locotinent. de la 1875, Ianuarie 1, in regimentul
12 dorobanti, Tutova, vacanta prin mutarea
capitanulut Alexandru Dimitrie Ureche.
Iarca Zarnfir, de la scoala militara de infan .
terie sí cavalerie, locotenent da la 1877, Ianuarie
1, la aceeasl scoala, vacanta prin inaintarea
capitanulul Ionescu Nicolae.
Moroianu Stavri, din regimentul 5 dorobantl,
Vlasca, locotenent de la 1875, Ianuarie 1, in
regimentul 1 linie, vacanta prin inaintarea capitanuluf
Veropolu Grigote.
Oprisan Mihail, din regimentul 8 linie, locotenent
de la 1877, Aprilie. 24, in adrninistratia.
centrala a resbolultd, vacanta prin mutarea ca;
tul 1 linie, vacanta prin inaintarea caoitanului
Ben gescu Dim i
Ciocaneli Pericle, din regimentul 6 linie, locotenent
de la 1876, Ianuarie 1, in regimentul
9 dorobanti, Ramnicu-Sarat, vacanta creata prin
budget.
pitanuluT Ciupagea Joan.
Diarnandescu Xenophont, din al 7 regiment
linie, locotenent de la 1875, Ianuarie 1, in regimentul
12 dorobalati, Tutova, comptabil, vacanta
prin mutarea administratorului clasa I
Aldea Stefan.
-
-,---,_,
'111111111111111111111.116.
- De unii, cu deoseidi'e de cel de la Comedie
Franeaise.
- Bunul gust, urma el cu bagare de seama,
bunul gust este, care ruineaza pe actorii nostri.
Acestea traditiuni, acestea conservatoare, sunt
nenorocirea lor. Teti sunt inghetati
si sbiciti,
ca pecii, ce se vend iarna prin pietele d-voastra.
Niel unul din actorit nostri nu s'ar indeletnici
sa ziea : te iubesc !" fara WO' craceasca pi-cioarele
ca un mesurator circonferentialt si fara
srestinverteasca ochit cu o espresiune de pietate
tanjitoare. Aceasta vine de -la bunul gust. Numal
in Italia mal potl gasi adeverati actori.
Mid am petrecut in Italia.... A propos, ce ziceti
despre coristitutia pe care a dat'o tocmai
acum regele Bomba Credinciosilor set supusi ?
Nu o sa le ierte curiMd darul acesta ! nici
de cum... El bine, and am fost la Neapol, era
catl-va al dracului strengarl in teatrul poporului....
neste adeverati diavoll impelitatl !
Dar fie-care italian este actor. Lor le st a. in sarige,
in natura. Cei mar bunt comediant ai nostri
de la Palais Royal nu se pot mesura cu . cel
din urrna predicatort de strada. Per la' sordissime
anime del purgatorio, striga, t deodata pe
Papasolu COnstantin, din regimentul 2 dorobantl,
Valcea, locotenent de la 1877, Iulie 1, in
regimentul 15 dorobantl, Nearntu, vacantil creata
prin buget.
. Turcia
DIN
-111111111-
A_F'
i puterile eoropene.
Organul oficios a'l PorteI, Vakit", vorbind
despre atitudinea. puterilor eoropene
fata de imperiul turc, atitudine definita
zilele acestea prin notele identice,- se illstete
in urmatoriul chip nimerit :
Din cetirea si studiul acestor documente (notele
identice) se va vedea cu parere de rn, ca
puterile s'ati departat cu aceasta ocasiune foarte
tare de regula bunei cuviinte si a discretiunel.
Ai fi ispitit sa zici la citirea acestet note, ca
toate dispositiile tractatulut de Berlin aa .primit
o esecutiune deplina, afara de acelea, cart ne
privesc pe noi.
Dar sunt i alte puteri, cart nu si.ati facut
inert datoria in aceasta privire si stint' cate-va
clause favorabile none, cart nu s'aa esecutat
inca. Ocupatus'aa spre pilda Balcanit de trupele
noastre, ? S'at darimat fortäretele dunarene ?
Prefäcutus'a in sfirsit portal de la Batum port
comercial ? Tractatul care prescrie toate acestea
nu' este oare tot tractatul de Berlin ? Nu aa
semnat clausele acestea tot puterile acelea, earl
an sernnat nota identica ? 'TI vine sa, te indolest
de dreptatea de sinatementele de echitate
i discretiune a le acestor puteri !
Apcil mal la vale, vorbind despre conferenta
din Berlin §i despre escluderea
din Sinul el a TurcieI :
Ori-ce hotarirl vor lua puterile in afacerile 0-
rientulut, tot nu vor putea ficsa si asigura viitorul
acestuia. Mtoria Orientalut" e in meinele
noastre. E mat pe sus de ori-ce indoiala, cd Eoropa,
daca nu ne va lua i pe not in consideratie,
nu va putea realisa nimica trainic.
E un ce foarte ciudat, ea, pe cand puterile se
oeupa esclusiv ci.i cestiunea helena, Grecia face
preparatiuni rsboinice. Daca s'ar parea, ea
am face si not acel'ast lucru, Europa ne-ar in_
carca cu comentarii. Daca, nu se va ajunge prin
inesuri intelepte la inlaturarea deosebitelor deficultat,f,
cart' irnpresura cestiunea greaca, i daca
ar fi sa se proceada la hotarirea armelor, preparativele
grecilor, Pot ti el siguri, nu vor folosi la
nimica. In loc de a's1; resipi banil pentru preparative
resboinice, Greeia ar facea mult mal
bine sari intrebuinteze pentru stirpirea brigandagiuluT,
care turbura actuala granita.
Rusia i Turcia.
Pe cand Eoropa, fail a escepta §i pe
Rusia oficiala, lucreaza cu atata ardoare
impotriva Turcicl, ziarele ruse§tI, pand
§i oficiosul le Nord," o sfatuesc in cor,
sä se impotriveasca hotaririlor conferentei
de Berlin.
7,Novoie Vremia" provoaca cabinetul
Sultanului categoric, sa, se. opue la cedarea
Ianinei §i Larissel la Grecia, caci nu
esista ni un mod, prin care sa se esecute
hotaririle confere*I. de Berlin. Pe
cat sunt de acord puterile i teorte, pe
I
atat lucreaza in practica, una contra celeI
alalte. Organul rusesc in§tiirqeazg, a-
poI Poarta, ca simpatiile slavice, profesate
azI de Anglia, sunt numal o masca
prin care sa vrea sa ca§tige 'marl sue- ,
cese personale in peninsula, Balcanilor.
Le Nord" merge Ora aColo cu asigurarile
de prietinie acute' Turciei, in cat
el aduce o minte, ca 'Faun Nicoläe a
vrut sa faca din Turcia un stat puternic
§i independent, §i c actualul cabinet rus
MO, nu vrea .altceva. ,
Domnule Redactore,
M'am dus asta-zi, 12 Iunia, la redactia ziaru
lui ,;Rotnanul", pentru a'm publica alaturatul
articol. - Citindu-se de d-nil redactor!, mi se res
puns& ca nu'I poate publica. Poate ca individul
loan Ionescu, despre care vorbesc printrensul,
.
se bucura acum in fata d-for de o alta opini-
une. Asa sunt lucrurile in lumea aceasta; total
schimbator; nimic nu este stabil. !
Mind dar, ca, cestiunea asternuta este dupe
cum vedeti, pe cat de importanta, atat si de
urgenta, fac apel la generositatea d-voastra, ca
sal" datl loc mentionatulut articol, in primul numer
al ziarulul ce d-voastra redactat, si ve rog
a primi cu aceasta ocasiune asigurarea despre
deosebita stima ce va conserv.
Gilit Dineseu.
Domnului redactor al ziarului Romdnul"
Domnule Redactore,
In Romänul", din anul 1871 ziva Vinerl ,
luna . Decembre 13, citesc urmatoarele :
nO noua proba despre persoanele ce se aleg
ca primal!): si despre preocuparea cu totul in
dependenta de interesul comunei, cu care se fac
aceste alegeri, este' o denuntare ce ne vine din
importanta comuna rural& Tainadita.
In acea comuna si a nume in partea numin
Fundulea este un individ anume : loan
Ionescu , asociat actualmente cu arendasul
mosiel. Acest domn, fiind primar in 1870 in
aceeasi c6muna, a mers din ilegalitate in ilegalitale,
pana and in cele din urma a ajuns
innaintea justitiet, si in fine fu condamnat de
curtea de apel din Bucuresti prin decisiunea
No: 254 la 6 zile inchisoare, sl la 400 lei noi
despagubire civile, pentru arestare ilegala asu,
pra until Ion Gheorgiu.
bine, acest individ, ale carui abusur ca
primar aa fost constatate, si in mina chiar
condamnat, parvine prin lingusiri si imbunart
pe langa administratiune, a se alege anul acesta
din nog ca consilier. Se caseaza alegerea
pentru vicid de forma, Ji individal se realege.
poate dar orl cine inchipui, la ce alI sa
se astepte nefericitii locuitorl al comune, cand
consilierul i poate viitorul lor primar este
nu numal un om infierat de justitie pentru
abusurT de putere asupra locuitorilor ;
dar acum i arendas al mosief Tämadaa
Fundulea, i prin ,urmare interesat la silnicirea
locuitorilor pentru folosul sea personal.
Ast-fel sunt primarit nouel leg! comunale".
Iota, domnule redactore, ce gasesc ed scris
la 13 Decembre 1871, in primuP ziar din tail.,
Romanul".
Numitul insä Ioan Ionescu" , sigur
toate acestea de atunci 'Ana asta-zt s'ad pus
cu desavarsire de .lume uitaret, facu prin manoperile
sale , a se alege in ziva de 1 ale
curentel lunt Iunie, din nog acum primar la
aceasl comuna Tämadin, judeful Ilfov, plasa
Mostistea.
Ce cutesanta ! -Cé nerusinare !
-
-2-- Orlq
nas si cu un glas psalmodic, ui
pe Cat puleam
judeca, cu cel mai curat accent neapolitan:
Incepul sa rid si el Mc& incept *sa riçlä, fara
sgomot, dnschidendn'st gura tare si privindu-me
peste ochelari.
- Dar Rachel... incepul ea.
- Rachel, da, ea este o Torta-tocmai ca
Meyerbeer, care ne desmiarda i ameninta necontenit
cu Profetul" sea; vi'l dad, nu, nu vi'l
dad". Iscusit om, un adeverat maestro... numal
nu in sens musical, neaperat ea, nu ! De alt-fel
si Rachel s'a stricat in timpul din urma si de tura ! Aceasta-i o arta rece, nesimtitoare, puter-
vina sunteti d-voastra, domnii mel streini ! In nica ; Iasi in orn idea... sail, daca vreti, amagirea
Italia este o .actritä, Ristori. Se vorbesce, ca
s'a maritat de curand cu un marchis i ca vrea
sa paraseasca scena. Paguba ! e buna unde-i, de
nemurirel si veciniciel.
- Si pictura ?
- Pictura ? Are prea mult sänge, prep; multa
si cam face grimaze.
- Ati petrecut mult in Italia ? l intre-'
bait' ea.
- Da; am vagabundat si p'acolo. Unde n'am
carne, prea multa coloare, prea multe pecate. Se
zugravesc femet goale ! 0 statua nu este niel o
data goala. De ce sa aprindl sangele cul-va ? Nu-i
de lipsa. Tott barbatil sunt impovorati de grefost
ea ?
- Chiar si in Rusia, cum se pare.
- i musica ve place ? intreba el fail a respunde
la intrebare mea. Umblati la opera?
sele, 'crirninall, mancatT de peca6 din cap pana'n
picipare.
- Tot!, fara. .deosebire, si totl rnancar
- Tot!, d-ta, ea, chiar si baiatul cel de colo
'MI place musica.
cu figura cea blanda, care campera ,o papusa,
-
El
Isi
mmemenmer.9eisemmamsramersIpmeeerri
fiind,
- Ah, ye place, me asteptam. Suntetj slay,
si toy slavil sunt nebuni dupa, musica. El bine,
aceasta e ceä mal de pe urrna dintre arte, dragul
men. and nu face nici o impresiune asupra
omulul, musica este superatoare si cand face, e
pagubitoare.
- Pentru ce pagubitoare ?
- E pagubitoare, fiind-ca denerveaza, ca o
baie calda. Intrebati numal pe doctorT.
- i ce credeti despre cele-l-alte arte ?
- Numal o arta esistä, domnul men, Sculp-
-
ca

N.
111091M'ass*.
M'am crezut dater dar, a educe cele de mai
sus, la cunostinta onorab. guvern actual si a
comitetultilul permanent de Ilfov, spre a taia
()walla condamnat 2a rise zile inchisoare pofta
d'a se mal cocOta in furictiunea de primar, cand
trecutul set este asa de posomorit.
Nu mal ast-fel, nisce asemenea indivizi, vor
incepe St yespecte moralitatea publica. Numai
ast-fel, interesele comunelor vor fi administrate
de persoatie demne, cart s corespunza la asceptarile
locuitorilor. - In fine numal asl-fel, un
guvern co are sinitimntul patriotismulul si e eapabil,
va putea vedea tara noastra, organisata
bine si mergnd inainte pe calea prosperitatel.
Pe ata vreme ins4, nu se va pune frit cu.
tesantei unor persone de felul acelul loan Ionescu,"
sa se mal arnestece -in trebile comunelor
sat sa acupe alta functiune a stattflul ; pe
cata vreme moralitatea publica, va fi necontenit
dispretuita i un object de jucarie pentru
pasiunile color d'antl venitl ; silintele ori-carul
guvern cu dor de interesele generate, vor rema
ni desarte.
Convins, domnale Redaclore, c veti bine voi
a face de urgenta loc in stimabilul d-voastra
ziar celor ce avul onoare d'a expime aci, vé rog
sa le considerati ca produsul unel sincere si legitime
indignathini, si a primi cu aceasta ocasiune
asigurarea deosebi tot stime ce va pistrez.
.-
13ucure§ti 1880, lunie 12
Ghitä Dänescu.
Presa" scandalisatá!!.
Presa" care 's1 uita frumoasa morala
ce impi-a§tie printre dneri, invötandu-I
a tilmáci legile törei contra constiintei
lor §i a dreptului, numal, pentru a se
arata ascultatoare i credincioasa celor
cart de ciuda i mi1, o ma tine in Olimp,
-care asmute pe tinerime la o transfiguratiune
- sempiterna, numal pentru bumil
tray personal i satifacere unul e-goism
degradator, - Presa" pe al care):
stindard politic lumea cit4to ;
tutl-frutti!
* Se incearca a prapädi pe redactoril Ro-
maniel
Libere" pentru o vorba ce a su-
na rÜ la timpanul escelentelor lor"
din centru," se incerca chiar a vorbi de
mora1 si educatiune, -uitand a morala
§i
41.
educatiunea se infiltra §i cristahsä in
oameni, nu prin vorbe in sine, ci prin
fapte,-nu prin schimbad la fag nu prin
portofolg prafuite, nu prin apiratiuni putin
generoase, dar prin straTica hotarare
de a spune adev6rul, de a presenta faptele
cum stint, in culoarea lor, or cat de
realiste ar fi pentru Onor Confrati.
ARENA ZIARELOR
* Romanul" se ocupa de inertia"
Primäriei. Sunt mal multi ani de
and e sicur, ca, Bucure§ti, capitala trel,
cu 200 mil locuitorl, fara pavagie,
murdar, fard apa buna de but, cu un
liti noroios §i infect, a devenit un ora§
de molima, de moarte ; mil de barbati
§i generatinpi intregi de copii s'an dust
spre a o da copilului cui-va, sat poate chiar co-
pilului set. Teti sunt incarcati de pöcate ! Esistä
o ante cu juratl in viata flecui si niment n'are
dreptul sa aflrme, ea nu sta pe aceasta afurisita
mica banca de acusat.
- Trebue sa 041 mal bine, de cat ori care
altul, ziseia en fail voie.
- In tocmal, dornnul Met, inal bine de cat
ori _care altul. Experto credi (in loc de crede)
Roberto.
- §:i ee,:credeti despre literatura ? ihtrebai
urmanchr In! "interogatoriul. -Daca Vrei sa me
paw nebun, cugetal in mine, de ce sa nu'ml fie
iertat, sa to port si et, pe tine, care al Malt
greseli intr'un citat 1atifiesc, pe care nu ti l'a
cerut nimeni?
Necunoscutul zimbi cu receala, ca si cum mi-ar
fi ghicit gändul.
-- 0 ! Literatura nu este arta, zise el, cu un
fel de lore. Literature ar trebui mal pe sus de
toate sa amuseze, i numai literatura biografica
este, care amuseaza,
- Suntetl dar un mare: amator de biografil?
- Nu, nu m'ati inteles. Am avut in vedere
acele opere, in earl autorul vorbesce despre sine
s'at prapádit prea de vreme, -§i alte mil
traesc : dar, galbeni, slabl, cu boale cronice,
hotarfte a se transmite mo§tenire
generatiunilor ce vin. Cea de intain lucrare
de intreprins era canalisarea Dimbovitel.
Nici-o data edificii marl, multe §i frumoase
nu s'a ridicat in Bucure§ti, ea in anul
acesta ; particularil dar lucreaza pentru
infrumusetarea örmului, -Primaria trebue
la .rindul el s lucreze energic, bani
nu'i va lipsi-ast-fel trebuia sa lucreze
de mull §i multi avura frumoase spe
rante,
Din nenorocire desilusiunea urma sperantel.
Trecu anul .1879, trece acurn si campania anului
1880, Mr& a se face nimic, absolut nimic
cad nu putem zice ca se face ceva, pentru ca
se repaveaza, cate-va crampei de strada.
: Tocmal in ajunul alegerilor consiliilor
judetene, zice Bindle Public" aparu,
in Monitorul oficial", decretul domnesc,
contra-semnat de premierul rei, prin care
se numiat, pentru o noua perioada, ofitern'
de diferite grade in garda nationala.
Cine nu vede in aceasta mésura morala"
o influentä materiala ?" Cine nu
osebe§te gandurile ascun8e ale cancelarulut
nostru ? Cine nu vede aci o calcare
a spritului legel electorale ?
Cand esclusivismul merge ant de de parte,
cand o intreaga institutiune e pervertita nurnal
pentru falsificarea alegerilor, and cu alte vorbe
bata e inlocuita en baioneta i cu mandatul
de arestare, dat in maim, unor oarneni pasionati
si fanatisat sistematie, atunci slaba trebue sa
se simta Mama, partitV si mult nu mal e
pana la cadere.
ROMANIA LIBER A
Thnplul" esplicA, minunea minunelor"
creditul statului in afacerea Baneel
Nationale" pe care l'a tamburinat atat
de puternic, elevil maestrului din strada
Doamnei, La 19 Aprilie se deschise o
subscriptiune publica pentru plasarea a
9,250,000 lei', titluri de stat 6% rernase
disponibile din conversiunea obligatiunilor
rurale. Sumele ce s'ati subscris, at fost
cu mult mai marl, de aci sgomotul §i
WM' in palme : Credit ! credit mare are
guvernul !
Dar in aceasta bucurie tiptila se uitat :
ca suma ceruta era foarte mica, -ca fiecare
subscrise de 5 -6 off mal mult de
cat voia st dea, de oare-ce, facndu-se
reductiunea proportionalä, sa remana a
da cat in adevör voise.
VARIETATI
Mia-Poko. - In Viena -scriü ziarele din capitala
Austriel -s'a introdus de curnd si a inceput,
cu mare repeziciune, sa fie folosit, un uleid aromatic,
importat dea dreptul din China. Mia-Poko
(asa set numesce) se estrage dintr'o planta; care
cresce numai prin China si a carei nume e Peperita
arclensis jay. si se intrebuinteaza in climele
calde, inca din timpuri nepomenite, flind
privit de milioane de oarneni ca an articol de
41044 410i%PPIIsabil, %ad e Mare ealdura, pi
And din prieina el results adesea dureri de cap
o diseordare a nervflor, acest uleit produce,
insu'si, in cad se supune judecatel cetitorului,
adoca risului lui. Acesta e singurul lucru, ce pot
0i scriitorii, si chiar el... Pentru motivul acesta
e Montaigne cel mai mare scriitor. El e singur
ul.
- Trece de un mare egoist, indrasnil ea ea
observ.
- Da, dar tocmal 'in aceasta sta forta lui.
El singur a avut curagiul, sa se presinte pana'n
capt ca egoist si ca un subiect de ris. Tocmal
de aceea me amuseaza. Citesc o pagina, citesc
alta, mi rid de el si inca si rnai mult mi
rid de mine. E basta!
- i poetil ?
- 0, poetil se octipa cu musica, cu musica
cuvintelor, i d-voastra cunoastetl parerea mea
despre musica.
- Dar atunci ce sa cetim ? Ce sa ceteasca
poporul ? Safi credeti deark c poporul nu trebue
sa citeasca ?
Zarlsem in degetele necunoscutulul un inel cu
arme, i cu tot esteriorul st miserabil, mi se
'Area, ea profeseaza idei aristocratice si ca
poate el singur este aristocrat. El mi respunse
:
numal frecandull cu catl-va picuri fruntea si
templele, o usurare t recorire nespus de mare.
Mia-Poko vndandu-se in sticlute mid si elegante
i avnd proprietatile nepretuite de mal
sus, va gitsi intrare, in curnd, si pe la noi, cart
suferim destul de mult peste \Tara de caldurl si
inäduseli adesea-ori tropice.
Un proces peutra o sutit de sitrutiter. - La
tribunalul din New-Bern (Carolina - de meaza-zi,
America) se pertracteaza un proces din cele
mal curioase, cum numal in America se pot intampla.
Vor fi cloud lunl anume, de cand o fata, miss
Weaters, trecnd pe dinaintea pravaliel unui juyeller,
vede in ferestele acesteia o scula de mare
pret si nespus de frumoasa. Missel el scapa vorba,
ca ar da pentru ea si o sun de sarutarl. Juvelierul,
Finch, o aude din intrnplare, o chiama
inlauntru, i primesce schimbul si fac contract,
in sensul cáruia fata avea sa-i dea cate o sarutare
in fie-ce zi, pana la o suta. Miss Veaster
mai americana si de cat juvaerul, primsce
ia scula. Contractul s'a esecutat in tocmal tretzed
de zile. Intr'a tref zecea insa, cand d. Finch
voi sa o sarute iaräi, ca dupa obiceia, in gura,
miss Weaters el intoarse obrajii; juvaerul refusa,
zicnd cä numal sarutatul in gura e adevrat sarutat
fata se impotrivesce si lucrul ajunge inaintea
tribunalului. Sunt cloud septamanT acum, de cand
nenorocitii judecatorl din New-Bern disputa si
cerceteaza necontenit, care este adevratul " sarutat.
etlam:xia
Servioial telegrafic al «Romanièi Libere»
25 luniü - 9 ore dim.
Berlin, 24 Iunin.
Camera a, adoptat articolul 10 din priectul de
lege eclesiastic, dupa redactarea guvernulul ; ea
a respins articolul 11 si a adoptat articolul 12
cu o modificard acceptata de nainistrul cultelor.
Londra, 24 luni.
Camera comunelor, dupa e si-a afirrnat drep -
tul prin votul st care ordona arestarea d-lui
Bradlangh, l'a liberat nurnal de cat.
New-York, 24 fun
Convenfiunea democratic& de Cincinati a ales
pe d. Hancock ca candidat la presidentia Stat-elör-Unite.
Viena, 24 unia.
Politische Corespondenz" afla din isvor autentic
ca comisiunea delegatilor technic! a stabilit,
intr'un acord complet, linia de granite
turco-grece ce traverseaza Epirul i Tesalia,
fixand chiar si punctele de amnunt. Plenipotentiarii
se vor intruni in 25 Iunit ca sa aprobe
noua linie i poate i pentru a semna
protocolul relativ la aceasta linie, daca nu vor
hotari, ca a doa zi, sainbata 26 Iunit, sa Vita
o sedinta speciala in care sa se faca subsemnarile.
Aceasta noua, linie pleaca in Epir din Metzovo,
traverseaza teritoriul de Zagori, atinge riul Kalamas
aproape de Tsaraplana si se fineste la
gura riulul Kalamas. In Tesalia ea ajuge, trecnd
pe muntele Chapka, la Haghios - Dimitrios ;
dela aceasta strimtoare ea se indrepta pana, la
verful Haghios - Hilias al muntelui Olymp, de
unde -descinde la marea Egee.
Din 32,000 locuitori de pe teritoriul de Zagori
numai 11,000 sunt incorporati la Grecia.
-
101
Poporul sa ceteasca. Ceea ce citesce ins4,
este cu totul indiferent. Se zice, ca ranii
d-voastra rusi nu citese de cat una si aceeasi
carte; dupa ce aa intrebuintat un esemplar pana
Pat facut numal bucati, 60 cumpra altul. Si
fac foarte bine. Aceasta le da, in ochil lor, o
mare important& si el opresce de a cugeta. Cat
pentru eel ce umbla la biserica, el nu trebue de
loc sa citeasca - de loc.
- Dati religiunel o important4 ant de mare?
Necunoscutul mi arunca pe deasupra ochelarilor
o privire piezisa.
- Nu cred in d-zet, bunul met &inn. Religiunea
este insa un lucru insemnat. A fi servitorul
el, a fi preot, este poate cea mat buna cariera.
AI dracului strengarl, popii ! El singuri an
inteles adevratul fond a'l puteril : a porunci cu
umilinta, a aSculta cu mandrie, acesta e misteriul
puterei. Ah, puterea! a posede puterea - nu
esista nicl o alta fericire pe pamnt.
.1111.-
si
(Va urma).
Scrisorl din Paris si din Filipopol, adresate
ziarulul ,,Politesche Coretpondenz", semnalea4
eventualitatea unei cadtoril a lul Alecu-pasa la
Constantinopol, de, undo nu se va mat intoarce
inyilipopol ca guvernator al Bumeliel Orientale.
(Davos).
BULETINUL FINANCIAR de la 24 luniu 1880.
Cursul de Paris.
Renta romitnil 5"10 17.-
Act. Mild Rom. 632.-
Rehta franc. 5 010 120.02
Lose tureesci . . 35,75
Cursul de Viena
Napoleonul . . . . 9.335
Galbenul 5.53
Renta met. 50/0. 74.40
Cursul de Berlin
Prior ctiilor fer. . 124.80
Obligatiu ni le idem 99.80
Actiunile idem . . 56.-
Obl. nouf 60/0 idem. 93.94
Impr. Oppenheim. -.-
Cursul de Londra
Impr. Openhei . 1 1 1
Stern . . . . 105.1/2
JSAC M. LEVY
-
PRIMA CASSA DE SCHIMB
la BURSA"
Bucuresci. - 68, Strada Lipscani, 68. - Bucuresci.
Cumpra i vinde dupa cursul zilel ori-ce Effecte
Publice, precum Obligatiuni de Stat Roman 60/e, 0blig.
de drum de fer Rom. 6°4, Obligatiuni Domeniale,
Scrisuri financiare Rurale, Urbane, Pensiuni,
Oblig. Comunale Lose Comunale, etc. etc.
Se ocupil asemenea cu schimbul de Monezi,
insarcinandu-se i cu versari la toate casele pu
blice ; effectueaza, culant ordinele din provincie.
Adrese pentru telegrame.J. M. LEVY
BIBLIOGRAFIE
A esit de sub tipar.
CODICELE COMUNALE
nu volum cartonat cuprindnd 116 legI si regulamente
in vigoare relative la administratia judotelor
i comunelor, adica :
Legile i regulamentele pentru Consiliele judetene
si comunale, cele Agricole, Recrutarea armateI,
Recensim5ntul contributiunilor, Patente, License
si
moms_
Perceptiunea lor, Officie de stare civil, guar-
da civica, Expropieri, Monopolul tutunurilor, legea
Electorali complectata, a Timbruliii, a Judee5toriilor
de ocoale, Conventia comerciala cu Aaustro-Ungaria
i alte State, etc; adunate i anotate
de I. Em. Petrescu si Dem. D. Paltineanu.
De vnzare la libraria frati Ioanitid si comp.
stradd Lipscanif 27, si la Registratura generala
a Primal-hi Capitalei, cu pretul de 6 lei.
..mownlo
Doctorul L Serb5nescu
tine consultatiuni de la orele 12 -- 2 si de la 4 - 6
P. m. pentru saraci gratis ; locuinta Strada BMrearm
No. 1 aproape de liceul Santu Sava.
Doctorul Joan Negoe
Doctor in medicina, chirurgie, mamos 0 oculist
are onoare a aduce la cunoscinta onor. persoane
din Romania, care visiteaza Mile din Transilvania,
ca locuesce in Brasov, strada Teatrului
No. 95.
Orele de consultatiune sunt dera 12 -2 p. m,
an A DINA_ CISMEGIU
Scimbdtd 14, Duminicd 15 pi Marti 17 Iunitt
SINGURELE 3 REPRESENTATIUNI
DATE DE
02L\TDI 1."--
Biletele se gasesc la binroul Hotel de Boulevard.
Inceputul la 7 ore seara.
Pretul Locurilor : Stal Rang. I, 5 fr. - Stal Rang.
II, 3 fr. Intrarea generala 1 franc.
TEATRUL DE VARA DACIA"
REPRESENTATIUNI ROMANE
Cu concursul artistic al D-luf M. PASCALY.
Sambeitei 14. Iuniu
ORFANII REGIMENTULUI
Comedie dramä in 2 acte de D-nu M . Pascaly
Spectacolu se va incepe cu piesa:
VEDULA CAM
Comedie intr'un act.
PRETUL : Fetel 3 fr, Stal I 2 fr. Stal II 1 fr.
in picioare 50 b. Loja I 12 fr., Loja II 10 fr.
C+R.A- ID I 1\1- »CDRP1---1T_T"
DIRECTIUNEA J. D. IONESCU
IN TO.A.= SERITYE,
SPECTACOL VAR1AT
Cu programul schimbat in fie-care. seara.
Intrarea la locul I 2 fr. - Local II I fr.
»
.111. li
vaslaablisitNIM

0 bunh Pianistá
expHeand lectiunile in limbele Romana,
francesa si germana, voesce
a da lectiuni in familie. -A se a-
'
dresa la edactia acestui ziar.
.A_P_Err "URI
PERVASURI POLEITE
1-
Plafonuri in Relief
din cello mar renurnite filbrice cu
preturf foarte moderate, recomanp
onorabiluluf public(' sub-semnatul
I-1_ I,---V:51\TIC1-1
Tapiter Decroator.
ger 3 Strada tirbeî Veda 3 IV&
Asolholli me angajez cu ori-ce
luerart de tapiterie.
MTMEJEANE L,
croeste si inseileaza rochl
costume intregY pentru dame cu
pretul de 3 francl si 50 centime.
a se adresa :
SUBURBIA OTETARU
28, Strada Teilor, 28
I
[
SAPEN MEDICAL DE PACURA
\ L LUI
BERGER
se intrebuinteazd cu scces sigur de nou6 arh in urma recomanddrei si
atestatelor a d-lor ; profesor Dr. Cavaler de schieff, profesor Heller, Dr.
Melichar si multor medici i altor persoane ca remedid contra
Tuturor boalelor de pele si contra necurateniei fetei
mai ales contra rat, pecingenilor, bubelor dulcf, puroaielor, matreata
capnluf si a barbel petelor obrazului si a trupulut, nasuluf rosni,
degeräturef, transpiratiunef picioarelor si contra tutulor boalelor de
cap ale copiilor. Mai este si de recomandat generaltnent ca un mijloc
purificativ la spälat. Dad, sdpunul de pacurd a luf Berger se intr
ebuinteazd in genere ca mijloc de spälat pe pelea Madge sad
din and in cdod in MY, atunni va da peke o (Meta si freschettt
estraordinará, precum nu va produce nicf un alt sapun, preservand
boaele sus enumerate a le pielef.
Pretul tine bucall impreun5 cu descrierea intrebuintarel I fr.
Rational de pacuril a 111I Berger raining 40 la sutä pacurd conc. de
leinn, se prepard cu mare Ware de searnd si se deosebete foarte
Inuit de cele-lalet biplane( de :pAcurd aflätoare astilzf in comerciii.
Spre a se feri de falsificate
se sit ceard dinadins Sharp de pacuril a luI Berger si sit observe invalitura
cea verde.
Depositul general pentru Romania en gros- fi en detail in Bueurefci in
farmacia-droguerie BRUS. Deposite in Braila, farmacia Hepites; Craiova
farmacia Moess; Foefani, farmacia Linde ; Galati, farmacia Curtovits ;
Iafi, farmacia Konya ; Ploesri Armada Schuller ; Buzetl, farmacia Schuller
; Tecuc»a,, farmacia Racovita.
1
46summerestimii- istamissowasaism&awlimaaw -
.
,
,.
...-
73!;
.
Jar'
74,J ?"-,1,4iV.° 'i+VM.:1:;.e,zz1V:ralentiggfikValEatilM.P'.;1'2"1
i,
'
91
dea--
ANUNCIU IMPORTANT
HOTEL DE PARIS
AV- DIN GIURGIU
Situat in centrul Of Weld vis-a-vis de noua grádind publica Car I I.
Subsemnatul antreprenor luand asupra'mi spre satisfacerea
D-lor voiajori directia acestui Hotel am aranjat toate camerile
comfort, curat i cu serviciul prompt, thind tot-d'odata compt
de economia D-lor voiajori am stabilit urmatoarele preturi :
I camer5 cu I pat la fata fr. 2 50 I I camera cu I pat in curte fr. 2
I camera « 2 paturi la flap' 4 I I cameri , I pat in curate « I 50
Cred ca, atat serviciul cat si preturile nu vor lase, nhnic de
dorit. Afara d'aceea am stabilit . un birt cu mancarile cele mat
gustoase si preturi foarte moderate. Am dar deplina convinctie
ca voi fi onorat de d-nil pasageri. Antrep. TH. PANAJOTIDIS.
Se cere deli' la Tipografia Stefan Milhilescu
14, Strada Covacf, 14.
AZIENDA ASIGURATRICE
SOCIETATE DE ASIGURARE IN TRIEST
FONDATA IN AN UL 1823
Aducem la cunoseinta onor. paid', ea pe langa tot felul de
asigurari, ca de esemplu contra da nelor causate prin incendin
cladirilor, obiectelor miscatoare, bucatelor depuse in magazil,
hambare, in siruri pe camp liber, asiguram si
PAGUBELE CAUSATE PRIN GRINDINA
CU PRETURI MODERATE.
Informatiunile Se pot lua la sub-semmita agentie generala in
Bucurescl si la agentiile noastre principale i speciale in districte.
Agentia generala Adolf Weinberg.
Strada Selarf No. 17
Î.
""'" `A-Vg, "er. -06WFUgRo 7:57".,5l-94* 'iliBigeggäfta
ea.
_7
ROMANIA LIBERA
ZV#111.11311intlICSM
8X12611831741911813
Pir ea Important
AIMS&
Aducern la cunostinta onorabilulului Public, si in special a distinsei si numeroasei noastre clientele din capitala si provincie,
ca Ja principalul nostru Depon de haine gata Mrbittest4, titulat :
GRAND BAZAR DE ROUMANIE
STRADA SELARI, No. i, SUB HOTEL FIESCHI
Aü sosit deja enorme cantit'ati. de
MERIN COSTUME MODERNE ST REMTE
air
PTEll\T=T5
SEZONUL DE PRIMA-VARA I VARA-16E
-
Din etore veritabile, Diagonal, Camgitrn, Matlase, Tiger), Seviot, etc. - Asortiment complect de Pardesine haute nouveaute"
Nuante alese, Cualitati superioare. Panta1oni Fantezie, desenuri nuoi. culori foarte placute. - Costume fine de Melt
&intern decisi a face eoncesiuni considerabile la preturf spre a r6spunde dorintef Tort cenue cumperator.
NB. Rugam cu ensistenta a se nota numai la No. 7 spre a se evita regretabile confuziuni
.AM111111111111111=111111111111111111
.6111110111111,
ifir
$2.X.
.
:..42.'"ZiaLlaratr"
L,1
Ai
e DRAGEE ELIXIR SI SIRCP DE FER
A DoCTORIILIJI RABUTEAU
Laureat al institutului FrancieL
Nurner6sele studiI acute de naval." cal' maI distirAl a epacel rs6stre, an
demonstrat c preparatiunile de fer a Dr. Rabuteau aunt semi.. Intulor
celor-alte ferug ends° pentru tratamentul b6le1or urratóre : Chloros4,
Anomie, Net, Perdert 811ibilciunea Copiilor gi t6te Weak eausate
prin säracia sitngelui.
DRAGEELE D-ruluT RABUTEAU : Nu Inegresc dintii si aunt rnistune
4 de stomachurile cote me slabe (grit a produce constipalinni : A se Ilia
2 dragele, una direr.. alta sera in timpul manciireT
ELIXIRUL D-rului RABUTEAU : Recornandat yers6nelor a ciror func-
.,`
1 .,t
.1
hiunl digestive aú trebuinti de a ft restabilit6 eau stimulate A se lua cat,
in, pähärul de racial diminéla si séra inaintea mâncärei
SIROPUL D-ruluT RABUTEAU : Destinat in special copiilor...
Tratamentul feruginos prin DRAGEELE RABUTEAU este fdrte economic,
ele nu den Joe de nit la nit chain, rear neinsemnaa pe &care 4
A se feri de contra-faeeri si pe finKincle de fer a D-rului Rabuteau, a
so cart ca garaulie, marca fabriceI (depus5) purtiind qemnitura luT OLIN
i C-nia i MEDALIA PREMIULUI MONTYON.
PARIS, CLIN i C-ria, 14, STRADA RACINE.
Deposit in Rucurescf la D-nu Ovesa si C. Gersabek, droguistf, si
la D-nu Risdorfer, farmacist.
\
hislitul tie ifls11!diune si CducAliun
PEUNTrriala E3A.ETI
CLASE PRIMMIE I GYMNASIALE
Zittr-PItEPARATIUNI PENTRU SCOAL A MILIT Alt Aelle
informatiuni in toate zilele de la 9 - 11 a. in. i 4 (3 p. in.
- cope, et, iee amtnciului (lost din
18 (30) Mar a. c. aducem la cone -
scinta generala cd conform ultimer decisiunr
a Ministerubd de comerciu Reg.
magitim- impertatiuned trecerea vitelor cornoase din
Rusia, Bernardo, Bulgaria i Serbia in Ungaria este col
dese'vrOre opcitel.
Oaie, kind de oaie, wale í toate cele.4-alkproducte
animate se pot importa safi trece prin Ungaria via Orpva
trebue sci fie insd acompaniate de un certificat de sdnatate.
DIRECT IUNEA SocietStei de navIgatiune pe Dunire.
TYP. STEFAN MIRA LESCU
No. 14 , Strada Covaci, No. 14
EGsTaiTraTesA:traCkli:MISX=Irsä.
GELLE FRATI !maid, 35, strada a'Agout, 35, PARIS
4,lettfro:
4416
724;o3tr-r,,, "*""""7; "
)'e.
.
1.
ItItit=.cacemseras
11.
`16,.444,1fai,f;
s' IVETJT
EXPOSITIUNEA 1878.- MEDALII DE A U R
NIGRITINA VEGETALA
Tincturi pulls pi s, Barbi. PARIS 1878
Acesti TincturTt este, ;aril- iudeieli-,
cea mai Ltdi, cea mai sicuräsi singura
Moftensivi.
NEGRI!, ()ACHES, CASTANIU Medalia de Aar
Deposit la principali parfumori si
»L'e-.1=1:24:3011MOLMIn'l
cnifori.
Typogralia Stefan Mihaleseu, Strada CovacI No. 14
_1
etanieneMilleinie
ugetnatimagmassisugmat.m.
re.
0.
e
;äi
1
,
28, STRADA TEILOR, 28
ADOLF LIPCINSKI
inginer-topografautorisat
se recomanda pentru msur.,1
rea mosiilor si uscarea pamnt;lrilor
modrloase, duper metoda ii a.
liana.
De VOnzare
Lernne de foc prima cualitate cu
stanjenü i cu greutatea, Mate si
despicate, si aduse la domiciliti
Numaf cu 28 franci 1,000 Khilo.
grame. - Domni Consumatori, pot
face comande prin scrisoare alatu.
rand o micä sum& de 5 ler catre
mine la firma Leu" langa gara
Calea grivita (Targovistea) No. 151,
Cu stiff* P. Vassilescu.
100000 Caramizi
USATE
$e gasessc spre vnzare la Manntentiunea
de la Colintina. - Cum-
.praterii se pot adresa acolo.
LOCOMOBILh si BATOAZE
de CLAYTON & SHUTTLEWORTH
rut preturi recluse recomanda
WALLER & HARTMANN
CURESCI , ri CALATZ
Calea Derebantilor Strada Portului
Se mai gasesc in depositele noastre :
Mashie de seeerat §i de legat snopi en sfoara de Walter
A. Wood din America.
Mori de mileinal, Morit;ee, MaOne de semanat, de ales
, g
fe:'4
96.
neghine din grail.
,
Plugue de diferite sisteme.
Pietre de moara frantuzesti (de La Fertd sous Jouarre)
toate de coil, mai buna calitate si construbtie.
Mr- Strada Dorobantdor (Flergsträn) 105 .116111
' -
Prima C. 1. Societate de Navigatiune pe Dunare. -1880
CIRCULATIA VAPOARELOR
Valab le ie la 2 MaT s. n.
piing la noT dis esitiuni
41: Valabil de la 2 Mai st. n.
pg,da,' la noT diapositiuni
VAPOARELL
Itntiapesta-Orov a-T. Severin-Giurgi
PLECAREA IN JOS :
4
;114)
Din Budapesta, Bemired, Illeucuff, Vineri 11 ore nitre,
11
In
(Nova, Dominick lila i, Vomer; a. in.
T. 1 vain, Dominica, Matí, \ruler; 12 ore amiazi.
Giurgiu, Lon!, Mercuri, Samba% lo ore 30 a. in.
Galati, Ma: ti, hi, Dominica, emi,7,1.
PLECAREA IN SUS
D n Galati, Mai ti, Jot, Cantata 9 ore a. m
&sure in Giurgiu, Mereuxi, %ell', Dominica 6 ore 30 no dimineata
Plecare din Giorgio, Me curt Viral', Dominica 12 ore minim*.
Sosire in T. Severn, Linn, Joi, Sat/Mail seara.
In Budapes(a., Marti, JoT, Durninici 4 oro p. ni.
Serviciti local in tre Galap-Ismai
PLECAREA IN JOS :
Din Galati la Ismail-Tulrea, Mary, 8411114h, 8 ore dimineata.
» Galati, Ismail- Tu a,
Joi 6 ore dimineata
PLECAREA IN SUS :
Din China la lsmail-Tulcea. Galt ti, Jo 4 ore p. IP .
, Toieea la Ismail-Gali, Mercuri, Vineri, Dominick 7 ore a. or.
Serviciti de miirfuri Galati-Odesa
Plecare din Galati la Odesa, Mercuri 7 ore dimineata.
a » Odesa la Galati, Samba& 4 or p. no.
Serviciti de martini.
Din Pudapesta-Or1ova la Giurgiu-Bucure1d-Galay §i din Galati la Giorgio-
Bucuretiel-Ortova-Budapesta de done' or! pe séptarnaug. AGENTIA.
14=1111=11111111600
1500 franc'!" recompensá
Cine va denunta raportorului militar de la Divizia 11, Bucribbed,
pentru acest caz : Sunt informat ca in 1877 lunile August,
Septembrie poate si mai in urma s'a substras de la cazarma Malmezon
niste material anume : Ca la 333 metri postav civit gros
de Brasov, 2000 meth panza groasa vnata sad cenusie de care
se pune ciptueali la efecte Militare, 2000 nasturi de mantale,
2000 rosete de metal si 2000 nasturi anneal de cari se pun la
tunicI de rosiorf , cine va cunoaste modul cum s'a sustras,
unde s'a vendut, ce negustor saü persoana le-a cumperat infine
ori-ce detaliuri lamurite are, poate sit denunte ; positiv ca trebue
sa fie vndut in Bucuresti.
pentru persoana ce (la recotnensa sa se adreseze la administratia
acestul ziar. 6-2-5
r
e
a
,
.
,
-
.T
.
1;
..
.
"
4