MOLDOVEI - upload.wikimedia....

Ui
11 11
ti 1.4 n ! lI!liIhIIlH,IIOI
. _
I,=
i
i
..__ ,
DESCRIEREA
MOLDOVEI
DIMITRIE CANTEMIR
=1
.1 111111 111 111111 I I 111111
Editura Librariei LEON ALCALAY
Bucure§ti, Calea Victoriei, 37
4
641- bl 4
Pretul 30 bani

Biblioteca pentru Toti
No. 388 cuprinde:
ispravile i Viata
CI
MIHAI VITEAZUL
de P. ISPIRESCU
Istoria populard a marelui Voevod
Volurnul e insotit de admirabila
conferinta a lui Al. Odobescu des-
pre P. Ispirescu.
Pretul 30 ban]

1E3LIO1ECA EENTU T011
DESCRIEREA NOL11011EI
DE
DIMITRIE CANTEMIR
BUCURE$TI
Editura Librariel LEO N ft LC/i LA Y
37, Catlea Victoriel, 37
1 9 0 9

PREFTI
Dimitrie Cantemir, in cronicul thu, spune cd
Descrierea Moldovei" a aldituit-o in urma repelatelor
indemmui ale amicilor thi de la Academia
de fliinle din Berlin. Din ins4i vorbele autorului
reiese cd lucrarea aceasta a lost scrisd
mai intdiu in limba latind, pe la 1716, iar peste
doui ani, Ia 17 M, a fast traduth in limba románd.
Dimitrie Cantemir moare la 1723. La 1732 flu-
Au Antioh, fund numit ambasador la Londra,
lad cu sine manuscriptul latinesc: Descriptio
Moldauiae". Mai tdrziu Antioh trece ca ambasador
la Paris unde moare, la 170. Averea retinasd
in 'Irma liii s'a vandal prin licimauie public&
Contele Flomzon, un ginere al lui Berhave, afhindu-se
atunci la Paris, cumpeird nianuscriptele
bdtrdnului Cantemir si le duse icri. in Rusia. Du-

Iv
pJ moartea sa, contesa vdduzzd le ddrui vdrului
ei Avram Ram) Berhave, profesor la Academia
de tiinfr, de la care le mosteni doctorul Craze.
De la Craze manuscriptul Descriptio Moldaviae
ii primi profesorul Muller, sfetnicul colegiului,
care-1 transmise lui Bfisching. Acesta socoti de
folos ca manuscrisul sd fie tradus in limba germand
si insdrcirui cu aceastd lucrare pe Ion Ludovig
Redslov, niscusitul profesor a corpului Cadefilor
din Berlin". Traducerea, controlatd cu de
amdrzuntul de Bfisching, se publicd la 1769 in
Magazin far die neue Historie und Geographie.
La 1771 apare in Francfurt si Lipsca o noud edifie
gernzand mai corectd impreund cu portrait(
ci viafa lui Dimitrie Cantemir.
In anul 1806 mitropolitul Veniamin al Moldovei
insdrcind pe banul Vasile Vtirnav sd traducd
Descrierea Moldovei in limba romdnd, dupd
traducerea germand. Traducerea se face dar nu
se poate lipdri din pricina evenirnentelor politice
de atunci. Manuscrisul romdnesc rdnuine in pdstrarea
mitropolitului Ungro-Vlalziei Kirio Kir Grigori,
care il trimise mitropolitului Veniamin la
Iasi.
Acesta ordond tipdrirea manuscrisului la
nidndstirea Neamiu, i ast-fel Descrierea Moldovei
apare pentru prima .oard in romdneste la
1825 sub tillul:
Scrisoarea Moldovei de Dimitrie Cantemir,
Domnul ei, care acum intdiu s'a tipdrit in zilete

inecredinciosului l de Chr. iubitorului domnului
nostra loan Sandal Sturza Voevod. Cu blagoslovenia
prea sfdntalui archiepiscop i mitropolit
Kyrio Kyr Veniamin al Moldovei. Pe vremea
prea cuviosului staref al sfintelor monastiri
Neamfului i Secului Kyr Dometiarz. In sfdnla monastire
Neamful la anal 1825 August in 19." In
40, 344 pagini, en litere cirilice bisericefti.
La 1851 C. Negruzi scoase o a doua edifiane,
iar la 1868 T. Boldur Ldlesca publicd o a treia
edifie a traducerei roindneFli de la Neamf (tipografia
Berman, Iafi).
In anal 1869 episcopal Melchisedec atrage
tenfiunea Academiei Romiine cd in biblioteca
Academiei de teologie din Moscova se afki manuscrisul
latinesc al operei liii Dimitrie Cantemir
sub lithil Descriptio Moldaviae. Academia romdna
imprumuld pentru cdt-va limp manuscrisul
scoate o copie, pe care o tipdrefte in 1872. Tot
atunci i se dd insdrcinarea lui Papiu Ilarian sä
traducd in romdnefte Descrierea Moldovei, dupd
textul original latin. Ilarian incepe lucrarea, dar
nu o poate termMa. Continuatd de Iosif Hodo;,
traducerea se publicd la 1875.
In edifia de fafli se reproduc capitolele cele mai
interesante din aceastd scriere de o neprefuild
valoare pentru cunoa#erea trecutului neamului
nostril. Reproducerea s'a Meat dupd tradacerea
V

VI
de la mdndstirea Neamfului, cdci brofura adresdndu-se
mai mult tineretului volar, am urmdrit
sti-i dam acestuia f i an model de limbo romineascd
de la inceputul secolului XIX. Traducerea Academiei,
de0 direct din latinefle, e depar le de a
fi feicutd inteo Umbel aldt de rondneascii 0 de
frumoasd ca aceasta.
I. N.

PARTEA INTAIL k GEOGRAFIEI
Pentru muntii §i metalurile Moldovei
Despre Apus unde sä hotäraste cu Ardealul
si sera Munteneasca, este Moldova mai peste
tot impresuratä cu munti foarte inalti ; pentru
aceea o si numeau romanii : Dacia muntelui, iar
cea-l-altä parte a ei despre Rasarit, are cAmpi
foarte aducatori de roade.
Dealurile slut crescute peste tot din fire cu
pomi i alti copaci roditori, cari prin alte fan
trebue sa fie saditi. i curg printre dansele paraile
cele mai limpezi, care pe aici i pe acolo
sä varsa cu sunet desfatat din varful muntilor,
si se asemaneaza 'Artie acestea cu cele mai
frumoase livezi. Campii Ii dau semanaturile cu
indestulare, pe care in partea muntelui nu le
lasa aerul cel rece sa creasca.
Muntele cel mai inalt este Ciahlaul, carele de
s'ar fi fost pus in basmele celor batrani, ar fi
fost asemenea de vestit Ca l Olimpul, Pindul sau
Pelias, si este in tinutul Neamtului, nu departe
de obarsia Tazlaului, si in mijlocul lui este necontenit
acoperit cu zapadd, insa pe vArful lui nu
este atAta cat ar socoti cineva, pentru ca sä parä
a fi mai inalt de cat norii cei de zapada. Din pis-

8 Dimilrie Cantemir
cul lui care se inaltA in chipul unui turn, se
sloboade in jos un pArAu foarte limpede i cu
mare sunet surpAndu-se peste stand oable, se
varsI in TazlAu.
Muntii nostri nu au lipsä nici de acele daruri
care aduc muntii, adicA metaluri. InsA mai nainte
nu au ingaduit sAparea lor, atAt indestularea
domnilor, cAt i lipsa pentru bAesi ; iar pe
vremile noastre, au impiedecat'o stiuta lAcomie
a turcilor, i frica, cA de vor umbla sApAnd,
vor pierde hnpreunA cu sera Inca i osteneala
rodul ei. Dar cum cA muntii nu stint sAraci de
vest fel de comori, adevereazA pAraele care
curg dintr'Ansii ; pentru cA acelea find inguste,
ti
umplAndu-se de multe ori cu apa, de ploae,
sau cu topirea omAtului, se varsa din gArla lor
dupA ce scad iaräi, rAmAne apoi pe locul acela
unde au varsat, niste nisip, in care se gAsesc
rnultime de grain* de cel mai curet aur,
pe care le strAng tiganii, i curAtindu-le, scot
atAta aur dintr'Ansele in cAt pot sA aducA Domniei
in tot anut in loc de bir, cAte 1600 dramuri.
ln tinutul BacAului, nu departe de tirgul Trotusului,
stint ocne fearte bogate de sare, care
nu au trebuinIA de nici un mestesug pentru curAtit,
act sApand pAmântul de un cot sau doi
de adAnc, se gAseste sare prea curath, care se
privede ca cristalu sau porftra, si nu este amestecata
cu pAmint nici cat de putin. i aceste
ocne nici odinioara nu iau sfArsit, macar
de lucreazA intr'finsele multe sute de oameni,
pentru ca in tot locul unde se tae drobii cei de
sere, se lasA intr'un loc i intr'altul stAlpi de acest
cristal de sare, ca sh sprijineascA pamAntut
bollituritor, i sA aibl loc de a se láti vinele
acele noui ; i asa apoi boltele acestea, atAt

Descrierea Moldovei 9
se umplu de sare panA in douAzeci de ani, in
cat nici se cunosc cä doar su fost desertate
vre-o datA. SA gäsesc intre dansele une-ori pesti
impreunA crescutT, cad nu au osebire de pestii
eel firesti ce se aflA prin pfiraele de prin prej
ur.
Si intealte locuri se maT gAsese multe ocne
de acestea, insA domnii au poprit sA nu se destupe,
pentru ca nu flind prea multA sere sa-i
scaza pretul, flind-ca acele ce se lucreaza ajung
indestul pentru trebuinta.
IncA i dealuri intregi sunt in Moldova, care
sa vAd a fl plini de sere, luandu-se feta pamantului
deasupra lor.
De la aceastA sare nu numai Domnia, ci si
toata tara are mare folos, caci osebit de locuitori,
yin si de la Bugeag, si de la Cram, incA
gi
dintr'altele tAri mai departe, i o cart in
toti anii cu corAbiile.
Silitra o fac mai in tot locul, pentru ca pamantul
Moldovei este negru si silitricios.
Pe TazlAul Siirat, nu departe de satul Moinesti,
in tinutul Bacaului, curge dintr'un izvor
pAcura cu apA amestecatA, cu care se slujesc
-Wenn pentru unsul carelor, i zic, ca de s'ar
putea scurge bine de ap5, ar fi cu mult mat
bunt pentru trebuinta casei de cat dohotul.

Pentru câmpii i pädurile Moldovei.
Campii Moldovei cari sunt lAudati pentru rodirea
lor, atilt de istoricii cei vechi, cat si de
cei noui, intrec cu mult bunAtAtile muntilor
pentru care am vorbit mai sus; cAci aceia care
sunt in mijlocul celor mai multe tinuturi, ce
sunt despArtite cu dealurile §i apele Moldovei,
mAcar de nu'i mai ingrijeste nimeni, dar tot
isi dau rodirea lor la toti. SemAnAturile care
nu se pot semAna la munte pentru rAcealA, cresc
atat de frumos pe campii acei netezi, in cat,
grail in anii cei bine roditori ii
dA sAmanta
9
sa locuitorilor cu douAzect s i patru de Orli
mai mult, secara cu treizeci de Orli, orzul
cu saizeci de pArti; iar mAlaiul, de nu va vedea
cineva Insui, cu greu va crede, cAci acesta
Ii dä sAmanta sa cu trei sute de pArti mai
mult deck semAnAtura.
Pentru ovAz, nu este Moldova asa roditoare
ca pentru cele-lalte semAnAturi i nu este obisnuit
panA la atata, pentru cA caii se hrAnesc
cu orz in loc de ovAz. MAlaiul creste atilt de
frumos, in tam de jos, in cat este la putintA,
pentru aceia au si tAranii aceastA zicere : CA
mAlaiul in tam de jos si merele in sera de stts

Deserierea Moldovei 11
nu au coaje. Pe acesta mkinandu-lei II framanta
si il fac paine si il mananca, mai vartos, cu
unt, and este cald.
Livezi nu se gäsesc pe cAmpii acestia, ci
numai paduri intregi cu copaci aducatori de
roada. Acestia cresc din fire la munte, iar la
camp se hultuesc si pentru aceia sunt si mai
cu gust, si indestularea rodurilor lor este asa
de mare, in cat Lesii cand aveau in vremurile
vechi sit mearga cu oaste in Moldova, credeau
a nu aveau trebuinta de alta zahera, zicand di
rodurile (adica poamele), cari sunt in tara,
le-ar ft de ajuns pentru toata oastea. Insa ei
prin asa mare obisnuire, ce au la aceasta, si-au
pricinuit, de multe ori, multe boale, prin care
foarte tare au cazut, Bra de armele vrajmasilor
lor si apoi s'au si invatat a se pazi mai tare
de dinsele.
Viile cele de frunte, ce sunt o bucata buna de
loc, intre Cotnari si Dunare, intrec pe toate celelalte
bunatati ale tarii: caci ele atata sunt
de bogate, incit numai un pogon, (la ate patru
si cinci sute de vedre de vin.
i vinul cel mai bun se face la Cotner, un
targ in tdnutul Harlaului; iar afara din tarli nu
este cunoscut, caci daca il scot din tara si it
due pe apa si pe uscat si nu au vasele purtare
buna de grije, apoi isi pierde puterea sa. Iar
ei Bra de aceia indraznesc a'l socoti a ft cel
mai bun de cat toate celelalte vinaturi ale Europei,
Inca si Insusi de cat cel de Tocaia, ca tinandu-1
cineva trei ani in pivnitä adanca si boltita,
dupa cum este obiceiul la not in lark apoi
in al patrulea an dobandeste acel fel de putere
in cat arde Ca rachiul si cel mai mare betiv
abea este vrednic sa bea trei pahare sa nu se
imbete ; insti nu educe durere de cap si floarea

12 Dimitrie Cantemir
lui este osebith de a altor vinaturi, cAci este verde,
si de ce se invecheste de aceia se mai inverzeste.
De acolo spre MiazA-Noapte, nu mai sunt alte
vii care sA poatä face yin bun, aci In partea
muntelui Cotnar spre MiazA-Noapte, Inca nici un
strugur mAcar nu se coace, dupd cum de multe
ori s'au ispitit ; si se vede cà firea indreptand
celorlalte tinuturi rodirea vinului, 'si-a arAtat
puterile sale numai la acest loc. Dui:A. vinul acesta
se socoteste a fl mai bun acela care se face
la Husi, in tinutul Falciului ; al treilea cel dela
Odobesti, in tinutul Putnei pe Milcov ; al patrulea
al Nicorestilor, in tinutul Tecuciului pe
Siret ; al cincilea eel dela Greceani, in tinutul
Tutovei, pe Berheciu; si al §aselea, acel din viile
dela Costesti tot dintru acest linut ; osebit de
alte locuri cu vii mai proaste, pe cari le tree
acum cu vederea.
Aceste podgorii nu slujesc numai pentru trebuinta
locuitorilor, ci Inca pretul cel mic al vinulut,
trage la sine si pe negutatorii rusesti, lesesti,
cAzAcesti i ardelene§ti, ba Inca si pe cei
unguresti; i duc pe tot anul In tarile lor multime
de yin, mAcar si de nu intrece cu bunAtatea
pe al lor. Basarabia mai inainte panA and
era a Moldovenilor, incA nu avea vii slabe, iar
dupl ce au inceput a o stApani turcii, hulitorii
de vii, au cAzut i acele, si acum numai cat isi
tin hristianii, cari locuesc in tinutul Chiliei §i
al Ismailului, vr'o cate-va vii, din care de abia
scot atata yin, cat le este pentru trebuinta lor.
Cu codrii IncA este Moldova foarte imbogfititA,
al cAror lemn nu este numai pentru herestea si
pentru foc, ci i copaci aducAtori de roadA indestulA.
LucrAtorii de corAbii, cautA mai vartos ste-

escrierea Mo Novel ta
jarii moldovenesti, si ii lfiudà a fi mai buni
pentru corAbii, de cAt tot celalt lemn, si mai
tare impotriva cariului; ins6 ei au inteles la acest
lemn, cä dacA nu curAtä bine coaja lui cea
albA ce este pe dedesupt, si se intAmplfi de rAmane
cAt de putinA, apoi in scurtA vreme pricinueste
tot lemnului borte de carii; iar curltAndu-i
bine pelita aceasta, apoi pe acest lemn
nici inteo sua de ani, nu-I vatAm A nici vremile,
nici vAzduhul, i nici apa.

Pentru fiarele cele salbatece, si dobitoacele
cele domestice
Pentru fiarele care sunt in Moldova asemenea
ca si in celelalte Viri de prin prejur, nu este
treaba noasträ ca sä facem o scrisoare asa lung5,
pentru c noi nu ne-am apucat ca s5 arathin
turmele cele ce umbra prin codri, adicA : cerbi,
ctiprioare, vulpi, rAsi si lupi, ci numai ca sh
povestim pentru dAnsele ce am aflat cu osehire
la aceste flare din Moldova. Si asa imi aduc aminte,
a la noi sunt trei soinri de oi, acele de
munte, si acele de Soroca, si cele saThatice; dar
DU se stie bine, cAt sunt de mari turmele de oi
ce so afl hi munte, pentru cA toate p5rtile Moldovei
despre Apus, care nu sunt asa bune pentru
sem5nAturi, slujesc pentru p5sunea oilor,
cu care se tin mai vArtos locuitorii de pe acolo.
Pentru aceia beilicciii duc la Tarigrad pe tot anul
oi de acestea, ce se numesc in limba tur-
ceascii, (
hivirdic, mai mult de 60 de mii, pen-
tru cuhnea sultanului, pentru cA carnea lor se
pretuieste de turd mai mutt decfit toatlI alth
carne, atilt pentru gustul ei cel bun, cat si pentru
usurinta mistuitului. In trei locuri se g5seste

Descrierea Mold vei 15
deosebit bun5 päsune, in Ciimpu-Lung rusesc,
pe Putila, in Câmpu-Lung moldovenesc pe Moldova,
si pe muntele Vrancea, in tinutul Putnei.
La camp sunt oile en mult mai mari, insa
mai patine decat la munte, i dintre aceste sunt
de a se socoti deosebit acele ce sunt in tinutul
Sorocei, c5ci toate au ate o coastä mai mutt
de cat celelalte, si cAt trAesc ele nu o pierd. Iar
trecandu-le intru alt tinut, fatii mieii la al trei
lea an numai cu acele coaste obicinuite, si asemenea
si alte oi de pc aiurea, aducandu-le intru
acest tinut, fat5 mieii cu cite o coastä mai
mult decat ele.
De cat aceste sunt mai cu mult deosebile oile
cele sälbatice, care cu greu se vor g5si si pe la
alte locuri; buza lor cea de asupra spinzur5
in jos de dottä degete mari, pentru aceia sunt
nevoite ca sä pasca mergand ind5r5t, si grumazul
lor este lapiin f5rd de incheietur5, pentru
aceia nu pot sit-si intoare5 capul nici in dreapta
nici in siinga i picioarele lor sunt scurte, insa
atata de grabnice, incit nici cliiiiui cand le gonese
mai nu pot srt le ajung5, i adulmeearea
lor este atata de asprii, in cat de o mul nemteasca
departe adulmec5 pe vin5torul, sau pe
tiara care vine cu vantul asupra lor; iar cind
yin asupra lor impotriva vintului nu pot sà-i
adulmece 0115 cand le prind.
Oamenii locuitori de pe linga muffle, au boi
mici, iar cei din partea cimpului, au cirezi
mari de boi prea frumosi pe care ii duc prin
tam leseascA la Dantig pe tot anul mai mult de
patru-zeci de mii, i de acolo ii Wind prin Id.
rile de prin prejur. in loc de boi lesesti; si in
Moldova se cump5r5 perechea de boi cu cate
cinci si iarna cu cite trei taleri nemtesti, iar
ia Dantig ii vand i cu cite 40, pang la 50 de

16 Dimitrie Canlemir
taleri; i boii cei mai grasi si mai buni se gisesc
pe PArAul Sat-at in tinutul Fälciului, si pe
pitrAul Basaul in tinutul Cernautului, pentruca
acolo este ampul foarte sarat, i iarba bowie
bunA i ingrasatoare, si atilta sunt de multi a-.
colo, bleat nu numai ca stint cu indestulare
pentru schivernisirea locuitorilor, ci Inca isi
pot plati cu dAnsii si birul i darile cele grele,
care le iau turcii de la dansii.
Pe a milndoua malurile Nistrului se ivesc ate
odata bivoli, dar se vede ca nu stint de loc, ci
sunt trecuti din Podolia si din tara tatareasca
peste Nistru, cAnd inghiataldin pricina vAnturilor
despre Miaza-Noapte a bat iarna in partile
acelea.
Pe munii despre Apus se afla altä tiara, care
mai a ai adeveri ca este a Moldovei, si se numeste
de locuitori zimbru.; la marime se asemaneazA
cu boul domestic, insa capul lui este
mai mic, grumazul lungaret, pantecile vitioan,
si mai inalt la ciolane, coarnele subtiri crescute
drept in sus, si vArfurile lor cele foarte ascutite
sunt putin intoarse in afara; o tiara salbatica ti
grabnica, i asemenea ca si caprioarele se poate
urea pe stAncile cele oable, pentru aceia cu
greu se poate prinde cv alt chip, fara numai cu
pusca; $t aceasta este tiara al cireia cap l'au
luat de sterna Ord Dragos Voevod, Domnul
cel intAi al Moldovei.
RAmatorii In tinutul Orheiului la satul Tdhatin,
intre apele Ichilul i Ilautul, nu stint cu copitele
despicate, ci intregi, si mai ca si la cai,
si rArnatoarele care le aduc acolo din alte parti,
la al treilea an inca fatä prasila asemenea cu
copitele intregi, $i aceasta nu se intAmpla numai
celor domestici, ci i celor salbatici, cari

Descrierea Moldouei 17
se plodesc multime prin stufurile ce sunt pe
lAngl Nistru.
Cali mo1dovene0i din partea muntelui sunt
mici, §i la Opturl asemenea celor ruse0i, insA
foarte varto0 §i trainici la muncii, §i la copite
aa de tari incAt nu au trebuintl de a fi potcoviti,
macar de au 0 a merge ori la ce dru-
muri grele.
Iar in partea câmpului aunt caii mai mari
ei
mai frumo0 la flpturä, potriviti la ciolane, mai
grabnici §i mai trainici, §i nu sunt iubiti numai
de le0 0 de unguri, ci §i de turci, can au 0
parimie (proverb); Agem dilberi, bogdam barghiri
me§hurdir" adicA: un tAnAr persesc, i un
cal moldovenesc, sunt mai släviti de cat toti
ceilalti.
Imprejurul hotarelor Moldovei se mai gAsesc
Inca §i herghelii mari de cai sAlbatici, cari nu
sunt cu nimica alt osebiti de cei domestici, ci
numai ca sunt mai mici, §i copitele de o palmä
de late, vArtoase §i rotunde. Pe ace§tia ii cumpArli
tAtarii de Bugeag, §i ii in pentru ospete,
ori pentru slujba casei; cAci despre toamnA,
cind este vre-o parte de acele adApatA cu ploi
necontenite, prefAcAndu-se ca o mla0inA, atunci
hotiirAsc ei o zi locul unde O. se adune, §i toti
cimpii acei de prin imprejur, ii umplu de chiute
§i de zbiarete; deci caii and aud chiutele care
rAsunA din toate partite de pe campi, fug impr4tiati
intr'o parte 0 intealta, §i nu gásesc
nici un loc sa fie grit de huet, §i apoi cu acest
chip ii mâni in mijlocul vre-unui §es de acele
ml4tinoase, pc care il numesc Ghioler, de unde
ei, pentru copitele lor cele late nu pot sl mai
fuga, ci rAman acolo inglodati ; §i a§a ii ucid
apoi tAtarii cu sAgetile i cg sulitele, §i ii prind

18 Dimitrie Contemn'
pe o searn i vii, i ii impartesc intre dansii
dupd pldcerea lor.
Pentru alte flare de care sunt plini codrii nostri,
nu voi a zice acum nimic, adicd : pentru
pentru jderi $i pentru vulpi, a cdror blane
foarte slujese impolriva frigului.
Iar pentru albine voi zice mdcar cat de putin,
cad ceea ce am inteles pentru econonna bor.
nu este nepliicutd, i nici nu este la toti cunoscula.
Locuitorii au de la dansele mare dobanda,
pentru c toti campii in Wale locurile sunt
crescuti cu cele mai frumoase si mai desaitate
lion, si pildurile inca le dau neincetat materie
pentru ceard $i pentru miere ; si ar avea si mai
inane dobandd de la dansele, cand ar cuteza Ca
sd tie pe top roil care roesc de in toti anii ;
insii iii pravila tdrii este oprit ca ori si eine, sil
nu tie mai multi stupi de cat sufere locul sdu,
ca nu cumva multimea lor sd zahiliasca pe megiesi.
Osebit de fagurii cei obicinuiti de miere
si de ceard, mai fac albinele moldovenesti incd
$i alt soi de ceard cam neagrd si prea mirosi-
Ware, dar nu pun miere intr'insa, ci o asazd numai
impotriva lucirii soarelui, pentru accea
prisacarii cand prind Cite un roi cu matca lui,
apoi fac in vasul in care I pun o bortd si mai
multe cresthturi; si ele mai inainte de a incepe
sd lucreze altceva, astupd bortile si crestdturile
cu ciard de aceasta neagrd, pentru cd in ele
nu pot sd lucreze, flird numai la intuneric, si
apoi dund accia incep a lucra. Pe aceastd ceard
o scot prisacarii la vreme cu miere, i o valid
mai scumpii, pentru cit miroase mai ea si am-
bra, si std impotriva razelor soarclui.
S'au inteles cd roii cafi sunt aproape de
altii,
cand se intalnese until cu altul prin vdzduh,
incep ritzboiul cumplit, si nu inceteazil, pinta

escrierea Moldovei 10
cand partea cea biruith este nevoitil a scripa cu
fuga ; si de acolea inainte partea cea biruitoare
nu'si mai strange miere de pe flori, ci merge
in toate zilele la stiubeiul celei biruite, i ii ia
mierea ei cea gatit5, pentru c5 ea nu se poate
apiira. Si apoi vazand prisacariul c5 albinele lui
lucreazd cu siirguint5 i spor nu filch' nimic, atunci
el pe toate albinele care le g5seste in stubeiul
acela le stropeste cu cridil muiatà in api,
si a doua zi merge la megiesul sAu pe ale cii-
ruia albine are prepus 514
aratri peteie lor cele
albe, i 11 sileste sa'i implineascA paguba.
Se mai ga'seste Inca in Moldova, si pe hotarul
Pocqiei, o pas5re ce se numeste de locuitori
ierunca, si de lesi glusca, adicA surd5,
si este asemenea cocosului de gotc5, ins5 mai
mic5, si din tire Watauga si surdii; i dacA gaseste
vre un vanator si o sutal intr'un copac,
pe toate le poate iinpusca pe rand, si celelalte
privesc cum cade una dupa alta. Carnea lor
este foarte gingasA si alb5, si intrece cu gustul
ei cel bun pe potarniche, Inca si pe fasan.

PiRTEk IL HUI $1 POLITICEASCA
Pentru ocirmuirea StApanirii Moldovei
Cela ce voeste sa faca o scrisoare 0) politiceascii
pentru Moldova, trebue, dupA cum gandesc,
intai sa cerceteze chipul si mijlocirea cu care
se ocartnueste ; pentru ca aflam ca Inca si oamenii
cei mai invAtati au gresit In scrisoarea ei.
Marturiile cele luminate ale istoricilor celor
vechi, nici de cum nu ne lasa sa flm la indoiala,
cum ca toata Dacia and era Inca a Romanilor,
nu cri s'a ocarmuit numai de stapanitori
romani ci Inca si dupl pravilele lor. far dupA
cAderea monarhiei, nemai trimitand romanii
inteansa, nici osti, nici ociirmuitori, si bejenarii
romani (sau italienesti), nemai putand suferi navalirile
barbarilor, pentru cA n'aveau nici ostasi,
nici ocarmuitori, se vede cA au fost nevoiti Ca
WO pue lor si stapanitori dintre diinsii, dupa
piIda megiesitor lor ; InsA, inchipuirea stapAnirii
aceia nu se intelege luminat, pentru ca
istoria tuturor noroadelor de pe vremurile acelea
este intunecatA, si numai aceasta este stiut,
*1 Descriero.

Dimilrie
epl Cantemir
cä locuitorii Moldoveni cari venise dela Italia
si dupd aceia 'si-au cautat sedparea lor prin
rnunti pentru nd'valirea Schitilor si a barbarilor,
au avut insusi Grail sau Domnii lor, dela care
se trage loan cel romanesc, care este asa vestit
de Nichita Honiat, si tatal lui Dragos cel
intai carele a scatuit pe stramosii nostri sit se
inloarca iarii inapoi in patria lor cea veche.
primind i dregittoria Domniei sale dela cel ce
au venit in Moldova dupd dansul.
Urinatorit sat au ocArmuit cu atAt de mare
socotinta, stapdnirea care o dobAndeau si prin
alegcrea boerilor, in cat, macar ea pentru puterea
i marirea Orli nu erau asemenea cu cei
mai multi principi Hristienesti, dar nici unii
dintre acestia nu aveau a le porunci nimic.
Pompele imparatesti cu care se slavesc stdpanitorli
cei mai mad, nu le lipsea lor nici
una, si in ail nu aveau pe nitneni asupra lor,
lara mimai pe Dumnezeu i Pravila i nici la
o stapAnire straind nu erau nici inchinati nici
supusi. HAzboiul, pacea, viata, moartea i averea
tuturor supusilor lor, era numai la insAsi
voia lor; si la toate acestea aveau sA porunceased
dupa pllicerea lor lard de a avea ei impotrivire
dela cineva, mdcar de urmA cu dreptate
sad cu strambatate.
Incd si imparatul grecesc, loan Paleologu, pe
vremea Soborului dela Floret*, a daruit lui
Alexandru cel bun Coroana Crdiascd, impreuna
eu nume de Despot ; si a pricinuit acestui domn
ridicarea vrajmasului asupra lui, pentru care
find el nevoit sa'si isbAndeascd impotriva vrdjmasului
aceluia, a poruncit de a apucat tot neamul
arme in mAini, si cu acest chip, nu cA numai
s'a pdzit si s'a aparat Moldova, numai ea singurd,
de catre na'padirea megiesilor ei, ci Ina si

Descrierea illohlovei
de catre turburarea turcilor, latindu-st Inca $i
hotarele, mult mai inauntru in tarile vrajmasilor
ei, adica in vremea stapAnirii lui .5tefan IV,
celui Mare 1) Insd curmarea stapAnirii lui, a fost
o nenorocire pentru Moldova, intru care au stAtnpit
de a mai creste si a inceput cAnd i cAnd a
scadea, pinta cAnd a cazut, mai la urma, in starile
cele mai sarace in care o vedem acum 2)
caci sub Bogdan, un flu al lui tefan, deodata
s'a stins raza cea de frunte a slavei Moldovei.
Voia de a mai face razboi si a lega pace, au
perdut'o jurAnd el Imparatuhii turcesc juramAntul
credintei, fagaduindu-i sa plitteasca pe tot
anul patru mii de galbeni semn de inchindciune.
Iar o bucata de vreme tot au ramas o
umbra a slavei ei cea veche, si se pare ca republica
ar fi mai mull sub paza turcilor de cAt
sub supunerea lor; poate pentru ca turcii nu
voiau sd turbure cugetele cele ce incd nu le
erau de tot plecate ale supusilor lor celor noui,
si purtau frica ca de'i vor purta ca pe niste
robi, le vor fi la vedere vriismasi i rascolnici ;
iar apoi dupa ce s'au stAns neatnul cel vechi
1) Pentrn acest domn a mArturisit Dlugos, Un istoric
lesesc, ziciind : 0! ee domn vrodnic, do minune ! In tocmai
de mars ea i voevozii eroicesti, do cari no minunam
atitta! care pe vremea noatr5 a lost cel diallti intro toti
strtpanitoiii lumei, de a luerat biruinti aea NlaN
ito Impotriva
turcilor. El duph judeenta mea, a lost eel mai vrednic ore
so fi incredintat domnia si stUprmirea peste tot pilmitniul
ei mai viztos dreglitora de Voevod si arhistratig, impotriva
turcilor, cu sfatul cel de obsto, cu 1n oiala si liotartirea Hristianhlor
La alt loc. anul 1774, fonia 511, numeste el pe (WPM 5tefan
luptaor si domn tr az, mare si de frunte ; si multe alto
laude se misesc pentru dfirsul in ne, st scriitor
Aceet ,5tefan a domnit mainle i dupl.'. an 1 1500.
2) Aceasta s'a intimplat la anvil 1500, sub Suleiman al
Ii lmpftratul cel puternic al turcilor
93

24 Dimilnie Cantemir
al Dragusenilor cu tefan al X, fiul lui Petru
Voevod Rares, apoi lacomia de cinste a calor
mai mari, care fAceau gAlceava pentru stApanire,
au dat prilej turcilor ca sa mai mareascA
birul Moldovei, i sa o mai prade Inca si de
slobozenia care mai avea pana atunci.
$i mai dui:A vreme, au ridicat de tot si puterea
de a mai alege Domni, pe care Inca o mai
aveau boierii, trimetand in scaunul acesta pe
ali domni strAini cari li se pArea lor, pe cari ii
scoteau, si apoi iar ii puneau; amestecAnd asa
una cu alta, in cat au cAzut la urma sub otomani
puterile cele mai inalte care le aveau
Domnir mai inainte.
Aici nu putem sa nu zicein, ca i o seama din
cei straini lacomi de cinste, nu au fost pricina
la aceasta stricAciune, care numai ca sa aibA
nume de Domn, nu socoteau intru nimica a fagAdui
turcilor ori ce, si a se lipsi de toate ale
lor; i apoi neputand trai numai din dArile cele
obicinuite, se aflau siliti ca sa starneasca alte
chipuri de sarcini, i sA le arunce asupra tarii.
i intru acest chip, Moldova, care ii luase asupra-si
numai up jug singur si nu prea greu, a
fost silita pe urmit sa-1 poarte indoit atat dela
turci cat sr dela Domnii ei cei strAiai. i ca sl
zic de toate pe scurt: Inteleptii imparati ai turcilor,
si-au oprit pentru dAnsii in vremile aceste
buimacite, toate acele ce au socotit ca le sunt
trebuincioase; iar aceia de unde nu aveau ei sa
nAdAjduiasca nici o dobanda, a lAsato Domnilor
ca sa multumeascA cat de putin cugetele
cele iubitoare de cinste ale acelora ce voiau sa
se facA Domni
Puterea de a incepe rasboi si a f ce pace, a
lep alianta, si a Winne soli cu tr uinta repuklicei
pe la stapanirile de prin pr .tjur, s-air o-

Descrierea Moldovei 25
prit stapânitorilor Moldovei; insä Ii s-au Inglduit
toata volnicia, §i mai tot aceia0 putere pe
care o aveau ei §i mai inainte, a pune pravile,
a pedepsi pe supu0i lor, a face boieri, sau
a le lua boieria, a arunca biruri, Inca §i a
pune Arhierei, impreuna i altele de acestea.
Puterea lor nu este numai asupra boierimei,
0 a locuitorilor Moldoveni ; ci inca §i asupra
turcilor negutatori, §i aIii, od §i din ce stare ar
fl, cand se atlau in tail ; i viata i moartea lor
este in mainele Domnilor, §i judecand ei pe eineva
spre moarte, spre batae, spre surguntri, sau
spre pierderea tuturor mo0ilor, macar i cu
strâmbatate i tiranie, apoi aceia carora le pasä
(adica le este mita), pentru acel judecat, numai
cAt pot sä se roage pentru thinsul cu gura, sau
prin scrisoare, iar de a se impotrivi judecatii
domne0i, nimeni nu cuteaza.
A001erea i cand voie§te Domnia sä sloboada
pe vre-unul carele este judecat la moarte de toata
ob§tia, nici atunci nu poate nimeni sä stea
impotriva, i Itiându-1 Domnia sub apararea sa,
nu-1 pot omori cu sila. i toate dregatoriile cele
ostitmti §i po1itice0i, care spanzura numai din
singura voia sa, le da celor iubiti ai sai §i le
ia de la aceia can Ii sunt uri, i la impartirea
lor nu are sä caute nici dupa uR canon, §i voind
sa faca §i pe un Oran Logofat Mare, care este
boieria cea mai mare a Moldovei, nimenea nu
cuteazit sä vorbeasca de fata impotriva ; aa i
cand voie§te sä lipseasca dintr'una ca aceasta
pe unul macar .5i din neamul cel mai de frunte,
indata acela trebue sa se supue hotarArii Domne0i.
Asemenea putere are nu numai asupra celor
mai de jos a Clirosului Bisericesc, ci Inca
asupra Mitropolitului, §i a celorlalti Arhierei,
pi

26 Dirnitrie Canlernir
Arhimandriti si Egumeni, si asupra tuturor celor
ce sunt de tagina bisericeasca ; si cand fac
vre-un rau, sau dau vre-o smintealä unui mirean,
sau cugetä ceva inipotriva Domniei, sau a obstiei,
atunci si fara de invoiala Patriarhului de
Tarigrad, ne impiedecat poate sa-i scoata din
dregatoria lor, fail de a-i lipsi de darul hirotoniel.
5i cerand trebuinta, poate inca i cu moarte
sa-i pedepseasca.
Partea bisericeasca isi alege singuri pe pastorii
cei noui, insa numai atunci cand Ii cheama
Domnia la aceasta, la care se cere si intarirea
Domneasea, adica (la celui nou ales, un toiag
piistoresc cu insusi miina sa, care putere au
luat-o Papii cu mestesug de la imparatii Romanesti,
si nici unul din principii lIristianesti nu
o are mai mult fiiri numai singur Imparatul
llusesc.
Acestea sunt puterile Domnilor Moldovei asupra
supusilor Ion, cari nu li-s'au lasat numai
de la poarta otomaniceasca, ci inca Ii s'au inlarit
si prin hrisoavele altor imparati multi ;
insa, asupra mosiilor locuitorilor, nu le-au lasat
nici o volnicie de acegitea, caci, cand voeste
Domnia ea sa arunee pe Ora niscai sarcini grele,
macar ca nit poole nimeni sii i-le abatit fail de
primejdia vieteg, dar tot este silit de curtea turceasca,
ca sà dea searna pentru asupririle lui ;
si mai ales atunci are sa astepte si mai mare
pedeapsii, clind ii p:iriste cineva la vizirul cel
mare, pentru varsarea de siinge nevinovat (macar
ca nu-1 pot pAri); i cand se jelueste toga
Ora, pentru sarcinile cele prea marl, apoi atunci
de multe on 11 pedepseste cu surgunire, sau cu
rapirea tuturor mosiilor sale. Iar pedeapsa mortii
si-o pricinuesc Domnii, numai prin rascoali,
si prin apiirarea de a uu plati imparatului bi-

Descrierea Moldovei
rul de peste an ; insh nici aceasth incuetoare nu
este indestul de tare de a nu se putea strica,
caci dach s'a fticut el prieten bun prin niith si
prin daruri cu vizirul cel mare, cu chihaia
cu tefterdarul, si cu alte obraze de aceste care
au indrAzneala ciarä impitratul, apoi nu are sh
se teamä nici de pAra boierilor, nici inch si de
toatil tara; caci un advocat la curtea turceasch
le ia toate asupra sa, sit 1 apere, clind poate ca
sii arate cu iscusintä indephrtarea pricinei acelei
despre partea lui.
intru acest chip se apash Moldova foarte greu
cu Urania turceasch ; insii tot poate Domnia sh
shvArseasch orice voeste 1'611 de frier', si nimeni
nu cuteazh sal
stea impotriva Girl de a astepta
pedeapsh ; iar de a nu tine in searnh poruncile
celor-lalti domni mai dinainte, sau sh
aduch iarlisi din nou inaintea Divanului pricinile
cele hot:irAte de dansii, 11 propeste mai
melt obiceiul Ord, de cAt vreo pravilA undeva.
Pentru aceea, macar de au si fost oarecari domni
in Moldova, cari au tras iarhsi hi camara lor
mosiile cele daruite de dotnnii cei mai dinainte
de dAnsii, cu cuvAnt Ca ar 11 fost daruite la
oarneni nevrednici ; dar de chtre obste nici o
data nu s'au tinut in searnh, nici s'au inthrit ;
oamenii acei asupriti, totdeauna nu dobAndit
dreptatea si intoarcerea mosiilor la Domnul cel
urtniitor.
07

Pentru obiceiurile cele vechi i cele
nouä, la punerea Domnilor
Dupä ce am arMat pentru acele care mai nainte
vreme, cum si in vremea de acum se socot
a fi vrednice pentru sapanirea Moldovei ;
gândesc ea' este vrednic de ostenealä s6 spunem
ceva si pentru obiceiurile care se obicinuiau mai
nainte in vremile vechi la punerea Domnilor.
In vremea celor sease Domni IntM, ptinä a
nu se ridica urmarea cea mostenitoare la Scaun
a StApanitorilor Moldovei cu alegerea lui tefan
I, care o aveau ei pAnA atunci, nu au prea avut
loc obiceiurile cele politicesti, sau nici cum nu
au inceput, cdci mosteanul Domniei care se stiá
Ina piin5, ce trähl tatO sau fratele sAu, nu avea
trebuintl de nimica la suirea in Scaun, Mil
numaY ce-I vesteA la ivea14. Iar apoi dupà accia,
de cand s'au cerut sfatul boerilor la alegerea
Domnilor, s'au obicinuit mai multe obiceiuri si
ceremonii la punerea lor ; aci indatl dupa
moartea lui Roman I, Domnul cel de al seasdlea
dupl descMicarea in Moldova, pentru nevArsta
fiului sAu Alexandru cel Bun, carele era
prea slab de a putea goni inapoi pe vr5smasii

Descrierea Moldovei 29
care napidise in Moldova din toate panne, pentru
aceia au socotit boerii a fi mai bine, ca sa-si
aleaga un Domn mai harnic §i ostean bun, de
cat sa puie la vasla republicei pe un copil, si
pentru nepriceperea lui si li se intample cea
mai mare primejdie.
Aceasta putere care o aveau atunci toti boerii,
au lasat-o mai la urma, din pricina turburärilor
care le pricinuea de multe ori multimea alegatorilor,
numai celor §eapte boeri mari ai starii
cei d'intai, adica: Logafatului celui mare, amandurora
Vornicilor, Hatmanului, Postelnicului,
Spätarului celui Mare, si Paharnicului celui
Mare.
Acestia indata dupa ce murea Domnul, obici
nueau a se aduna in Divan, si deschideau diata
sau testamentul Domnului celui raposat; si daca
nu erea nimenea insemnat intru dansa sa fie
Domn, apoi ei cu sfatul lor isi alegeau Domn,
insä nu-1 vesteau la ivealä; iar daca era insemnat
vre unul din fii Domnului in diata tatalui
sat' sa fie Damn, apoi si obrazele cele alegatoare
trebuiau sä ramina la acel cuvant, ne mai
fiind volnici sä faca altä alegere..siispravindu.se
aceasta, apoi ei purtau grijä pentra ingroparea
mortului; si trupul lui, daca fficuse vr'o biserica
piiaa ce au trait, 11 puneau inteansa ; iar daca
nu, apoi ii puneati intealta Biserica mare, §i
dupa ingropare, toti boerii i curtizanii impreura
cu slujitorii cei de Oaste, se intorceau
de la Biserica inapoi la Curte, cu mare Were
§i cu straie jalnice si fete mahnite, si boerii
dupa aceia indata intrau in Divanul cel mare, si
se asezau tot intru aceleasi scaune §i locuri, cari
le aveau papa ce traia Domnul, iar cetele ostasHor,
atata de multe cat putea sä intinda rand
in Curte, cu pustile si steagurile intoarse, as-

30 Dimilrie Can lemir
teptau puncrea Domnului celui nou. La aceasta
obicinuia acela carele era sd fie Domn, daca
era vre unul din Chi Mut reposat, de sta la
scaunul tatälui sau cu straie jalnice; iar dacii
era ales dintre boeri, apoi ramAnea nemiscat la
locul sau cel mai d'inainte; si dupa ce erau toate
aceste asezate, apoi intAi curma Mitropolitut tilcerea,
i facea cuviint de laudd pentru Domnul
cel mort, si se jelnia pentru moartea lui in numete
republicei. Dupd aceea cetea Logotatul
cel Mare la adunare cu glas, testamentul mor.
tului ; pentru ca daca se intAmpla, dupa cum
se obicinuia de multe ori, sa lie inseimiat in
diatii urrnatorul la Scaun fratele cel mai mic,
inaintea celui mare, sa stie fieste care, ca nu
s'au fatut cu voia celor alegatori, ci s'au facut
cu voia mortului.
Tot acelas logofat mare intdi dupa cetire, se
apropia de domnul acel nou, si dacd era din
nearnul celui mort, apoi ii arata intAi, ca si lui
i-ar Ii impreuna tAnguire pentru moartea tatiiliii
sau a fratelui lui; si apoi ii arata ca ar fi
el hotarAt si ales de testamentul reposatului ea
sa fie domn, i II ruga in numete tuturor breslelor
Moldovei, ca cAt ar ii cu putinta asa de
graba sa intre In stapAnire, i pe (latish sii vo-
iasca a-i stapAni cu dreptate, ca pe supusii si
slugile sale cele credincioase.
Dupa aceia, trebuia domnul cel non sii stea
cu capul gol, i cu putine cuvinte sa raspunda,
si sa se caiaica pentru intAmplarea aceea, ca a
scapat republica pe un domn asa bun, si sa arate
ca el macar cii nu este destul de vrednic
a purta sarcina Orli, insa trebue sa se piece
atAt la porunca tatilui sin, sau a fratelui sau,
cAt si la voia a toata republica ; i
pentru aceia
voesle ca sa ia dregatoria hr viata, i sa

Descrierea goldovei 31
.stApAneasc5 pe supusii s5i cu toatä dreptatea,
dragostea si mila.
Dupà aceea indatd se scula toat5 adunarea,
dinpreunA cu Mitropolitul si cu partea bisericeasc5,
si Ii petrecea cu mare alai pAnä la biserica
cea mare, si la usa bisericei ii esea intru
-intAmpinare MitropolituI purtAnd inainte cloud
filclii, iI1 cadea, i intindea Sf. Cruce, si Evanghelia
de o sdruta, iIi arätà evlavia sa. Dupà
aceia intra In biserich i inghenunchia la Altarul
drept usa cea impartiteasca, si isi rez5ma
capul de Sf. Pristol, iar Mitropolitul Ii punea omoforiul
pe cap, si Ii citea cu glas rugdciunea
care obicinueste sa se citeascd la incoronarea
Impäratilor pravoslavnici, si apoi II ungea pe
frunte cu Sf. Mir. Dupd shvArsirea acestor obiceinri,
se scula Domnul in picioare, si siiruta atAt
Sf. Pristol, cat si Sf. Icoane cu evlavie, si esind
de acolo in mijlocul bisericei, Ii punea Mitropo-
Mut pe cap o coroan5 de aur impodobitfi cu
multe pietre scumpe, si cantandcAnt5retii: Cade-se
sA te fericiru", II lua Mitropolitul de subsioara
dreapt5, si Postelnicul cel mare de subsioara
stAngã, si 11 ridicau Inteun scaun cu trei
trepte ce este de-a dreapta in Biseria ; i la
acea vreme se slobozeau toate tunurile cAte erau,
si muzicaatii incepeau a cAnta.
Dui-A s5vArsirea Leturghiei, 11 imbr5cau in
pridvorul bisericei cu caftan domnesc, si indata
toti boerii dupa lepadarea straielor celor
jalnice ce le avcau pan5 atunci, imbrAcau alte
straie vesele i strAlucitoare, si dupfi aceste
isprAvi, incaleca Domnul iaräsi pe armasar, 5i
se intorcea la curte sub petrecerea atAt a Mitropolitului
cAt si a tot sfatul, si la intrarea
in sala cea mare se suia pe scaunul domnesc.
La aceast5 ceremonie obisnuia Hatmanul de a

32 Dimitrie CardemIP
dreapta, gi Postelnicul cel mare de a stAnga
de-i duceau poalele caftanului. Dupli dAnsul
urma Mitropolitul gi tot sfatul, gi fiegte care
dupA rAnduiala sa, se agezau pe scaunele lor ; gi
apoi mergea intiii Mitropolitul la Domnul acel
gezAtor pe scaun, gi ii säruta mann ; gi in
scurtA vorb5, il hiritisea poftindu-i noroc la StApAnire,
gi 11 incredintA a va fl rugAtor cAtre
Dumnezeu pentru dAnsul, gi se ruga lui, ca sit
fie gi el apgrat impreun,A cu tot clirosul bisericesc.
Apoi se intoarcea cAtre tot norodul, il
blagoslovea, gi-1 sfAtuia ca sA fie cu credintA cltre
Domnul lor.
DupA Mitropolitul urmau Arhiereii, gi cea-laltli
parte bisericeascA a Moldovei, arAtAndu.gi
gi acegtia cinstea lor cittre domnul cel nou,
apoi mergea gi LogofAtul cel mare cu cei-l-alti
boieri, gi ii sArutau mane.
Dupii sAvArgirea acestor ceremonii, se scula
Domnul din scaunul sAu, gi cu capul gol,
multumea la toti pentru ctigetele cele bune ce
arAtau cAtre dAnsul, gi fAgAduia Patriei min,
dreptate gi apArare, gi dupA aceste cuvinte, ii lua
spAtariul cel mare coroana de pe cap, gi el
dupA ce se duceau toti boierii, Intra in cabinetul
sAu cel dinAuntru.
Tot acest fel de ceremonie, arAtau jupAnesele
boerilor gi Doamnei lui VodA, (lea avea,
in sale Doamnei; iar incoronArii nu era pArtage
duhovnic.egte. Ea Inca avea stranit in biserica,
insA oare-gi-ce mai jos de cAt strana Domnului
ei, gi in sale ei unde toate jupAnesele
boierilor aveau locuri gtiute dui:4 boieria barbatilor,
purta gi ea coroanA tot intru acelagi
chip ca gi a bArbatului ei, care se poate vedea
pe la chipurile cele vechi.

Descrierea Moldopei 33
Intru acest chip se urmd odinioara la punerea
Domnilor :n Moldova.
Jar dupd ce au cazut toate in neoninduiala
cu stapanirea cea silnica a lurcilor, luand de
Ja boieri i volnicia de a-0 alege Domni, pentru
aceia acum se pazeste cu totul altd urmare
la alegerea unui Domn Moldovenesc. Caci indata
fdcAndu-se in0iintare vizirului, ch an
nmrit Domnul Moldovei, salt cAnd vizirul au
hotardt ea sal scoata pe dansul, a And ura
asupra lui, sau faciind el vre o gre;eala, apoi
el cauta all Domn nou dintre fill domnilor, sau
alli
boieri de Tarigrad, i la vreme de pace
lagddue0e el Domnia numai la unii ca aceia
cari ii dau lui bani mai multi ; jar la vreme
de rázboiu, numai pe acela il face Domn carele
este cunoscut a fi mai credinuios "U mai vi
teaz, si daca se invoe0e el cu Donmut acel nou
pentru damn i pentru alte tocmcli, i ia de la
dansul scrisoare pentru platirea bahilor, apoi
ii arata cugetul sau imparatului, cu o scrisoare
ce se nume0e Tarhise, cu aceste cuvinte:
Cutare Domn,stapdnitorul acesta de acum al
Moldovei, asupre0e prea tare pe supu0i imph-
tra(iei tale, incat boierii 15th. Ca sa scape de h.
lania lui, stint siliti sa fuga prin alte tan de
prin prejur, td. unii se nevoiesc a veni i aici,
ca sh ceard intru ajulor mita Imparaliei tale de
calre un Domn asa strapic." tar daca un poate
sd 1 invinoialeasca cu aceasta, apoi fie adevarat,
ori neade% Aral, zice ca se 1ere0e a nu
plati birul, sau ca ar fi lene5 la implinirea po..
runcilor, sau ii aruncd alit vind, pentru care
este N re dnic a se scoate din domnie. Si mai a
dauga zicAnd: §i fiindca aceasta este cu whit
unpobil, a imparaliei tale, 0 a folosului lard,
pentru aceia daca va place 0 imparaliei tale,
2

34 Dimifrie Cantemw
eu am socotit a fi de folos, ea sa se scoata mai
sus pomenitul Domn, si in locul liii sa se pue
(cutare), pe care eu ii cunosc i ii Siu, ca
este om drept, credincios, bun, $i vrednic de
niIa aceasta".
daca ingadueSe Impgratul la pricina aceasta,
i dacA nu stg impotriva vizirului nici Chizlar
Agasi, nici alt slujitor de curte, atunci obicinueste
impgratul a scrie a$a insuS cu maim
sa: Mudge bindge amiel oluna". Adicg: sä fie
precum scrie mai sus. Dupa ce primeste vizirul
ingaduirea aceasta a imparatului, apoi cheamg
noaptea la curie pe Domnul cel nou, dacg este
ca sg se ispraveascg lucrul pe taing, $i dacg
poarta frica, cg daca va oblici Domnul acela ce
este sfi se scoata, pentru nenorocirea lui, sä nu
fugi la vreo stgpanire hristieneascg; iar dacg
nu este de a se purta Meg de unele ca acestea,
apoi 11 cheama ziva la curte, si Chihaia bei al
vizirnlui celui mare il primeste cu toalg cinstea
0-1 duce in cabinetul sgu ce.1 are in curtea vizirului,
$i-1 pofteste sd $azg, $i heretisandu-1 din
partea sa, ii arata pricina pentru care 1-au che
mat, care dupit obiceiul curtei asa trebuie sa se
poftoreascg, mgcar de $i este $tiuta de cel ce
este sg se puie Domn, sid
zice ca : Maria sa
vizirul pentru vrednicia tatalui sau, sau a sa,
$i
pentru slujbele cele credincioase care au fa-
cut portii Otomanicesti, au aratat impgratului,
si 1-au indemnat pentru acestea, de au portmcit
ea sA-1 oranduiascit Domn in Moldova, $i 11 sfgtueSe
ca sa se poarte cu vrednicie in dregatoria
aceasta, $i prin slujbe credincioase sa se arate
ca un barbat, i sa se pgzeasca ca nu cumva
prin lenevire, sau necredinta lui sg fie vizirul
rusinat inaintea imparatului. i dupa ce ii vorbeSe
toate acestea, ese chihaia $i merge in ca

Descnerea Moldovei 35
binetul vizirului si-i spune cum ca, chematul
acela carele este s/ se puie Domn in Moldova,
ar fi venit acolo siasteapta poruncile mariei sale.
Atunci vizirul indata, daca nu are altä treabl,
porunceste lui capigilar-chihai-agasi, sau celui
mai d'intai de la perdea, ca Si aduca infiuntru
pe donmul acel nou, si aducandu-1, asteapta
putin In sala cea d'inainte, si nu intra in divan
sau in ortagasi, pana cand nu sunt tocmiti
in rand toti slujitorii vizirului, i oamenii lui cei
dela camara pe deamandoua partile in salli fiestecare
dupa starea sa; i atunci merge in nauntru
si se inchinti vizirului carele sade intre perini
dupa obiceiul turcesc, i chihaia sta de a drepta
lui, si.
duph ce se'nchina paseste putin inapoi
s'aseaza de-a dreapta, iar vizirul ridicandu-si
capul sáu, i c'un aer gray II hiritiseste cu po
Mica, si Ii zice : Ho,s geldi Bei",adicrt bine
ai venit Printule. Prea inMtatul, prea drep-
tul i prea milostivul Imparatul nostru, oblicind
cum ca Domnul acela carele au statut pana
acum in Moldova, s'a aratat lenes la implinirea
poruncilor sale, si au asuprit pe supusii
shi ; pentru aceia au poruncit ca sa fie scos
din dregatoria sa ; i eu l'am rugat ca sa te
pue pe tine in 'ocul aceluia, fiindca eu te stiu
ca esti om de treat* cinstit i credincios Portei
otomanicesti ; i intim tot prea puternicul imparat
a ascultat rugamintea mea, i s'au milostivit
asupra ta de ti-au incredintat Domnia
,,Moldovei. Deci, acum, datoria ta este ca sa te
arati cunoscator prin credintl cMre o mill
asa mare imparateasca ce i s'a facut ; i pe
vrajmasi i pe prietini, sl-i aibi uniti cu noi,
si pe supusit tat sa-i stapanesti cu bland*:
pe cei drepi sa'i aperi, i pe facatorii de räu
,,s4 nu'i trect cu vederea. Cu veniturile Dom-

36 Dimilrie Cantemir
niei cele dupd pravilä i dupä obiceiu sre Ill
Inulturnit, i pe supu$ii tài cu nimica sn nu'i
cu sila ; iar birul $i darurile care
esti indatorit a le da Imparatului, sa le tritneti
la curie la vremea stiutn. i de vei urina
tu aceasta, apoi cat vei trai, vei gusta
impotrivn, mita
,asopre$ti
impärdteascii: iar de vei face apoi
stiut sn'ti fie cn sfarsitul tau intr'alt chip nu
1 a ti, decat ne-poruncit".
Atunci Domnul, dacd $tia limba turceascn, raspundea
insusi la cuvintele viirutui, iar dacn nu
$tia. apoi rnspundea prin dragomanul cel mare
al curtii, $i multumea pentru impnriiteasca facere
de bine care l'au intAmpinat pe dAnsul nefiind
el vrednic $1 fagnduia cd va urma poruncilor
trimese; $i toata virtutea, Inca i viata o
a jertfi hucuros la slujba Imparatului, si se
ruga ca sa na-si intoarcd impäratul mila sa de
calre dansul.
far Capigilar-Chihagasi aducea din porunca
vizirului un caftan, si mini ii da Domnului da
ii saruta, i apoi 11 imbräca pe dansul peste
cele-l-alte straie; si dupd ce l'au imbrncat, se
apropia de vizir a doua oarn si se inchina la dan
sul, i ii aducea inainte pc Capu-Chihagasi al
liii ce Ii avea ce sine, $i se ruga vizirului ca
sa-1 pritneasca $i pe acela sub apararea sa; si
daea 11 priinea vizirul, apoiii rnspundea : neho$"
Aka prea bine, si apoi imbriica $i pe aeel
CapuChihagasi cu un caftan mai prost.
Dupà sAvAr$irea acestor ceremonii, se'nehnin
Domnul de a treia oara vizirului, $i iese din
di \ an awn de a mai zice vre'un cuvant, $i merge
in cabinetul lui chihaia, $i indatä dupii aecia
merge si chihaia dupa dansul tot acolo,
si-I hiritiseste pentru dregitoria sa cea noun,
ii dA cafea i eibet, i vorbe$te cu dansul pentru
ale Domniei, sau pentru alte lucruri.

Descrierea Moldovei 37
Si pang cand sade la vorbil, ghteste imirahorul
au comisul vizirului un cal, prea frumos impodobindu-1,
si bas-ciaus cu 24 de ciausi si cu 4 ceatin
de ai vizirulul pedestri, i alti agaleri sau
slugi mari de ai vizirului din curte, i agaleri sau
slugi de cash, asteapta eOrea Domnului. Si indatil
dupa ce ia chihaia instiintare cum Ca toate
aceste sunt white cu acel obisnuit chip al slavei,
poruncesle de aduc in nhuntru mirodenii
pi
alumä CU dansele pc Domnul, care la turci
este un seinn, ch trebue sa purceadh. Duph aceia
porunut esind incalech pe cal, si ese afarii
din curtea vizirului mergandu'i inainte 4 alai
ciausi cu aceasta randuialh, adich : inaintea liii
merg atatia ciausi, cãi cere el, cu
c'taup,l-ar-e-
mini. Duph aceia urmeazh agalerii vizirului, si
iciagalerii, i duph acestia urmeazd el inconjurat
de patru ciatiri, cari merg doi inaintea calului,
si cei doi de amandouh pärtile de-i
tin picioarele lui. In urmil mai aproape de clansul,
vine Capu-chihaia al shu, si duph acela boierii
din Moldova, dach stint de fath, sau alti
greci boieri de 'arigrad, care stint rudenie sau
prietini cu Donmul; i asa cu acest fel de alai
iese din curtea Vizirului, pe poarta 13ahce-Capu,
ce se zicea mai nainte Hrisopele, i iese din cetate
afar5, si mcrge drept la I3iserica cea mare
a Patriarhului din Tarigrad; si vazandu-1 ori
si eine trecand, fie turc, sau hristian, trebue sh
se scoale in picioare, macar si de la lucru, sh'si
puie mIini1e pe piept crucis una peste alta, si
sa'si piece capul in jos. Inca si cand trece pe
la Poarta, trebuie pe toate strajile ienicerilor
sä le aseze in rand ciipitanii lor, i sh1 heritiseasch
pe dansul cand trece, asemenea ea si
pe vizirul, adica isi pleaca capetele lor, si manele
drept le pune pe piept, i slobod in jos

38 Dimitrie Cantemir
poalele cele d'inaio te ale straiului. i aceasta
mai de pe Liana este la dansii un semn de cinstea
cea mai mare, prin care dau a intelege, ca
ei intru atilt 11 cinstesc pe dansul, in cat Mau
inaintea lui cu picioarele acoperite, si nu intr'alt
chip, fara numai din porunca lui se vor unis-
ca de pe la locurile lor ; 1 i cu aceasta petre-
cere ajungand ei la biserica Patriarhiei, r5mAn
turcii stand in uli, iar el intr5 in ograda bisericei,
si descalica la scara, adica o piatra care
este pusä mai vartos pentru acest lucru, i ceausii
striga cuvintele aceste obisnuite:
,Hac teala Padisahumuze Bebei efendimuze ciok
iasaclar oimurler virsun devlet ile cioc iasa".
Adic5, dreptul si prea inaltul Dumnezeu sa dea
Imparatului nostru si Voivodului Domnului nos-
tru,
viata indelungata i sa traiasca multi ani
fericiti.
La poarta cea din afara despre ulita, ii vin
intru intfimpinare preotii cei de mir ai Patriarhiei
si la scara cea de mai sus pomenita, Mitropolitii
i) si Arhiereii si alti b5rbati bisericesti,
cari pot s5 fie de fatti la vremea aceia; iar
mai la urma, inhumpina Patriarhul, la irtrarea
bisericei, pe Domnul viitor, 1i-1
blagosloveste
en semnul Sfintei Cruci, si merge in biserica
cAntand cantaretii Patriarhului: TO 'Alio viotv,
si in mijlocul bisericii, se insemneaza spre
altar cu semnul Crucii, i siirutand icoanele
sfintilor, se sue in strana aceia care este f5cuta
pentru Domnul Moldovei, si p5sind in treapta
cea mai de jos a stranei, citeste intaiul diacon
ectenia, intru care il pomeneste pe dansul, si
dupa ectenie intra Patriarhul in altar imbracat
1) roate arhimandriti i din nenimerirea
pus mitropoliti.
LiIxncirii s'au

eserierea Mohlovei 39
cu slintitele ve§minte, impreunA cu patru Mitropoliti
sau mai multi, §i Domnul Inca merge in
altar dupl Patriarh, i plecAnduli genunchele
sale, 10 reazernä capul de Sf. Pristol, §i Patriarhul
puindu-i omoforul pe cap, ii cite§te rugAciunea
care se obi§nuia a se citi odinioarl la
incoronarea impäratilor, §i ungAndu.1 cu Sf. Mir,
se scoalA pe picioare §i merge inapoi la strana
sa, cAntAndu-i cAntAretii Polihronul, §i apoi se
sue §i Patriarhul in strana sa §i porunce§te ca sä
tie tAcere §i face Domnului aceluia cuvAnt de
laudA in scurt, §i-1 sfAtue§te sA fie cu frica 1W
Dumnezeu §i apArAtor Bisericei. DupA cuvAnt
urmeaza Polihronul pentru Patriarh, §i atunci
vine Domnul §i Patriarhul in mijlocul Bisericei,
iar Patriarhul ii intAre§te pe dAnsul cu 1mpart5§irea
blagosloveniei §i el sAruta mAna Patriarhului
; i la e§irea din BisericA, II petrece
Patriarhul pAna la scara cea pomenitA §1 sArutAndu-se
unul pe altul, incaleca el pe cal §i
dinaintea ogrAzei Bisericei 11 primesc turcii, petrecAtorii
säi, §i de acolo se Intoarce inapoi la
palatul situ, tot cu aceea§ oranduiala cu care a
fost venit, strigAndu-i ceau§ii de multe ori ; §i
daci alunge acolo, pofte§te la sine numai pe
capitami petrecAtorilor, §i le dA dulceti §i ca.
fea, §i le impArte§te bac§i§ul cel obi§nuit. DupA
aceea heretisindu-1 ei impreunA cu oamenii lor,
se intorc inapoi la curtea vizirului.
A doua zi vine Patriarhul cu Mitropolitii,
9i
dupa aceea toatA boerimea care se aflA la Tanigrad,
§i heritisesc pe Domnul cel nou; §i obi§nuesc
Inca §i solii Imparatilor §i ai republicelor
Hristiane de il heretisese insu§i ei, sau
prin dragomauii lor, mai ales dacA au mai
dinainte cuno§tintA cu dAnsul.
In celelalte zile se zabove§te el cu platirea
banilor cu care este dator pentru luarea Dorn-

40 biinilrie Canlermr
niei, si cu bacsisnrile earl le-au pus otomanii cu
nume de pisurisi, adicd dar de buna voe; insd
vederat, ii asupresc cu dansele dupd nes5tioasa
lor Idconne.
Si dupd ce pliiteste anei bani pe jumdtate,
apoi Ii trimet semnele Dornniei, cloud tuiuri si
un steag, care se cheamd in limba lor sdngeac,
mai cu multd pompd de cdt la punerea unui
vizir de aceia cari se cinstesc cate cu trei tuiuri,
pentru cd acestora li se dä fdrd de nici o slava,
de la Miralem-aga care le are sub stdpanirea sa;
iar unui Domn de Moldova sau de Ora Munteneasc5,
le trimete cu mare alai prin toatd cetatea,
pftud la curtea sa ; cdci la vremea cea hotdrfit5,
ciausii si slugile vizirului cari au fost
petrecut pe Domn la Biseric5, se adunii foarte
de dimineatä in zina aceea la Mira lem aga, adied
la acela ce pazeste steagurile impdratesti,
caruia nu i este mica boeria la curtea impdrateased;
si intelegand Domnul c s'au adunat
toti aceia acolo, apoi trimete si el Capu-chihaiatele
sale si pc boerii cari sunt de fatd, imbracati
foarte, si mai ales cu cai impodobiti frumos,
si merg pand la Babihumaiul sau Poarta
cea mare care este din afar5 la Curtea Impdrateased,
si dupd cc sosesc acolo, ii primeste Miralem
aga cu mare cinste; si indatä se Alice
acolo tubulhanaoa, sau muzica impdr5teasca,
care este oranduitd pentru Donm, si incepand
tubulhanaoa aceasta a canta tot felul de muzicd
care se obisnueste la turci, atunci tot wand
ese cu orandueala sa din Curtea Impd'rateasca,
si inceputul il face ceausii tot doi cu.doi; dupd
acestia urmeazd agaterit vizirului, tot cu aceleasi
strae cu care sà imbracd i cand merg in
divanul Sultanului. Dupd aceasta vine Capuchihaia
al Domnului cu bocrii Moldovei si mu
pe nrmä Miralem-aga cu un steag si dou5 tuiuri

Descrierea Moldove 41
pi cu tubulhanaoa inapoia lui; I cu aceastä
riinduiala merg prin toatä cetatea i toate sträjile,
lie unde ar fi, Inca i acele din curtea vizirului,
trebue sh se tocmeasca in rand la ulita
si sh-si sloboadd in jos poalele straelor lor
sd-si pue mainele crucis pe piept i inteacest
chip sà cinsteascd semnele impdratesti.
Si
asa sosind la Curtea Domneascd, ese Domnul
cu curtezanii d'inaintea palatului sdu, intru
iptampinarea acelui purldlor de steag, si Miralem-aga
Ii da. lui sangeacul si tuiurile cu capul
plecat, impreund cu aceasta heritismos : Ala
teala mubarec eileic", adicd: Dumnezeu sa-ti
dea noroc la aceasta: iar el ia sangeacul in
!Mind i II sdruld cu cinste, si ii dd sangectarului
sau stegarului sdu, sd poarte grije pentra
dânsul, i apoi pofteste la sinesi pe Miralemaga
in sala cea mare sau divan, si dandu-i dulceti,
cafea si allele, dupd obiceiul turcesc, ii
imbrach cu o bland de satnur si-i dä bacsisul
eel obisnuit. Atuncea Miralem-aga cu slugile
carpi se intoarce inapoi la palatul imphrdtesc,
iar tubulhanaua rämane la Domn si cantd pc
loatii ziva neubet sau semn de straje eate trei
ceasuri inainte de apunerea soarelui, care vreme
se zice la turci: ichindi. Insä cinstea aceasta
o au numai Domnii de Moldova si de Ora
Munteneascd, iar pasii nici unul in vremea care
se an in Tarigrad, nu poate sä aibd aceastà
muzicd ostdseascd.
Si asa savarsind el toate trebile care avea sa
le hotarascd cu curtea, si platind toti banii cu
care este dator, atunci aratá vizirului prin chihaia,
cmn eh' nitnica nu-1 impedicd de la intrarea
in stdpitnirea Domniei ; si se maga ca sä
iasd inaintea Imparatului, si ca sä ail:A vole de
purees. i dupa ce se hothrdste ziva accia,
care alta nu obicinue;te sä lie de cat numai

42 Dimitrie Canternir
Duminica, sau Martea, cfici intru aceste zile se
face divan Inaintea Sultanului, dupà a$ezAmtlntul
lui Suleiman, apoi in ziva aceia foarte de
dimineatä se adunä la divan, vizirul cel mare,
mufti si cadileschierii, cei-l-alti viziri, ieniceragasi,
silahdaragasi, $i altii care dupfi dregfitoria
lor au intrare slobodfi, i juded pricinele
Aluitorilor, la care ascultà i Impgratul in dosul
unor parcane, sau cafas aurit; i judecata
aceasta tine patru ceasuri, pfinä cand nu mai
este nimeni sä mai jaluiascA; i dupa isprävirea
divanului se porunceste Dotnnulut ca sä stea
drept in rand cu boerii s'ai de la u$a divanului
celui dinafar5 In Cube, $i pAnä la usa cu care
se inchide Cubeaoa cea din Ifiuntru, s'apoi sculfindu-se
vizirul cel mare de la locul slit, merge
la Imparatul cu cei-lalti viziri i cu cadileschiarit,
i cAnd tree i$i pleacá domnul capul sfiu
cfitre vizirul cel mare, $i la ceilalti viziri,
intrând ei la impfirat, ii in$tiinteazfi vizirul cel
mare pentru pricinile ce s'au judecat in divan,
sau pentru alte trebi ale ob$tei ; si dupfi aceia
ii spune, ch sluga sa Domnul Moldovei se roagfi
ca sfi aihä voie a merge in Domnia lui ; i daeä
ii dä Sultanul voie de purees, apoi Ii spune ca-
pugilar-chihaia ceia ce au hotärfit Sultanul,
muhtur-agasi porunce$te ca sfi-i puie pe cap o
Cucfi lucratä foarte cu me$tesug de pene de
strut; Insa cuca aceasta este mat vArtos o podoabfi
a ieniceri/or; iar pentru ca $i domnii se
socotesc intre cetele ienicerilor, pentru aceia Ii
se dfi $i !or aceasta podoabfi, care nu poate nimeni
altut sa le-o puie pe cap, Ora numai muhtur-aga,
pe carele a tilta 11 socotesc, ea cand ar avea
sub sinesi pe toate cetele ienicerilor,numai pentru
ca este peste straja cea din curtea vizirului.
Si in acest chip find el impodobit, ii imbracA
$i Tefterdar-ba$a cu un caftan, and $i
pi
pi

Descrierea Moldovei
boerilor lui 27 caftane mai proaste, i apoi ii
due intiuntru doi capugi-basl tiindu-1 vartos de
subsuori, impreunä i pe alti palm boeri mai
de frunte ce sunt cu dfinsul, i viind la 11§11 divanului,
11 silesc aceia ce-1 due ea sa-si plece
capul 'Ana la pamant; i dupi aceea inca de
doul ori pasind cate trei pasi, si apoi ramane
stand drept in mijlocul divanului, flind ea nu
este prea mare. Iar Imparatul din scaunul säu
arata vizirului care sta de-a dreapta sa cu
inainele puse crucis una peste alta, si-i zice ca sa
spue Donmului ceea ce are de spus. Iar vizirul
plecandu-se pana la pamant inaintea Sultanului,
vorbeste catre Domn aceste cuvinte
Fiind-ca credinta -si buna-cuviinta ta s'au
faeut cunoscute rnariei sale Imparatului nostru,
carele este scaparea a toata lumea; pentru aceea
el s'a milostivit asupra ta i ti-a dat
Domnia Moldovei. Deci, tu, si de acum inainte
sa fii credincios, slujind cu dreptate, si sa lii
ascultator poruncilor lui celor sfinte, carora
toata lumea se supune, i sa ramai cu aeeasta
evlavie catre dansul ; iar pe supusii luisa-i aperi
si sa-i stapanesti cu bland* si cu sal-gun-0,
sa aibi purtare de grije a priveghia la toate
iznoavele vrajrnasilor, trimetand in toata vreinea
instiintari incredintate pentru unele
ca acele, avand purtare de grije pentru acestea
din toata virtutea ta; i apoi prea bine
stii ce ai sa astepti. Iar lenevindu-te la aceste,
apoi nu te vei putea indrepta cu dezvinovatirile
cele desarte.
Atunci Domoul daca stie limba turceasc
rtispunde In scurt asa: Eu pe capul meu ma
fagaduesc ca voesc a jerti toata virtutea mea
la slujbele prea cinstitului si prea milostivului
Imparatului meu, numai de nu-si va intoarce

hunilrie
44 Lanlemil
fata sa cea milostiv5 de afire mine, sluga sa
cea nevrednia".
Si dupit ce zice aceste cuvinte, il scot capigiibasii
iarási afarä din divan tot cu aceeasi ceremonie
eu care au si intrat, insa cu dosul innainte,
pentru a nu este slobod s5 arate dosul
cAtre Sultan.
Si in vremea aceea giiteste tin cal ariipese,
Buiuc-imirahor sau comisul cel mare al Impàratului,
impodobindu-1 cu raft de aur biitut cu
pietre scumpe si cu arsä cusul5 cu aur si cu
argint, si de-a stiinga cu o spadii si de-a dreapta
buzduganul, iar doi indiccit sau de la
grajdiul impär5tesc, tin calul in poartra curtii,
ti
pe 15ngd clausal stau doi achiulahlii cu comanace
albe pe capete, si doi alergittori en
strae de lir, cu comanace de argint i poleite
cu aur, ce sunt fAcute in chip de pahar.
Si asa esind Domnul, incalea pe cal si asteapta
venirea vizirului celui mare,si porunceste
boerilor s5'i ca sii stea in rfind de-a stAnga
lui, si apoi se inchin5 la vizirul eel mare si la
ceilalti viziri, cu plecarea capului si cu miinele
la piept, multumindu.i si ei cu plecarea capului.
Si apot duandu-se acestia inapoi pe la palainrile
lo& ese si el din curie si merge drept la
biserica cea mare, tot cu tov5r5sia aceea cu
care au si venit si cu muzica de oaste sub petrecerea
paicilor si a chiulahliilor hnpariitesti,
si se primeste de ciitre Patriarhul si de c5tre
ceilalti barbati bisericesti, tot cu aceeasi pompii
si ceremonie precum am scris mai sus; tar
cuca o ia de pe cap la intrarea in biseria si
si nu o pune pzn and nu ese; si esind din
biseric5, merge drept la palatul ski si acolo it
due in divan agalerii aceia cari 1-au petrecul;
si luandu si bacsisurile lor, se intorc inapoi la
curie, iar paicit st chtulahlit rtirnan la dansul

Descru'rea Mob lover 4.)
si ii petrec pAnd in Iasi, care este Scaunul si
orasul eel de c5petenie al Moldovei.
A doua zi iitriinctc Reiz Etendi san logofdtul.
eel mare al Impdratului, hrisovul Donmiei,
scris boarte cu mestesug cu stove de aur, si ii
trimete rgspuns ca sä purcead5 la Scaun, asa
de in grabd cat ii va 11 pnin putintd pentru ca
nici un Domn dup5 ce merge inaintea Imp5ratului,
nu poate sä rärnae la Tarigrad mai mull
de o sdptainAnd.
La purcedarea ml Ii (IA imp5ratu1 nfl Schi
miagasi, care dupd cuprinderea cuvintului, se
iMelege acela care sue pe Donm in Scaun. Si
dregiitoria aceasta se dA numai la slugile cele
mai din laluntru, adic5 lui capigilar-chihagasi,
perdegiului sau portariulul celui mare, imirahorului
celui mare sau celui de al doilea, adicd
comis impdr5Lesc, si nu prea rar 5i silahdariului,
si Cohodariului cari sunt intAi intre slugile
cele alai din launtru ale curtii. Insd acesti doi
nici odinioar5 nu obicinuesc a petrece insusi
pe Domn, penLru trebuintele lor cele mari ce
le au la curie, ci trimet pe altii in locul Ion.
I se mai trimete lui i un capigi-basa, cu palm
capigii mai mici, i patru ciaui, doi aehiulahlii,
doi ciatiri, si doi paici impdr5testi, si o
eeat5 de muzicanti de care are si vizirul.
Si dupà ce se sdv:irsese aceste toate, apoi en
o zi inainte de purcedarea sa din Tarigrad, se
roagá vizirului ca sä-i dea vole sii mearga sá-si
ia ziva bund de la dAnsul ; si dobAndind voie,
merge la curtea vizirului CU capu-chihaia al lui
si cu boerii; si sosind el acolo, it duce ch haia
in cabinetul vizirului, si vizirul II sfátueste ia
rAi ca sl lie cu credint5, si Ii aduce aminte
pentru cele ce l-au invatat mai inainte, si alte
pentru care cere trebuinta Ca s5 i arate. Ian el
Ii r5spunde dupd cum cere trebuinta si ii reco

46 Dindrie Cantemir
_
manda pe capu chihaialele sale, si pe sinesi in
susi ; si sfArsind vorba se inchinA la el, si a
tunci it slobozeste vizirul de la sine cu aceste
cuvinte : te voi vedea, urmeazA bArbAthste
si vitejeste, si Dumnezeu sh-ti dea noroc si sänAtate
si sA ti fie la toate intru ajutor".
DupA aceea porunceste de-i imbracA cu'n
caftan care se chiamA itun-caftan, sau caftan de
purcedere, si sAvirsindu-se si aceasta, merge de
aici la chihaia si Isi ia ziva haul de la dânsul,
si la urmA incalecA pe cal, si merge 1napoi la
palatul sail, sau pe la cei-lalti viziri, ca sa se
inchine si acelora. lnsa aceasta se obicinueste
a tio de mai multe ori noaptea de cAt ziva, pentru
ca sa nu pricinueasca vizirului vre un prepus,
ca'si cauta lui alte rAgele, sau ca le si are.
A doua zi ese din cetate foarte incet, si merge
cu mare pompa si tovArasie sub strigarea
ceausilor, care sA obicinueste totdeauna la incAlecare
si la descAlicare, precum am zis mai
sus; si inainte merg calarasii de Moldova, dacA
sunt atuncea de fatA, si steagul 11 due inainte ;
dupa acestia urmeaza o muzica Flristiana cu
pauce si cu trAmbite; dupa acestia un steag alb,
care este semn de pace si de supunere, intre
cele doul tuiuri care i se dau lui dela PoartA ;
dupa acestea urmeaza capu-chihaielele Domnului
si alti boeri de Tarigrad, pe cart ii impresoara
doua r"anduri de ciausi pe de amAndoua
partile; dupa acestia yin pohodnicii Domnesti,
de care nu poate sA ail:a mai multi de seapte,
ca si alti viziri, si sunt impodobiti cu arsale de
mare pret, si pe de amAndouA pArtile sunt impresurati
de sease satiri Domoesti, si dupa
dAnsii doi satiri impAratesti, dupa cad urmeaza
si Domnul imbracat cu turban Domnesc.
Capul calulai sail 11 acoper doi paici Imparatesti
si scarile le tin doi iedeclii. Pupil mai

Descrierea Moldovei 47
inapoia lui, de-a stAngae care este partea cea
mai cinstitä la turci, merge schimni-agasi, gi
de-a dreapta sAngeac-agasi, sau acel cc poartd
grije pentru steoguri; iar dinapoia lui sunt slugile
sale de la camarA; i dupä dInii vechilii
lui sangeac-agasi, cu trei steaguri roii, i steagui
cel din mijloc are in vfirful lui luna jutnAtate,
iar celetalte dou5, numai elite un bumb
poleit, Dupl aceasta, vine o ceatA de mehteri
sau muzicanti turcesti, cari cu pauce man l. si
cu trAmbite fac muzia rdsunAtoare. lar mai pe
urrnA sunt slugile lui schimne-agasi si ale lui
sAngiac-agasi, i MO mai prosti cari trebue sa
meargA d'impreunfi.
$i cu aceastä orânduialA merge alaiul incet
pilnA la conacul cel d'intai, care nu este departe
de zidurile cetAtei cele matt Iar apoi la drum
de acolo inainte, nu se pot pAzi asa bine toate
ceremoniile acestea, fArA numai cAnd intrA in
vre-un tArg sau oras; atunci iarAsi se bate meterheneaoa
si se face strigarca cea obisnuitA a
ceausilor si altele; si.la drum totdeauna trebue
si meargä inainte pAnä la al doilea conac, doi
ceausi i o slugA donaneascA, ca sl orândneascA
sála i sA facti gAtire pentru bucate, cad toate
se fac dupA vola j dupA cererea Domnului;
cad intru acea vreme, din porunca Imparatului,
trebue toti si asculte de dAnsul, ca ciind ar fi
insusi vizirul cel mare, si dacA se aratA vre-un
turc cu necuviintA sau nu voeste sA asculte de
porunca lui, atunci Domnul poate, prin beslegasul
satt, sA-1 pedepseasca dupA voia lui; san
daci voeste sa fie mai lin cu diinsul, apoi it dA
pe mAna stapanului sau Ca sA-1 pedepseasca.
$i in acest chip, ajunglind el la Galati, orasul
Moldovei cel dinta despre Tarigrad, il intAmpinA
acolo toti boerii de tara-de-jos i unii
jicA qi din tara de sus cari sunt mai pe

48 Dimilrie Can lemir
aproape, 5i il petrec Oita in Iasi; 5i pe drum
Inca hind, el cerceteaza pentru suptifii sai, le
asculta jalbele .5i le hothrii5te pricinile.
0 mila de loc din Ia 5i afara Ii ese intru intAmpinare
Caimacanii, cari sunt pu5i de dansul
Inca de la Tarigrad, prin scrisoare, impreuni
cu ceilalti boeri, osta5i 5i tArgoveti, pe cari ii
lasa de ii saruta mAna sau poala, cälare find
el, 5i intra in ores tot cu asemenea pompa 5i
ceremonie, precum au c5it din Tarigrad i descalica
la 13iserica cea mare a Sf. Nicolae, 5i in
ograda Bisericei ii es intru intlimpinare Mitropolitul
5i ceilalti barbati duhovnice5ti, cu smerenie,
i il due in 13iserica, pazind tot acelea5i
obiceiuri biserice5ti precum am aratat mai sus;
sidupa
sà'ârireas1ujbeicc1eiDumnnezeeti,eind
din Biserica, se prime5te iara5i de catre tovara5ia
sa cea turreasca, ce au fost rarnasä stAnd la
WO, fitcAndu-i obi5nuita strigare 5i muziee, 5i
en petrecerea aceea merge la Curtea Domneasca.
Si sosind acolo, indata Ii ia Schimne-Agasz,
5i'l duce in Divanul cel mare, 5i rainnne stnnd
lAnga Scaunul Domnesc, ce este a5czat acolo 5i
este cu trei trepte. Si dupa ce se a5eaza toti boierii
pe la locurile lor, se lasä in Divan 5i ceilalti
dregatori de oaste, i negutatorii cei mai
hogati din Ia5i, 5i apoi se porunce5te sa lie tacere,
5i Schimne Agasi scoate porunca imparateasca
care se zice Hiuchime-Firinan, 5i o da
sa o citeasca secretarul, adica Divan-Efendisi,
un lure pe care il tine Domnul cu bunä leafa
in slujba sa.
$i apoi dupa cc se cite5te aceasta de catre
Divan Efendisi, talmacind tahnaciul lie5te-care
stili unul dupa altul, raspund toti boierii en un
euvAnt toti o-datii: sa lie voia Imparatului.
tunci Schimne-Agasi iinbracä pc Donn] en on

Deserierea Moldovei 49
caftan ce ii aduce cu sine, si ii tidier% in Scaun
eu miina cea dreapta ; slobozindu-se tunurile
intru acea clipli i fadmd ceausii obicinuita
strigare.
Si intru acest chip Iliad el intarit iii Scaunul
situ, porunceste de imbiaca pe Schimne-Agasi cu
o Malta de samur, si pe Divan-Efendisi si pc
Postelnicul cel mare, numai cate cu tin caftan
obicinuit.
Dupa ispravirea obiceiurilor acestora, incepe
intai Mitropolitul sa'i vorbeasca in scurt, portindu'i
noroc la stapanire, i ii saruta mana, pi
blagoslovindu-I, saruta si el mana Mitropolitului.
Dupa aceasta se lasä Arhiereii i alti boieri
de starea d'intM Ca sfi'i sarute mana si poala ;
si
numele lor le spune Postelnicul cel mare, en
aceste cuvinte : Sluga Mhriei tale (N) saru la prea
cinstita poala a caftanului Mariei tale". Asemenea
slujba face si postelnicul al doilea boerilor celor
de starea adoua, si postelnicul al treilea,
boerilor starii cei de a treia. Dupa boieri uritteazii
drega'torii de oaste lieste care dupd starea
sa, cum si negutatorii i alti oraseni cinstiti
din Iasi.
Dupa aceasta infra Domnul in cabinetul salt
cel din lituntru, iar pe Schinme-Agasi il duce
perdegiul sau portariul cel mare cu mare alai la
gazda care i-au gatit-o.
A doua zi se aduna iarasi boierii la Divan, si
asezanduse pe la locurile lor, iese Domnul mergandu'i
inainte postelnicii, si mew din sala cea
mare in cea mica, adica in spatarie.l) i asezandu-se
el acolo in Scaun, chiama Postelnicul pe
I) So nume,te ua, pontru ort bpalta domneasea eqo tot
tlAatum po ma,,a intro aeoa mime, i nnueni nu intra acolu,
ar numai cot knto tuteii won.

50 Dimitrie Cantemir
toti boierii celor trei stari, adica flegte-care postelnic
starea sa ; i apropiindu-se de (Mitsui
liqte-eare boier dupa starea sa, atunci el
sau ii scoate ye &Mgt' din slujba, sau iaragi ii
inoiegte, sau it inalta dintru o boerie mai mica
intru alta mai mare ; iar sä scoata pe vre unul
dintru o boerie mai mare, gi sal puie intru alta
mai mica, nu ingaduieste obiceiul pamantului,
fara numai atunci cand poftegte cineva din buna
voia sa. Insa la alte pricini poate sä urmeze cu
dñnii dupa placerea sa, asemenea ea and nu
ar avea asupra lui pe nimeni In lume.
dupa ce ageaza pe toate dupa porta sa, gi
pune in oranduiala republica ce i s'au incredintat
lui, atunci trimete iarag inapoi la Tallgrad
pe SchimneAgasi, gi pe cele-l-alte slup imparatesti,
cinstindu-le cu multe daruri, i scotandu-le
din orag cu mare slava, petrecandu-le
insugi el o mie de pagi din orag,,gi de acolo le
(IA un boier ca sh le petreaca pana la Galati,
iar el se intoarce inapoi in Iasi.

Pentru scoaterea sau mazilirea
Domnilor
In veacurile cele d'intAi intru care au inceput
Moldova sa fie Domnie deosibitä, nu se scot
Domnii nici de cum din stapAnire, si nici putea
nirneni sal scoata, pentru ca ei stapAneau fara
hotarAre asunra supusilor lor, ca niste Imparati,
fiind ca puterea lor era mostenitoare, iar nu
dobAndeati prin alegerea boierilor. Macar ca istoricii
arata. precum ea unit din stapanitorii Moldovei
au fost isgoniti din Scaun, insa aceasta
s'au facia prin turburarile cele din Ifiuntru, jar
nu de alta sild straina, caci Moldovenii nu voiau
a sti nasterea cea d'intAi, care pricinuieste pe
la stapAnirile Europei tulburarile cele mai mani;
§i nici pravilele pamantului nu ingaduiad ca sa
imparleasca fratii Domnia intre sine, si era nu
rnai in voia parinteasca, ca sä lase in diatA urmator
la Scaun dupfi moartea sa, pe acela din
fiii sai pe care il voia el. Iar cAnd se intampla
vr'o data ca sa impiedece vr'o moarte grabnica
hotararea aceasta parinteasca, sau cAnd vr'o lacomie
nemasurata a cinstei, a fiilor Domnului
celui mort, stArnea gAlceavit pentru luarea Dom-
o

.0
Dirndrie C(1111011111-
niei, atunci intr'alt chip nu putea sa fie, ci
trebuia sa se scoale cu rasboi, si apoi acela lua
domnia, caruia slujea norocul de biruia ; iar eel
biruit dach putea sa scape, fugea la Ardeal sau
in tara leseasca, caci in tarile acestea aveau
Domnii mosii, i astepta acolo pima ce gasea
vreme cu prilej, de isi inmultea puterea si ii
in tarea oastea sa.
Osabit de aceasta s'au mai intatnplat cate o
data la unii din Domni de i-au scos boierii din
Scaun pentru tiranie sau pentru alte naravuri
rele, pedepsindul elite o-data i cu moarte.
tar afara de aceste, nu era alt chip cu care
putea sa se lipseasca Domnii din MAI:lattice, ci
acela care apuca sa dobandeasca schiptrul in
mani, 11 i tinea fara de nici o impotrivire pana
la slArsitul vietei sale
Aceasta oranduialA s'au calcat intai in zilele
lui Petru al V Bares, liul cel afard de cununie
al lui Stefan celui Mare, izgonindu-1 din scaun Iiii
paratul Suleiman, zicAnd ca ar fi aprins el Cetatea
Chilia, si inca traind el, au pus in locul
sat' pe Stefan al III, carele s'a arfitat Pe sine ca
este stranepot al lui Alexandru L Si asemenea s'a
intamplat aceasta 1 cu Petru al V, Schiopul ;
caci aleglindu-1 boierii Domn, dupa moartea cea
strasnica a lui loan Armanul, l'au scos turcii
din Scaun indata dupa aceea ; insa caindu-se ei
pentru dAnsul, in scull dupA aceea l'au pus iarai
in stapanire.
Iar a tilia capetele domnilor, obicinuiau turcii
foarte rar, si mai ales numai la vre-o rascoala
de fata cAnd facea vre unul, pinta ce au cazut
puterea alegerei in manele lor dupa fuga lui
Miron Barnovschi, puind in stapanire dupa phicerea
lor pe the al III, fiul lui Alexandru al TV.
Caci dupa aceea nu au avut nici unul nenoroci-

Descrieren Ioldo,,ei 1)3
rea aceia rea ca st fie ucis Iii Scaun, fArt numai
Istrati Dabija si tattl nostru Constantin Cantemir.
Scoaterea sau Mazilia Domnilor Moldovei se
urmeazt mai intru acestasi chip: CAnd hottrAste
vizirul ca st scoatä pe Domn din Scaun, si dobilndind
la aceasta voie de la Imptratul prin talhisi,
atunci foarte se ptzeste la taint, si nu
spune nimtrui ca st stie, ftrt numai Domnului
ace! nou, ca nu cuniva st nu obliceascA capu-
chihaialele Dornnului celui din Scaun,
teze pe ditnsul ; pen tru acea, porunceste chihaia
al vizirului, Donmului celui nou, ca st vie
la curtea !or imbrtcat en alte straie, si viind
Ii porunceste ca st'si puie caimacani, i st le
porunceasct ca st fact aceea ce este st se urmeze
din porunca Imptratului, si ispriivinduse
aceasta, ortnduieste vizirul pe un capigi-basa,
ca st aduct Domuului firmanul si sal duct pe
dtnsul la Tarigrad; iar Domntd cel non trirnete
cu capigi-basa pe una din slugile sale cu ctrtile
si cu poruncile sale (lire Caimacani, l cu o
scrisoare osabitt cAtre Watt boierimea. lar lui
capigi-basa i se mai dt .si able clout lirmanuri
Imparatesti, unul catre Domn, i altul cAtre caimacanii
acei orAnduiti de Doinnul acel nou.
tii
sal in-
dact au turcii frict ca sa nu fact Domnul
vre o rAscoala, intelegAnd pentru mazilia sa, sau
st nu fugit pe la sttptnirele cele Hristienesti de
prin prejur, atuncea cid porunca seraschieriului
de Babadag, squ pasii de Bender, ca st dea hii
capigi-basa vr'o cAti-va ostasi, cu cari sa poatt
apuca pe Domn, i cu bunt straja sal trimeatt
la Tarigrad.
Iar dact sunt trate linistite in toate ptrtile,
si nu este pricir la mijloc pentru care sa fuga
Domnul, apoi vi .0
la Iasi nuinai singur capigibasa
cu posta mezil, si cu acel clout lirmanuri,

S4 Dirnitrie Cantenzir
cu atAta grAbire in cat ii este prin putintA,
pe care thinuieste el pricina pentru care este
trimes, mai vartos dupl ce soseste la Galati,
care este orasul eel d'intai al Moldovei de cdtre
Turchia ; si pentru ca sl apuce pe Domn färä
de veste, zice el este trimes cu and poruna
asa ii intoctneste mersul sAu, in cat chiteste
sa. soseascA in Iasi tnai inainte de ameazA-zi, la
care vreme toti boierii se MIA adunati la Curte.
Si asa sosind el, merge drept la Curtea Domneasa,
i intrand in Divan, heritiseste acolo pe
boierii ce sunt adunati, si dä firmanul in manele
caimacamilor, cari sunt oranduili de Domnul
cel nou, pe care ii arath lui cu degetul o slug
a Domnului celui nou, care este trimeasA cu
dansul, imbrAcat in straie turcesti, si cand le
da el lor firmanul, le zice asa : Domnul vostru
este scos din stApanire, deci sa ascultati poruncele
Domnului acestui nou.
Si apoi heretisindu'i in numele Donmului celu i
nou i acea slugA a lui le dA scrisoarea si porunca
stApanului sAu. 5i la urma adunandu-se
toti boierii in spAtArie, intra si capigi-basa acolo,
viind Domnul panA la usfi intru intampinarea
lui, si inchinandu-se putin until altuia, porunceste
Donmului capigi base ca sh se suie in
Scaunul sAu, find-el are sa'i vesteasea o porunca
Itnparateascd. Iar Domnul este ascultator
la aceasta, macar de si pricepe din urmarile acestea
ca va sa-i faca mazilie, si se asaza in
Scaun ne zicAnd alt nimic, de cat numai aceasta
: Fie porunca prea milostivului i intru tot
prea lummatului ImpArat."
Si dupa aceea scoate capigi-basa firmanul, si
Ii da lui, iar el aducandu-1 la gull si la frunte
dupli obicei, Ii da lui divan-efendisi ca sli'l ceteasca,
si in vremea cetirei se seoala Domnul pe

Descrierea Mo 55
picioare, si capigi-basa si impreuna si toti boierii.
Dupi citirea firmanului, ia capigi-basa pe
Domn de sub-suoare i 11 pogoara din scaun, asezandul
larva dansul intr'un al scaun mai jos.
Duph aceea se intoarce si Domnul catre capigibase,
i ii zice asa: Ca el este Imparatului dator
cu nernarginita multumire ; pentru ca nu
au voit sa pearda pana In sfarsit pe sluga sa
cea netrebnica, ci voieste al invete numai prin
pedeari lina, si cum ca el toate acele ce sunt
hotarate pentru dansul, le asteapth plecat, si
lei
cunoaste vina sa, insa nu se desnAdajdu-
ieste cu totul de la mila impäräteasca.
Inca si allele ca acestea, care socoteste el ea
sunt pentru gustul turcilor; i ispravindu-si el
vorba sa, II lasä capigi-basa in seama boierilor
pe trei zile, si le porunceste, ca prea in graba
eat ar fl prin putinta, sä faca gatire pentru trasuri
si pentru alte lucruri ce sunt trebuincioase
la drum ; i oranduind el aceste, merge de acolo
la gazda care este gatita pentru dansul de
caimacani ; iar Domnul ramane in curtea sa
trei zile. Dupa aceea avand toata puterea Domneasca
ca si menainte, dandu'i i boierii tot aceiasi
cinste ca i and era in Scaun, si indraznind
cine-va ca sa se arate catre thinsul cu necuviinta,
sau cat de putin ne-bagatori de seama,
atunci el färä de sminteala poate sa sdrobeasca
ciolanele aceluia cu toporul sau buzduganul ce
i s'au dat lui de la Sultanul, cand au intrat in
stapanire; inch et cu sabia sa spintecand el pe
vre un boier, macar si din cei mai marl, insii
numai insusi cu mama sa, atuncea nici de catre
Imparatul nu se socoteste a fi gresealä, pentru
eh turcii au aceasth parimie : no piatra care a
fost pusä o-data in vre o zidire, ramane tot
piaträ de zid, si poate sh vie o-data yremea,

56 Dimitrie Cuntemir
intru care va fi iardsi de trebuintd la vre-o
zidire".
In cuprinderea acestor trei zile, acei ce sunt
oranduiti de caimacani, poartd grijd pentru cai,
trdsuri si alte ce sunt trebuincioase la drum,
pentru ridicarea Domnului; i trecand zilele acestea
cu vade, purcede Domnul din Iasi cdtre
Tarigrad cu toatä Curtea, familia si averea sa,
dintru care niminea nu cuteazd inaintea ochilor
lui sà ia nittcar pret de un ban, i ies din
Curte prin poarta cea mica ce este de cdtre a-
miaza.zi, pi toti boierii i dregdtorii de Oaste,
it petrec o mild de loc din ora, i descilleciind
de pe cai, ii saruta mâna cu mare cinste,
5i se despdrtesc ludndu'si voe de la dinsul
asemenea ca i &Ind ar fi sezand in Scaun ; iar
el le multumeste pentru cinstea care i'au ardtal
pi
pentru petrecerea ce au avut cu dnii, si
ii sfAtuieste cu politica dupd obicei, ca s. lie
ascultdtori la poruncile Imparatului si a Domnului
celui nou ; i dupd aceea se intorc boierii
iardsi inapoi la Iai, iar pentru drmsul, lasd
doi petrecdtori ca sd'i poarte grijea pentru conac
pentru &Urea mesci.
Intru aceastä calatorie, se pdzeste capigi-basa
ca sä nu se mai intalneasch Domnul cel nou
cu acel rnizilit ; iar intrunplAndu-se una ca a-
ceasta, apoi acela inconjurd pe cesta 1-alt,
face loc. Dupd ce trece Dundrea d'incolo, are
voie ca sä trimeatä inainte la Tarigrad pe unii
din slugile sale la Vizirul i pe la alti prietini
buni, dacd are, ca sd induplece pe slugele cele
mai mari de la poarta otomaniceasca.
Si dacd stiu ei cum vor sdtura lAcomia de bani
a celor mai mari ce sunt la vris15, atuncea ei prea
lesne dobrindesc porunca cdtre capigi-baa, ca
sd Aiwa pe Domn la palatul sau ; iar daczi nu
ii

Deserterea Mo Novo 57
pot scoate porunca aceea, apoi ajungand capigibasa
la Cetate eu Domnul, asteaplA cu tacere
pana cand face instiintare cu una din singile
sale lui chihaia, zicand cA au adus pe Domn
pana acolo si asteaptA porunca vizirului cum sA
urmeze cu dansul.
Si dad, este Domnul park cu vre-o vin5 mai
mare, sau dacA voiese tureii Ca sA scurgA de la
diinsul bard mai multi atuncea se dA poruncA
lui capigi-basa ca sal strajuiascA aceasta se
face numai atuncea cand voiesc turcii sA urmeze
en dansul mai cu milostivire), in casa lui
eapigi basa sau a lui bas-baehiculi, adicA a Visternicului
; iar dacA voieste Imparatul ca sA sim-
(eascA Dotnnul mania lui, apoi ii bagA pe dansul
in cele seapte turnuri, unde nhninea nu poate
sA seada la prinsoare, farA numai din insasi porunca
Imparatului; insA milear sl lie el ori
unde la poprealA, tot nu poate sA flelesne intru
alt chip slobod, de cat numai prin bani multi si
daruri marl.
Si
dacA poate scApa la urmä, trAieste slobod
in curtea sa, panA and mai gAseste vreme cu
prilej ea sa ia Domnia.
(i

Pentru oastea moldoveneasci.
Hronogra flute Patriei noastre povestesc cum
c5, cAnd incli era Moldova slobodA avea oaste
la sapte-zeci de mii, si de multe ori si pAnA la
o sutA de mil de oameni; si nici nu va fi necrezutA
povestirea aceasta. de voin socoti cu ce
Inegiei puternici au avut Moldova r5sboaie pe
acele vremi, adicA cu Turcii, Lesil, Kazacii, cu
Ungurii i cu Muntenii ; i cum cA ea nu numai
cA Ii apAra slobozenia ei de c5tre nAvAlirile
lor panA in vremea lui Bogdan al III, ci incA
hotarele ei si le-au lArgit mai mull. InsA aceastA
putere a Moldovenilor, dupA cum au fost
ajims vArful ei cel mai inalt supt stApAnirea lui
'tefan-Cel-Mare, asa au inceput dupA aceea a si
scAdea incet, incet, cAci stApfmitorii Orli care au
fost in urma lui Bogdan al III, care au inchinat
Moldova la turci, ne avilud el fricA de nAvAlirile
megiesilor pentru cA se allau supt paza turcilor,
au pArAsit purtarea de grijA de rAsboi, dupl
cum pretutindeni se obicinuieste in vreme de
pace; si pentru cA ei socotea a nu mai fi de
trebuintA ca sA lie pe acesti oameni, ne aând

Descrierea Moldovei 59
trebilintg de dansii, au inggduit bucuro§i, de nu
numai cg au cfizut cetele ostasilor din vitcjia
lor cea vechie, ci Inca au scgzut si din numgrul
lor. Insg tot povestesc Hronogratlile Motdovenesti,
precum a pang in vremile Movilestilor,
nu s'au linut oameni de oaste mai putin
de cat patru-zeci de mil; iar apoi in urma acestor,
atat prin turburgrile cele din lguntru, cat
9i
prin site turcilor, care au luat prilej din rgs-
coalele Domnilor de au micsorat puterea Coroanei
Moldovenesti, atata an egzut puterea
Moldovenilor, in cat acum de abia sunt vrednici
sg stea in potriva vrajmasilor,lor, cu§ease
sau opt mii de ostasi.
A cestia se osebesc intre dansii, in ostasi cu
leafg d ostasi de scutealg, care slujesc cu cheltuiala
lor, numai ca sA fie scutiti de bir.
Peste ostasii cei cu leafg sant acesti dregatori :
I. Bas-Bulubasa ; acesta porunceste la zece
bulubasi, sau cApitani, dintre care fieste-carc
are supt mana sa mai cate o suta de simeni,
ce se numesc asa turceste, si se intelege ostasii
aceea cari slujesc cu bung leafg, d'intre Sarin,
Bulgari, Arnguti i Greci. Ei sunt pentru straja
domneascg din Curte, care neconternt se schimbg
intre dansii pe rand, si au locasurile lor pe
langg zidul Curtei.
II. Patru cgpitani nemtesti, care aveau mai
inainte supt porunca lor peste omie de oameni
iar acum de abia au ramas cate 25 de oameni
supt steagurile lor.
Patru cgpitani kazacesti, Inca aveau mai
inainte asemenea o mie de ostasi, sau si mai
multi, sunt ocarmuirea lor, iar acum de abia au
riirnas elite 40 sau 50 de oameni patrloti ai lor,
care sunt mai ales din zaporojem.
IV. Doug-zeci cgpitani calgreti, povAttriesc ca

60 Irle Cun lerair
la o suta de oameni, i fieste-care are leaf& pe
luna cate 6 lei 30 parale, sau 8 taleri nemtesti.
V. Un-spre-zece vel-capitani, adica capitani
mari, sant toti supt ascultarea Hatmanului.
Capitanii Tatarilor-Lipcani, adica ai Schizi-
lor acelora care au fost locuit in Litvania,
acum sunt Mahometani.Acesti capitani sunt patru
sau si mai multi, dupa vointa Domneasca.
Besli-agasi; are supt ascultarea sa doi capitani
de ai besliilor. Acesli beslii sunt tatarii sau
turcii pe care ii tine Domnia pentru impiedicarea
rapirilor de catre ostile turcesti, si pentru
pedepsirea turcilor cand faceaa vre-o necuviinta ;
caci muftii zic a este mare greseala ca sa' cate
si sa pedepseasca necredinciosii pe vre un ma
hometan, adica hristianii, dupa curn le zic ei.
Acestia sunt mai sus de cat ostasii cei de scuteala.
Bulubasi de targuri, sunt in fieste-care targ
ate patru sau cinci, iar in Ia.i sunt zece, si
stau supt ascultarea agai. Opt ciipitani peste darabani,
si asupra lor este un vel-capitan de darabani,
care Inca stä supt ascultarea agai.
19 Capitani de polcuri, intru care polcuri sunt
o mie de oameni de prin cele 19 tinuturi ale
Moldovei, i lieste-care pole era mai inainte
cate din zece roate, care se zic la Moldoveni
sutasi ; insa acuni foarte le au scazut numarul.
Acestia crau mai inainte supt ascultarea Vornicilor
celor Mari, a cclui de Tara-de-Jos si a
celui de Tara-de-sus, iar acum toate cetele ostasilor
s'au dat supt ocarmuirea Hatmanului.
Acei care se alla dintru acesti capitani pe
langa hotare, pazese strejile muntilor i trecerea
apelor; iar cei ce sunt in mijlocul Wei unde
nu este frica pentru vrajmas, strajuiesc la curtea
Hatmanului, si se trimet de catre dansul in
slujbele tarii; si cum ca ei sa fi fost odinioard
ui

Descricrea Moldovei
husari, lie aratd numele cetelor acelora, care se
numese hAnsari. llAnsarii de Tara-de-Jos si de
Tara-de-Sus sunt ai celor doi Vornici Mari ai
Eparhiilor acestora. Ei nu fac slujbA ostdseasca
ei sunt numai pentru lucrarea tarinilor; si
pentru aceea le-au si starnit lor Moldovenii aceas-
UI parinde care zice: de la arme la sapii.
Tot cdtre aceastd stare se socoleste si ceata
Andtorilor moldovenesti care are spre locuire
cu vdtaful ei, un sat mai mare de o sutd de
case la munte, in linutul Pietrei. Acestia an
datorie la vreme de rAsboi, sà lie tot pe langa
Donut, in taberi ; iar in vreme de pace, se zdbovesc
numai cu vAnatul, si aduc la Curie tot
felul de flare, cerbi, oi sAlbatice, si allele care
se alle prin codri; pe uncle vii, pentru desfatarea
Domnului, si pe altele moarte, pentru masa
lui. Pentru aceea sunt seutiti de bir, iar pentru
chelluiala incdrcAturii pustilor, au leafd obieinuitd.
Ciddrasii de Tarigrad sunt 50 cu vdtaful lor,
si toti vorbesc turceste. Ei au datorie sd meargd
la Tarigrad cAnd este trebuintd, i pentru
aceea, osebit cd sunt slobozi de bir, mai au si
de la Visteria tdrii cAte 20 de taleri.
Calarasii de Galati, Inca au vataful lor i fac
asemenea slujbd ca si calarasii de Tarigrad,
blind si la numilr tot 50 ; insA cAnd se Millet
unde-va, nu li se cid mai mutt de la Visterie de
cAt cAte zece taleri.
Umblätorii de Hotin sunt 50, si asemenea a-
tatia umblatori de Soroca. Toti acestia inteleg
litnba leseasca si ruseasca, i cAnd cere trebuinta,
se trimet in tarot leseasca si in Rusta,
amandoud cetele au cAte un vdtaf oshbit.
24 de fustasi, care la vreme de pace strajuiesc
la perdelele Doamnei, si la gvarda Curtii
in care se inchid slugile Domnesti pentru gre-
61

62 Dirnitrie Canternir
sae mai mici. Cind este sA se bati cine-va cu
toiege din porunca Donmeasa, atuncea ei au
datorie ca sl isprAveascA aceastAslujbA,si cAnd
iese Domnul din ores cu alai, sau la altA des-
Mare, atuncea ei merg pc Iângä dAnsul pe de
arnAndoul pArtile cu pusti lungi in mfini. Asemenea
slujba fac si in rAsboi, si au un cApitan
ostibit asupra lor, care se chiamA vAtaf de
fustasi.
Aceste sunt ()stile care le tine Tara cu cheftuiala
sa, pentru Domni.
Cdnd voieste vre un Domn sA tie mai multi
ostasi cu cheltuiala sa, nu are impiedicare de la
nimenea; insA ei nici o-datA nu indrAznesc sA'si
himulteasch ostile lor, fArA numai atuncea cAnd
voiesc si fac5 vre o rAscoalfi ; cAci ei socotesc
a ti mai de folos, Ca sl'§i strAngA banii in visteriile
lor, de cat sA'i impristie pe la ostasi, ne
avAnd trebuintA de dAnsti.

Pentru obiceiurile i ceremoniile
Curtii Domne§ti
Acum credem cif va fl plficut pentru cetitorul
cel poftitor de stiintii, ea sl'i descoperim
impreun i pompa i orAnduiala care se pgzeste
pe la alaiurile cele rasffitate i oaspetele
Domnesti, precum si la bisericA
On i când iese Domnul afarA din oras, ea
sii meargl la vre o bisericA sau mAniistire, sau
si la rAzboi, atuncea nu se implineste mergerea
lui intru alt chip, decAt numai cu cea mai mare
pompl si sub petrecerea a multimei de ostasi.
Inainte merg vre-o cati-va povAtuitori i indrep
Mori de drum, care sunt buni pentru aceasIA
treabl dintre ostasi i d'intre alergAtori. DupA
acestia urmeazA cAlArimea, inaintea cAreia merge
steagul i cApitanii eetelor, asa in eat, intre
lieste.eare ceatii se lasA loc desert, ca sA se
poatA deosebi una de alta ; si de amAndouà partile
steaguluimerg cApitanii cetelor, luAnd aminte
pentru ostasi ea stt meargl toti cu rAnduialA
si in dreaptA linie.
Dupit aceasta urmeazA cAlgrasii si umblAtorii
cu vatafii lor, i dupA dansii caii Domnesti,

134 Dimitrie Canteniir
mergAndu-le inainte cloud tunuri care se dau
Domnului de la poarta Otomaniceasca. Dupa
tunuri vin Iii Domnului si ceva mai departisor
de dAnsii urmeaza tatill lor, drept in mijlocul
liniei, inconjurat de paici pe de amAudoua parti,
pentru a carora imbraciiminte i slujbe, am ara
tat mai sus. Mai departisor de-a dreapta urmeaza
comisii i vatasii slugilor de Curte ; iar de-a
stAnga, Postelnicul cel Mare cu postelnici.
In linia de a treia dupa Damn, mergbulubac:ii
patru pe de amAndoud parti, adich cei mai vechi
mai aproape de Domn, si mai in urma cetei acestei
d'intAi, meig sigmenii sau ostasii cei en
lea% Pe de amAndoua parti, IttAnd aminte ceausii
lor, ce sa intelegca prari dupa obiceiul Europei,
ca sa mearga in dreapta linie si cu pas potriN it.
Nu departe in urma Donmului, este locul Spatarului,
care duce armee Donanesti.Dupa acesta,
urmeazä boierii cei din launtru dupii cum
sa numesc, adich : Visternicii, Paharnicii, Cihodariul,
Medelnicerii; si dupa dAnsii vataful de
copii cu slugile, al doilea Paharniceii, si al
treilea Stolniceii.
Dupl acestia vine sAngeacul cel mare, adicii
steagul cel mare, care are in viirf Luna juntatate,
impreund cu aRe doua steaguri, ce sa dau
tomnului cAnd intra in stapfinire, de la curtea
imparateasca. Dupa steagun merge Tabulhanaoa
sau muzica lenicerilor, dupii care merg armasii
pe de amAndourt partite. Dupa acestia, in hnia
instil,
sunt boierii cei mai mari, intru a doua
eel de starea a II a, si intru a treia, cei de starea
a III ; iar cei Fara de slujbe, merg fieste-care
dnpa starea si boeria lor, unul dup. altul.
SfArsitul luturor cetelor este o gramadire amestecata
de sluji boieresti, de orAseni si de
negutatori.

'
Descrierea Moldovei 65
lar cAnd este sä meargd Domnul la vre no
rdzboi, apoi urmeazd armele cele mari, adicii
tunurile supt purtarea de grije a siitrariului celui
mare ; cdpitanul de darabani cu puscasii sau
tunarii, cu toate cele trebuincioase ale unei labere
si zahereaua ; iar dacd nu merg la rdzboi,
apoi urmeazd si acestia cu cei-l-alti boieri dupd
boeria lor.
3

Pentru Ingroparea Domnilor când
mor In Scaun
Moldovenii nu cinstesc pe Domnii lor numai
cat sunt ei in viat5, ci Inca i dup5 ce mor. Indata
dupà ce voare Domnul, dacä este var5, Ii
balzamuiesc trtipul mi, j ramane neingropat in
palatul s5u, pana cand sil aduna toti boierii cei
mari si eei mici, arhiereii, arhimandritii, egumenii
tuturor mfiniistirilor, cum i monahii eari
sunt vesliti pentru vietuirea lor cea sfanta. Preotii
cei rnai alesi, in vremea aceasta,i1 imbracä
pe dansul cu lainele si giuvaierurile Domnesti,
si boierii cei mart si cei mici, i cei-l-alti slujbasi
stau imprejurul lui, cu asemenea smerenie,
ca i in viata lui ; si tot norodul umblä in ora§
cu capetele goale pentru jelire, si in toate zilele,
panri cand Ii ingroap5, trag toate clopotele
ziva si noaptea; si in ziva ingroparii se face
alai asemenea ca i acela pe care il face el in
viata sa cand merge unde-va.
Partea bisericeascä merge inainte, cantiind
cantärile ingrop5rei dup5 obiceiul bisericei Rdsaritului
; si pe de amandou5 parti merg ostasii
cu misfile si cu steagurile intoarse, arbitand cu
totii jelire in fetele si intru imbräc5mintea lor,

Descrierea Moldovei 67
cu care iinpärtäsese Inca si pc caii lor, Meandu-le
iacrinii pe ochi cu must de ceapfi.
Niisfilia o iau pe umere boierii din starea intAi,
si se schimba pe rAnd de atre tovarfisii lor
cei din sthile cele mai de jos, arfitand ca stau
spre ascultarea poruncilor Domnului lor, atAt
in via15, cat si dupg moartea lui.
Mai in urma alaiului este muzica ostaseasca
amestecata cu dobe, care dau un sunet jalnic,
Bind slfibanogite.
Cu aceasta- rAnduiala il due pe dAnsul la biserica
cea mare, si pAna cAnd se cAnth Prohodul,
il pun jos lAnga strana aceea intru care au
sezut el in viata sa.
Dupa aceasta se suie cuvAntfiretul in amvon,
si face pentru dAnsul cuvAnt pe larg, povestind
faptele i naravurile lui cele bune, i arktAnd
paguba care s'au pricinuit Tarii cu moartea lui ;
iar mai pe urma mAngdie pe ascultfitori pentru
paguba aceea, dAndu-le nadejde cA iarfisi vor
atia faptele acele slavite, la flub, urmatoriul lui.
Dupa savarsirea euvantului, se apropie de nasaute
toti arhiereii, egumenii, boierii cei mari
si rei mai mici, si toci acei care au Cost in slujbele
lui, s,i Ii särut4 mAna dreaptA i Crucea
care este in mAna aceea.
Apoi dupfi ce ii dau lui si aceastA cinste mai
de pe urnifi, daca au hotirAt el mai inainte sal
ingroape in oras, il due la locul cel de ingropare,
tot cu aceeasi petrecere cu care l'au adus
la Biserica cea mare, unde boierii din starea
intAi, Ii slobod in mortnAnt cu nafrAmi de matase,
i Mitropolitul arunca intAi ta'rAna peste sicriu.
Atuncea indata se slobod tunurile si se
bat meterhenelele, cu care este amestecat huetul
clopotelor, si asa se face un huet incurcat
care nu se sfArseste pAna cAnd este mormantul
acoperit deplin.

68 Dimitrie Canternir
lar dac . au poruncit el ca Ingroape in
vre-o mfinastire departata de oras, apoi se oranduiesc
numai vreo cati-va din boieri cu slugile
curtii, si cu mare pompa ii duc trupul lui acolo,
aralandu'i asemenea cinste ca si in viala
lui ; caci daca au sa treaca prin vre-un oras
sau targ, 11 iau din careta pe umerele lor, si asa
il due piind ce trec de ceea parte de oras ; si
cfind sosese la mfmastirea aceea care este randuita
pentru ingropare, ii ingroapa cu aceiasi randuiald
precum am zis mai sus ; §iaseazti sterna
Domneasca in paretele cel mai de aproape al
bisericii.

Divanul de judecatä al Domnilor
§i al Boerilor.
Anul deplin, osebit de zilele postului care sunt
oprite de BisericA, se face judecatti in Divan.
inaintea Domnului, pe toath sa'ptArnAna eke de
trei sau de patru on. Divanul acesta, care dupti
cuvAntul turcesc se intelege sala cea de judecatà,
este tot-de-aunaln mijlocul patatului domnesc.
Intru acesta este la pAretele cel dinapoi Scannut
Domnesc, i deasupra luI chipul lui Isus-
Hristos, carele se aratd de fala la judecatA, si
dinaintea SfAntului Chip arde necontenit o facile.
In partea de a stAnga, care si la Moldoveni
se socoteste partea cea mai cinstitA, dupl obiceiul
turcesc, este sederea Mitropolitului ; dupd
dAnsul sed boerii cei ce sunt in slujbA, fiescare
dupA starea sa ; jar dincolo de a dreapta, la peretele
divanulni, este sederea boerilor celor frä
de slujbe. In mijloc, de.a dreapta, mai aproape
de Doran, stA SpAtariul cu spada domneascA ;
si ceva mai depArtisor tot de aceastA parte, stA
Postelnicul cel Mare, cu un rAnd lung de postelnicei.
Cei-l-alti care mai sunt de trebuintA la
Divan, aprozi i armasi, stau drept dinaintea
Domnului.

70 Dhnitrie Canlemir
Duph ce face Domnul putina rughciune catre
Judecatorul Cerese, se aseaza in seaunul sat', si
poruncindu-se fieste-care s taca, aduc aprozii
inriuntru dupà porunca pazitorilor de la perdea
pe doi sau trei dintru norodul cel jeluitor, care
se aflä adunat Ia
perdea ; pc care dupa ispravi-
rea jeluirii, si duph hotdriirea ce li se face, se
slobozesc iarasi afard pe alth usä a divanului,
dacii nu este sa-i clued la temniP.
Dupa acestia urmeaza altii, pi:nä cfind nu mai
este nimeni altul sit se mai jeluiasca; iar }Aland
ceasul de miaza-zi, sa pune celor-l-alti jeluitori
altä zi cu vadea, ca sa vie la Divan.
Aceasta judecata este atita de infricosata si
ne fittarnicii, in cat insusi Logoratul cel Mare,
phrandu-1 macar un laran, si auzind cà se pomeneste
numele shu, Izidatà trebue sä se scoale
de la locul shu, i si stea de a stanga pftrasului
su, pana cand isi ispriiveste acesta jalba sa.
Pricinite cele mai mari le hotaraste insusi
Domnul, iar cele mai mici le lasa asupra boierilor,
si acestia le cerceteaza pe la casele lor, si
le hothrasc. Dacti sa impaca cu judecata lor amandoua
partite, parasul impreuna cu celphrat,
apoi asemenea se tine in seama Ca si cand s'ar
Ii curmat in Divanuf Dornnesc; iar cand vre unul
dintru amandoi gandeste cli i s'a facut strambatate,
atunci poate ca sa cerce iarasi la Divanul
Domnesc, uncle se cerceteazii pricina de al
doilea ; si dovedindu-se vre-un boer ca au facut
judecath fatarnici, luand mita, san facand
partinire, sau neavand macar pricepere sa judece,
atunci se pedepseste cumplit ; iar dach cunoaste
Domnul, cli aceluia care s'a jeluit, i s'a
faeut judecata dreapta, apoi ii pedepseste pe acela
cu bataie, pentru cd a defaimat judecata
hoierului ; si pentru ea nu a linut in seama
porunca stapaneasca, globeste Domnia cu ceea

escrierea Moldovei
ce socoteste, pltitind el indott st cheltuiala celuil'alt,
pe care l'a tras el la judecatd.
ii
CAnd voieste Domnul sii amine insusi jalbele
pricinile cele mari, atunci chiamä inaintea sa
in Divan pe parasul si pe cel parat, si d voie
la amAndoi ca s spue toate ce au, pArAsul de
pArAt, si cel parat pentru ap6rarea sa ; si cercehindu-se
pricina, spune intai Mitropolitul gandul
sau cu glas, si dupä dAnsul cei-1 alti boieri
judeatori, tieste-care precum socoteste, mticar,
de si stiu ca Domnul are all gAnd ; si hotiirasc
pe cel pArAt sau a fi slobod, sau IL judecti a fi
vinovat ; iar boerii cei frill de slujbe, nu cuteaza
sd zied nimic, nici sa-si arate gAndurile lor, fara
numai atunci cand sunt intrebati de Domnul.
Dup5 ce s'au auzit gandurile tuturor, cunoscand
pe unul a II vinovat, intreaba Domnul pe Mitropolit,
de ce pedeapsa este acela vrednic dupa
pravilele cele politicesti si cele bisericesti; iar
Mitropolitul aratti intaiu hotbirarea pravilelor, si
dupa aceea, pune inainte mila DoinneascA, aria
nu poate judecata sa-i puie botar; u facAnd si
boerii aseinenea, pe urtna arata si Doninui gtndul
sa'u, si hotariiste pe cel pArat, ori a ti slobod,
sau it osAndeste la moarte, sau la allti pedeapsti.
i aceia care sunt pArAti pentru vre o
gresealii mare, vrednic de chinuit, se dau pc
mAna armasului celui mare, ca sd'i puie la prin.
soare ; iar aceia cari au fost adusi la judecata
pentru vre o datorie, se dau pe mana viitafului
de aprozi.
Chinurile si pedepsele sunt de multe feluri :
pe tAlhari ii spAnzurii ; pe priidtitorii de biserici,
Ii ard ; boerilor care onioara pe cine-va, le taie
capetele ; iar pe 15ranii cari fac vre o ucidere
de om, ii pun in teapti, avand moartea mai prelungit'a
si mai cumplitil ; i acest fel de gresalii,
prea rare ori poate sa fie pedepsita mai lin de
71

72 Dinilrie Cantemir
catre st5panitor, f5rd numai atunci cand se poate
invoi ucigasul cu rudeniile celui ucis, impacanduse
de fath cu Domnul, zicand : Ca ii tarta
lui gresala, si nu cer sä se rasplateasca sange
pentru sange, sau moarte pentru moarte. i daca
poate ucigasul sä dobandeascd ieriarea aceasta
de la dansii, atunci poate el oaresi-ce sä näd5jduiasca
in mita Domneasca; insa, pentru aceia
tot nu poate el sa Ile bine incredintat el
va ramane cu viat5; cad, având Domnul stiinta
pentru purtarile lui cele rnai dinainte, ca nici
Cu un fel de pedeapsä nu l'au putut face sä inceteze
de la rdutatile sale ; sau find macar si
alte pricini, pentru care nu voieste el sin daruiasca
viata, atunci da el acest raspuns dupa
obiceiu, zicand: cd macar ca jeluitorii si rudeniile
celui ucis pot sin ierte gresala lui, insa
el nu poate suferi ca sa traiasca in Ora sa ucigasi
de oameni i rapitori de odihn5, Ca sa
umple cu punoaile lor madularile cele s5n5toase
ale tarii. Ast-fel hotiiraste el pe unii ca aceia
sal pedepseasca cu moarte, sau sa'i trimeata
la ocna.
Gaud ascunde vre un boier banii Domne.sti,
sau face vre o socoteala primejduitoare impotriva
Domnului sail, care de multe ori se .si intampi5,
dupa cugetele cele nestatornice ale Moldovenilor,
atunci pe unii ca aceia poate Domnul
sal
pedepseasca cu moarte, fail de a sfatui cu
cei-l-alti boeri. lar dada nu are fried ca va avea
paguba din pricina prelungirei, sau nu are de a
purta grije ca nu vor pune acei sfetnici ai lui
in lucrare socoteala sa, vazand nevoia, atunci
el ca sa'si arate dreptalea judecatii sale, si sa
inspaimanteze pe cei-l-alti, aduce pe acel vinovat
inaintea Divanului, i ii dovedeste pe dansul
din scrisorile lui pe care le au prins, (daca are),
sau cu alte temeiuri de ale viclesugului lui, si

Descrierea Moldovei 73
ii pedepseste cu moarte sau cu alta pedeapsa; si
daca este vinovat de moarte, nu poate sal pedepseasca
cu alt fel de moarte, fárä numai cu
taierea capului. Iar dael este sal pedepseascA
eu bataie, atunci nimeni altul nu poate sal bata,
fara' numai insusi Domnul cu mane sa, adica ett
topuzul sau buzduganul; care macar cd este bataia
cea mai cumplita, dar cinstii nu este \ratamatoare
precum cu toiegele sau en biciul, care
este pedeapsa cea mai de ocara.
Pricinile nu au zabava la Divana si o pricina
e sfArsita intr'o zi, si mai ales in ziva cea dintai ;
sau daca este prea incurcatä, se holdraste in
trei sau patru divanuri. ()And nu poate Domnul
ca sa vie la divan, avAnd impiedicare de aRe
trebi, sau find bolnav, atunci toti boerii se aseaza
pe la locurile lor, sezAnd asemenea ra si
Cand ar II Domnul de fata, si judeca si hotarase
pricinile jeluitorilor, trimitand inscris ca-
Ire Domnul judecatile lor, impreuna cu instiintarea
pentru toald curgerca pricinii.
Osebit de aceasta, mai este slobod fie-care
ca sà dea jalba sa la Domn, cand merge el la
vre-o biserica, san cAnd ese la preumblare; si
luAndu-le Spätarul al IV, le pune pe masa Domneasel
cAnd se intorc la curte inapoi. Dupla aceea,
merge Logofatul cel de taina si le citeste inaintea
Domnului, i scrie asupra lor hotarirea Domneasca.
lar jalbele cele mincinoase, sau care coprind
vre-o cercre fárä dreptate, le rupe ; si dupa aceea
le da Spatarul acela iaras in mAinile jeluitorilor,
si povaluitorul aprozilor are purtarea de
grija ca sA indeplineasca hotarirea Domneasca.
Nici odata nu s'a auzit povestind, sa se fi intors
prin daruri judecata vre-unui Domn, sau sa
se fi abatut dela dreptate filcAnd partinire vreunei
parti;
macar de este si stiut ca la boeri

74 Dimitrie Gantemir
s'au intamplat unele ca acestea cite odattAceasta
este oranduiala cu care ajung jalbele celor asupriti
la judecatorii cei mai inalti ai Moldovei, adica
la Domn si cel care judecti irnpreuna si sub
privigherea lui.
Deci, sä aratam acum oaresce, si pentru judecatile
cele mici. Aceste sunt de doua feluri
adeca judecatile de obstie ale liirii,si judecatile
deosebi ale unui tinut.
Tori sletnicii domnesti, i boierii cei din Divan
din stares!, indata dupa ce se anti afara din
Iasi, au puterea in toatii Moldova sä judece,
sa hotarasca pricinile cele de judecata. 1110 vornicii
cei marl au amandoi mai multà putere in
eparhiile Ion, ctici, de judecata lor, nu poate sa
se fereasca nici unul care este de sub stapanirea
lor ; i atunci pc ceilalti boeri nu-i primesc ca
sti le fie judecdtori, ci calca judecata Ion, si se
intorc la Divanul domnesc. Dar i cu judecata
vornicului, ne impacandu-se o parte sau alta, are
voe ca sa dea jalba la Divanul domnesc, si apoi
acolo nu se mai cerceteaza pricina de al doilea,
ci se cauta numai sa vazit, de este judecata
curmata drept dui-A pravila TIrii, precum scrie in
marturia vornicului, care se (IA dupd obiceiu la
partea cea invingaloare. Asemenea numai asa se
cerceteaza i judecata altui boer, cand nu se
multumeste vre-o parte cu dansa i da jalba la
Divan ; iar cand se Ad nedreapta judecata vreunui
hoer, care sa obisnueste sa lie uneori
atunci unul ca acela trebue s surere pedepse
grele; iar atlandu-se la cercetare Ca s'a judecat
drept, si ea jeluitorul nutnai pentru galceavd au
vatamat cu d.era'imare cinstea hoerului, atunci
acela se pedepseste cu bataie, platind indoit si
cheltuiala celuilalt cu care s'au judecat.
S'au mai ingaduit boerilor din starea I, ca
in Iasi sä judece i sii holarasca pricinile ; insa
st

hescrierea Mo Novel 75
daea voese amAndouii partite gAIcevitoare, pentrucA
nitnic nu poate sA lie propit dela Divanul
dornnesc.
CAnd a hotarit vre-un boier Ora Divan damnese
o pricina de judecatä care a fast data in
seama lui, atunci trebue ca judecata sa irnpreuna
cu temeiurile hotaririi, sä o dea logofatului cel
mare, prin mana unui logofat de Divan ; si vazAnd
acesta ca s'au judecat dupa pravila cea
politiceasc 5 si dupA cea bisericeasca, si dupa
inchipuirea pricinei, atunci scrie cu mAria sa dedesubt
s'au cercetat" ; si o (Id logolatului al
JII-lea ca sA o intareasca cu pecetia Divanului,
facAnd-o prin aceea neschimbatoare. lar daca cunoaste
el, ca boerul a facut judecata nedreapt5,
a tunci rupe scrisoarea, indreptAnd pe jeluitor la
Divanul domnese. Insa arara din Curte, nu poale
logofiltul cel mare s5 cerceteze judecata allui
boier, sau sa o lepede.
Un boier de stare mai mica, nici intr'un chip
nu poate sA zadarniceasca judecala unui boier
mai mare; iar pentruca boierii cei mari trebue
sa tie la Curte mai necontenit, neputlind c5'uta
loale pricinile in loata tara; pentru aceea in liecare
ora i tang, s'au orAnduit osebi0 judecatori
ca sa judece pe locuitori. Acestia in vre-o
cate-va locuri sa chiama pArcillabi ; iar in allele,
vornici si camarasi. Parcalabii sunt cAte doui, la
Ilotin, la Cernauti, la Suceava, la Neamtu si la
Soroca; si pentruca cetatile acestea sunt cele
mai alese, pentru aceea se si zic pe numele dregatoriei
acestia ale obladuitorilor lor. Mai sunt
c5te doi pArcalabi si la Roman si la I3otosani,
(TArgul Doamnei), hi arbeiu, la Chisinau, la Lapusna,
la Falciu, la Galati, la Tecuciu, la Tutova
si la Putna; iar celelalte lArguri mai mici, precum
este Bacaul, TArgul-Frumos, IhIrlAul si Covurluiul
au numai cAte un pArc5lab. La 13Arlad

7(1 Did Ude Canlemir
sunt doi vornici judecAtori, in locul vornicului
celui mare de Tara de-Jos ; i asemenea sunt
doi la Dorohoin, in locul vornicului de Tara-.
de Sus; doi la CAmuulung si unul la BacAu. A.
supra ocnelor sunt deosebit doi cAmArasi.
Acestia toti, mAcar eh au putere sA caute si
sfi
cerceleze toate pricinile, insä de a le hotAri
nu au voie, frä numai pe cele mai mici; iar pe
cele marl, trebue sA le trimeatA cAtre vornicul
cel mare al pArtii acelei, sau la Divan. La asemeneaintAmplarehotdrAsc
ei celor cu pricina o zi de
vadea, intru care este sa iasa amAndoi inaintea
Domniei. Aceasta se face intr'acest chip, adic5:
PArcalabul serie o scrisoare in care aratA, cum
cit N si P avAnd gAlceava unul cu altul pentru
aceasta pricinA, au dat jalba, si s'au apucat ea
se vor alla la Divan in cu tare zi; asemenea scrisoare
se da de catre dAn.sii la amAndouA pArtile.
CAnd nu se arata vre-unul in Divan la vadeaua
cea inseinnatA, apoi acela trebue sa plateasca
gloaba : un t Aran 25 de galbeni, un mazAl o sutA,
si un boier 600; neputfind sa fac5 la aceasta nici
o indreptare, fart numai atunci cAnd poate sA
orate cà a cost impedecat de vre-o boalA, sau
cu vre-o slujbA DomneascA, sau cu alt5 treaba
poruncita de cei mai mari.

Pentru birul i darurile ce da Moldova
pOrtii otornanice0
Din vremile intru care s'au ivit armatele
turce0i la tartnurile Dunarii i piing in zilete
lui Stefan Voevod cel Mare, 0-au aphrat Moldovenii
tot cu vitejie slobozenia lor, neplecandu-
0grumazii sub jug strain, sau sa se iwle, nici
prin magulki, nici prin juruite marl, dar nici
prin pilda megie0lor lor, adica a Muntenitor.
lar cum ca Domnii Moklovii de multe ori au
dat bani la turd, precum arata. hronogratille
Patriei noastre, nici noi nu ne dam inlaturi.
Pentru ca Domnii no0ri cei intelepti, cAnd pu-
teau sa'0 rascumpere cu bani stramtoririle
nevoile lor, mai bucuro0 ii goleau punga, de
cat sa'0 raneasca tara i pe locuitori ; urmAnd
dupa pilda Senatului Venetiei, cel slavit pentru
intelepciunea ocarmuirii lui. Insä alt bir care sh
fi fost necontenit in toata vremea, nu au putut
sa li se arunce lor de la nimine,pAnä dupa vremea
lui Stefan cel Mare; caci atunci, hut sau
Bogdan Chiorul, din porunca tatalui sau, dupa
cum se zice, a inchinat Ora sa turcilor, cu aezalnAnt
ca sä le dea pe an cAte patru mii galbeni,
patru-zeci cat §i 24 ohni ; insä nu ca bir,
si

78 Ditnitrie Can(emir
ci numai ca un semn de inchindciune. Tot dupd
aceastd tocrneald, cand era sd meargl insusi
impAratul la rAzboi, atunci avea sA trimeatA si
el la oastea turceascd palm mii de Moldoveni.
AceastA tocrneald cu asezdmant a tinut aproape
de un veac, pentru CA turcii hind inulturni(i
CA au pus numai funia in capul zimbrului
Moldovenesc, nu au cutezat sit o scurteze pand
ce nu l'au imblanzit.
Iar mai pe urmd, dupd rdscoala lui Joan Armeanul,
hind scurse de tot puterile Moldovenilor,
au fAcut ,turcii inceput ca sit ceard de la Petru
Voevod Schiopul, urmatorul lui loan, eate doudspre-zece
mii galbeni, ca un bir, sau haraciu; si
mdcar cd boierii s'au plecat la aceasta, dar Petru
nu a voit sit primeascd, pentru ca sd nu
isi pricinuiasca in urmd deftlimare, a a pricinuit
el intai bir Moldovii ; ci piirdsindu-si Scaunul,
s'a dus la Ardeal, la mosiile sale, si in
locul lui au pus turcii pe Iancu Sasul, un om
hapsdn si tiran, Sardanapalul Moldovenilor, care
a prima si a invoit turcilor toate cele ce
ceread ei, numai ea sa dobandeasca Domnia. Caci
el nu avea fried cd ii va vdtdina numele sdu
cel bun, pentru cd nici l'a avut vre o-datd.
Iar apoi mai in urind dupd aceia, ispitindu-se
Domnii de multe ori ca sa'si lepede jugul,
mai ales cand se intampld i alte tulburdri in
Ord, au grisit turcii vreme cu prilej de au mai
mArit birul acela, in cat acei doud-spre-zece mil
galbeni, adicA trei-zeci mii lei, ") s'au suit la
noud-zeci si sapte mii, cinci sute lei, care se
plAtesc acum la vistieria curtii turcesti.
Pentru i Adicaree banilor acestora, cand nu
sunt turcii incurcati in rAzboi cu alte stdpaniri
*) Se intelege, ea in zilele Domnului Dimitrie Cantemir,
ate doi lei i 20 parale umbla galbEnul.
$i

Descrierea Moldovei 79
din Europa, trimet ei la Moldova pe tot anul,
eke o slugä din cele de taina de al Imparatului,
cu nume de Hazne-Agasi. Acesta dupa. ce soseste
i inträ in oras cu mare pompa, numara
banii haraciului, iIi da iariisi in seama Dom-
niei, ca sa'i
trimeata la Tarigrad; si pentru a-
ceasta osteneala, i se daruiesc 11.250 lei, o blanä
de samur si altele ; ori i se dau bani mai multi,
mai ales cand se porunceste in scrisoarea Vizirului,
sau cand este stiut, c5 acel llazne-Agasi
are mare trecere la Imparatul lui.
Dupa ce platese capu-chilmialele Domnului
banii aceia la visteria imparateasca, pritnesc
sTisoare la niAn5 de la Hazne-Agasi, pe care o
dau apoi lui Madin-Calfasi (mai marele peste
bani), i acesta le mai chi anti scrisoare, intru
care zice : ca s'au plata haraciul pentru tot
anul acesta" si dupa aceia, aduc ei hrliiIe aceste
douiCla Mectubci-Efendi, logoratul cel
intM al vizirului, sau la logof5tul vizirului cel
de tain5, care luiind scrisorilt celor-1 alti, le da
scrisoare de la sine precuin 0 s'au plata banii.
Dupa aceia, tnergand capu-chihaialele la vizir
cu scrisoarea aceasta mai de pe urma, Ii linbraca
el cu citte un caftan, si scrie atilt vizirul
cat si tefterdarul, o scrisoare impreunata catre
Domn, intru acest chip :
(Dupa titlu,) banii care aveti sa platili pe tot
anul, s'au adus, si s'au platit drept deplin, cu
trimesul nostru lIazne-Agasi, i prin chihaia-
,Jele tale, care neincetat slujesc la poarta Otomaniceasca.
Deci, foarte bine sä lii peste masura
bine-cuviThtat intru toate lucränile tale, si
sali tie cu pace pinea intru tot prea luniinatului
nostru Imparat, si Domnului nostru celui
sfant. Eu te voiu vedea. Urmeaza asemenea
totdeauna si de acum inainte, chelluindu ji la
stujbele Itnparatului toald puterea cu poala ri

80 Ditnitrie Cantemir
dicata, i sà te infricosezi de a lace rail, sau a
te impotrivi poruncilor ce ti se vor trimete,si
umblä in credint5 cu picior statornic. Pace tie !"
Osebit de haraciul acesta de peste an, pentru
care am aratat acum, mai da Moldova inca
la 13aieram sau Pastele turcilor, ca un peschies
Irnparatului, 18,750 lei, si (Jolla blani, una de
samur, pret de 3,250 lei si alta de r5s; validei
Sultanului adica mamei lnip5ratului 7,500 lei si
o blana de rds; pentru ceard de fdclii pentru
curtea imparateasca, 9,000 lei; pentru seu de
uns corabiile cele de oaste, 18,000 lei ; lui Chislar-Agasi,
2,500 lei si o bland de samur ; vizirului,
7,500 lei si o blana de mult pret; lui chihaia,
3,750 lei si o bland de samur : tefterdarului,
500 lei si o bland de samur, i lui Reis efendi
1.720 lei si o blana de samur.
Cele-l-alte daruri care se impartesc pe la slugile
Irnparatalui si ale vizirului, postavuri, pailzuri
de matase, i blani de samur rnai proaste,
care se zic paice, ventru ea sunt f5cute din picioarele
sarnurilor, prea rare ori se cuprind in
bani mai putin de 60.000 lei.
Osebit de aceste, cand se face vre un r5gboi
cu Lesii sau cu Rusii, mai are Tara datorie,
and porunceste vizirul, sa faca pod peste Dunare,
sau sd dea cai pentru grajdiul Imparatesc
sau pentru trasul tunurilor, si sa dea zahereaoa.
Lisa cheltuiala acestora se scade din haraciu.
La punerea Domnilor, nu se plateste toldeauna
o suma potrivit5, ci se hotArdste plata aceia
dupa lacomia de bard a vizirului, si dupa
lacornia de cinste a candidatului, adica acelui
ce voieste sa ia Domnia ; macar ca obiceiul
este ea sa dea lmparatului 37,500 lei ; Validei
Sultanului, 5,700 ; vizirului, 22,500; lui chihaia
11.250 ; tefterdarului, 1,500, si lui Reis-fendi
7,50 lei,
$t

Descrierea Moldouei 81
Darurile, cum s'ar zice bairam-peschies" pentru
cele-l-alle slugi ale curtii si boieri, se suie
la 60,000 lei. Lui Schimne-Agasi, care aduce pe
Domni in Scaun, i se da 10,000 lei ; si prea de
multe ori cuprinde toate cheltuielele aceste inch'
si
pAnh la 300,0 0 lei. Numai ins6 nu le (la Domnul
de la camara sa, ci Tara are datorie Ca si
.le plineasc5 pe toate.
Inca si innoirea sau intnirea Domnilor core
cheltuieli de aceste.
Aceasta este, ori ca mica, ori ca mare, precum
am aratat mai sus : ca micri se face numai
cu hiuchim firman, care se plateste numai cu
37,500 lei, sau si mai putin, mai ales and este
vizirul voitor de bine Doinnului aceluia ; iar
innoirea cea mare, la care se innoieste lIrisovul
Domniei dupii trei ani de stiipanire, cerc asemenea
cbeltuialä ca si la puncrea din nou a
unui Domn.
Osebit de aceasta, când se trimete catre Domn
cu vre o porunch vre un eapigi-basa sau alta
sluga imparilteasa, atuncea nici acela nu poate
sI rAmaie nedaruit.

Pentru neamul boieresc din Moldova
Moldovenil aveau mai inainte obicei, care prin
lungimea vremii s'au fost facut ca si o praviI5,
de nu Mean boierii oamenilor celor tineri, macar
de erau si din neamul cel mai de frunte,
pina cAnd nu'si arAtau ei credinta la alte slujbe.
mai proaste, si se faceau iscusiti prin deprindere.
Pentru aceea boerii cei mai rnici, (Mclean pe
copiii lor indata dupä ce treceau anii copiläriei,
in slujba pe la boierii cei mari, insä nu'i puncau
la alta stujba, fa'ra numai cat de slujeau la
masä,
si de aveau privighiere pentru stApilnul lor intru
alta casa vecinä. Dupg ce invätau ei piinä in trei
ani obiceiurile culla si naravurile cele impodobite,
atunci stäpAnul lor ii ducea inaintea Dornnului,
i prin rugamintea lui ii punea intre slugile
Divanului celui mare ; i dupä un an ii
schimha In divanul cel mic, si de acolo in stgpAnire.
Si dupti ce da vre unul acolo probe de
cuget bun $ i de odravuri cinstile, in cat putea
sä aibA cine-va vre o na' dej de in el, atunci se
primea intre slugile camerei celei mari ; si mai
trecAnd vre o cAti-va ani, se facea postelnicel
prin rugamintea altor boeri, pentru ca socotea
lucru necinstit sa vorbeasca insusi parintii cu
Pomnul pentru flu lor. De acesti postelnicei stint

escrierea Moldovet
12, si toti poartA in iniini inaintea Domnului
toiage albe subtiri, de mAsura statului lor.
Dupd ce'si arAtau ei cAtre Domn si in slujba
aceasta credinta si iscusinta lor. apoi Ii punea
si la alte dregátorii ale curtii, incA si in slujbele
cele de taind. i asa dupi ce'si petreceau
tineretile, ii rAdica mai intai la starea a III a
boieriei, si mai pe urmh la starea cea d'intai.
lar and cunostea Domnul la vre until o minte
prea deosebita i inteleaptA, atunci in putini
ani putea sal ridice la boieriea cea mai mare,
mitcar de ar fi fost si din starea cea mai proastä.
Insti in vremea de acum, aciAogiindu-se mandria
si sArAcia, socotesc boierii cA'si vor necinsti
starea lor, ciind vor sluji pe alti boeri
mai mari; si Hind cä nici ldcomia cinstei nu le
cid voie sh traiascA prosteste, socotesc numai cu
ce chipuri ar putea face pirn mijlocirile rudeniilor
lor ca sA intre in rindurile boerilor celor din
lAuntru, cc se zic boierAnasi, si sa iasa de odatil.
$i pentru ca starea aceasta este ca i o räsadnita
a ocArmuirei, din care este obicei a se itnplini
nutnAi ul boierilor celor mari, pentru aceia
nici se poate spune ce fel de neoameni
ajung la cele mai inalte trepte ale boieriei. Aceasta
este pricina pentru care de multe ori se
arid intre boerii cei maid, oameni trufasi, sumeti
si mAniosi; si nil numai fard de nici o stiinta
pentru cfirrnuirea trebilor Obstii, ci Inca i cu
totul Wit de nitravuri bune i fArA de vietuire
cinstita, la cari nirnic nu se gaseste vrednic de
lauda,
farii numai acel fel de bunAtate, ce este
la vre unul dAruità din fire, care nu are ajutor
pe din afarii nici cu un fel de crestere.
La aceastA intamplare, socotesc cri nu va II
rAu ca sA povestesc in ce chip dau Domnii boerii
pe la boerii Moldovei.
83

Dirddrie
84 6antemir
La stdrsitul lui Dechemvrie, care este ziva innaintea
Praznicului Sfantului Vasile, toti boerii
din porunca spritariului .celui mare, isi 1as5
semnele boeriilor lor in spät5rie sau in postelnicie.
A doua-zi, adicii ziva cea dintili a lunei
lui Ianuarie, cu trei sau palm ceasuri mai nainte
de revdrsarea zilei, se adund la Curte toti boerii,
atilt cei cc sunt in slujb5, cIt i cei Mel de
slujb5, i merg en Domnul la Bisericii fard de
semnele boieriei, asemenea ca cAnd ar Ii scosi de
prin dreg5torii si s'avarsinclu-se utrenia, es din
Plserica si se intorc la Curte, unde Domnul se
aseaz5 in Scaunul S5u in spätärie, iar boerii toti
raindu stdnd afara in divanul cel mic. Dupd aceia
Domrul prin carnarasul cel de taink chiaind
la sinesi pe postelnicul cel mare, dacd voieste
s5'l mai lase in dregdtorie ; iar dacd nu, apoi
chiamd pe acela pe care au socotit al pue in
locul lui, si intrand el in5untru, Ii vorbeste Dommil,
fiiedndu'i aducere aminte pentru slujbele
care au Ificut Tdrii insusi el sau p5rintii lui, ardtfindu'i
pricina pentru care voete sal puie
intru aceasta dregdtorie, sau sOt
innoiascd intru
dAnsa. II sfatueste sd tie cu credintii, dandu'i
bune RigAduinti, si impreund Idudthidu-se si
spuindu'i ce are sä urmgze, Ii d un toiag de
argint, pe care luandu'l el, sdrutd mAna Domnului
i poala hainci lui, si päsind inapoi putin,
ii iinbracit ciimdrasul cel mare cu un caftan.
Postelnicul eel mare primeste intdi semnele
dreg5toriei, nu pentru ea el se protimiseste
doard inaintea celor-l-alti, cdci el este al cincelea
dupd rAnd, precurn am ardtat mai sus ; ci
pentru c5 el are datorie sd cheme induntru pe
cei-lalti boeri. Pentru aceia. Bind el intarit desavdrsit,
indath chiamd induntru din porunca
Domnului, pe acela pe care voeste Domnia sA'l

Descrierea Moldovei 85
cinsteasca cu dreghtoria Logoletiei cea mare.
Acestuia, duph putind sfittube, ii dd Doinnul un
toiag aurit; iar Postelnicul cel Mare ii pune cartanul
peste umere, si luAndu'l cu blAndete de
sub-tiori, it
apropie chtre Donin ca sh-i sdrute
inâna si poala. Asemenea slujbe face postelnicul
cel mare si celor-1 alli sfetnici, si boerilor
de starea
Pe boietii de starea a doua, Ii cheamd in Iiiuntru
postelnicul al doilea i ii imbrard cu caftan,
iar pe cei din starea a treia, ii slujeste la
aceasta postelnicul al treilea. Insä pe acesti de
pe urmh nu-i imbrach cu caftan, ci din porunca
Domneasch se intdresc numai prin dregatoriile
lor.
dupd ce se isprdveste aceasta, inerg toti
cu Domnul iardsi inapoi la - Biserich ca sh asculte
Leturghia unde boierii cei noi, se aseazi
pe la locurile celor scosi din dreghtorie, iar acestia
ritman in tinda bisericii, cu cei 1.alti
boieri.
Dupd silveirsirea Leturghiei, chiamd. Domnul
la mash pe care voeste el; iar mai de cdtre searh
trirnete dar fieste-chrui sfetnic si boer de starea
inthi, chte cloud pahare de argint, care cuprind
mai doud oca; iar boerilor celor de starea a
doua, fieste-cdruia nutnal cate un pahar; si apoi
toll le bead pline cu yin inaintea Domnului.
Cucoanele boerilor celor mari, Inca se daruiesc
de catre Doamnd chte cu un pahar oaresi ce
mai mic.
Adoua-zi iardsi sa adund boierii la Curte, si
multamesc Dotnnului pentru facerea de bine,
care i-au intâmpinat, aduchndu'i fieste-care dar,
prin postelnicul cel mare, eine un cal de mull
pret, sau alt lucru frumos ce avea. Asemenea
cinste ardtau i Doarnnei, Cucoanele boerilor in

himitrie Can lemir
86
aceiasi zi, in sala cea mare, ghinechcos, adica
a haremului.
In cea-l-altd vreme a anului, prea rar obisnuese
Domnii sd facd schimbarea hoerilor, macar
ea Dimic nu poate sd'i impiedice, ca ori si
in care vreme and vor voi, si. schimbe pe boerii
cei vechi i sit puie pc alti not ; insd pentru
cä s'au lost obisnuit Ca sa schimbe i sa prefacd
boierille numai la inceputul anului, pentru
aceia poate cä i ei, urmand obiceiul cel vechiu,
au ales pentru aceste ceremonii vremea aceia
a anului, care ohisnuieau si cei-l-alti Domni mai
nainte de thinsii a o socoti bund pentru treaba
aceasta.

Pentru cei-l-alti locuitori ai Moldovei
Eu nu cred a mai este and tarà de potriva
Moldovei, intru care sa se afte locuind asa multe
feluri de noroade, caci osebit de Moldoveni,
ai c5rora most s'au intors din Maramures, mai
locuiesc intru dansa si greci, albaniti, sarbi,
bulgari, lesi, cazaci, rust, unguri, nemti, armeni,
jidani, si tiganii cei roditori.
Grecii, albanilii, sarbii si bulgarii traiese intru
dansa slobozi ; altii sa indeletnicesc cu negutatorie,
iar altii slujesc cu leall la Domnie ;
nernti,
lesi si cazaci sunt putini, din care unii
sunt ostasi, iar altii slujese in Curte. Insä din
lesi s'au ridicat vr'o cati-va si in starea boeriei.
Iar armenii stint supusi ca si cei-l-alti negustori
si targoveti care stint prin orasele Moldovei,
si platesc aseinenea bir la Domnie. 131sericele
lor stint ca si ale papistasilor, i nici
Bunt mai midi, nici mai putin Impodobite de
cat ale Pravoslavnicilor, si sunt slobozi de a-si
pazi legea lor. Evreii Inca stint supusi, i piatese
pe an mai mare bir de cat cel de obste ;
si cu alta nu se indeletnicesc, de cat numai cu
neguiatoria i cu crasinaritul; si unde voiesc,
caolo pot sa'si facfi sinagoga, insa numai de
tenon,
iar de piatra nu au voic.Rusii si ungurii,

88 Dimtrie Cantemir
tot de-a-una au fost thrani boeresti ai Moldovei.
Tiganii sunt imprhstiati prin toath Moldova, si
nici un boier nu este care sh, nu aibh robi vr'o
cate-va shlase de dansii ; iar de unde si cand
au venit acest neam in Moldova, nici ei singuri
nu stiu, si nici in cronicile noastre nu se ghseste
nimic pentru dansii ; i toti vorbesc un
grain amestecat cu multe cuvinte grecesti si
persienesti. Ei nimica alt nu lucreazh de cat
mestesugul zlAtAriei si al fiergriei ; si asemenea
sunt ea si cei-l-alti tigani de prin alte thri; au
asemenea nhravuri, st faptele lor cele mai mari,
si semnele cele. pentru deosebire, le este trAiidhvirea
i furtisagul.
SA mai zh'bovesc pentru negutätorie i turci
multi in Iasi, i prin alte thrguri; Insii nu le este
slobod sh-si cumpere mosii nici inteun loc, cu
cat mai putin mAcar sh-si fach case la targ sau
la vre un sat, sau srt-si zideasch rnoschii, adich
case de rugAciune sau sh-si fach la vedere rughciunile
si inchinhciunile lor cele rAthcite. Macar
ch nici Poarta Otomaniceasch nu a silit
ca sh li se dea voie nici la unele de acestea : si
macar de ar da Dumnezeu, ca $1
aibh pentru
acest lucru thcere de a purur
Cei ce sunt adevarati moh. eni, osebit de
sthrile boeresti pentru care am pomenit mai sus,
unii sunt targoveti, iar altii thrani. Targovetii
sunt aceia cari sh afth cu locuinta prin orase
si prin targuri, iar thranii sunt aceia cari locuese
prin sate. Cei de pe la targuriont sunt
supusi nimhnuia, fara numai Domniei, la care
isi plhlesc dhjdiile lor, si se indeletnicesc cu
ioate lucrhrile. Negustori insä sunt prea putini
din moldoveni, pentru cà moldoveanului din fire
este nascuta mandria, cad ei tri ce negustorie
o socotesc ch este lucru de rusine, osebit de
negustoria cu paine, care co fac ei pe mosiile

Descrierea Moldovet 89
lor ; si eu socotesc c aceasta este pricina cea
mai mare de se gäsesc prea putini moldoveni
targoveti bogati, si ca este in tam necontenita
lipsd de bani, undear de sa si tree peste hotar
afara mai multe Jucruri de cat cele ce se aduc
inauntru ; caci negustorii cei striini, turcii, jidovii,
armenii si grecii, care se zic geleni, au
apucat in maini toata negutatoria Moldovei, din
pricina mandrei leneviri a patriotilor nostri ; si
turme intregi de dobitoace midi si mari, pe
care le cumpari ei din Moldova cu putin pret,
le due pe la Stambul i pe la alto cetati, i acolo
le valid cu pret indoit si intreit. Insã, hind-
ciiacestia i cei mai bogati, nu au voie s5
fie cn mosii i cu case statorniciti in Moldova,
pentru aceasta banii cei mai multi se petrec afall
din lard, iar de peste Dunare inapoi viii
prea putini, si de-abia sunt cu indestulare pentru
plitirea birului si ale altor cheltueli turcesti.
pranii nici nu sunt drepti moldoveni, ci aceia
care se afla tarani, se trag sau din rusi,
sau din ardeleni, carora le zic moldovenii: unguri.
Si adevarat este, ca, in veacul cel dintaiu
dupa descalicarea in Moldova, cu totul au imp5rtit
Dragos celor ce venise cu dansul, toata
tara cea noud cat e au fost gasiro pustie, fnii
de locuitori ; iar mai pc urma, vazaud ei cii nu
este bine ca sa lucreze si sa munceasca boeri
la boeripentru ca toti care erau din neamul
romanilor se socoteau ca sunt boeri,si pen-
tru ca neamul acesta fiind deprins numai cu
armele, se socotea a fi mai vrednic pentru ele
dealt a se pune tocma sa lucreze pamantul, de
aceea urmatorii lui Dragos au fost siliti ca sa'si
caute cu invoiala Domnilor, priu alte tari de
prin prejur, sa'si aduca oameni care erau deprini
cu
munca, si ii asezau pe mosiile lor.
Adevarul la pricina aceasta II intareste sin

§o himitrie Can1emir
gur numele thranilor. care se numesc la moldoveni
: vecini; pentru adeverinth, precum ch
aceia le-au lost intAiu tarani, care au fost siliti
la aceasth munch de armele cele cu noroc ale
moldovenilor. Pentru aceea in Tara-de sus, imde
au inceput Drhgosestii a locui, sunt mai multe
sate thränesti; iar in Tara-de-jos, unde au locuit
ei mai in urmit, nu sunt alti thrani, fdrh
numai aceia pe care i-au cumphrat cu bani
boerii dela cei din Tara-de-sus, si i-au pus pe
la mosiile lor; sau aceia pe care i-au cumphrat
ei dintre räzitsii aceia, care pentru shrhcie
si-au vAndut mosiile icr cele phrintcsti, i i-au
snit cu strAmbhtate ea sä primeasch jugul supunerii.
Pentru aceea, cAnd trage un hoer pe vre-unul
ca sh-1 supuie cu judecath, lesne se poate vedea
din ce stare este, chci, dach poate jeluitorul sh
adevereze, cum eh neamul shu ar fi sthphnit
vreo mosie, (macar de au si pierduro apoi din
pricina saraciei, sau a vremilor celor tulburate),
sau ch ar fi fost in ceata calarasilor, sau a curtenilor,
sau a aprozilor, atunci indata ii bothräste
judecata a fi slobod, pentru ca la slujbele
aceste, nimeni nu poate sa incaph, frli numai
oamenii cei slobozi. lar dada nu are cu ce sa
adevereze aceasta, apoi unul ca acela rainAtie
sub sthpAnirea boerului.
Cei care au fost adusi din tara leseasca si au
fost asezati in mijlocul Moldovei, si-au uitat
lituba lor cu indelungarea vremii, si au deprins
pe a noastra moldoveneasa Iar ungurii, pentru
cit au rams nezmintiti in legea lor cea papisthseasca,
ii tin impreuna si limba lor, macar
ch si pe acea moldoveneasch toti o inteleg.
Acesti thrani, toti ori si din ce limbh ar
sunt [carte asupriti cu munca stapanilor lor ;

Descrierea Moldovei 91
cad, lucruI nu le este lor asezat cu hottrAre,
ci numai singur in voia si'apAnului stA cAte
zile st-i lucreze ei; iar banii sau dobitoacele
lor, nu poate el sA le ia cu sila. Agonisindu-si
ttranul cAt de multt bogAtie, stapAnul stu nu
poate sa'i ia nici o parte dintr'Ansa; iar, luAndu'i
el cu sila, atunci judecata ii sileste Ca sa i-o
dea inapoi; insa, voind el sh'i fact strAmbritate,
il bate atAt de mult, pant cAnd taranul Ii dt
singur ceea ce cere el, lust, sa-1 omoare, il propeste
pravda, si intAmplAndu-se cu vreun chip
una ca aceasta, atunci nu numai ci stapAnul acela
se judect la moarte, ci incl si femeea
copiii celui ucis, se slobozesc cu pace; pentru
Ct nimeni nu are putere asupra vietei sau a
morti unui moldovean, afarA numai dead singura
Domnie. Iar st vAnda vreun boier pe tdranul
ski, are voie, inslt nu alart din satul
in care s'a ntscut; si dart voieste st vfindA
toatl mosia impreunt cu ttranii, i se (IA vole.
Mtritnea birulni lor carele este la voia Domniei,
nu are nici nume, nici vrerne hottrAtt ; si
intru adevAr zic, ca eu asi socoti pe ttranii
moldovenesti et sunt cei mai becisnici decAt
toti locuitorii de sub soare, dact, impotriva
vointii lor, nu i-ar scoate din strdcie rodirea
ptmantului i secerisurile cele bogate, ctci ei
sunt foarte lenesi i trAndavi pentru lucru at a
putin, seamtul putin, si totusi secert mat ; si
nu se nevoiese ca sa'si
agoniseasct cu munca
aceea ce ar putea ei sa aibt, ci se multumesc
ca sit adune in jitnitile lor, numai atAt cAt socotesc
ca le va fi deatuns intr'un an pentru
hrana lor, sau pAnt la pAinea cea nout, (WO
cuin obicinuesc sa zict. Pentru accea, cAnd se
intAmplA vreun an neroditor, sau cAnd ii im

92 Dimitrie Canlemir
pedica dela seceris vre-o napàdire a protivnicilor,
sunt in primejdie sa moara de foame.
llaca au vreo vaca sau dou5, socotesc ca le
este destul pentru hrana lor si a copiilor lor,
pentru ca unele dintre dansele dau pe zi ate
40 sau cel mai putin 24 oca lapte ; si daca
are until 20 de stupi, prea lesne poate din yenitul
lor sa'si plateasca birul sau pentru tot
anul; caci, cand este si timpul dupà pofta prisacarilor,
atunci fieste care stup da pe an Cate
seapte roi; apoi socoteste, ca' la retezat din
toti sa scoata cate doua sau si mai multe oca
de miere, care se valid dile o rubla oca.
Cei ce locuesc la munte au oi, miere si poame
cu indestulare; i cei dela camp au paine, boi
si cai; iar celor care sunt megiesi cu tatarii, le
merge mai rau cleat /a toti; caci Warn nu numai
ca fura dela dansii toate cele ce pot ei sa
apuce. ci inch cu chip ca merg la razboiu asupra
lesilor, razbat in Moldova, fac prizile
cele mai mail, prind pe toti locuitorii de prin
sate, si ducandu-i cu dânsii, ii valid la Tanigrad
cu chip ca sunt rusi, macar ca acest fel
de n5p5dire de mutt s'au propit de multe ori
prin poruncile imparatesti; insa la aceasta, eine
poate sa se pazeasca asa bine de siretlacurile
tatarilor ? Taranii ce-i duce intamplarea la Tarigrad,
stint mai norociti, cfici, daca gasesc
acolo Capu-chihaialele Domniei pe vreun moldovean
robit, uncle ii gasesc de acolo ii iau
fira de plata, si it slobod cu pace.
Cele cc am pomenit mai sus pentru taranii
Moldovei, numai cu locuitorii din trei tinuturi
nu se urmeazi asemenea. acestia, macar ca nu
sunt din starea boiereasca, insa nu se alla supusi
Mci la un boier, i sunt de sine, ca un

Descrierea Moldovei 93
soi de republica. Cea dintAi republica este
CAmpu-lung, in tinutul Sucevii, care este ocolit
de cele mai inalte vArfuri de munti. Aceastä republica
cuprinde ca la vre-o cinspre zece sate,
care toate i fieste-care au ohiceiuri si judecati
ale lor deosebite. Une ori primesc ele si de la
Domnie doi vornici ; insit de multe on Ii si gonese
afara din sate cAnd intaritä cugetele locuitorilor
asupra lor. Ei se lasa in nadejdea cetatilor
lor cele ce sunt facute din lire, nu pricep
lucrul piniitului. pentru cä nici n'au larini
prin muntii lor, i toata munca lor este numai
'Astoria oilor. Platesc i ei bir pc tot anul
insä nu atAta cAt li se cere lor de la Domnie,
ci numai cAt fagaduiesc ei Domnilor la intrare
in Scaun ; si asezamAntul acesta toldeauna ii
inoiesc ei prin trimesii lor, cAnd ajunge stapAnitor
nou in Moldova. CAnd vroieste vre un
Domn sä urrneze mai aspru cu dAnii, i sa le
arunce alte sarcini noui, atuncea ei nu stau indelung
la tocmeala, ci cu totii nu voiesc sil le
primeasca, si fug prin partile cele nerazbatatoare
ale muntilor. Pentru aceasta si Domnii
niciodata nu au cerut dela dAnsii mai mull, fail
numai atAta cAt s'az indatorat ei sa dea.
A doua republica mai mica, este Vrancea, in
tinutul Putnei, la hotarul tarii Muntenesti, care
din toate partite este inconjurata cu munti strasnici,
i sunt in ei 12 sate cu doua mii de case,
a carora locuitori nici ei nu au stiinta de phi-
garit, pentru ca i ei se indeletnicesc numai cu
'Astoria oilor ca si CAmpulungenii, si platesc
pe an la Domnie o dajdie stiuta si holarAta, se
tin cu pravilele sau obiceiurile lor, iar porunci
si
judeciltori de la Domnie nu primesc.
Al treilea, in tinutul Fillciilor, este Tigheciul,
adica un codru despre hotarul tatarilor de Bugeag,
care este pieptul Moldovei cel mai tare

94 Dimitnie Cantemir
intre Prut si Basarabia Locuitorii pl5tesc la
Domnie pe tot anul o dajdie mic5, i sunt toti
calgreti. Mai inainte ereau ei la numàr opt mii
de oameni, iar acurn de abia sunt cloud mii pentru
oaste, dar ast-fel intrec cu vitejia lor pe
toti cei-lalti moldoveni, in cAt se obisnuieste a
se zice pentru dansii aceast5 parimie: ,,Cinci tätari
de Cr Am, pl5tesc mai mult de cAt zece de
I3ugeag; si cinci moldoveni, biruiesc pe zece
Mari de Cr Am ; iar cinci codreni, adicli tigheceni,
bat pe zece moldoveni.

Pentru naravurile Moldovenilor
Fiind-ca ne-am apueat s5 ar515m Miravurile
Moldovenilor, pentru care lucru nici unii din
cei strAini, sau prea putini, au 51ii111 5 adevárat5 ;
§i pentru c5, pe de o parte, dragostea ce avem
asupra Patriei noastre i pentru neamul dintru
care suntern n5scuti, ne indeamnA ea s5 l5ud5in
si
sh inchin5m pe locuitorii àrii, c5rora avem
sd le multumim pentru ivirea noasträ; iar pe
de altä parte, ne stii 5i iubirea adev5rului in
cale, ca s5 nu läudgm pe aceia care cu dreptate
ar ii sä se huleaseä ; eAci mai de mAntuire
le va fi lor, cAnd li se vor a5terne slobode
inaintea ochilor gre5e1ele care le lac ei, de cAt
s5 lie in5elati 5i amagiti cu vre o m5gulire mincinoasa.
5i cu o ap5rare iscusit5, 5i prin aceia
sä creazä cgt urmeazd bine intru gre5e1ele acele,
pentru care toatä lumea cea cu n5ravuri bune
ii hu1e5te ; de aceia noi din pricina aceasta
voitn sä zicem curat : c5 la n5ravuri1e moldovendor,
nu putem sA allüm nimic lesne de l5udat,
osebit de credinta cea adev5rat5 pentru
Religia 5i Tara lor, 5i primirea lor de oaspeti.
Din toate greselele care sunt obi5nuite i pe
la alti oameni, au 5i Moldovenii, de nu prea
multe, Inca nici prea putine.

Dimilrle Canlemir
Niiravuri bune sunt rare la dansii, pentru
cA nu au nici crestere cum se cuvine, nici deprindere
la naravurile cele bune ; i pentru aceia
cu greu se va guisi vre unul mai impodobit
cu naravuri bune tie cat altii, de nu va ayea
vre o fire bunA spre ajutor.
Fudulia si sumetia sunt maica si sora lor,
cAci dacu are vre until cal bun si arme bune,
atuncea gfindeste cu mci un om nu poate sill
intreaca ; si nu s'ar feri, de ar ft cu putintA,
insusi cu Dutnnezeu sA se lupte. Toti de obstie
sunt indrkneti si semeti, ti
foarte IntAnati de
de a incepe gAlceava ; insti prea lesne se Iini-
tese si se impaca iarAsi. Lupta cu sabia (duel)
rate doi numai, nu obi.snuesc; i Ariinimea Inca
prea rar se intoarce la arme numai din vorbe,
si cu bete, cu ciomege si cu pumni astupa gura
cea flea omenire a tovarAsului lor. Asemenea
fac i ostasii ; rar sär cu sabia unul la altul
numai din sfadii, si cAnd se intainplA aceasta
vre o datA, trebue ca aceia sa sufere pedepsele
cote mai curnplite.
Ei cu totii stint sagalnici i veseli, si inima
nu le este departe de gura ; insA dupii cum uitä
degraba mania, asemenea i prietesugul lor nu
tine Indelung.
De bAuturd nu au greatä prea mare, insA
prea tare plecati asupra ei Inca nu sunt. DesfAtarea
lor cea mai mare este, tine ori, a petrece in
ospete de la 12 ceasuri pAna la t)*) dupd miazünoapte,
i alte ori si pAnA la revArsarea zilei ;
si beau pAn5 ce varsA, dar aceasta inca nu se
obicinueste in toate zilele, ci numai pe la sArbAtori
marl, si iarna cAnd este vreme rea si
*) Despre con,uri turce;ti, frA indoiala, ro e§t e a orbi
autorul.
5i

Descrierea Moldovei 97
ceasta urmare au adeverit'o ei prea cu indestulare
la pustierea cea mai de pe urtnä a Bugeagului,
cand au nävalit Petreceico asupra Basarabiei,
dupa rásboiul Austriecesc.
Ei nu au masuri in cugetele lor: and le merge
bine, sunt semeji, iar de le merge rau, paräsesc
barbajia La vederea d'intai nimic nu li
se pare cu greu, iar daca li se intampla laaceea
eat de pujina zminteala inpotrivitoare, atuncea
cad in uimire, nu stiu ce sa faca si la urma
sileste frigul pe oameni ca sa sazil pe la casele
lor, si alte inculzeasca madularele cu yin. flachin
nimenea nu iubeste, afara numai ostasii
iar cei beau numai ate un pahar inainte
de masa Cei ce locuiese in Tara de Jos si pe
laugh hotarul järii muntenesti, iubesc vinul mai
mutt de cat rei-l-alti.
Odinioara s'au apucat pe ramas un moldovean
cu un muntean, sit vaza care sunt mai voinici,
moldovenii sau muntenii; si au mers pe podui
din Focsani, care este Hotarul intre Moldova
si intre jara munteneasca, unde atata s'au galcevit
aniandoi cu paharele, in cat a cazut
munteanul de multa bautura de yin; iar pe
moldovean pentru invingere, l'a (Unlit Dom-
Ma cu boierie.
Arcul 11 intind ei boarte bine. si se pricep
a purta si sulija, iar cu sabia totdeauna fac ei
mai multa izbanda. Pusti poarta numai vilnä-
torii, pentru ca zic Ca este lucru cu rusine sä
se lupte la oaste cu acest fel de arme, cu care
nu poate sa se cunoasca nici mestesugul rAzboiului,
nici vitejia.
La inceputul razboiului ei totdeauna sunt
foarte viteji, si de al doilea mai slabi de inima,
iar daca ii in frang pretivnicii inapoi, atunceu
prea rar au barbalie sä inceapa de a treia oara ;
insd au invajat de la tatari de se intorc iarasi
4

98 Dirnitrie Carztemir
inapoi din fuga, si prin aceastA apucare cu mestesug,
au sinuls biruinta de multe ori din manele
protivnicilor.
Catre cei robiti se aratA acum cu blAndete si
acum cu tiranie, dupa firea lor cea nestatoruicA.
Sii ucidA pe vre un turc sau vreun tatar,
socotesc ei drept datorie hristieneascit ; i pe
cel ce se aratA cu blAndete catre aceste nea-
muri, ii socotesc cA nu este hristian bun ;
dacA vad ca ostenelile lor sunt zadarnice, se caiesc
ca s'au apucat, insa prea tarziu.
Deci nu putem dar zice alta nimic, fara
numai ca din preaosebita si nernarginita Pronie
a lui Dumnezeu, o imparatie asa de mare si infricosata
ca a Otomanitor, biruind cu armele ei
pe toata puterea Romanitor in Asia, si o bucata
nu prea mica in Europa; biruind si pe unguri,
pe sArbi, pe bulgari, si ue ate staphniri nenumarate;
aducAnd cu sila suptstapAnirea ei si pe
greci, norodul cel mai intelept; pe un norod asa
nestatornic si fára de putere Ca cel moldovenesc,
nu a fost vrednica ca sa-1 sileasca cu rasboi sa
se piece supt stApAnirea sa ; si mai pe urma,
umblAnd el de atAtea ori sa lepede jugul cel
primit de buna vole, totusi au rAmas neatins si
nesmintit, atAt la obiceiurile lui cele politieepti,
cAt i la orAnduiele lui cele bisericesti.
Pe lAngit aceasta, nu numai ca. moldovenii nu
sunt iubitori de stiinte ci mai la toll le sunt
urAte, si nici numele stiintelor si ale mestesuguritor
celor bune, nu le sunt lor cunoscute.
Ei zic ca oainenii cei invkati isi perd mintea;
ciind voiesc sa laude invatiltura cuiva, zic ca
este nebun de stiinta cea multa; iar cel mai de
ocara lucru este pentru cit zic : cit numai preoplot-
se cuvine sit invete, iar pentru mireni este
deslul sit citeascil sisa scrie, sa-si iscaleasca numele,
i sa stie cum ii vor pune la izvod boii,
si

Descrierea Moldovei 99
oile, stupii si altele de acestea; iar celelalte
toate sint netrebuitoare.
Locuitorii din Tara de Jos, care stint obisnuiti
de mult sA tr5iasa in rAsboi cu t5tarii, sunt ostasi
mai buni, dar si oameni mai sAlbatici de cat
ceilalti; mai mult sunt rAscOlnici nestatornici
si dacA nu au nici un protivnic strain cu care
st
cate r5zboi, atuncea de twill prea lesne se
am5gesc si starnesc zurba asupra mai marilor
lor, inea i insusi asupra Domniei. Pentru Duninezeiasca
slujba au putin5 stiintli, si multi
cl'intre
dansii, mai ales oamenii cei prosti, cu
totii zic: c tieste-citruia om este hotarat de la
Dumnezeu ziva mortii lui, si mai inainte de ziva
aceia nu poate niminea niei sti moar5, niei sh
piar5 la r5sboi; care pricinh le dá lor atilt de
mare b5rb5lie, in cat une-ori orbeste se slobod
asupra potrivnieilor lor. A ucide sau a prAda
pe turci, pe t5tari si pc evrei, nu socolesc cii
este pleat, nici ucidere; si cei care locuiesc
aproape de ttitari, fur5 si ucid cu sarguinl5 si cand
lac vre-o pradli in tare ta't5reascii, zic di nu au
prildat, ci s'au intors numai ale lor inapoi, pentru
cii zic cii tiitarii nu ar Ii avand acuma alta ni-
-mica, Had numai aceia ce au apucat cu sila de
la strilmosii lor.
Primirea de oaspeti, care o aratil ei dare cei
nemernici si druineti, este foarte vrednicri de
lauda ; chci, ruticar ea stint prea s5raci, din pricm5
c5 se ailit Inegiesi cu tatarii, ins5 niei odata
nu este sa nu dea oaspetului salas si mancare,
tiindu-I in dar trei zile impreunti cu dobitocul
sau. Pe cel nemernic ii pritnese cu fete
vesele, ca si cand ar ti fratele sau alta rudenie a
lor ; i unii asteapta cu masapanalaseapte ceasuri
din zi, si Ca sa nu manance singuri, trimet
pe slugele lor pe la cai, ca sa cheme la masa
pe cati drumeti ii vor intlimpina.Numai singuri

100 Dimitrie Cantemir
Vasluienii nu au lauda aceasta, cad ei, nu numai
ca isi inchid casele i camerile lor de catre
oaspeti, ci inca cAnd arese pe vre unul ca vine
atuncea se tdinuicsc, imbraca haine sparte, si
vin innapoi in chip de calici, de cer rnilosteniede
la cei straini.
Locuitorii din Tara de Sus au mai putina pricepere
de rasboi, si nici sunt deprinsi asa bine,
cu armele, caci ei mai bucurosi isi agonisesc
pAnea in sudoarea fetelor lor, i o rnanAnch cu
iniite si in odihna. Asupra credintei sunt plecati
mai pAna la eres, si nu numai in'tinutul Sucevii
sunt vr'o 60 de I3isei ici de piatra, si in toata
Tara de Sus mai mult de 200 de rnAnastiri mari
de piatra, ci Inca si muntii sunt plini de monahi
si de sihastrii, care acolo in liniste jertfesc.
lui Dumnezeu viala lor cea cuvinsh si singuratica.
Furtisagul este intre dAnsii prea putin sau nici
cum, si totdeauna s'au atlat buni credinciosi
Domniei; i macar de s'a i intamplat intre
dAnsii vre o turburare, insa i aceea a lost numai
din pricina boierilor din Tara de Jos. Alai inainte
de a se casatori, ei sunt curati, i sunt oameni
prea incuviintati, precurn prea rar sa allä asemenea
vre unul din Tara de Jos.
In slujbele Tarii stint mai harnici de cat ceil-alti,
trebile gospodariei le fac foarte bine, si
poruncile le implinesc cu cea mai mare rAvnk.
si la primirea oaspetiior, se indeletnicesc mai
mult de cat cei l-alti locuitori din Tara-de-Jos.

Pentru obiceiurile logodnelor i a
nuntilor in Moldova
Fiind-cA am arAtat pentru purtArile i nAravurile
moldovenilor, socotesc cA cititorul eel
iubitor de stiin, nu va fi neprimitor ca sA-i
descoperirn in scurt, i obiceiurile ce au ei la
logodne si la nunti.
Ei cAsAtoresc pe copiii lor la vArsta care este
hotArAtA de Biseria; si este rusine ca sA'si cearg
fecioara bArbatul, cAci obiceiul tArii este ca sA'si
aleagA holteii nevestele, iar nu pArintii fecioarelor
sA'si caute gineri. Drept aceia, plAcand
nnui holteiu o fecioarA, trimete la pArintii ei
.starosti, care sA chiaml petitori, cu cuvAnt latinesc
cari este stricat din cuvAntul petitores,
fl
acestia ispitesc pe departe cugetele pArintilor
fecioarei, Ca sa nu le lie rusine, atunci cAnd nu
ar voi pArintii. CunoscArid ei cA le este lor voe
ca sA o dea, apoi merg starostii in casa fecioarei
cu toate rudeniile mirelui, unde cel mai de
frunte dintre starosti incepe sA aducA cuvAntul
pe care l'am pus si noi aicea, pentru cA mai in
tot locul obisnueste sA se Ned acelasi, adicA :
Mosii si strAmosii pArintilor nostri celor mai
.dinainte, umblAnd la vAnat prin codrii, au allat
.aceastA tarA, intru care ne ailam si noi acurn,

102 Dimilrie Cantemir
ne hrhnim, si ne dezineram cu mierea si
cu laptele dintru dausa. Deci, prin pilda a-
,,ceasta find indemnat i slävitul boier (N), au
niers la viinat prin campi, prin codrii, prin
munji, si au dat peste o fiarh, care find rusinoash
si cinstith, nu au sta'tut fajh cu dansul
,,ci au fugit i s'au ascuns; si v0iind noi pe urma
ei, ne-au adus intru aceastd cash. Deci
dumneavoastrà trebue sh ne o daji, sau sh ne
arhtaji unde au fugit fiara aceasta, pe care noi
cu atata osteneald si sudoare am gonit'o din
pustie. i mai adaogil Inca alte alegorii si metaforii
dupd cum se pricepe.
Iar parintii zic dintai, cum eh acest fel de
flarg Till au venit in casa lor, ci poate ch ei au
ratacit urma, si ca ea se va fi ascuns aiurea la
vre un megies ; insii daca silesc starostii ch
nurnai de cat sh le o arate, atunci scot parinjii
inaintea lor o fata urata si batranh, imbricata
cu straie rinjuroase, si tt
intreabh de este aceasta
tiara aceea pe care o cauta ei. Atunci starostii
zic ca nu este aceea.
Caci tiara lor este cu Oral galben ca aurul,
cu ochii ca de §oim; dinjii ei stau ca margeua,
$ i buzele rosii ca ciresele ; la trap ca
leoaica, si la pept ca o gasch; cu grumazul de
lebhda, degetele mai gingase de cat ceara, si
faja mai striilucitore de cat Soarele si Luna.'
Dach tagaduiesc parinjii de al doilea, precurn
ca nu le-au chzut de acel fel de fiari, atunci
starostii dau raspuns, zicand ca cfiinii lor atata
sunt de adulmecatori, in cat nici o data nu i-au
inselat, si acum le-au dat semnele cele mai adevarate,
cum ca tiara aceia pe care o cauta ei,
este ascunsa acolo. Duph aceia laudandu-se si
cu arme si cu silh, scot apoi parinjii pe fiica
lor, impodobith duph putinja si averea lor ; §i
vazand-o starostii, zic ch aceasta este tiara pe

Deserierea Moldovei 103
care o cautau ei. Atuncea chiama pe un preot,
sau deed acesta este impedicat cu alte trebi, apoi
chiama pe rei mai batrani din megiesi inaintea
cdrora isi schimba mirii inelele ; si dupa
aceea indata iarasi tainuiese parintii pe flica lor
si
aseaza masa, si in vremea cand sed la masa,
hotartisc ziva aceea intru care voiesc sa fie nunta.
Daca sunt mirii feciori de boieri, atuncea
fara de invoiala Domniei si fall de marturia
Arhiereului, nu poate sa fie Mci logodna, nici
cununia ; caci cu pecetluitul sau märturia Arhiereului
se ia aminte ca sä nu se faca vre o
nunta impotriva asezamanturilor Bisericii, si cu
invoiala si stirea Domniei, pentru ca sh nu se
uneasca mai de aproape prin legatura aceasta
multe neamuri boieresti, fail de voia Domnului.
Dupa ce se hotaraste ziva intru care are sa
fie nunta, atuncea in lunia cea dinainte, merg
rudeniele dimpreuna, atat la casa rnirelui cat si
la casa miresei, si aduc muzicanti, care rar pot
sä fie allii de cat numai tigani, si sa ospateaza
unii cu allii ; si dupa ce se ridica masa, apoi
fetele si alte femei cern Mina care este sä fie
pentru nunta ; pentru aceea sa cheama acea zi,
ziva cernutului. Daca sunt toll dintr'un tang
sau dintr'un sat, sau macar daca nu sunt tocmai
cale de doua sau trei zile departati unii de
apoi atuncea se incepe veselia nuntii de
loi, la amandoua partite, si tine pana Duminicä.
In ziva aceea se gatesc toti prietenii si rudeniile
mirelui ca sa aduca mireasa, sitrimet inainte
conacari sa spue de venirea mirelui, iar cei
ce sunt adunati la mireasii, strajuiesc la drum,
si cautä prinza pang a nu sosi la casa miresei
; i ei, pentru ca sa nu li se intample aceasta
Ii cauta cai foarte ageri. Mud se intampla
sa se prinza, apoi la oamenii cei prosti
ii leagä pe dansii foarte vartos, si ii pune in

104 Dimitrie C /emir
ddrAt pe cai, iar la cei mai de frunte, numai
cat Ii inconjoard rudeniile miresii i luAndu'i
intre (Mush, ii due la casa ei ca si cAnd i'ar fi.
robit ; i dupd ce sosesc acolo, ii intreabd pe
dAnsii ce cautd. Acestia dau rAspuns cä ar fi
trimesi sit vesteascd rdzboi, i cd oastea indatd
are sA soseascd, ca sä ia cetatea. Dupd ce zic ei
cuvintele acestea, ii poftesc in lAuntru, ii silesc
de bea vreo cAte-va pahare de yin, si dupd
aceea, Ii trimet iardsi inapoi cu vre-o cati-va
din oaspetii miresei, care, cAnd vad cl se apropie
mirele, dau drurnul conacarilor cu ocdri. pi
degrabd se intorc ei iardsi inapoi. llacd pot petrecAtorii
mirelui Ca ajungd atuncea pe dart-
apoi asemenea Ii leagd si ei, i Ii ia impre-
pit, p
und cu dAnsii ; dui:id care adunAndu-se amAndouA
pdrti de oaspeti la casa miresei, fac intrecere
cu alergarca cailor, dAndu-se baesis celui
ce se aratd mai cu vitejie, adicA : la cei mai
prosti o nAframd, iar la cei mai cinstiti postav
de bun pret, sau vre o piinzA de mdtase.Pentru
aceasta sA trimet oameni inainte ca sh puie
semne unde sA alerge, si dAnd unul prin chiot
senmul de plecare, atuncea cei ce socotesc cä
au cai mai buni, dau pinteni, i eel care ajunge
1nrai, ea acel hacsis singur din mhna miresei,
pi
calului sau i se pune cunund de llori impo-
dobitä.
Seara, dupd vecernie, merg la bisericA cu
toatd slava cdth le este lor pnin putintA, i primesc
cununia. In mijlocul bisericei se asterne
un covor, pe care std mirele de a dreapta, pi
mireasa de a stanga, i supt dânsul se pune
galbeni, atAt supt picioarele mirelui, cat si supt
ale rniresei : iar la oarnenii cei mai prosti se
pun taleri, adicA lei, drept semn alegoric cd
ei nu cautA la lume, ci toatA miirirea ei o calcA
cu picioarele. LAngri &MO stau nunii care tin

Descrierea Moldovei
105
(long faclii potrivite, pe cAnd le citeste preotul
slujba cununiei, le schimbg inelele câte trei ori
impodobindu'i pe amAndoi cu cununi, ii poar-
11 imprejur de trei ori ca un dant, cAntAnd
antaretii obicinuita cAntare, in care vreme aruncg
rudeniile pe la cei ce stau imprejur argintii
rnärunti, nuci si hamei uscat, ca sa arate
cA cer de la Dumnezeu, datatoriul de viatg, numai
timpurile cele roditoare de nuci, de hamei,
iar cea-1 altg bogAtie i insumutare a lumii acestia,
pe toatg trebue sg o lepede. Pe urmg dä
preotul la amilndoi tinerii paine pe care este intinsg
miere, de gustg de trei ori, Ca un sernn de
lubire si de unire nedespgrtitg; i pentru ca sa.
,dea preotul pricing privitorilor sg razit la aceasstg
prgznuire de veselie, Ii amAgeste de trei ori
cu aceastA imbucgturg ; dupg care, hand sfArsit
obiceiurile aceste, se intorc apoi cu totii iargsi
la casa miresei cu aceiasi orAnduialg cu
scare au si venit, inbobotind fata miresei cu o
panzg prea suptire, pe care apoi o bat in pgrete
la capul tinerilor, fratii sau rudeniile miresei,
atuncea când este sg se ducg mireasa la
camera.
Dupg ce sosesc la casa miresei, se pun iarAsi
de manancg si beau pAng la noug ceasuri de
tlimineatg, and se educe pe inasg un cocos
fript cu pene cu tot, iar unul d'intre oaspeti se
-yard supt masa, si cAntând ca cocosul, vesteste
revrirsarea zilei. Atuncea toti oaspetii dau cAte un
bacsis bucgtarului, se ridicg de la masa, iar mirele
cu mireasa, tiindu-s3 de mang stau in mijlocul
casei, pe and un scriitor citeste cu glas
izvodul cel_ de zestre; si apoi zestrea aceasta
care era mai inainte pusa intr'o camera deosebitg
ca sg o vazg toti oamenii, sg incarcA
toatg intr'un car, si sä aduce la casa mirelui.
Dupg aceea povgtuitorul sau vdtgielul miresii

106 Dirnitrie Cantemir
cere in numele ei iertaciune de la parintii sal,
fitcandpomenire pentru nastere, pentru crestere,
si pentru alte faceri de bine care an avut ea de
la dAnsii, multumindule pentru ele, si cerandule
blagoslovenia lor, care blagoslovenie i sä (la ei,
sau insusi prin gura parintilor, sau i prin altii
in numele parintilor ; si pentru amAndoi rugAnd
pe Dumnezeu si pe ingerul lor cel pazitor, Ca
sail
pazeasca i sii le dea dragoste deplinä
pat nespurcat, apoi le dau sä bea cate un pahar
cu yin, care sa chiama bautura caii cele intelepte"
; i astfel ii slobod de la dansii. CAnd
au sa iasa tincrii din cas5, atunci le stau innainte
la use cu sabia scoasa fratii miresii, sau
daca nu are frati, apoi fratii parintilor ei, si
propesc stand la use cu sabia curmezi.s, panä
ce mirele sa rascumpara pe sine de la dansii
cu un cal bun, sau cu alt dar ce are la indemAna.
Esind atuncea, sa suie mireasa numai
singura intr'o trasura d'hnpreuna cu maica sau
cu o sort a mirelui, pentru ca din casa parinteasca
nu poate sa ia cu sine nici sluga, nici slujnica ;
si asa urmeaza dupit barbatul sau, care merge
inainte.
CAnd cununa Domnia, atuncea sa pune masa
in curtea Domneasca, si mirelui sa da asemenea
gugiuman ca $i cel Domnesc, impreuna cu un
cal; la mash seade de a dreapta Domnului cu
gugiumahul pe cap, si toate slugile Curtii Domnesti
II slujesc asemenea ca si pe Domnul lor.
CAnd merge 1a biserica sau la casa lui, i se face
alai ca si cel Domnesc cu muzica moldoveneasca
si cea turceasca.
A treia zi merge impreuna cu mireasa, cu daruri
la Domnul st la Doamna, si multumesc pentru
0 cinste asa mare ca aceia.

Pentru obiceiurile Ingroparii In
Moldova.
Moldoventi ingroapd pe mortiilor cu oriinduiala
aceia care este asezatà de biserica. Indat5 dup5
ce moare cineva, Ii spald cu ap5 cald5, si
panA a nu amorti trupul mortului, Ii imbracii cu
hainile lui cele mai noi si mai bune, i dupl
aeeea il pun pe o niisàlie in mijlocul sälit sou
a tindii ; insä nu il ingroapä indath in ziva aceea
dinthi, ci asteoptä piing a treia zi, ca nu
cumva 0' se inthrnple sà ingroape de viu pe
un bolnav carele numai au fost lesinat.
Dupl ce aud clopotele, se aduná megiesii de
se tânguesc i ei impreunä cu rudenitle mortului
; si in ziva ingropärei Inca yin cu tolii, petree
pe mort la biserica, merg5nd preotii inainte
si rudeniile in urm5, si dup5 s5vArsirea Prohodului,
ii ingroapa in tintirimul bisericei.
Ciind moare vre un boier de oaste, atuncea
caii lui se irnbracá cu postav negru, si deasupra
lor se pune hainele lui cele mai de pret si
inaintea nAsaliei se duce o sulith de care este
spAnzuratä o sable cu mlinunehiul in jos ; de
amandoug pàrtile merg vre'o câti-va ostasi inzauati
si incoifati, i in ochii cailor se pune

108 Dirnitrie Canternir
must de ceaph sau praf de pusca, ca sa se acrate
ca i cand ar plange i caii, asemenea ca si
oamenii, pentru moartea stapanului lor.
Trupul unui boier 11 petrece insusi Domnul,
tit tot alaiul. Dacá a fost el unul din cei mai
mari, atuncea se duce inaintea lui semnul sáu
de boierie pana la groat* si dupa aceea sa aduce
semnul iar i inapoi in Spatarie sau in Divan,
iar locul boieriei lui ramane desert cel mai
putin trei zile.
Jelirea nu este la WO de o potriva. Gaud moare
vre un taran, trebuie feciorii lui sä umble sase
Juni cu capul gol, macar de este si la mijlocul
iernii, sa'si lase parul si barba, i cat de departe
sä aiba a merge, nu cuteaza sa'si inväleasca capul
cu nimica. Asemenea si cei mai de frunte
obicinuiau .,inainte sa urmeze patru zeci de
zile, iar acuma ái. parasit acest fel de eres, i
numai cat imbraca haine cernite si isi lasa pärul
capului sa creased.
Cand moare fratele vre unui fecioare de taran,
atunci ea, dupa obiceiu, taie din parul capului salt,
de il leagä la Crucea care sh pune la mormantul
fratine sail; i ia aminte inteun an sa nu lipseasca
de acolo, sau sä nu caza jos; iar intãmplãndu-se
sä lipseasca, atunci mai pune iari
.tie al doilea and legatura de par.
Ei de obstie un an de zile, in toate Duminicile,
merg cu totii la mormanturi,si plang pe mortii
lor. Cei mai bogati naimese femei cari ti u a
canta osebite stihuri de jale, in care aratä ele
miselia
si ticalosia vietii acesteia, dupa cum sà
poate vedea d'intru acest stih, care mai toate incep
aseminea, adeca : Plang si ma tanguiesc
pentru viata cea rea a lumii acestia, care se
rupe ca ata."
Dupd aceia, ca i candar fl mortul viu, asa 11
Intreaba pentru multe lucruri, si zic ca sa supa

Descrierea Moldovei 109
rat de lumea aceasta, si ca nu voieste O. le dea
raspuns. Iar mai de urma zic, ca pentru multele
rugarninte ale rudenilor lui, mortul s umileste
si incepe sa vorbeasca, i ii invata pc dânsii
ceia ce au sa fac i ceia ce trebuie sa paraseasca;
si de la un timp zic ca de acum inainte nici
va mai vorbi cu dinsii, nici se va mai intoarce
inapoi, ca el au inceput a gusta din desfatarile
Raiului, pe care le,au gatit Dumnezeu slugilor
Lui celor credincioase ; si altele multe de
aceste barfituri fetneiesti.

TABLA DE MATER!!
Pag.
Prefata 3
Pentru rnunii i metalurile Moldovei
Pentru Impiie si pridurile Moldovei 10
Pentru fiarele cele salbatice si animalele
.......
c ele domestice 14
Pentru ocArmuirea stiipAnirei Moldovei 21
Pentru obiceiurile cele vechi si cele noui
la punerea Domnilor 28
Pentru scoaterea sau mazilirea Domnilor 51
Pentru oastea moldoveneascri 58
Pentru obiceiurile si cerernoniile cutlet
Dornnesti 63
Pentru ingroparea Domnilcr ciind mor
in scaun . 66
Divanul de judecata al Domnilor si al
boerilor 69
Pentru birul i darul ce da Moldova porlei
otomane 77
Pentru neamul boeresc din Moldova. 82
Pentru ceiFa i locuitori ai Moldovei. 87
Pentru näravurile rnoldovene . . . 95
Pentru obiceiurile logodnelor si a nuntilor
in Moldova 101
Pentru obiceiurile ingrop5rii in Moldova 1 , 7

PT apdrut in editura Bibliotecei pen- \
tru tor :
ALEXANDRIA
sr
ISTO1W1 lui ALEXANDRU
CEL MARE
Cartea aceasta, cea mai celebrd din
scrierile poporale rornânesti, a lost, timp
de aproape cloud A? eacuri, cartea de predilectie
a poporului rorna'nesc. Fiproape
nu existd roman stiutor de carte, care
sd nu se fi desfdtat ctmd-va cu cetirea
rniraculoaselor inthrnpldri ale lui Filexandru
Macedon.
Alexandria a apärut pand acorn in
narneroase ediii. Toate insd pdcdtaiati
fie prin pretul prea urcat pentra o carte
destinatd poporului, fie prin neingrijirea
cu care erau alcatuite.
De data asta Alexandria apare intr'o
editie bine ingrijitd in editura Bibliokeel
penlru top si se va vinde nurnai
err prep de
60 !Maid
LCornenzile sa se adrescze librdriei
Leon Alealay, Bucuresti
,}1

.
Cititi:
MOUEUll de
BMW
0 scriere din cele mai miscfitoare
i cu prea frumoase tendinti
morale
Cartea accasta, care ea tradu3
pentru prima oard in romiinevte
acum aproape 0 sum de ani, a devenit
repede populard, find una
din cartile role mai cetite in popor.
Editia apdrutd in
BIBLIOTECA PENTRU TOTI
a fost rejdoutd conform spiritulni
limbei de azi i poate fi cetitd cu
folos de toatd lumea.
Pretul numai 30 bani
Comenzile sa se adreseze librariei
LEON ALCALAY
Buctirelti
N

BIBLIOTECA PENTRU TOTI
Din Istoria Romftniei
de
PROF. O. ONCIUL
Volumul e o reproducere a Istoriei
Romani lor pe scurt publieata cu pri.
lejul ExpoziVunii. Pentru cei ca. i -)o -
ese s'a cunoasc5, in linii generale desvoltarea
noastrl e cea mai bun& ca,magi,
ce ni s'a dat pâma% acum.
Mai cuprinde la sfarsit sirul domnilor
din 'Muntenia si Moldova, cu anii
domniei lore o inlesnire pentru cine
voeste sl stie Mr& sa, caute prea
mult in alte crali unele date.
No. 361-362 Prete.). 60 banl
.--4-ggst.9-tal4--

JULES VERNE
CINCI SAPTAMANI IN BALON
A 1
^
'
,
alätorii de descoperiri In Africa.
Opera premiata de Academia franceza
ntliblioteca Pentru Top" No. 494.498
Pretul 1.50 bine legat in pfinza 2 50
:
-
=13