STABILIZAREA MONETARA

Dr- PAUL ITORIA. SUCIU
STABILIZAREA MONETARA
IN
ITALIA
7.6. V
t:30,
BUCUREST1
„CURIERUL JUDECIAR" S. A.
I 92 8

Dr. PAUL 110RIA SUCIU
STABILIZAREA MONETARA
IN
ITALIA
4111LI
kC1P -4
BUCUREVI'l
„CURIERUL JUDTCIAR" S. A.
1928

POLITICA MONETARA A ITALIEI
Planul general de ins‘anato$ire monetarit
Plana' general de insanatosire monetarA -- a earui uliimt
realizare s'a terminat .prin decretul de ,stabilizare legala. din 21
Deeembrie 1927 — a fost elaborat in urma unei importante deprecieri
a lirei, in primul si mai ales in al doilea ,semestru al
anului 1926.
Aeest plan urmarea printeo politica deflationista de red,ccere
si imbunatatire a circulatiei, sà revalorizeze lira pana la 1imita
maxima permisa de economia natiotiala. si apoi, realizand
la o cota riidicata ,stabilitatea de fapt a monetei sa o mentina pân
ere preturile interne si viata economic s'ar adapta aeestei
pentru ca in urma sa se decreteze .stabilizarea
Pentru a asigura reusita acestui plan, s'a cantat In primul
rand sa se realizeze conditiunile generate economice si financiare,
favorabile unei ref orme monetare, punandu-se ordine in finantele
publiee, pun ,?,chilibararea bugetului ,statului, rprecum si organizandu-se
metodic i intensiv productiunea, mai ales on seopif.
de a reduce importud si de a obtine o balanta comerciala favorabila.
Ma'surile technice de insanatosire monetath hate anterior
stabilizarii legate, s'au referit la.:
A. Imbioditeitirea calitativci $i cantitativa a circulatiei
prin:
a) reorganizarea generala, a functiunilor Institutului .de EunificAnd:u-se
departamentele de ernisiune al celor 2

— 4 —
Banca di Napoli si Banco, di Sicilia cu Banca d'Italia, azi
singura in drept de a emite si de a controla cfrculatiunea biletelor
de bailed;
b), imbudatatirea si reducerea treptata, a circulatiei fidu-
ctare;
c) sporirea rezervelor de aur si devize-aur pentru a garanta
o acoperire suficientA a circulatiei in baza imei noui paritati
B. Sistematizarea i consolidarea datoriei publice
Intern, prin:
1. Plata datoriei Statului la Banca de Emisiune prin contractarea
imprurnutului Morgan din Noembrie 1925, de 90 milioane
,dolari, treout in intregime agncii d'Italia pentru atrularea
unei datorii corespunz'atoare a Statului fata de bancA.
2. Redueerea si consolidarea ,datoriei flotante interne (in
Special a bon-urilor ,de tezaur cu scadenta Kurth') prin intrebuintarea
in acest scop a excedentelor bugetare si a imprumutului
intern al „Lictoriului".
3. Crearea unei „Case de Amortizare a Datoriei Interne".
b) Externa, pin:
1. Transferarea in contul datoriilor de razboi fata de Anglia
si America, a despggubirilor germane ce urmeazA s'a se plateascg
Italiei, conform planului „Dawes".
2. Crearea unei „Case de Amortizare a Datoriei Externe"
In scopul de mai sus.
3. Crearea until ,Institut National de Sthimb", Isingurul
in drept a face operatiuni de valuta' pentru eontul Statului i de
a exercita un control serios asupra operatiunilor valutare ale particularilor.
C. Stabilitatea de fapt a schimbului, prin:
a) Mentinerea efectiva a schimbului un timp mai indelungat
la o cot 6 stabira (90 lirete, sterlina).
b) Adaptarea in fapt la aceasta stabilitate a preturilor, salaridor
5i intregii vieti economice.
c) Echilibrarea bugetului si adaptarea veniturilor si cheltue-
!ilor 1:t noua paritate.
d) Ameliorarea balantei comerciale. In acest scop, organizure;i
metodcà i intensificarea productiunei pentru treducerea

— 5 —
import -dui; reglementarea i supravegherea banetilor particulare
pentru desfiintarea intreprinderilor parazitare consumatoare de
credit inutil; reglementarea irnprumuturio.r pulblice i particutare
contractate In strainatate.
Conditiunile generale economic° si financiare favorabile reformei
monetare fiind realizate, masurile pur technice ale (ironlatiunei
fiduciare fiind puse conform 'cal principiile fundamentale
ale Institut,elor de emisiune, pe baze solide, jar pe o perioada.
de 8 luni, fiind mentinuta stabilitatea de fapt a monetei, s'a pasit
la introducerea convertibilitatii obligatorii si a stabilizarii legale.
Teehnica stabilizarei legak, a fost:
A). In straincitate, ,s'a tratat obtinut:
a) 0 deschidere de 'credit de 75 milioane dolari la Band_le de
.omisiune a 16 state, in frunte eu Federal Reserve Bank a Statelor
Unite ale Amerieei i eu Banca Angliei;
b) 0 desehidere ,de credit de 50 milioa,ne dolari, la un grup de
bancheri anglo-americani, intro can Banca Morgan, Hambros, Rotsehild,
Baring si cele cinci marl biici engleze.
Este demn de subliniat alci nu nurnai importantul fond material
asigurat . pentru garantarea stabilithtii monetei italiene, dar
succesul moral, prin colaborarea i solidarizare finantei internationale
la mentinerea eursului lirei si la inlaturarea oricarei spe-
-culatiuni.
B). In tarci,,s'a realizat:
1. Deeretarea stabilizarei legale pe baza stabilitatii de fapt,
prin fixarea noii paritati a aurului i introducerea converbilitatii
-obligatorie a biletului de banea in a -tir sau, la alegerea Banell de
Emisiune, in ,devize asupra, tarilor streine in can existai conversiunea
biletelor de bancA in aur.
2. 0 important-'á acoperire in air ,sau devize eehivalente [aur
de 81%, cari imprenna. cu fondul proeurat de ,cele dou deschideri
de efredit in strainatate, se urea la 94% ,din totalul emisiunii..
3. Lichiclarea intregii datorii a Statului la Bann de Emisiune.
Trebueste adaogat ca, la suceesul aeestei reform° a contribuit
nu 'cu putin — De lâng planul technib, ,condus unitar si perseverent,
in eel mai strict secret i Jactorul psihologic" adia
,acea ,disciplina i ineredere neclintita a poporului italian in conducAtorii
si i in politica lor.

— 6 —
In mina punerii In aplicare a .planului indicat mai sus, cursui
inonotej italiene, care in Julie 1926 era de 150,8 lirete pentru 0 ,
sterlinii, se urOa in decurs 1de 6 luni la 84 lirete .sterlina, obtinanda-se
astfel o revalorizare rapid Ai de ,cirea 44% din valoarea lirei.
Dupti aceea, incepand din Martie 1927, urmeaza , o stabilitate de
iFapt imprejurul cold de 90 lirete sterlina, cand — limp de opt
luni — preoouparea de ■capetenie a gavernului italian este , sh men--
tin`a acest curs si s adapteze la el viata economica, intarind totodath
si rezervele Bàncii de Emisiune pentru a ,asigura, ,stabili-
zarea legate. cand bate masurile generale erau hate, ,s'au inceput
preparativele definitive pontru deschiderea ,de ,credite Internationale.
Tratativele au clurat o s'aptamangi terminandu-se en tin sue--
ces -coniplect, si imediat, chiar a doua zi dupa intheerea lor, s'a deeretat
la 21 Decembrie 1927 inceperea noului regim de stabilizare'
legala si de convertibilitate obligatorie a biletului ,de bancg.
Cursul ,de stabilizare a fost ales ca mull ,discernamant la
eota stabiliza,t6 in fapt, adica o lira; aux egal co 3,66 lire hartie
au 7 grame si 9/9 aur fin pentru aria sut6., lire hartie) ceeace
revile la 19 lire hartie ,dolarul sau 92,46 lirete sterlina. In baza
fixarii n ,ouii p,arittiti se aduce ,statului un beneficia, de circa 7,7
miliarde lire hartie, permitandu-se ra,scumpararea ,eomplecth a -
datoriei sale ,chtre Bane.% de Emisiune.
Aceasta este in linii largi reforma monetara a
In ,cele cc urmeaz5, vom ,c,erceta succint fiecare din principa-,
lele masuri 'premergAtoare stabilizàrii, v.om ,analiza in cc consta
technica reformei monetare propriu zis i — pe cat permite o ex--
perienta prea recentg, — vom infatisa rezultatele stabilizkii ic-
."ale in Italia.

I. MASURILE PREMERGATOARE STABILIZARII LEGALE
A Reducerea i imbunatatirea circulatiei fiduciare
1. Reorganizarea Institutului de Envisiune. — DupJ, 1893
riimg,seserh in Italia 3 institute de emisiune: Banca di Napoli si
Banca di Sicilia, Cu un earacter mai ales regional avand: un rol
activ ca . „Organe Centrale de Credit Agricol si Casse de Econo-
mic", precum i Banca .care avea rolul de Banca prinel-
pala dc Emisitme si Organ al Ministerului Finante In eontro-
lul pietii financiare.
Inconvenientele p1ura.1ithii institutelor de emisiune, ca si necesitatea
imperioas'a a unei ,conduceri,unitare a emisiunei, an pro-
%meat Decretul-Lege .dn 6 Mai 1926 de „unificarea Serviciilor de
emisiune a ,biletelor de bane".
In ba.za ac:estui ,decret, cn incepere dela 1 Tulle 1926, a rdinas
un singur Institut Central de Emisiune: 13aiuu (Thalia, care
preluat alaturi de emisiunea proprie circulatia Iblueiara a eelorlalte
,doua bgnei precum .si reservele lor de 312,5 ntilioane lire-aurcornpuse
din 415 ,a-ur si 1 15, in valori egale, argint si devize pe
eursul mediu al lirei aur in Aprilie 1926. S'a Vint astfel
unificarea biletelor de bane:a, preaum si a exigibilitAtilor de ordin
strict monetar, jar pc de alth parte, eficacitatea stocului de aur
concentrat la un singur Institut de Emisiune, a -lost apreci.abil mà
ritg. --
De asemenea, pentru perfectionarea mecanismului emisiunii,
s'a aCordat Bdncii haliei o mai complecta autonomie.
2. I2nbunatutirea i redueerea treptatd a cireulatiunii fiduciare.
— Situatiunea ciroulatiunii fidueiare, dup6 unificarea institutelor
dc emisiune, era la 31 Julie 1926 de 20.427 milioane lire

- 8 -
6'ar putea clasifica diip. caracterul emisiunii in patru categorii
de bileter
1. Circulatie de bilete de stat
2.100 mil. lire
2. Cireulatie bancara pentru contul .statului,
reprezenitand imprumutuie Tezauralui
Public la Bancile de Enaisiune 6.729 „
3. Circulatie In favoarea „Consortului pen-
Ira Irnprumuturi pe Efecte Industriale",
reprezentand icredite pe termen
lung . , 4.000 „
4. Circulatie baneara pentru contul cornertului
7 598 „
Totalul circulatiei, 20.427 mil. lire
Imhun5tatirea si reducerea aeestei circulatii a lost -- dupa'
reforma institutelor de .emishme — preocuparea ,constanta a guvernului
italianiea s'a realizat astfel:
a) S'a dispus retragerea i inlocuirea circiulatiei biletelor de
stat In sumg, total de 2.100 milioane. Circrulatia de stat hind
cuth. in bilete de 25, 10 si 5 lire, s'au retras integral biletele de 25
lire si stunt Inc'a in ears de inlocuire treptath biletele de 5 si 10 lire.
en monedd de argint si divizionara.
La 30 Noembrie 1927, din ■aceste bilete mai ramsasesera in
circulatie numai 880 milioane lire, avand termenul de perimare
cursului legal la 30 Iunie si 31 Decembrie 1928.
b) Circulatia biletelor pen -Lai coritul ,statului — 6.729 mitioadie
lire — a lost redusa, intre aeeleas date, adica, in deems de
16 luni, en 2,5 miliarde, ramanand in eirculatie la 30 Noembrie
1927, lire 4.227 milioane. Aeest rest de emisinne a lost liohidat
eomplect in urma stabilizdrii legale.
c) Circulatimiea in favoarea „Consortiului" in srima" totala
de 4 miliarde, reprezenfand irnobilizri pe termen lung, a lost o
sareing mai greu de asanat. Pentru lichidarea acestui cont s'a
desfiintat „Consortiul`‘ i s'a creiat Cu scopul de a sistematiza si
aceasth datorie, Justitutul de Liehidare". Acest Institut, uzand
alocalia anuala 1:1.e 500 milioane in bonuri, apartinand rezervei
Consortiului preeum si intrebuintiind eelelalte rezerve adunate in
limpid functioaxii sale, si-a redus datoria fata de banea de emi-
:-ninie in 1.472 milioane, suma cc este pe ,cale de a se aehita, elirnii1nhi_s'
asi fel si ultima sareina Inca nelichidata a Statului fata' de
finoea

-9
d) S'au luat de asemenea masuri casi circulatiunea pentru
contul comertului sa,se limiteze si s'au fixat prin lege (1) doua
limite: una maxima normal d de 7 miliarde lire si alta exceptiona1
i insuperabila de 8 .miliarde. Pentru a ,se asigura c Banca
de Emisiune nn va luza deck in mod cu totul exceptional de emisiunea
peste cele 7 miliarde se pune in sarcina ei s plateasea
Statului: „O tax d extraordinard egald cu totalitatea taxei scantului,
,sporitd cif 1/3 pentru partea care nu va fi einisa Cu complectä
acoperire metalicV. In ajunul stabilizrii — 15 Decembrie
1927 — eirculatia pentru contul comertului supusa la aceasta
.atingea abia 5.664 milioane lire,
Fondurile necesare acestei asandri a ,ciroulatiunei si a amortizaxii
datoriei puiblice, le vom analiza mai jos: ele provin din
alocarea -anei sume bogetare anuale de 500 milioane lire si a eveiitualelor
,excedente bugetaxe; ) , ecum si transferarea in intregime
la Banca Italiei a imrumutului Morgan de 90 milioane do-
Tani, confractat de Stat in Noembrie 1925.
Multufnita acestor masuri, prin retragerea si inlocuirea emisiunei
de Sta,t sau pentru 'contul Statului si prin sistem,atizarea
emisiunii pe termen lung in favoarea „Con .sortiului", eirculatiunea
a fost rerlusa si imbunatatita atat din pullet de vedere canfitativ
cat si calitativ. Cu atine zile inainte de 'stabilizare, circulatitmea
total scazuse dela Qin maximum de 22 miliarde la finele 1920, la
un minimum de 17.500 miliarde in Decembrie 1927. Dupa stabilizare,
in aceasta ,circulatiune nu va mai fi emisiume de Stat sau
pentrui ,eontul Statului, ci numai circulatiune pentru ,contul comer-
avand la baza emisiunii fiecdrui bilet o opera -thine de credit
cu ,scadenta Kurt, normala i productiva.
3, Sporirea rezervelor Neneii Italiei. — In vederea reformei
monetaxe Banca Italiei, riimasa unic institut de emisiune, s'a ingrijit
fortifice propriile rezerve aur sau echivalente aur. Aceste
rezerve, earl in Ianuarie 1926 erau, fata de o circulatie totali
de 21.449 milioane lire hartie, de 2008 milioane ajung
In Noembrie 1927, fata' de o icirculatie totala, de 18.864 milioane,
la 2.903 milioane lire-aur, adic un spor de circa 900 milioane
Rezerva de 2.903 milioane lei-aur este constituita din fond
1) Decretnl-Lege din - 7 Septembrie 1926, art.

— 0 —
metalic de 1.688 milioane lire-aur Our in cassa, lire 1.174,2 milioane,
in straintate, lire 419,6 milioane $i argint lire 94,3 milioane)
$i 1.215 milioane devize-aur.
Sporirea importanta a portofoliului de devize al Bancii Italiei,
este datorita mai ales cump`araturilor facute de Institutul de
Emisiune in timpul periodului de urcare a lirei; aceste ,devize erau
centralizate in bilantul RUncii Italiei pe valoarea lor aur la „dispenibilifati
in strainatate", diferenta intre aceasta, valoare-aur
pretul de ,eumpArare fiind inregistrata intr'un cont special In activ.
Astfel, dinpa cursul de stabilizare, conform noii parifati fixate,
fondul aur ,de 2.903 milioane, devine de 10.640 milioane lire
stabilizate, care fata de actuala ,ciroulatie totala de 17.500 rnilioane
lire hartie, reprezint5 o acoperire In aur s,i devize echivalente, existente
n depozitele B51 - 2tii de Emisiune, de circa 62%.
La aceste rezerve ,trehue sal se adauge — conform clecretului
de stabilizare din 21 Decembrie 1927 — fondurile de aur
devize a Institutului National de Schimb, clespre care vom vorbi
mai jos, aclicg:
1.815 milioane lire, ,deja, In trecut ; destinate Bgncii Italiei, si
3.138 milioane lire, care tree iinediat in baza ,citatului ,decret.
P,rin aceasta trecere a fondurilor Institutului National de
Schimb la Banca Italiei, totalul rezervelor aur sau deviie echivalente
sporeste la, 81%.
Ref orma monetara. itaiian s'a, factit deci en acoperire aur $i
clevize-aur de 81% din totalul circulatiei ficluciare, procent care in
-orma deschiderilor de credit contractate la Mimile Centrale cle
Emisiune ,straine $i la finanta internationalq. ureh' la 91% din
totaluil biletelor in circulatie.
B. Sistematizarea si Consolidarea Daterlei Pathlice.
a) Datoria Public Interna.
4. Datoria Statului la Banca de Emisiune. — Datoria Statu - ,
lui italian la Banca d'Italia, in lama virainentului fcut In ere- ,
,creantelor BAncilor di Napoli si di Sicilia asupra.
ditul acesteia a
Tezartrului Public, se urea in Septembrie 1926 la 6,29 miliarde

Tat importanta relativd a creantelor
Tata de Statul italia.n:
1913 1918
fine% 0/0
Brinell de
1920 1921 1923
70 70 70
Emisiune,
1924 1925
'/,, °,10
Creante as/ Statului .... 23 69 59 49 44 41 38
Avansuri as/ fond. de Stat. 11 8 13 21 14 13 16
Alte active proauctive ale
Bancii de Entisiune ... 66 23 28 30 42 46 46
100 100 100 100 100 100 100
PentTn micprarea acestei datorii de 6.729 inilioane, guvernul
in Septembrie 1926 la Banca italiei, intreg imprumutul
.de 90 milioane dolari , contractat de Statul. italian la Banc&
Morgan din New-York in Noembrie 1925. In urma acestei remiteri, -
o suma ochivalenta contravalorii in
datoria statului s'a redus en
lire a dolarilor .cedati, adicO. 2.500 milioane lire i au famas (led
4,227 milioane lire.
Consecinta acestei masuri de achitare a celoT 2.500 milioane
lire hartie, prin trecerea .celor 90 milioane dolari la Banca ha110,
s'a m.anifestat prin acea revalorizare rapida a lirei, care s'a inrcat
itumai In decurs de cateva luni cu 44% din valoaTea ei.
In aeelai timp, printr'au docret flit] 7 Septembrie 1926
LotArat —clupa cum am amintit in altd parte — ca srase prevadd
anual in bugetul MinisteruiLli de Finante o sumd de eel putin 500
Trilipane lire pentru reducerea treptatO a ciy-ctulatiei pentru contul -
Statutui.
Restul ,datoriei Statului fata de banca Italiei, de 4.227 milioane
lire hartie, a fog, complet liehiclat in mina relormei sta
biIizrii legale, cum vom avea o:lazlunea s arThim mai jos.
5. Consolidarea datoriei flotante interne. — Datoria public
in -Lorna, care atingea n 1922 maximul de 95 miliarde, este redusaprin
eliminarea totala a ,datoriei Statului la Bann de _Emisiune.
prin plus valoarea rezervelor BOncii Italiei rezultatg dupg. refcrma
monetard — en 10 miliarde, ramainand in 1927 circa 85miliarde
lire.
Aceasta datorie internd de 95 miliarde, repTezinta o .datorie
medie de 2.435 lire de locuitor i cerea pentru plata dobanzilor
a premiilor, o cheltuiala anuala de aproximativ 4.150 milionne-
ZO

— 12 —
lire, adica circa 106 lire de locuitor, Aceasta cheltuiaIà inghitea
deci 22% din intrarile bugetului pe 1922-23.
Din aceasta datorie interna, aceea care apasa mai great si
ameninta sa."1compromith politica de deflatiune, era datoria flotantai
In bonuri de tezaur ca scadenta. apropiata in suma de circa 20 miliarde
:lire.
Pentrn prevenirea unui eventual dezechilibru monetar s'a
decis, prin Decretul Lege din 6 Noembrie 1926, No. 1831, (1) —
consoliclarea fortata a datoriel flotante a Tezaurului si pentru
bum reusita a operatinnii .s'a emis — la.° luna ,dupa esuarea unui
prim imprumut intern — un al cloilea impriumut intern, .asa zis
all „Lictorialui".
. Pe baza decretului mentienat se .creiazá un titlu de datorie
consolidata, fructificand o doband.a anuala de 5%, in can vor fi
»convertite in mod .obligatoriay toate bon -arile de Tezaur obisnuite,
pe 5 si 7 aid, aflate in Circuiatie la data publicarii decretului lege.
Pentru a atenua o eventuala restrangere a circulatiei, precum §i
pentru a inlesni plasarea nouilor titluri, deeretul mai prevede
(art. 5): „pana la 31 Decembrie 1927, bate institutiunile obligate
stt plaseze, in total sau in ,parte, disponibilitatilo lor in titluri de
stat, trebuesc sA utilizeze eel putin jtunatate din disponibitatile e-
.7.istente au ce s'ar forma in periodul sus indicat, la cumpararea
de titluri ale datoriei consolidate sau la crearea de conturi curente
speciale, fructifere, la Banca Italiei". Aceasta va trebui sa utilizeze
fondurile primite in operatiuni de avansuri garantate exclusiv
prin titluri ale datoriei consolidate.
Rezultatul acestor m5suri a fost consolidarea clefinitiva a datoriei
flotante, azi redusa Ia limitele ei normale, adica la aproximativ,
6,66% din totalul datoriilor publice, iar restul este eonstituit
din renta perpetua. (84%) si renta amortizabila De terrnen
lung (9,34%).
6. Casa de Amortizare a Datoriei Interne.—Pentru a !coor 7
dona masurile de luat in vederea amortizarii datoriei interne s'a elaborat
un program riguros de ,amortizare si ,s'a creiat—in baza Dccrethlui
din 5 August 1927 — un organ special: Casa de Amortizare
a Datoriei Publice Interne, Cu 0 gestiune si o personalitate
11 v. in Anexa No. I textul decretulai No - 1831 din 6 Nov. 1926

13 --
juridica absolut autonome. Ea este insa pusa sub controlul Inaltei
Curti de Conturi.
Ma la infiintarea acestui organ, amortizarea era lasata la
apreoierea Ministrului de Finante, care a rtiscumparat ou excedentele
hugetare, si in momentul and titlurile publice avea.0 un
ours .scazut, circa 1.500 milioane lire efeete de stat.
Casa de amortizare a datoriei interne, va proceda la distrugerea
titIurilor curnparate in scopul amortizarli si pentru aceasta
a fost dotatg dela infiintare cu un fond de 2.090 milioane lire. Ea
va administra toate excedentele hugetare precum si sus-amintitul
fend bugetar de 500 milioane en scopul de a. rascumpara creantele
Bancii de Emisiune pentru avansurile facute Statului. Alte
venituri ale Casei de amortizare, vor consta din .dobanzile tiflirilor
ea si din totalul biletelor Bartell di Napoli
Bgneii. de Sicilia, care nu vor fi prezentate la preschimbare.
Titlurile rasoumparate vor fi anulate trimestrial: de curand
Casa de amortizare a Datoriei Publice Interne a ars circa 300 milioane
lire in titluri publiee.
h) Datoria Publied Externci,
7. Consolidarea datoriei pub lice in strciineitate.—Datoria Pab]icá
externa care in 1922 dupa ,cursul de ,atunci, era de 130 miliard.e
lire, a fost sistematizata in chip multumitor.
Principala datorie externa de rgzboi, .contractatg. in Statele
Unite si Anglia, a fost consolidata in Noembrie 1925 la Washington
si in Ianuarie 1926 la Londra. Principiul fundamental al onsolidArii
.datorii de fazhoi, poate fi rezumat in transferarea
MO de America si fata. de Anglia, a despagubirilor germane
ce turmeaza sh' se ,p15.teasca Italiei, conform planului „Dawes".
Drept garantie a executarii acordului incheiat s'a depus la Banea
Angliei un fond de 504 milioane lire in aur.
8. Casa de Amortizare a Datorie,i Externe, este organul
autonom, creat pentru a sistematiza datoriile fata de stealnAtate
si prin intermediul lui se fao toate operatiunile necesitate
de consolidarea aoestor datorii. Disponihilitatile Casei de Amortizare
a Datoriei Externe oonstau din datoria euvenitil Italiei in contul
desp'agubirilor de rgzhoi, preoum si din alte fonduri aloeate
prin huget.

14 —
9. Institutul National pentru Schimbul Cu Strainedatea, este
tat institut de drept public, avand personalitate jamidica si gestiune
autonoma rsub controlul Alinisterulai de Finante. Acest Institut,
creat cu seopul de a .cumpara i vinde contra munerar sau pe termen
devize externe, preoum si de a inlesni com.ertal Italiei en strainatatea,
este singural in drept de a face operatiani de valuta, pen.
trul contal Statulai preeum si de a exercita an control serios asupra
operatiunilor valutare ale partieularilor.
Patrimonial InstitatuLai este constituit din ,eapitalul de 10
milioane lire, acordat de Banea Italiei si din beneficiile Je gestalt-le,
care vor constitui rezerva sa (1).
Prin intermediul acestai Institut s'a putut realiza politica
de devize a .statului, ,eaci reglementandu-se imprumaturile on str5inatatea,
orasele si sooietatile italiene autorizate si eontracte.ze asemenea
imprumuturi, erau obligate — in baza Deeretalui liege din
Noembrie 1926 — ,sa eedeze devizele obtinute Institutalui de
Seliimb. Acesta se angaja sa procure interesatilor, in masura ne-
-cesitatilor, .devizele trebuineioase pentra plata dobanzilor si analtatilor
de amartizare a impruntutarilor. Dar, intrucat totatul impramutarilor
obtinute e pietele straine era eonsideabil — 225 miliaane
dolari si 3 miliaane lire .sterline —aumpdrarea de devize in
owntitZti man i din partea Institartului de Schaub, ar fi neeesitat
o importanta erestere a eirealatici biletelor si s'ar fi putut periclita
politica monetark a gavernulai. Inlaturarea acestei dificultati
s'a faeut prin esalonarea in turn a transferarii creditelor (1).
Mecanismul par technic al monetei hind restabilit dupa
Plan organic, realizat cu energie, efeetele nu au intArziat sa se
manifeste.
In eele ee urrneaza vom eerceta a 3-a serie de preo2upari in
legatura on eonditiunile generale ale economiei nationale, cari s'a
permita si sà influenteze favorabil mentinerea reala a stabilitUtii
adaptarea la aceasta situatie a intregii vieti economkT si financiare.
C. Stabilitatea de fapt a schimbultd.
, 10. Realizarea stabiliteitii de fapt a schimbului. — Primele re-
zultate ale acestor eforturi de politica deflationista si de. eonsoli-
1) Decretnl-Lege din 13 Febr, 1927, No. 112, de reorganizare a Institut:11m
N.:0mm! de Schimb. Anexa No. II. '

15
dare a -datoriilor publice, n'au intarziat sa se produca i moneta
italianal a inceput s se revalorizeze mai intai vertiginos, apoi en
salturi brus2e, cu reactiuni violente:
Cursul sterlinei
31 August 1926 152,—
26 Octombrie 1926 105,50
16 Noembrie 1926 119,25
1 3 Decembrie 1926 105,—
12 Ianuarie 1927 115,25
19 Marti° 1927 105,40
26 Aprilie 1927 83,50
Dupg multiple oseilatiuni, ,oursul liretei se urea dela 152
sterlina — la 31 August 1926 — la 83,50, in 26 Aprilie 1927, adica
nun ai in decurs de 6 luni o revalorizare de pc's -be 44%.
Insa acestei revalorizari monetare pe piata externa flu i-a
corespuns In acelas timp o adaptare echivalenta a vietei economice
interne: preturile mArfarilor nu 'diminuasera in Italia proportional
en uroare,a lirei, ci numai intr'o mica masura. Lireta, care in ,strainatate
valora 1184 din .sterlinii, nu reprezenta in Italia dooat 1425_
1) Nlecanismul operatiunilor Institutului de Set -limb este urmatortil: Daea,
de ex. o societate se imprumuta en 10 milioane Mari, ea se obliga sil transfere
Institutului National de Schimb un milion in fiecare luna. La o data fixa lunara
Si pand la terminarea operatiunti, Institutul de SeLimb va primi un milion clolari
si va invita Banca ItaEel sa crediteze societatea pentru contravaloarea sumei
in lire Is cursul zilei. Intre timp, partea de credit Inca netransferata ramane la
dispozitia societatii, care poate sd. o lase in cont corent la o banca streina, luand
asnpra-si riscurile schimbului si diferentii de dob'anda, dar ea nu poate sd converteasca
suma in alta moneta.
Pentru a evita punerea in circulatie a unor noui bilete, Banco. Jtaiiei, pri
mind invitatia Institutului de Schimb ca sd deschida credit in lire societkii imprumutatoare,
invita handle, pentru contul carora ca a efectuat operatiani de
avansuri si reescont ajunse Ia scadenta, sd faca pIdtile !or direct, pcintru contnl
Sandi de emisiune, societatii imprumutatoare. In mita! acesta, Putin cate putin,
avarsitrile pe gaj mobiliar au fost reduse pentru a permite Batten Italiei 85 dohIndeascii
devizele care ii erau ,cedate prin Institutul de Schimb. (v. II. Lagarde,
La reforme monetaire en Italic in „Revue Economique Internationale" Oct. 1927).

- 16 -
1 1120 din livra ,sterlina. In aeeste conditiuni, industria italiana' de
export era paralizata, .sau rconstransa sà \rancid in pierdere, pentru
cd in timp ce pretul de cost l'-atriasese aproape aeelas, pretul de
vanzare al produselor sale pc cursul piieii internationale, adied
pretal de vanzarelposibil, scazuse cu 44%. Pentru aceleasi motive,
industria care producea pentru consumul intern, avea de suferit
In multe eazuri, en toata protectiunea vamala, o puternich eoncurenta
straina (1).
Fatal de perspectiva de a turbura in mod profund viata economich
national, trebuia oprita revalorizarea in mod definitiv,
sau eel putin pentru un timp determinat, pentrn a permite preturilor
interne sal se adapteze noii valori a monetei.
De fapt, cursul liretei in Mai 1927 este red -as la 90 sterlina
sau 18,54 dolaru1, i - in baza masurilor teehniee amintite, care
permitean guvernarea monetei nationale - teursul acesta s'a mentinut
imprejurul cotei de mai sus timp de 8 luni, realizlindu-se astfel
o stabilitate de fapt:
Cursul mediu ofieial al schimbului. (2)
1927 Livr. St. Dolarul Fr. Ely. Aurul
Mai 90.04 18.54 356.33 357.81
lunie 87 09 17.94 344,83 346.07
Julie 89.04 18.34 852.74 353.81
August 89.33 18.38 354.25 354.6q
Sept. 89.36 18.38 354.25 354.55
Oct. 89.11 18.29 352.91 352.98
Nov. 89.52 18.37 354.76 354.40
15 Dec 89.93 18.42' 355.91 355.52
11. Ada ptarea vietii eeonomice la stabilitatea de frtpt. - Adaptarea
vietei economice la stabilitatea de fapt spune intenn
interview Ministrul de Finante al Italiei, d-1 Volpi - a fost eonditiunea
absolut fundamentala a reformei monetare (3).
Adaptarea preturilor marfurilor i servieiilor in interior fata
de preturile externe si de noua paritate s'a fa'cut i prin interven-
1) 11. Gonzales-Reimundis. Le problerne de la lire dans son aspect actuel
In Schweizerische Handelswissenschaftliche Zeitschrift, fanner 1928.
2) Dupa' „Bolletino Mensile dell' Istituto Centrale di Statistica del Regno
d'Italia".
3) „II Popolo d'Italia", 22 Dec. 1927.

— 17 —
tia autoritatii publice, care a inceput o campanie foarte activa, organizata
in mod metedic, pentru eftenirea
Astfel, mai intai autoritatile municipale apoi sindicatele . interprovinciale
an fixat preturile .de vanzare a anumitor marfuri;
s'au constitnit eomitete corporative provinciale pentru a adapta
costall vietii la non! nivel al ,manetei; in special ,s'a dat o deosebita
atentiune loenintelor, impunandu-se prin decret reducerea chiriilor.
De asemenea, ,s'au redus indemnizarile de seumpete ale funetionarilor
publici.
. Tot pontru redueerea preturilor si a ,salariilor s'a cautat s.
se faca o reorganizare metodie.6 a produc,tiunei prin creearea Tmor
non" ,organe economice, Consiliile Provinciale ale Economici.
ceste 'Consilii Provinciale vor absorbi toate institutiunile economic@
provineiale care au vreun rol in productiune, intrunindu-le
inteun singur . organism. Ele au un caracter technic de armonizare
A activitatii productive a intregii natiuni si vor indeplini
atributiunile de controlori ai activitatii economice a .provinciei,
oercetand i indrumand toate posibilitatile de desvoltare ale acestea,
in inclustrie, agricultura si comer.
0 atentiune speciala acordat i organizatiei do credit prin
reglementarea si supravegherea regimului bancar si al creditului
in ,scopul unei mai repezi si mai ,sigure circulatiuni precum si
pentru o mai mare incurajare a ,depunerilor de eeonomii. Astfel,
prin deeretul din 7 Sept. 1926 se acord'a Bancii de Emisinne droptul
ide control technic asupra Vancilor existente, jar nouile orga ,
nisme baneare nu se vor putea ,creea ..decat cu autorizatia guvernului
si numai idupa, cc vor ,da anumite garantii ,de capital si conducere
(1). Pentru a sublinia importanta acestei masuri este suficient
s arAtam ca dep -unerile aflate in easel@ de Economie, la
Institutul de Emisiune, in cele 7 man i institute de credit, in 47
1) Normele privitoare la icrearea si functionarea institutelor de credit. se
refera la :
a) un minimum de capital social, tinand seama de natura operatiunilor si de
sfera de actiune a institutului;
b) raportul ce trebue sa existe intre capitalul si rezervele biricii, precum
si intre acestea si depunerile spre fructificare;
c) masurile pentru apararea depunerilor tinand seamra de marimea
rilor, de ex. interzicerea de a acorda unei singure persoane sau societati o stima
reprezentand mai mult de o anumita' fractiune din capitalul social;
d) obligatiunea publicarii periodice a unui bilant tip.
2

- 18
mari banci regionale si la 3 man i bAnci populare, se urcal - la 30
Nov. 1927 - a circa 37 miliarde lire (36,9 ruiliarde), reprezentand
mai mult decht indoitul biletelor de banc'a in circulaTtie.
Datorita masurilor generale si speciale pre -turile de gros an
seaut Fsim-titor; astfel indieiile care ir4 August 1926 era de 691,3 a
seazut in Ianuarie 1927 la 603 pentru a ajunge in August 1927 la
485,5, cifea, la carei s'a inentinut cm mica tendinta de scadere ajungInd
in a doua santamAna din Dec. 1927 la 482,2. Seaderea indicelui
pretului de gros in raport Cu Fdin August 1926 este
deci de circa 30% iar stahilitatea cifrelor din ultimele 5 luni din
1927 lasa Fsa credem cá preturile de gros am atin,s noul lor nivel
de echilibru.
Numerele indice a preturilor de gros in Italia, Anglia i America
Media
indice
pret de '
gros
ITALIA Uni
lndice
pret
aur
k-ursul
aurului
Indice
pret de
gros
Indice
pre t de
gros
Media 1924 553.5 124.5 443.41 157.7 149.3
Media 1925 646.1 133.0 485.85 153.8 159.2
Media 1926 654.4 131.4 507.71 142.2 151.3
Ian. 1927 602.9 135.0 444.68 137.8 145.9
August „ 485.5 136.8 354.75 135.2 141.1
2-a Sapt, Dec. 1927 482.2 135 6 355.70 133.5 144.3
Indicele pre -turilor-aur a crescut in mod constant din Julie
1926 pan'a. in Mai 1927 trecand dela 117 in 150 c4i in urma stalliizàrii
,schimbului, a continuat Fsa scada panA la 135,6 din
Dec. 1927,
Numerile indice a costului viefii arata si Fele o ,diminuare progresiva
insa intr'o masufa mai redusal: fata, de media costului vietii
In cele 26 orase din Italia, pentru care existA serie de date complete,
indicele ,costului viefii sc'ade din Dec. 1926 dela 147,82 pan6
in ,i1ugust 1927 la 126,63 (1).
In general se 6onstatii o diminuare a cost -11111i viefii, i a
Preturilor de detain], de circa 10%. Paralel Cu acestea ,s'a ,produs
1) Baza de .calcul: Tulle 1920 = 100.

19
o scadere a salariilor, diar tot intr'o masura relativ redusa de 10—
15%. Se podte deci considera c, adaptarea preturilor la noua valoare
a monetei s'a realizat in mare masura, dar c totusi ritmul
ac:estei adaptari, urmand unei revalorizari prea, rapide de 44% din
Naloa,rea precedenta a monetei, se face in mod lent si este Inca in
tlurs de realizare.
12. Echilibrarea bugetului statului, a lost de asemenea, Inca'
din primul moment al gnvern_arei fasciste, o preocupare constant
Termarita, Cu tenacitate, raci Lana acest echilibru orice sisfematizare
a problemei monetare ar fi devenit iluzorie.
Astfel, in timp .ce exercif,iufl 19211.-22, niltimui inainte de
regimul fascist, prezenta un deficit de 15,760 miliarde, exercitiul
armator 1922-23, administrat numai 8 luni de guvernnl
reducerea deficitul la 3 miliarde lire, iar Iii exercitiul 1923—
primul administrat in intregime de noul regim, s'a redus defici,
ful la 418 milioane lire.
Din acest an, incepand cu exercitiul 1924-25, bugetul apare
bine echilibrat prezentand in mod constant excedente:
in exercitiul 1921-25 un excedent de 412 milioane lire;
In 1925-26 un ,excedent de 2,268 miliarde lire: eel mai important
excedent :ounoscut in istoria finanteior public° ale Etaliei.
In 1926-27 lun excedent de 405 milioane.
Pentru exercitiul in curs in 1927-28 clesi ineasarile s'au mic-
.sorat din cauza activitatii economice recluse i de si sunt mai mici
decat prevederile, totusi rezultatele provizoril indica de asemenea
un excedent de catava nailioane pentra primul semestru din
1927.
Aceste rezultate frumoase s'au obtinut printr'o sporire in
mica: masura a veniturilor, cari ,din 1921-22 dela 19,700 miliarde
sporesc in 1926-27 abia la 21.336 miliarde lire, dar mai ale3
prin importante si severe economii atat la personal cat si la toatb
celelalte cheltueli, spre a preveni un eventual deficit bugetar datorit
.scaderii veniturilor, consecinta," fireasca a urcarii lirei. Astfel,
din 1921-22 ,cheltuelile :scad dela, 35,4 miliarde la 20,9 miliarde in
1926-27, adica, ou circa 15 miliarde lire, reprezentand o reducere
de circa 40% din totalul cheltuelilor. Este interesant de mentionat
ci aceasta: reducere s'a realizat intr'un singur an: ,cheltuelile de 35,4
miliarde din exercitiul 1921-22 au fost reduse in exercitisul sue-

- 20 -
cesiv 1922-23, la 21,832 railiarde lire çi apoi mentinute imprejurol
acestei eifre.
Noul buget 1928 29, urmator stabilizirii legale, va fi aka ,
tuit pe baza de aur.
13. Ameliorarea Balantei Comerciale, Balanta icomereiala
a Italiei a prezentat i prezinta ineAl multe , dificulthti, fiind o sareina
important6, in balantaloonturilor. Totusi, i aiei se eonstata 0.
importanta ame1iorare: In timp ce in 1913 exportul Italiei nu aeoperea
deeat 60% ,din importul is6u, in 1926 aaea.sta proportie a
sporit la 72,2%, jar pentru primele 10 luni din 1927, ea a atins.
chiar circa, 80%. .
Pentru a evita influenta ,defavorabi16, a !mei balante comerciale
de_ficitare de 5,1 miliarde lire in 1924, de 7,2 miliarde in 1926 ,
,drept tintA, re-
*I de 4 miliarde in 1927, 1:n6:smile luate an avut
dueerea importului i sporirea .exportului.
In ,scopul reducerii importului — mai ales al ,cerealelor i cornbustibilulud,
can reprezinta un important proe,ent In totalul
pasivului balantei eomerciale — ,s'a organizat ounoseuta „batalie
a graului" ,pentru marirea productiunei la hectar, .precum i s'a.
intesificat inlocuirea earbunelui fosil en cArbiunele alb. De aseinenea
si tariful general vamal a fast modificat prev„azand limitarea
importului a catorva articole.
Pentru organizarea exportului ,s'a creiat „Institutul Natio-nal
de Comert Exterior" at carui ,scop este sa ce ,o.rdoneze toate
1:n64u:rile necesare disciplinärii exportului, precum
"new unitar sp.re a rezista mai bine coneurentei internationale pe
pietele externe.
Prin aceste masuri s'a olatinut o imbunatatire progresivg
eonditiunilor generale a comertului exterior italian.
Dae6, insh In balanta comereialh adAugam „partidele invi-
zibile" provenite din importantele ,sume lasate de nenumarati
straini vizitatori ai Italiei, precum i insemnatele sume trimise
anual in patrie de numero*ii emigranti italleni, situatiunea balan-

fei conturilor va rezulta in fond favorabi16 (1) i deei, §i din acest
punot d vedere au fast inlaturate cauzele can ar fi putut
o reforma monetara.
Politica monetard a guvernului italian in periodul premer-
legale este caracterizata. prin aprecierea exacta
a relelor principale de care suferea moneta national, recum si
vrin.adoptarea, unor remodii adecuate.
C-ratie acestor remedii, ,conditionile generale economioe financiare
au ,devenit prielnice reformei morietare. IVIdsurile pur
-teohniee ale circulatii fiduciare, puse le haze solide conform
-principiile fundamentale ale , bancilor de emisiune, au permis gu-
Ternarea monetei, care la rAndul ei, a determinat o stabilitate de
fapt pe ui timp mai indehmgat. Cand viata cconomica, national
s'a adaptat acestei rioui ,stari de fapt 5i cand oate garantiile ca
ea se va mentine in mod indefinit au fost kiate, s'a pasit la stabilizarea
1) Ministrul de Finante, ,d-1 Vo1M, intr'un discurs pronuntat la 7 Febr.
1927, evalua la 1 miliard lire, sumele platite armatorilor italieni de catre comerclantli
strain', la circa 3 miliarde economiile 51 sumele trimise in patrie de emigrant"'
italieni, 5i la o cifra egala de 3 miliarde suma lasata in teed de vizitatorii
straini, adica in total circa 7 miliarde lire care ar ochilibra, ar da chiar excedente,
In balanta conturilor.

H. TECHNICA STABILIZARII LEGALE
A. Operatiuni externe.
14. Deschideri de credite la Beincile de Emisiune straine.
Banea Italiei, ,procedand la fel ea Banca Angliei III 1924
cand guvernull englez a efectuat reintoarcerea la paritatea aur, a
tmut :sá-i asiguxe .colaboraren ,diverselor Band de Emisiune, fie
pentru intari eapacitatea de apgrare a crarsului schimbului, fie
pentru eä o deschiclere de credit din partea Ban:610r (:' ,'ntrale insemneaza
i o eordiala colaborare a acestora precum si o ,aprobare
modiala data hotararilor luate de guvernul italian (1).
In ves scop, I eiursul saptamanii precedand stabilizarea
s'au dus tratative la Londra de catre G -u.vernatorul Bàncii
Italiei, d. Bonaldo Stringher, ou GoveTnatocrul lui Federal Resepve
Bank din New-York, d. Benjamin Strog, venit special la
Londra, si cii Guvernatornl Bncii Angliei, Sir Samuel Norman
Montagu.
Negocierile au fost conduse in eel mai strict secret pentrn a
putea asigura reusita operatiunii, si ehiar a doua zi dup. semnarea
aeordului intre Baneile ,de Emisinne — 21 Dec. 1927 s'a
decretat stabilizarea legala in Italia, intr'un Consiliu de Ministrii
eonvoeat pe neasteptate. cat de mare a fost secretul reiese si
din faptul ca in timpul cand Consiliul de Ministri era eonvocat,
rici ehiar direetorii marilor banci din Roma nu avea -u cunostinta
de eele ce ,aveau ,sh se hotarasea in &eel Consilin. In felul acesta s'a
evitat once specula asupra monetei.
In urma acordului inebeiat sub auspiciile lui Federal Reserve
Bank si a Bancii Angliei, Bann, Italie a obtinut o dehi-
dero de credit de 75 milioane dolari din partea Bancilor Centrale
1) Ministrul de Fitlanfe, Contele Volpi ; in discursul tinut In Alia decretArii
stabiliziirii lirei italiene: 21 Dec. 1927.

23 -
a 14 State, avand sistem monetar .stabilizat la pa.ritatea aur. La
acestea s'au raliat apoi i alte Mimi de Emisiune, astfel c. Institatele
de Emisiune care au deschis credite Bhncii Italiei, sunk:
1. Statele Unite: Federal Reserve Bank, pentru 15 milioane
dolari.
2. Marea Britanie: Banca Angliei, pentru 2 milioane lire
sterline.
3. Franta: Banca Frantei, pentru 2 milioane lire sterline.
4. Germania: Reich:shank, pentru 2 rnilioane lire sterline.
5. Japonia: Banca Japoniei.
6. Austria: Oesterreichische National Bank.
7. Belgia: Banca Nationala. a Belgiei.
8. Cehoslovacia: Narobni Banka. Cecoslovenska.
9. Danemarka: Banca National. a Danemarcei.
10. Egipt: Banca Nationala a Egiptului.
11. Finlanda: Bianca Finlandei.
12. Olanda: Neederlandsche Bank.
13. Polonia: Banca Poloniei.
14. Suedia: Sveriges Riksbank.
15. Elvetia: Banca National Elvetiana.
16. Ungaria: Magyar Nemzeti Bank.
Acordul incheiat este analog en acela pe care la timpul lor
l'au incheiat si alte Institute centrale, inclusiv Banca Angliei.
Deschiderea de credit — avand mai malt scopul de a demonstra
posibilitatea Italiei de a face fata orica'rei eventualithti —
este fdauta pentru -un an, care in baza ,unui now acord, poate fi prelungith
pentru inch un an.
„Cu toatd probabilitatea declara Ministrul de Finante,
d. Volpi — Banea Italiei nu se va folosi de aceste deschideri de

24 —
1.11zzatti (1), a triumfat pentru prima cora intr'o asa largg,
15. Colaborarea marii finante private internationale.
temporan Cu acordul Bawllor de Emisiame, ,s'a tratat i incheiat
tot sub auspiciile celor doi guvernatori, american si englez, o alth
deschidere de credit de 50 milioane dolari de catre un grup de
bancheri anglo-americani, ,dintre cei mai vechi si mai importanti
corespondenti ai Tezanrului italian. Acest grup unit in sindi-
eat — are in frante Banea J. P. Morgan et Co. din New-York,
impreunii .eu Morgan Grenfell et Co. din Londra i Cu colaborarea
lirmelor Hambros Bank Ltd., N. M. Rotschild, Baring, Brothers
et Co. Ltd. etc., precum i cele 5 marl rbAnci ale Angliei, adicg, tot
cc este mai important in marea finantg. a color dionsa continente (2).
De asemenea, atat grupul american eat si eel englez au insemnafg
colaborare sub-participare a brmcilor mai importante din Sta-
tele Unite si Anglia si „se poate spume Era exagerare — scrie
guvernatorul ca. la reforma monefara: a Italiei
intreaga lame este interesata".
„Aceste credite — spune Ministrul de Finante italian, in disc:la-sill
citat mai sus— servesc pentru intarixea puternicei linii de
aparare a cursului schimbului; de ele se vu putea face uz in caz
de trebuinta, dar ,este sigur c creditele obtinute nu vor fi fliCiOdata
intrebuintate. Singur faptul de a le fi patut obtine constitue
o prob. cl Italia este din punct de veclere financiar, destul
de puternica' pentru a infaptui convertibilitatea".
B. Operatiuni interne.
16. Prineipiile ref ormei monetare. Convertibilitatea obligatbrie
in aur sau devize echivalente. Fixarea cursalui stabilizarii.—
Tmodiat (lima incheierea acordului pentru rcele doual deschideri de
credit ,s'a pu1licat Dacretul Lege No. 2325 din 21 Dec. 1927 privitor
la.„Thcetarea cursului fort* si convertibllitatea in aur a biletelor
Italiei" (3).
1) Luigi Luzatti. La Paix Motietaire. 1921, pag. 17,
2) Anfanuntele ,asupra acestor operatiuni de descliideri de credit nu an lost
inc5. comunicate.
3) v. Textul decretului No. 2325 din 21 Dec. 1927, In Anexa No III.

— 25 —
Art. 1 al decretului prevede: „Cu incepere din ziva succesivsa
aceleia a publicarii prezentukti ,deoret, Banca Italiei este
ohligata s'a converteasCal — contra prezentarii la sedial sau central
din Roma — biletele sale de bane, in aur sau, la alegerea
Bancii, in devize asupra tArilor straine in care exista conversiunea
biletelor de ban& in aur. Paritatea aurului este fixati, la eantitatea
de 7,919,052 grame am fin pentrn una !suta lire italiezie".
Si mai &parte in art. 2: „Biletele "quell Italiei, biletele Statului
in termenele fixate pentru retragerea lor din circulatie, cum
monetele de argint... vor continua sa..alba" in Regatul Italiei deplina
lor valoare legalil. Nimic nu se modifica eu: privire in puterea
liberatorie a acestor valori, i nici referitor la obligatiunea Casselor
Publice si a particularilor, de a le primi, in Regat, ea monete
legale, :chiar daca ar exista cionventhme contrarie".
In aceste cloud artieole sunt cuprinse principiile esentiale ale
reformei monetare: incetarea oursului fortat, convertibilitatea obligatorie
a biletului dc bane in aux sau devize-e,chivalente, fixarea
noii paritati si stabilizarea legala pe baza stabilitatil de fapt,
fara introducerea unei uoii monete legale.
Cursul fortat, care, cu miei intermitente, clura in Italia in
mod cronic de peste 60 de ani (1), idesfiintandu-se, aceasta a constituit,
mai malt ,deeat stabilizarea iegall, reforrna eea mai importanta,
Convertibilitatea biletelor nui implica Ins obligatiunea
de a le.sehimba cu monete de aur, ea nu are de :scop de a introduce
in circulatie moneta de aur, itallana sau straina, in locul biletelor
de banca", ,ci de a da acestor bilete .stabilitatea valorilor, ferinclu-le
de fluctuatiuni fat de scIirnbul cu straingtatea, si ,derci de repercusiunile
respective ale preturilor. S'a adoptat on alte envinte
regimul monetar — aplicat aproape de toate statele dupa
eriza monetarg. produsa de ra'zboi, — cunoseut sub nurnele de gold
exchange standard. Instituful de emisilune mentine paritatea biletelor
sale fie iconvertindu-le la alegerea sa, in devize-externe, fie,
influentand uneori cursul schimbului prin executarea de opera-
1) La 1 Nbai 1866 a ilost decretat si realizat cel mai absolut CUTS fortat,
$1 afara de perioadele de la 1881-1883 (Legea din 7 Aprilie 1881, No. 133) Si
1893-94, 1111 a existat niciodata In Italia convertibilitatea completa a biletului de
banca. Insa Si in aceste perioade, desi levalmente desfiiintat, eursul fortat a exis-
-tat in f apt. (v. G. Alessio, Revalorizarea monetara, r ci. Dr. P. N Suciu).

26 ---
tumi pe plata monetaig, si inratarand o eventualg conversiune cerutilfir.
necesitate real 6 (2).
Obligatiunea convertibilitatii este impus6 la vedere, fitrA
Iimithi de sun, pentru toate hiletele prezentate la preschimbarE pe
cursul fixat pentru. .stabilizare.
Gursul stabiiizrii legale a fost fixat ,doar eu 3 procente mai
jos decat fuses° stabilizat in fapt cursul timp de 8 luni si chia r in
dimineata zilei decretului (21 Dec. 1927):
Inaintea stabilizarei Dupa stabilizare
Cursul sterlinei . 89,95 92,46
„ dularului . 18,42 19,—
Aceastb, cotA este aratata de indicele aur aT preturilor mondiale
i reprezintrt punetul in care toate interesele, ea i situatiunile
debitorilor si creditorilor, a acelora care economisese si a statului,
se Osesc inteun echilthru just.
Cursul acesta de ,eonvertibilitate mai este indieat si de preturile
de gras si de detallu, si corespunde Ta 7,919.052 grame aur
fin pentru 100 lirete, sau 8,879 gr. aur-moneta cu titlul de 0,900
cceace ethivaleaza 3,66 lire hartie pentrui o Sau filcand
paritatea: 100 lire hartie este egal cu 27,27 lire-aor; 1,17 .sterline;
5,26 dolari U. S. A.; 27,27 frs. elv.; 22,09 mArci germane.
2) Bonalelo Sringker (II nostro risanamento rnonetario in „Nuova Antologia"
din 16 tarn. 1928) aratial ,avantalul ,acestui regirn astfel: „Regimul gold exchange
standard, avand mai ales scopul de a mentine cursul schimbului, permite Institfitulni
de Emisiune sli dea o intrebuintare fractifer) unei parti mai mutt sau mai
plain importanta a rezervelor sale si aceasta cu beneficii pentru intarirea fondurilor
sale, capabile de a :da o mai mare sigurant) real) posesorilar de bilete de
bancb Si a mai mare liniste pietei monetare... Acest regirri contribuie sid urmareascit
si s obtinli maximum de economii la intrebuintarea aurului, pettrii care'
aleargii toti, dupa ce an trecut dificultatile monetare create de razboi, si dupa co -
al! incheiat perioada de inflatie".
In aceln$ sans F. Flora in „Il Sole" din 3 Ianuarie 1928: „Trecerea de la
„Gold exchange standard" la „tipul ,aur", la „gold standard", pentru importamta.
at put farm:alit poate .fi ,amilnat) la infinit, clIci no spore$te baneiiciile intr'o :
aura aprccibilii, nici pentra particulari, nici pentru economia nationakt Sabstitiiirca
materialh ca unitate 'manetara a lbrel-aur in locul lirei-hartie ar .necesita
cicltucli importante $i ar duce in cele din firm) In tezaurizarea ei sail la utilizarca
ci penf_rif uzuri industriale; regimul „gold exchange standard" prezintia. acelas
$i mind prin faptul cal mentine in mod automat valaarea
Lilt li mite tlovizele (),rilor cu regim .aur san monet) stabilizatt

Pe de alta parte, in timp ce circulatiunea fiduciara actuala -
continual sal aibal curs legal, nici a moneta Rona' nu a fast, pentru
-on moment, introdusa. N s'a adoptat adica, cum s'a facut in Bel-
sau s'a sustinut la noi, o Rolla mon.eta legal i nimic nu s'a
madificat in functiunea instrumentelor monetare si in exercitiul
creditului precum nimic nu se va schimba in structura economical
preexistent; singur, titlul aur al lirei este schimbat i lira-aur,
cure era deja la baza platilar internationale, devine in fapt moneta
naminala in claimbul international.
Ou; alto cuvinte, lira hartie Ii oonserva puterea sa liberatorie,
desi cu redusal putere de cumparare la paritatea de 0,2732 lire aur,
5i Ii continua functiunea ei casi cum nimic nu s'ar fi infamolat.
Doar conversiunea biletelor trebne sal se fach sau in anEr in proportia
de 3,66 lire hartie pentra fiecare sau in dolari pe
oaza ,de 19 lire 'Artie ,pentru un dolar, sau in sterline pe baza de
92,46 lire hartie pentru o sterlina, afara de diferentele provenite
din asa zisul „gold point", adica, de costul pentilui transferarea dintr'o
taral In alta a monetelor metalice (inclusiv costul asigurarii,
dobanzilor, etc.).
17. Rezerva si V olumul circulatiei. — Decretul Lege de stabilizare
din 21 Dee. 1927, mai prevede pe lângä obligatiunea con-.
vertibilitatii, 5i obligatiunea Bancii ItaIiei de a avea o rezerva, in
aur sau devize corespunzatoare, de cel putin 40% din totalul biletelor
in ,circulatie sau a oriceirui alt debit al sciu la vedere.
In acest sons, art. 4 al ,decretului, .stabileste: „Cu incepere de
intrarea in vigoare a prezentului decret lege, Bianca d'Italia este
obligati a tine o rezerval de aur sau de devize asupra *Her in care
exist a convertibilitatea biletelor de bailed in aur, care s'ci, nu fie
inferioara proportiei Ole 40% din totalul biletelor sale in circulatie
al oricarei alte obligatiuni ale sale la vedere. Biletele emise de
Banca d'Italia ,sunt garantate, in afara de sus zisa rezerva aur sau
echivalenta, aur, de once alt activ al Institutului de Emisiune.
Am aratat mai sus ch la data decretarii stabilirii legale, totalul
biletelor in circulatie era de 17.500 milioane lire. Fat, a de a-

— 28
rezervele de care dispunea Banca Italiei la aceia
dIn . ealculltte dupa norm paritate a ,stabilizArei legale, erau :
10 640 milioane lire, (compuse din 1.688 mil, lire aur §i 1.215 mil.
devize aur, Inmultite cu noua paritate a cursu-
344 „
3.138 „
2.375 „
lui de 3.66).
(portofoliu extern).
(devize cedate de Institutul National de Schimb,
dunä cum s'a aratat mai sus la No. 3).
(deschiderile de credit contractate in strainAtate)
adicil, in total circa 16.500 milioane lire liartie, reprezentiind o acoperire
in air sau devize echivalente (1), de 94% din totalul
Dae,n, insa ,calculam toate partidele pasive ale Balla. Italiei,
care ar .trebui acoperite en rezerva conform decretalui de stabilizare,
an avea '1111 total de 21.526 milioane Ere; iar daca, pe de alta
parte, nu s'ar _socoti ,deschiderile de credit contractate pentra un
;in de 2.375 milioane lire hartie precum si 1.848 milioane hartie
(sari 504 milioane lire aur) reprezentand raloarea garantiei depozitata
i imobilizafa pe terrnen lung la Banca Angliei cu ocazia
e(mtractrrii imprumuturilor de razboi, — ar rezulta ea' rezervele
Hhide ale BAncii .Italiei, disponibile, in once moment pentru a
fafg. tuturor debitelor la vedere ale Institutului de Emisiune,
siint i in acest caz de circa 12.300 milioane lire sau de 57% din
otalul debit elor la vedere.
Diferenta in plus intre acoperirea, impusa prin decretul din
:2! Deeembrie, de 40% si rezervele reale de care dispune Banca Italiei,
d acesteia, in caz de necesitate o mare elasticitate cu privire
augrnentarea eventual -a a rnasei ciroulatiei fiduciare.
I) ,Coexistenta rezervelor de devize externe Ia un be Cu Tezervele de
,litr - scrle guvernatorul Bancei Italiei In „II nostre. Risanamento rnonetario" citat
mai sus — nu este noun in Italia: poate Banca Italiei a fost icea dintai faca
d, tome celelalte Institute de Emisiune, care a intrebuintat ,acest sistern. Legile
decretate ae ilustrul Luigi Luzzatti, in ,ariii 1896--99, pentru a spori lichiditatea
Institutelor de Emisiume italiene, au prevazut o astfel de coexistenta
intre nnrnite linilte , pe care apol necesitatile recentului rdzboi le-a mai largit.
Clnar de attmci s'a vazut contributia pretioasd pe care rezervele ,echivalente"
onie..of ,;.1 0 (lea ,faVt de cursul schirnbului cu strainatatea. si beneficiul apreciabil
oc care Institiitcic Emislune puteau sd-I tragrt din rezervele fructifere, intelept
,dT,rtir,frate".

— 29
Volumul circulatiei fiduciare actuate pare Ins 5 insaficient
pentra a remedia aceasta, situatiune se mute' in mod oficial s5
generalizeze .uzul ,eekurilor sea al ereditelor in cont ciurent, atat
la platile ,statului feta de partieulari si rec)iproc, cat si in tranzactiunile
private.
18. Factorut psihologic. — Inainte de a examine efectele stabilizarii
legale nu este fara fobs a .sublinia c. suseeesul reformei
monetare italiene este datorit in mare masura si ref lexului psihologic.
Prin faimosul discurs prommtat la 18 August 1926 in pieta,
orawlui Pesaro, seful guivernului italian, d. Mussolini, ,coneretizand
in mod lapidar linia de conduita pentra rezolvarea problemei
monetare, a aruncet in balanta toata greutatea prestigiului
si autoritatii de care dispune in Italia si el si regimul fascist,
Peelarand:
„Regimul fascist este ,dispus dela seful sau pand la ulti-
mill partizan — a suporta toate sacrificiile necesare, dar lira care
este simbolul natinnei, seranul bogatiei noastre, simbolul muncii
noastre, a sfortarilor si ,saorificiilor noastre, trebue sa fie aparata
si va fi apairata.
„Vom da cu cea mai mare botarare Walla eeonomica ,pentru
apamarea lirei si din aceasta pieta:ma adresez intregii lumi civilizate
pentru a-i spune ea voi apara lira pand la ultima suflare, pand la
ultima pieatura de sange".
Efectul unei astfel de politiei monetare feiiiie, prin influenta
pe care o are factored psibologic asupra valorii monetare(1), nu
cu putin a eontribuit la reusita stabilizarii legale si decal Italia a
putut realize Intr'un timp ,seurt i cii atata sueces reforma mouetara,
ea o datoreste fard indoiala, in ,cea m.ai mare masura, sefului
guvernului Radian: ,d-lui Benito Mussolini.
1) Robert Wolff, intr'o conferintal tinuta la rcole des Hautes Etudes Sociales,
din Paris, a sustinnt ci. valoarea monetel este in primul rand consecinta
rellexulut osihologie produs de politica general i in special de politica financiara'
a tarn respective.

III. EFECTELE STABILIZARII LEGALE $1 MASURILE
ULTERIOARE
A. Consecinte financiare.
19. Lichidarea datoriei Statului la Banca de Emisiune.
Din pullet de vedere financiar, conseeintele imediate cele mai importante
ale stabilizarii legale, ca i in reformele belgiana i finlandeza,
constau in lichidarea avansurilor facute Statului de Banco,
de Emisi-une.
Articolul 4 al decretului eitat stabilete: „Banco d'Italia esth
autorizata sã treacai la activul sau, in lire italiene, pe baza aux
fixatai prin art. 1., toate rezervele sale in aur i in devize externe
as-upra tarilor in can exista .convertibilitatea biletelor de bane
in aur. Plus valoorea care va rezulta din revalorizarea rezervelor
Bancii d'Italia va fi trecnta in ereditul Statului"...
Intrucat rezervele Ranch Italiei in aur sau in alte volute echivalente
aurului, erau inregistrate in -ultimo, situati -une publicat
inainte de ,stabilizare en 2.903 milioane, lire aur rezuIta ea Institubul
de Emisiune este autorizat sá inscrie la ae,' -ivul sau contravaloarea
acestor 2.903 rnilioane, inmufftita en noua paritate de 3,66
lire hartie pentru a lira, aur, althea' , 10.640 milioane lire, deci o plus
valoare de 7.738 milioane lire.
Prin aeela articol se hotgraste ea accosta plus voloore de
7.738 milioane s. serveasea pentru aniortizarea datoriei statnlui
fa ta de Banco .de emisiune:
1. Pentru biletele emise de Banco Italiei pentru eontul statului
. lire 4.227 mil.
2. Pentru regularea diferentei de pre a ce-
siunei, la eursul de 27, 78 lire pentru, un
dolor, a celor 90 milieone dolari din im-
prumutul Morgan, ,?onform decretu.-

31 -
din 7 Sept. 1926, fat a de cursul
zarii lire 790 mil.
3. Pentru ■difer. pretului ,cesilurnei rezErvelor
metalice sau devizelor asimilate a celor
douA idesfiintate Banci de Emisiune, tran-
sferite BIncii Italiei, prin_ decretuil, de
unificare din 6 Mai 1926, calculata &pa'
noua paritate , lire 773 mil.
Aceste 3 posturi insumeaza 5.790 milioane: ramane deci diferenta
din plus-valoarea totala de 7.738 mil. lire, cifra de 1.948
mil, lire, pe care ,decretul lege o destina, pentru regularea diferentelor
de pret in lire hartie, fa % de nom paritate a aurului, provenita
dela preturile de eumparare ale altor devize aur, transferite
de Stat sau. de Institutul ,de Sehimb, Bancei Italiei. Pentru
aceasta diferenta mui s'au puhlicat Inca date: este Ins a putin prohabil
ea ele sa fie asa de man i fiind vorba numai de trasferirea
unui °bivalent de 3.138 milioane lire istabilizate — ca sà absoarbA
In itregime cele 1.948 milioane lire ramose rdisponibile din plus
valoarea globalat.
Astfel, status pe laugh stabilizare a facut i o bun a afacere:
.a achitat in intregime impartanta sa datorie fata: de Balm de Ernisiune
pentru cireulatiunea emisa pentru ,contul Statului; a regulat
toate partidele contabile ramase in suspensie in debitul
pentru_ transferarea la Banca Italiei a rezervelor Bancilor di Napoli
si di Sicilia, preenrn i pe acelea provenite din imorumutul
Morgan si din devizele ,aur cumparate recent pe piata liberal pentru
impiedecarea urcrii excesive a lirei si in fine, ,en multa. probahilitate,
va avea i un important avans de utilizat.
0 astfel de reforma, care lichidand ,datoria statulni, lash totus
in ,oiroulatie ,biletele de banca pentru necesitatile clomertuifrui,
Cu acoperire ,suficienta de rezerve aur i deviZe echivalente, constitue
in acelas timp ,si un puternic stimulent pentru economia
riationala.
Tot prin aceasta, reform, isarcinile 'bugetare ,sunt usurate de
atocatia anuala de 500 milioane lire instituite prin decretul din 7
'Sept. 1926, pentru ram:bursarea gradata a avansurilor raeute Stawain
de Banea Italiei, i a3easta sum va fi trecuta ui viitor la activul,
„Ousel de amortizare a .datoriei 'interne".
Printre efectele irnediate ale stabilizaril a fost i sporirea general
a valorilor ithiiene. atat in bursele nationale cat ,si in cele

— 32 —
straiine, unde, de exempin in Belgia, au chstigat intr'o singura zi
15 punete.
De asernenea ref orma monetara," a influentat favorabil si asupra
,sporirii dep-anerilor ,de economii care actrualmente tree de 37
miliarde lire, eu vadita tendinta de augmentare.
20. Metsuri ulterioare stabilizeirii legale. — In (Lima refer-
mei monetare, in scopul de a preveni once inn -nen -0, asupra, monetei
si de a ,evita o nova emisiune de bilete de bailed, s'a reglementat
— printeun non ;deeret — un control organic asupra tuturor
operatiunilor Cu strainatatea, sub price forma. si pentra once
durata,.Aceste operationi ,sunt snpuse in viitor unei autorizatiuni
prealabile a guvernului, pe baza aviz -ului nmei Comisiuni ,speciale
prezidata de Ministrul ,de finante si ,din care face parte si guvernatorul
Bancii Italiei (1). In articolul 4 al deeretului „Controtal
imprumuturilor externe" se prevede limitarea acordarei autorizatiei
„numai pentru imprionutnrile care sunt destinate scopurilor
productive de interes general sau care stint destinate s imbunatateasca
plata munch, s sporeasca, exportut sau s desvolte
produictiunea de marfuri nationale,,-cari, in lips, an trebui sa, se
importe din strainatate".
„Ministru1 de finante, in cazul ,cand va acorda autorizatia va
putea core si garantiile necesare pentru ea afluirea de capitaluri
straine provenite din imprumnturi saun turbure plata monetara si
va putea, de word en autoritatile oompetente ale Statului sà procedeze
la ,controlul necesar pentru a se asigura cà zisele capitaluri
au fost in mod efectiv i exclusiv, d estimate scopurilor pentrn care
imprumuturile au fost autorizate".
0 alta masura, luata dupa stabilizare, a fost in legatura et]
taxele vamale, care trebuind sa, fie platite pe baza de aur, ,dupa on
curs ce se fixa ,saptamanal, se ,stabileste printr'un decret tot
din 21 Dec. 1927 — ,e6 aceste taxe pe viitor s'6,1 fie acliitate pe baza
noii paritati a .aurului de 3,66 lire hktie pentru o lira* ann.
Tot in legatura, on noun paritate bugetul statului ea si bilantul
Bancei Nationale, vor fi alcatuite pe bazk .de aur.
B. Consecinte economice.
21. Politica economica a guvernukti Italian. — Efectele economic()
ale stabilizarii monetare d,epind de masura. in care pretn-
1) A se vedea textul decretului „Controlul imprumuturilor in str5.inlitate",
In Anexa No. IV.

— 33 —
turile,.salariile, etc., sunt adaptate in fapt noii paritati preeum
si ide fluctuatinnile can, din laneastd cauid, trebuesc sd se intample.
In fapt .eursul de conversiune fund fixat la 3,66 lire hartie
pentru o lira-aur, int-meat nivelul international al preturilor aur
variazd intro 130-140%, fatd de 100, baza din inainte de rdzboi,
nivelul preturilor 'interne in lire hartie ,ar trebui .sa fie in Italia de
circa 5 on superior acelora din 1914.
Situatia maid, arata insAcà, dacd raulte preturi se ga:sese in
proportia amintita, la alto 'preturi existd -un dezechilibru; a.stfel, la
I (mite: chiriile — in baza reStrictiunii legale -- nu pot sä intreacal
de 4 on pretul antebelio. De asemenea, niel .salarille nu sunt echilibrate
proportiei de 5 on 'salariile antebelice, ei numai de 4 on. In
productinnea agricold, aceia; lucru, eaci graul, orezul, anirnalele
sunt intr'un nivel mai inferior, in timp co vinul are un nivel superior
pretului antebelic.
Toata politica economic d a guvernului italian este acum in- -
t-ireptatd s'd adapteze intreaga viata economied la stabilizarea le-
preeum $1. s reorganizeze pe Ilona bazd Economia Nationala.
Fa td de Isistemele de stabilizare urmate de Germania $1 Belgia,
— undo .s'a creat o monet5 noith, — salt de Ungaria $1 Austria,
care au stabilizat mai intai la o anumitd paritate $i rpoi au creat
c. noud moneta, ,sistemul urmat de Italia e acela care turburd
eel mai putin econoplia, nationala ea $i raporturile internationale.
De fa,pt, nu s'a schimbat nithie in raporturile ,dintre ,clebitori
$i creditori, ei .s'a fixat numai un anume raport fix intre lira de
bartie i aur, eliminandu.se nesiguranta, fluctuatiunihr monetare,
stf el cal acum exista rrAsurd fixd, .stabild pentru indsurat va
1orile (1).
Con secintele mai indepdrtate ale acestei reforme monetare,
atat in cee.ace priveste ,stabilizarea legal eat $i convertibilitatea
obligatorie a biletelor de bane, vor fi din Me mai marl: redatd
linistea de mulled., siguranta in productiune $i icorner, ca $i stimu-
1) In feint cum s'a facut stabilizarea in Italia. o revalorizare ulterioara a
monetei este Inca postbild; acest sells, char in Consiliul de Ministri In care s'a
decis stabilizarea legald. d. Mussolini a declarat: „0 revalorizare ulterioard va
fi posibila, dar ea nu este de dorit Ifiindca ar avea drept: consocimm, cum s'a intamplat
aiurea, sa Inlesneasca speculatia, determinand o criza continua foarte
grava sau crize periodice care air stingheri Intreaga Economic Natonala".
3

- 34
lentul necesar initiativelor sanatoase, desigur, intreaga economic
ria,tionala se va resimti; ,dar ref orma este prea recent a — nici doua
luni de zile — pentru a-i putea m'asura °Mar de acum efectele:
ele nu vor putea fi apreciate in eunostinfa. 'de cauza" c i in
Belgia — cleat dupä ce se va fi constatat „de visu" multiplele repercusiuni
ale reformei.

INCHEIERE.
Din intreaga reforma analizata in acest studiu rezultar ca in
Italia iproblerna monetara a fast considerata i tratatia asa cum
trebuese ,sa fie tratate, in general, toate problemele economiee: un
complex de fenomene determinat nu de o singura eauza, ci de o
pluralitate Ide cauze, care aidesea !sunt impiedicate de a-si produce,
partial ,sau totai, efectele lor daca nu :sunt eliminate si altor cauze
interferente a caror prezenta poate compromite rezultatul fifiaL
De aceia, in Italia, stabilizarea legala nu a fost infaptuital de
'cat nurnai dupa, ,ce, printr'o lunga serie de acte s'au luat nu nurnai
-Coate masurile pur technioe §i clasice ale regimului circulatiei fiduciare,
ci d-upa ce s'a constatat in fapt si existenta imor anumite
condithmi generale fara de can reforraa stabilizärii legale ar fi
fost
Astfel, incepand de fapt cu reforma fiscala, care trebuia s6,
,aduca, dupa asa marl defioite, bu:getul statului in echilibru i chiar
rct: exoedente importante; cu sistematizarea datoriilor interaliate
de razboi; ouj unificarea i reorganiz,area mecanismului circulatiei
fiduciare; i ou protejarea i stimularea economiilor natiunei, penfru
a trece la consoliclarea datoriei flotantei a statului, la revalorizarea
gradata a lirei, cu formarea de importante stocuri de .devize
forte, alaturi de o circulatidde bilete redusa i imbungtatita in calitate;
i apoi cu rnasuri de adaptare a preturilor la nivelul acelei
revalorizari, impreuna cu 0 ameliorare a balantei platilor fata de
strainatate s'a format o serie intantuita de masuri bine chibzuite
a caror ultima veriga a fast rstabilizarea
Intreaga reforma poarta „le cachet du regime": preparatie
meticuloasa .si metodicA, faea: trambitari i fara sgomot, jay la momentul
oportun actiune hotarita si perseverenta.

— 36 —
Pentro Economia European stabilivearrea lirei inseamna 0
nou.i etard chtre norraalizarea raporturilor economic* intre natiuni,
pentru eà — dupàcum ,scrie .fostul miraistru de finante al
d. Die iStefani—„nestabilitatea msasurii preturilor .dintr'0
ra, nu turburg numai economia interna a acelei tari, ci si economic
altor state".

ANEXE

No. 1. — Autorizatia de emisiune a until nou imPrumut
national pentru apararea valutei. — Decretul Lege din 6
Noembrie 1926, No. 1831.
No. 2. — Reorganizarea Institutului National pentru.
Shimbul cu Strainatatea. — Decretul
1927. No. 112.
Lege din 13 Februarie
No. 3. — Incetarea cursului fortat si convertibilitatea in
aur a biletelor Bancei Italiei. Decretul Lege din 21 Decembrie
1927. No. 2325.
No. 4. —
Lege din Ianuarie 1928.
Controlul imprumuturilor externe. — DecretuI

Anexa No. 1.
AUTORIZATIA DE EMISIUNE A UNUI NOU IMPRUMUT
NATIONAL PENTRU APARAREA VALUTEI.
Decretul Lege din 6 Noembrie 1926 No. 1831
Art. 1. — Pentru a realiza consolidarea datoriei pe termen
scurt a Statului, se autoriza emisiunea unui imiprumait national,
prin clrearea unui titlu de datorie consolidata ee se va inscri in
Cartea Mare a dntoriei publice, fructificand o dotanda, anuala de
5%, ,scutit de ,orine impunere prezenta i viitoare si .nesupus la conversitme
pan la 1936
Sus zisa dobanda de 5% este platibila in Regatul Italiei si
in Colonii in lire italiene, in rate ,sernestriale, la 1 Ianuarie si 1
Iulie ale fiedrui an.
Art. 2. — Bonturile ,de tezaur obisnuite, pe 5 si 7 ani, aflate
in circulatiune la data publicarii prezentului Decret-Lege in „Gazeta
Oficial:a" a Regatului Italiei, can vor ajunge la scadenta cru
incepere dela 11 Noembrie 1926 si bonurile cu ,scadenta, anterioara
care nu an fost Inca, prezentate SpTe incasare, Oita la ,aceeas data,
vor fi roonvertite in titluri de datorie consolitlata ,creatal .prin prezentul
decret, conform normelor de conversiune mai ,:os indicate:
a) pentru fiecare 100 lire valoare nominala, reprezentate prin
bonuri obisnuite, se va emite un titlude datorie consolidata pentru
o valoare nominala ,de 116,56 lire. Acelas ,procent se aplica i bonurilor
earl ,desi au un .termen de plata, mai indelungat, sunt ajunse
la scadenta insg nu an fost incasate pang, la data mai sus aratata
b) pentru, fiecare 100 lire valoare reprezentata,
Prin bonuri pe 5 atni, se va emite un Win de ,datorie consolidata,
pentru o valoare .nominalii, de 115.50 lire;
e) pentru fiecare 100 lire valoare nominala in bonuri pe 7
ani cu ,scadentrt in 1928 se va ernite un titlu de clatorie consolida0
pentru o valoare neminala de 113 lire;

- 40 -
d) pentru . fiecare 100 lire valoare nominara in bonuri pe 7
an i eu scadenta p6,n4 la 31 Decembrie 1929 se va emite un titlu de
entorie eonsolidata pentru o valoare nominal. de 112 lire.
Normele pentru nivelarea dobauzilor, pentru fractionare,a tithwiilor
i pentru serviciul de premii Ii favoarea purtatorilor de bo -
nuri pe 7 ani, vor fi stabilite prin decret de caltre Ministerul de
Gnvernul Regal va putea, in once timp, prin Decret Regal,
emanat pe baza propunerii Ministrului de Finante, Cu avizul Consiiului
Ministrii, sa suspende conversiunea obligatorie a laonurilor
cu scadente mai indelungate indicate mai sus, in titlusi de
datorie consolidata. mentionate in acest de,cret.
Art. 3. -- Posesorii de bonuri pe 9 ani vor putea obtine, cand
o cer, conversiunea in titlurile sus zisei datorii consolidate, in procentele
mai jos indicate:
a) pentru fiecare 100 lire valoare nomina1 in. bonuri pe 9
ani purtAnd o !doban(da de 5% se va putea emite mi titlu d datorie
consolidate pentru o valoare de 107,50 lire;
b) pentru fiecare 100 lire valoare nominala de bonuri pe 9
eni Cu 4,75% si cii scadenta la 15 Noerabrie 1932, se va putea face
conversiunea la pan, printr'un tall" de datorie consolidata pentru o
vaIoare nominarg de 102 lire.
Normele pentru nivelarea, dobanzilor, pentru fractionarea tithinilor
pentru serviciul premiilor in favoarea purtAtorilor de
bonuri, vor fi stabilite prin decret de eatre Ministerul Finantelor.
Ministerul de Final:0 va putea, prin Decret, s dispunsai in
once timp, suspendarea conversiunei facultative prevgzuth in prezentul
articol.
Art. 4. — Titlurile ,de ,datorie consolidate creata cu prezentul
decret, vor fi laterite si pentru subscriptia public6, pe pretul de
emisiune fixat in proportia de 87,50 lire italiene pentru fiecare
100 lire de datorie consolidate.
Celelalte conditiuni si modalitati de subscriere la imprumut,
inclusiv limitele respective de timp, vor fi fixate prin ,decret de
catre Ministerul de Finante.
Suma nefa obtinuta din plasarea titlurilor prin ,subscriptie
publicA. va fi vsarsafar, de Tezaurul Public, in cont urent, la Banca
d'Italia pentru ea aceasta ssa-o intrebuintele in operatiuni de an-

- 41 -
ticipAri asupra aceloras fitluri. Tezaural Public va putea A foloseascA.
inoasgrile nete sus arnintite Si in scopul exclusiv de a acoperi
datoriile Statului pe termen scurt.
Art. 5. - Pentru plasarea titlului si in .soopiul de a usura operatiunik
de credit asupra aceluias titlu, se con stituie un sindi -
cat, sub preseclintia Directorului General al Bancel d'Italia,
din care fac parte in mod obligator: Casa de depuneri i imprunauturi,
Casa Nationala dc asigurgri isociale, Institutul National
de asigurgri, Casa National pentru accidentele de mimosa, toate
Casele de Economic din Regatul Italiei si Institutele asirnilate
lor, toate intreprinderile de asigurari si In genere, toate institutele
are an obligatinnea prin lege .sau prin dispozithmi de regulament
de a plasa, in total ,sau in parte, disponibiiitàtile lor in titluri de
Stat sau garantate de Stat.
Cu incepere dela data publicarii acestui deoret in „Gazeta
Oficiala." a Regatului Italiei i pang la 31 Dec. 1927 inclusiv, Cast,
tie Depuneri si Iinprumuturi si imstitutele anexe, Casa Nationala de
Asigurari Sociale, Institutul National de Asigurgri, Casa Nationala
pentru accidentele cia munca, trebuesc sg, plaseze eel putin
jumatate din disponibilitalile existente sau care .s'ar 'forma in
periodrul mai sus indiciat, in afarg., de obligatitmile legale (anteri-
Dare), in crumpgrgri de titluri ale clatoriei consolidate create cu prezentul
decret sau in conturi curente speciale, fructifere, la Banca
pentru a fi ,utilizate de aceasta in mod exolusiv numai
pent= avansurile oe s'ar cue pe baza garantiei cu titluri ale da,
toriei consolidate.
De .asemanea sunt obligate si toate celelalte institute ,sau persoane
morale, care, in virtutea legii sau a unor ,dispozitiuni die
regulamente, trelauese sA plaseze o parte din disponibilitatile lor in
titluri de ,stat ,sau garantate de stat, intrebuinteze cm incepere
dela data pub1i6rii in „Gazeta Oficialg," a prezentului deeret
si pang, la 31 Dec. 1927, ,disoonibilitatile existente sau care
s'ar forma pentru a fi plasate conform en legile sau regularnentele
precedent°, in compgrarea de titluri ,ale acestei datorii consolidate
san In depozite de coat curent special destinate in mod exclusiv
erviciului ide ravansuri asupra titlurilor acestei datorii consolidate
precum s'a argtat in ultima parte a aliniatului precedent.
Ministerul de Fimante va stabili, prin decret, normele de aplicare
ale prezentului articol.
Art. 6. - In cazul cand, in executarea dispozitiunilor pre-

— 42 —
zentului decret si in legatura en operatdunile de avansuri asupra titlurilor
acestei datorii consolidate, s'ar treoe peste totalul disponibilitatilor
,din conturile curente speciale, constituite conform prezentului
decret, si s'ar constata ph.na", la 31 Deoembrie 1927 inclusiv
excedente t,emporare de circulatilune peste limita normala insg,
totdeauna in limita insuperabila a art. 3 decretul regal din 7 Sept.
1926 No. 1506, aoeste excedente nu vor fi supuse la taxa extraorclinara
prevAzuta in primul aliniat al art. 3 mai sus citat.
Art. 7. - Tennenul de neconvertibilitate, pana la 31 Dec.
1936, prevazut in art. 1 ,din prezentul decret este aplicabil in toate
titlurile datoriei consolidate a statului aflate actualmente in
circulatie.
Art. 8. - Toat,e operatitmile care au in once mod, drept garantie
bonuri de Tezaur tsupase conversiunei in baza prezentului
deoret, rgmfin in vigoare si isi pastreaig, intreaga lor valoare fata
de titlurile noii datorii consolidate, echivalente, conform art. 2,
pan la concurenta valorii bonurilor object al operatiunilor.
Cautiunile constituite conform legilor sau regulamentelor in
vigoare, in bonuri ,de Tezaur, vor fi substituite prin titluri ale
noii tda,torii consolidate. Norme analoage se vor aplica gajurilor.
Art. 9. - Pentru persoanele ,cari nu dispun de ,administrarea
libera a bunurilor lor, acceptarea conversiunei titluri ale datoriei
consolidate de 5% instituita prin prezentul dectret, de chtre
tutorii, ouratorii sant administratorii respectvi, va fi considerata
ca un act de simplk administratiune i va putea sá producgt toate
efeetele farai vreo autorizare speciala si fara nici o formalitate juridiciara.
Art. 10. — Toate actele si ,documentele, de infatisat pe,ntru
operatiunile necesare executarii prezentului decret, sunt scutite de
taxele dc timbrut si inregistrare si cand va fl nevoe, vor fi admise
la inregistrare in mod gratuit cu conditiunea de a fi intrebuintate
exclusiv in scopurile prezentului decret.
Pentru conversiunea prevhzuta in acest decret, se lash' la
facultatea Guvernului Regal asume prin Decret Regal, in
sarcina Ministerului de Finante, pentru fiecare exercitiu, totalui
taxelor de timbru privitor la nouile titluri de renta neto, de
schimbat cu titlurile datoriei convertite.
Art. 11. — Prin Decret Regal, pe baza .propunerii Ministrului
do Finante, se vor reglementa toate normele de infaptuirea
prezenfiului decret.

- 43 -
Art. 12. - Prezentul Decret va intra Im vigoare in ziva publiarii
sale in „Gazeta Oficiala" si va fi prezentat parlamentului
pentru conversiunea in lege. Ministrul propunator este autorizat
sA prezinte proectul de lege respectiv.

Anexa No. II
REORGANIZAREA INSTITUTULUI NATIONAL PENTRU
SCIIIMBUL CU STRAINATATEA
Decretul-Lege 13 Februarie 1927, No. 112.
Art. 1. — Institutul National pentru sehimbul cu strainatatea
este un institut de drept public , avand personalitate juridic
gestiune autonoma sub controlul Ministerului de Finante.
El are de scop cumpararea si vanzarea contra numerar sau
pe termen a devizelor externe, precum si ,sa fad, toate operatiu-
Dile necesare pentru indeplinirea menirei lui, care sd inlesneasca
comertul Ithiiei cu strainatatea.
Art. 2. - Patrimoniul Institutului este constituit din capitalid
de lire it. 10.000.000 acordate de Banca d'Italia si din bene.
ficiile nete de gestiune obtinute pana la 31 Dec. 1926, care vor
constitui rezerva sa patrimoniala.
Art. 3. - Institutul este condus pe baza ,unui statut alcatuit
de Consiliul de Administratie i aprobat prin Decret de Ministerul
de Finante, de acord cru Ministerul Economiei Nationale.
Art. 4. - Organele Administrative ale Institutului sunt: Con-.
siliul de Administratie si Comitetal permanent de directie si supravegher
e.
Art. 5. - Consiliul de Adrninistratie este compus in afard
de Directorul General al Bancii d'Italia, care ii este si presedinte,
sau in caz de lips. de Vice Directorul General al aceleiasi Bartel,
din einci eonsilieri i anume:
Directorul General al Tezaurului, un fmactionar desemnat de
Ministrul Economiei Nationale, un reprezentant a Oficiului de
Avocatura General. de Stat, seful serviciului „Operatiuni financiare
i valute" al Bancii d'Italia ci o persoand experta in mate-

45 —
rie de valuta, facand parte dintr'un Institut de credit controlat de
Stat, ,desemnat de pre5edinte 5i de Ministrul Finantelor.
Consiliul ,de Administratie are in competenta sa aleatuirea
statutului Institurtnimi, ce unneaza sa, fie upus aprobarii, conform
art. 3. Este de asemenea ,de cornpetenta Consiliului sã numeasca
direotorul 5i vice directorul, pe baza propunerii pre5edinte1ui.
Pentru validitatea adunarilor 5i a ,deliberarilor Consiliului,
este necesar6 prezenta a eel putin patru membrii ai Consiliului.
La votari, in caz de paritate de voturi, acela al pre5edinte1ui
va avea preoadere.
Art. 6. — Fac parte din Comitetul permanent de directie 5i
supraveghere, in afara. de Directorul General al Bancii d'Italia, sau
in lipsa Iui , vioe directorul general, directorul general al Tezaurului,
5efu1 serviciului „Operatiuni financiare 5i valute" din aceia5
Banca i consilierul expert in materie de ,schimb mentionat
In articolul precedent.
Comitetul stabile5te directivele care vor trebui ,sa; ,fie ‘armate
conform, in toate operatiunile Insitutului, tinand seama de
cerintele pietii schimbului §i de evolutia ciroulatiunii biletelor de
ban.
Art.7.— Pe langa. Institut se va constitui 1111 Comitet de Cenzori,
pentru a exercita functiuni analoage acelora prevazute in art.
184 a Co}. Coln. it. (art. 186 Cod. Corn. Roman. N. T.).
Cenzorii sunt in numa,'r de 3: unul numit de Ministrul de
Finante, unul de Ministrul Economiei Nationale 5i al treilea de
Bancald'Italia.
Se vor numi deasemenea 5i trei cenzori supleanti, earl vor
inlocui in caz de lips pe ,cenzorul efectiv din categoria respectiva.
Retributiunile Comitetului de Cenzori, vor fi fixate prin Decret
de Ministrul Finantelor.
Raportu1 Cenzorilor asupra bilantului anual al Institutului
va fi inaintat de Consiliu de Administratie Ministerului de Firante,
impreunà cu propriul s'au raport.
Art. 8. — Institutul are un director 5i an vice director nu-
miti de Consiliul de Ad-tie, in urma propunerii presedintelui.
Directorul, sau in lipsa lui, vice directorul asista cu vot con-
sultativ, la intrunirile Consiliului 5i ale Comitetului.
Art. 9. — G-estiunea Institutului este regulata, dupal anul solar
5i la finele fieciArui an se incheie bilantul exerci -tiului financiar,

- 46 -
care aprobat de Consiliul de Ad-rtie i examinat de Comitetul de
Cenzori, este coraunieat, impreuna cu raportele respective, Ministerului
de Finante.
Dupa ce mai intai se va retiine dobanda de achitat Bsancii dltalia
in proportia procentului normal al scontului, asupra capitalului
acordat de ea, be,neficiile nete ale exercitiului vor fi alocate
pentrn sporirea rezervei patrimoniale aratate in art. 2.
La lichidarea Institutului, aceasth rezervg, va fi impArtita. in
porportia de 3/4 pentrui Tezaurul Statului si 1/4 in favoarea Institutului
de Emisiune.
Institutul de Emisiune, dupá terminarea lichidrei, va destina
cota de rezerva- patrimonial cc i se cuvine si. atribuit6, conform
repartizarii din aliniatul precedent pentru imbunatkirea
rezervelor metalice care garanteazA, circulatiunea.
Art. 10. — Sant abrogate decretele locotenentiale 11 Dec.
1917, No. 1956; 13 Ianuarie 1918, No. 32; 13 Mai 1919, No. 656;
Decretele Legi 18 Aprilie 1920 No. 571; 24 Ianuarie 1921 No. 8 si
10 Tunic 1921, No. 737.
Art. 11. — Banca d'Italia va ingriji pentra rambursarea cotelor
de capital avarasate deja Institutului de schimb de catre Banca
di Napoli si Banca di Sicilia.
In ceeace priveste beneficiile distribuite de acelas Institut
pang la 31 Dec. 1926, in baza situatiunei aprobata de Minister -al de
Finante, opozabilg„ fa % de toate pArtile, ,se vor rambursa, in pHmul
semestru 1927, prin ridicare din rezerva coresnunzqoae, co-
-tele de beneficii cuvenite Mimi" di Napoli 5i Baucii di Sicilia.
Art. 12. - Prezentul ,decret va intra in vigoare din ziva
lui in „Gazeta Oficiala" a Regatului Italiei si va fi prezentat
parlamentulni pentru (conversiamea sa in loge. Ministrul propungtor
este autorizat sà prezinte proectul de loge respectiv.

Anexa No. III
INCETAREA CURSULUI FORTAT AL LIRE! SI CON VERSIUNEA
IN AUR A BILETELOR EMISE DE BANCA D'ITALIA
Decretul-Lege din 21 Dec. 1927, No. 2325
1. — Cu incepere din ziva succesivg aceleia a publicgrei prezentului
decret, se impute BAncei d'Italia sa, converteasca,—la prezentarea
In sediul Central din Roma, — toate ,biletele sale de
banc6, in am. sau la alegerea Bgncei in ,devize asupra frilor streme
in care existh; conversiunea biletelor de banch in aur.
Paritatea aur este fixata' la cantitatea de 7,919.052 g,rame de
aur fin pentru o suth'i de lire italiene.
2. — Biletele Bncii d'Italia, acelea ale Statului, vor continua
a-si mentine In Regat deplina lor valoare pana la teremenul
stabilit pentru retragerea lor din circulatinne; deasemenea i monetele
de argint Mtute In baza decretelor-lege 7 Septembrie 1926
No, 1506 si 23 Iunie 1927.
Nimic nu s'a schimbat din dispozitille in vigoare referitoare
la puterea liberatorie a valutelor de mai sus, nici privitor la obligatiunea
Caselor publice, si a particularilor, de a be accepta in Regat,
ca monete legale, on care ar fi conventisumea contrarie existenth..
3. — Banco, d'Italia este autorizath a trece la activul
;in lire italiene, pe baza war fixatA la art. 1, toate rezervele sale
de aur, on devize a ta"rilor streine in care este in vigoare conversiunea
biletelor de banca" in aur.

— 48 —
Plus valoarea care va deriva din revalorizarea rezervelor
Bgncei rd'Italia va fi acreditata Statului. Acest 'surplus trebue destinat:
.
a) amortizkei datoriei In bilete ,de bonen,' emise pe contui
Matului;
b) eliminarei diferentelor de pret a lirei-hartie, fata de paritatea
aur fixata la art. I, 1:3oristatate rezervele aur i echivalente
aur, care apartineau Bancilor di Napoli si di Sicilia, transferite la
Banco, d'Italia in momentul unificarei emisiunei biletelor de banca,
conform dispozitiunilor art. 2, din ,deccretul-lege 6 Mai 1926 Nr. 812.
c) elimingrei diferentelor de pre In fatg de pari-
tatea aur sus indicata, constatate la st,una de 90 de miloane de dolari,
cedata de ,Stat, Bancei d'Italia In schimbul reducerei icu 2500
milioane lire a datoriei Tezaurulti fatal de Bianca d'Italia, conform
art. I, din ,decretul-lege 7 Septembri 1926 No. 1596.
d) eliminarei diferentelor de pre t in lire-hartie fata de paritatea
aur indicaa mai ,sus, in raport cu preturile de achizitie atribuite
celorlalte devize streine asupra Orilor in care existg eonversiunea
biletelor de bancg in aur, transferate de Stat, de la Institutul
National al Schimbului, in Banca d'Italia.
4. — Cu incepere dela intrarea in vigoare a prezentalui decret-lege.
Banco. ,d'Italia este obligatg, a tine o rezerva de aur on
de devize in aur. care sit nu fie inferioara proportiei de 40% asupra
totalului biletelor ,aflate in eirculatie si a oriegrei alte obligatiuni
ale sale.
Biletele emise de Banco, d'Italia .sunt garantate in afara de
sus zisa rezerva de aur san echivalentg aur, de once ialtg, activitate
al Institului, conform dispozitiilor legislative in vigoare.
5. — Guvernul este autorizat a lua, printeun decret-regal, la
propunerea Ministrului Finantelor, de acord cu Consiliul Ministrilor
si Directorul General al Bancei d'Italia, mgsurile si normele
necesare pentru traducerea in fapt a prezentului decret-lege, precum
si acele ingsuri necesare pentru coordonarea acestuia an dispozititmile
legislative .actuale,.aplicate Institutului de emisiune.
6. — Tot prin decret-regal, se vor lua mgsur- i la propunerea
Ministrului de Finante, pentru a coordona normele actualmente in
vigoare, referitoare la baterea si emisiunea monetelor de aur, ca
acelea prevgzute de art. 1 al prezentului deoret-lege.

— 49 —
7. — Ministriul Finantelor este autorizat a stipula eonventiuni
speeiale on Banea d'Italia pentru executarea prezentului deeret-lege.
Prezentul Deeret-lege va intra in vigoare din zina suee,esivA
publiogrei sale i va fi prezentat Parlamentului, pentim conversiunea
in loge.

„ Anexa No. IV
CONTROLUL 1MPRUMUTURILOR EXTERNE
Deoretul Lege din, Icvnuarie 1928
Art. I. Once persoantrinorala, Societatea comerciala sau
firma care intentoneaza s. contracteze imprumuturi in strainatate,
sub once form i pentru once durata, va trebui s obtina
antorizatia prealabira a guvernului. Aceasta autorizatie (ceruta prin
petitie adresata Ministerului de Finante, va fl insotita de doeumentele
idin care ,sá rezulte eauza imprumutului, conditiunile preliminare
stabilite si toate eelelalte elemente de apreciere.
Autorizatiunea de mai sus nu este necesara ,pentru operatinnile
obisnuite de scontul efectelor ,comerciale, de desehideri de credite
bancare, de acordari de amanari de plata, pentra cumparaturi
de marfuri — totdeauna insa trebuind ca aeeste operatinni sa se
termine fara ulterioare reinoiri si amanari intr'un termen mai
smut de 12 luni.
Art. 2. — Once autorizatiune, oricum ar fi data, inainte de
intrarea in vigoare a prezentului decret se consider decazuta
daca operatiunea autorizata nu rezulta ,perfectionata.
Art. 3. — Asupra cererilor de autorizatie pentru a contracta
/mprumuturi in strainAtate, decide in mod definitiv, Ministrul de
Finante, pe baza avizului unui Comitet special, prezidat tot de
Ministrul de Finante, din care face parte Ministrul Economiei Nationale,
Guvernatorul Institutului de Emisiune, Directorul General
al Tezaurului Public, un membru al Cornitetului Institutului
de Schimb cat Strainatatea indicat de Presedintele acelui Institut.
Subsecretarul de Stat dela Interne va participa la 5eclintele
Comitetului, on de eke on se va prezenta vreo cerere din ,partea
irni persoane publice .sau, morale Rase sub supraveglierea acelui
-Minister. _ . .

- 51 -
Art. 4. Se pot autoriza numai imprumuturile care sunt
destinate scapurilor productive de interes general, sau care au de
seop sä imbunafateasea plata muncii, sa sporeasca exportul sau
sa desvolte praductiunea marfuri nationale, care — in caz con-
trariu ar trebui importate din strainatate.
Ministrul, In cazul ,cand va acorda autorizatia, vu putea core
si asigurarile neoesare pentru ca afluirea de capitluri istraine pro-
-venite din imprumuturi sa mu turbure plata monetara i va putca,
de acord cu autoritatile de stat eompetente, ssa procecleze la contralti
necesar pentru a se asigura cii zisele capitaluri au fost in
mod efectiv si exclusiv, destinate scopurilor pentru care imprureuturile
an fast autorizate.
Art. 5. - Pentru aeordarea de inlesniri fiscale se vor urma
rnodalitatile prevazute in Decretul Ministerial din 16 Februarie
1923, art. e

SUMARUL
POLITICA MONETARA A ITALIEI
Planul general de insanatosire monetarj . . . . 3-6
I. MASURI PREMERGATOARE STABILIZARII LEGALE
A. Imbunciteifirea ci reducerea circulatiei fiduciare : 1. Reorganizarea
Institutului ide Emisiune. — 2. Imbun6-
tgtirea si roducerea treptata a circulatiunei. — Sporirea
rezervelor Bnci Italiei.
B. Sistematizarea $i Consolidarea datoriei publice: a) Internei
: 4. Datoria Statului Ia Banca de Emisiune. — 5.
Consolidarea datoriei flotante interne. — 6. Casa de
:amortizare a datoriei interne. — b) Ext&rnel: 7. Consolidarea
datoriei publice in stralnatate. — 8. Casa de
Amortizare a datoriei ublice externe. — 9. Institutul
National de schimb.
C. Stabilitatea de [apt a schimbu+lui: 10. Realizarea efectiv6,
a stabilitatii de fapt a schimbului. — 11. Adaptarea
vietit economice la stabilizarea de fapt. — 12. Echilibrarea
bugetului Statului. — 13 Ameliorarea Ratan
tei Comerciale .
. 7-2
II. TECHNICA STABILIZARII LEGALE
A. Operatiuni externe : 14. Deschideri de credite la II-incite
de emisiune straine. — 15. Colaborarea marii finante
private internationale.
B. Operatiuni interne : 16. Principiile reformei monetare.
Convertibilitatea obligatorie in aur sau devize-echivalente.
Fixarea cursului stabiliz6rii. — 17. Rezerva
si volumul circulatiei fiduciare. — 18. Factorul psichologic
. .

— 54 —
III. EFECTELE STABILIZARII LEGALE S. I
MASURILE ULTERIOARE
A. Conseci,nte financiare: 19. Lichidarea datoriei Statului
la Bann ,de Emisiune. — 20, Mdsuri ulterioare
legale.
B. Consecinte economice: 21. Noua politicii economic d a
guvernului Italian . . . . . . . 303 -5
,
1NCHEERE . . . . . . . . . 35-3e
ANEXE . . . . . . , . . . . 38-51