SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1 ...
SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1 ...
SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1 ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>SUBIECTE</strong> <strong>EXAMEN</strong> <strong>LICENŢĂ</strong> <strong>–</strong> <strong>MEDICINA</strong> <strong>DENTARĂ</strong><br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 1.<br />
Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate:<br />
A. Apare prin înţeparea plexului branhial<br />
B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene<br />
C. Se resoarbe în 2-3 ore<br />
D. Necesită antibioterapie<br />
E. Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere<br />
BD 37<br />
2 Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt :<br />
A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă<br />
B. Paloare faciala<br />
C. Hiperventilaţie<br />
D. Diaforeză<br />
E. Greaţă<br />
3 Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă?<br />
A. Este o catecolamină<br />
B. Este simpatomimetică<br />
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale<br />
D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000<br />
E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit<br />
4 Anestezia tronculară periferică:<br />
A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale<br />
B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică<br />
C. Deformează regiunea anesteziată<br />
D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație<br />
E. Include anestezia tronculară bazală<br />
5 Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea<br />
lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei:<br />
A. Are efect teratogen<br />
B. Poate determina hipotensiune de sarcină<br />
C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală<br />
D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul<br />
trimestru de sarcină<br />
E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân<br />
pentru 24 de ore<br />
6 Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:<br />
A. Ulceraţii ale mucoasei<br />
BCDE 43<br />
CD 15<br />
AD 23<br />
ABD 10<br />
AC 39<br />
Page1
B. Ruperea acului<br />
C. Alveolita postextracţională<br />
D. Pareza facială tranzitorie<br />
E. Hematom<br />
7 Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt:<br />
A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului<br />
B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur<br />
C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide<br />
D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide<br />
E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a<br />
osului palatin<br />
8 *Anestezia locală prin infiltraţie nu include:<br />
A. Anestezia de contact<br />
B. Anestezia submucoasă<br />
C. Anestezia intradermică<br />
D. Anestezia plexală<br />
E. Anestezia intraligamentară<br />
9 Gaura infraorbitară este situată:<br />
A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare<br />
B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră<br />
C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori<br />
D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior<br />
E. Deasupra suturii zigomato-maxilare<br />
10 Manifestările clinice ale alergiei sunt:<br />
A. Dispnee cu wheezing<br />
B. Angioedem<br />
C. Hipotensiune arterial<br />
D. Bradicardie<br />
E. Colaps<br />
11 Anestezia plexală:<br />
A. Este o anestezie supraperiostală<br />
B. Rar utilizată la maxilar<br />
C. Este paraapicală<br />
D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri<br />
E. Este o anestezie prin imbibiţie<br />
12 Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:<br />
A. Creasta zigomato-alveolară<br />
B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani<br />
C. Mucoasa mobilă<br />
D. Înainte muşchiului maseter<br />
E. Marginea inferioară a osului zigomatic<br />
13 *Lidocaina:<br />
A. Are pH-ul 8<br />
ACE 26<br />
A 20<br />
CD 28<br />
ABCE 45<br />
AC 21<br />
ABC 25<br />
D 8<br />
Page2
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină<br />
C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei<br />
D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic<br />
E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie<br />
14 Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind:<br />
A. Sincopa vaso-vagală<br />
B. Durerea<br />
C. Alveolita postextractională<br />
D. Pareza facială tranzitorie<br />
E. Descuamarea epitelială<br />
15 Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune:<br />
A. Oxigenoterapie<br />
B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000<br />
subcutanat<br />
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser<br />
fiziologic<br />
D. Administrare de epinefrină în bronhospasm<br />
E. Administrare de antibiotice în edem laringian<br />
16 *Anestezia la spina Spix :<br />
A. Se efectuează rar pe cale orală<br />
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura<br />
mentonieră<br />
C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori<br />
D. Determină anestezia nervului bucal<br />
E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal<br />
17 *Articaina:<br />
A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor<br />
B. Este contraindicată la copii sub 4 ani<br />
C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente<br />
D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina<br />
E. Se recomandă injectare rapidă<br />
18 *Anestezia intraligamentară:<br />
A. Nu necesită seringi speciale<br />
B. Durata de instalare este mare<br />
C. Reduce riscul de alveolită postextracţională<br />
D. Durerea locală postanestezică e mai redusă<br />
E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic<br />
19 Necroza mucoasei:<br />
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite<br />
B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular<br />
C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului<br />
D. Are culoare roşie intensă<br />
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale<br />
BD 35<br />
ABCD 45<br />
B 29<br />
B 13<br />
E 22<br />
AC 39<br />
Page3
20 *Anestezia topică:<br />
A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru<br />
injectare<br />
B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%<br />
C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ<br />
submucos<br />
D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a<br />
anestezicului<br />
E. Durata este de aproximativ două ore<br />
21 Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:<br />
A. Procese inflamatorii retrotuberozitare<br />
B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior<br />
C. Pacienţi sub tratament anticoagulant<br />
D. Hemofilici<br />
E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente<br />
22 Catecolaminele au ca efecte locale :<br />
A. Vasoconstricţie la locul injectării<br />
B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin<br />
C. Putere anestezică mai mare<br />
D. Efect mai îndelungat<br />
E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari<br />
23 Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:<br />
A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei<br />
B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice<br />
C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice<br />
D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit<br />
E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool<br />
24 Mepivacaina:<br />
A. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină<br />
B. Durata anesteziei este crescută<br />
C. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină<br />
D. Nu este metabolizată în ficat<br />
E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60%<br />
25 Articaina este contraindicată la<br />
A. Pacienţi epileptici fără tratament<br />
B. Pacienţi cu porfirie acută recurentă<br />
C. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică<br />
D. Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe<br />
E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant<br />
26 Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt<br />
A. Stare de agitaţie nemotivată<br />
B. Tegumente uscate<br />
C. Senzaţia de greaţă<br />
D. Cefalee intensă<br />
C 19<br />
ABCD 24<br />
ACDE 16<br />
ABCE 35<br />
ABC 11<br />
ABCD 13<br />
ACD 51<br />
Page4
E. Frison<br />
27 Tratamentul anginei pectoral constă în:<br />
A. Poziţia declivă a pacientului<br />
B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală<br />
C. Administrarea unui vasodilatator coronarian<br />
D. Oprirea intervenţiei dentare<br />
E. Administrarea de antiedematoase per os<br />
28 Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt:<br />
A. Ruperea acului<br />
B. Producerea unui hematom<br />
C. Trismus persistent<br />
D. Injectite postanestezice<br />
E. Congestia tegumentelor<br />
29 Reperele pentru spina Spix sunt:<br />
A. Creasta temporală a mandibulei<br />
B. Tuberozitatea mandibulară<br />
C. Incizura sigmoidă<br />
D. Plica pterigomandibulară<br />
E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori<br />
30 Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:<br />
A. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi<br />
B. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi<br />
C. Posibilitatea localizării la un singur dinte<br />
D. Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică<br />
E. Nu necesită seringi speciale<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 2.<br />
Extractia dentara (1, pag. 64-102) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ACD 49<br />
AB 30<br />
ADE 29<br />
ABCD 22<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:<br />
A. Starea dintelui respectiv<br />
B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă<br />
C. Patologia structurilor adiacente<br />
D. Afecțiuni asociate<br />
E. Vârsta pacientului<br />
ACD 64<br />
2 Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:<br />
A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți<br />
ABE 64,65<br />
Page5
B. Dinți temporari cu procese carioase complicate<br />
C. Dinți temporari cu macrodonție<br />
D. Dinți temporari cu procese carioase meziale<br />
E. Dinți temporari fracturați<br />
3 Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt:<br />
A. Leucemia acută<br />
B. Hipertensiunea arterială controlată<br />
C. Diabetul zaharat tip 2<br />
D. Tratamentul cronic cu aspirina<br />
E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni<br />
4 Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt:<br />
A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)<br />
B. Plăgi ale buzelor<br />
C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial<br />
D. Tumori benigne de mici dimensiuni<br />
E. Sinuzita maxilară rinogenă<br />
5 *Tulburarile hepatice determina modificari importante in:<br />
A. Formula eritrocitara<br />
B. Hemostaza<br />
C. Formula leucocitara<br />
D. Cresterea VSH-ului<br />
E. Scaderea hematocritului<br />
6 Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :<br />
A. Transplante<br />
B. Afectiuni cardiovasculare<br />
C. Diabet insulinodependent<br />
D. Reactii de hipersessibilitate<br />
E. Boli autoimune<br />
7 Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare :<br />
A. Sindesmotoame<br />
B. Instrumentar rotativ<br />
C. Elevatoare<br />
D. Stilet butonat<br />
E. Clesti de extractie<br />
8 *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:<br />
A. In zona posterioara a arcadei dentare<br />
B. In zona anterioara frontala<br />
C. Pentru extractia premolarilor inferiori<br />
D. Pentru extractia molarilor de minte superiori<br />
E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare<br />
9 *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna:<br />
A. Spre partea meziala a dintelui<br />
B. In axul dintelui<br />
AE 65<br />
ACE 65<br />
B 66<br />
ADE 66<br />
ACE 69<br />
B 70<br />
B 72<br />
Page6
C. Oblic anterior dreapta<br />
D. Orizontal<br />
E. Spre partea distala a coroanei<br />
10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de<br />
anestezie locala:<br />
A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva<br />
B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare<br />
C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva<br />
D. Anestezie la Spina Spix<br />
E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive<br />
11 *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o<br />
amplitudine mai mare spre:<br />
A. Lingual<br />
B. Vestibular<br />
C. Mezial<br />
D. Distal<br />
E. Coletul dintelui<br />
12 Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele<br />
indicatii:<br />
A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte <strong>–</strong>paralele sau<br />
usor divergente<br />
B. Radacini recurbate spre distal<br />
C. Radacini recurbate spre mezial<br />
D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu<br />
clestele<br />
E. Radacini cu odontoame satelite<br />
13 Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:<br />
A. Extractia cu clestele de radacini<br />
B. Extractia cu sindesmotoamele<br />
C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor<br />
D. Extractia cu ciupitorul de os<br />
E. Extractia prin alveolotomie<br />
14 Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii:<br />
A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara<br />
B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare<br />
C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular<br />
gros<br />
D. Dinti cu osteita periradiculara<br />
E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza<br />
15 *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os<br />
integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:<br />
A. 2 mm de defectul osos creat<br />
B. 6-8 mm de defectul osos creat<br />
C. 2-3 mm de defectul osos creat<br />
AE 75<br />
B 79<br />
AD 79<br />
ACE 82<br />
ACE 86<br />
B 86<br />
Page7
D. 2-4 mm de defectul osos creat<br />
E. 1 cm de defectul osos creat<br />
16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este<br />
indicata pentru:<br />
A. Resturi radiculare mici, situate profund<br />
B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare<br />
C. Radacini deformate in regiunea apicala<br />
D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii<br />
E. Radacini cu procese periapicale<br />
17 *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea<br />
osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai<br />
intai:<br />
A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale<br />
B. Inciziile de descarcare<br />
C. Papilele dentare<br />
D. 1/3 mijlocie a lamboului<br />
E. Unghiurile lamboului<br />
18 *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de<br />
coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:<br />
A. Elevatoarele<br />
B. Clestele de electie pentru premolari<br />
C. Sindesmotoamele<br />
D. Dalta si ciocanul<br />
E. Separatie radiculara<br />
19 In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori<br />
legati de:<br />
A. Leziuni patologice preexistente<br />
B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate<br />
C. Starea generala a pacientului<br />
D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras<br />
E. Starea de igiena a cavitatii orale<br />
20 In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:<br />
A. Radacini curbe,cudate,in”baioneta”<br />
B. Creasta zigomato-alveolara<br />
C. Anchiloza dento-alveolara<br />
D. Sept interradicular gros<br />
E. Os alveolar dens<br />
21 *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor<br />
din zone cu corticala subtire:<br />
A. Corticala orala la nivelul caninului superior<br />
B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior<br />
C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori<br />
D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori<br />
E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori<br />
B 87<br />
E 90<br />
E 90<br />
ABD 92<br />
ACDE 92<br />
B 94<br />
Page8
22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat<br />
aproape exclusiv cu:<br />
A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior<br />
B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1<br />
C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula<br />
D. Sustinerea incorecta a mandibulei<br />
E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare<br />
23 Accidentele sinusale constau in:<br />
A. Deschiderea sinusului maxilar<br />
B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar<br />
C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala<br />
D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala<br />
E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara<br />
24 *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in:<br />
A. 1% din cazuri<br />
B. 0,1% din cazuri<br />
C. 0,6-5% din cazuri<br />
D. 7% din cazuri<br />
E. 8% din cazuri<br />
25 *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa:<br />
A. 3 minute<br />
B. 5 minute<br />
C. 8 minute<br />
D. 10 minute<br />
E. 15-20 minute<br />
26 Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:<br />
A. Fractura procesului alveolar<br />
B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)<br />
C. Mesarea alveolei<br />
D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola<br />
E. Sutura plagii postextractionale<br />
27 *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt:<br />
A. Tratamentele citostatice<br />
B. Accidentele ischemice cerebrale<br />
C. Starea de graviditate<br />
D. Hipotensiunea arteriala<br />
E. Infarctul miocardic<br />
28 *Alveolita postextractionala este favorizata de:<br />
A. Pansament supraalveolar prelungit<br />
B. Infectii preexistente acute sau cronice<br />
C. Sutura plagii postextractionale<br />
D. Extractii atraumatice<br />
E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional<br />
A 95<br />
ACD 96<br />
C 97<br />
E 98<br />
ABD 99<br />
A 99<br />
B 100<br />
Page9
29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase<br />
intense,care apar:<br />
A. Imediat dupa extractie<br />
B. La 2-3 zile postextractional<br />
C. Dupa 4 zile de la extractie<br />
D. La 5 zile postextractional<br />
E. Dupa o saptamana de la extractie<br />
30 Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:<br />
A. Dehiscenta plagii<br />
B. Radioterapia<br />
C. Solutia anestezica<br />
D. Tratamentul cu citostatice<br />
E. Varsta pacientului<br />
B 100<br />
ABE 101<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 3.<br />
Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în<br />
grosimea osului producând incluzia dentară sunt :<br />
A. Poziţia ectopică a germenului dentar<br />
B. Malformaţiile coronare<br />
C. Malpoziţii ale dinţilor vecini<br />
D. Fibromucoasa densă<br />
E. Plicaturarea lamei dentare<br />
ABE 116<br />
2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea<br />
erupţiei dintelui reprezentate de:<br />
A. Malformaţii corono-radiculare<br />
B. Hiperplazii gingivale<br />
C. Fracturi ale oaselor maxilare<br />
D. Sindromul compresiei de maxilar<br />
E. Traumatisme<br />
3 Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt :<br />
A. Razele X<br />
B. Factorii ereditari<br />
C. Hipertiroidismul<br />
D. Traumatismele<br />
E. Sindromul Turner<br />
B 116<br />
ABE 116<br />
Page10
4 Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare<br />
prin următoarele mecanisme (pag 116):<br />
A. Macrodonţii<br />
B. Sindromul compresiei de maxilar<br />
C. Ereditatea încrucişată<br />
D. Traumatisme locale<br />
E. Osteita deformantă<br />
5 Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după<br />
următoarele criterii:<br />
A. După criteriul morfologic<br />
B. După criteriul etiologic<br />
C. După criteriul topografic<br />
D. După criteriul antropologic<br />
E. După criteriul filogenetic<br />
6 Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de:<br />
A. Prezenţa tremelor<br />
B. Prezenţa diastemelor<br />
C. Existenţa pe arcadă a unui spaţiu<br />
D. Mobilitate accentuată a dintelui temporar<br />
E. Mobilitate accentuată a dinţilor vecini<br />
7 Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia<br />
dentară sunt:<br />
A. Poziţia dintelui inclus<br />
B. Adîncimea incluziei<br />
C. Starea dinţilor vecini<br />
D. Densitatea osoasa<br />
E. Ocluzia centrica<br />
8 *Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în<br />
incluziile dentare heterotopice sunt :<br />
A. Apofizele stiloide<br />
B. Conductul auditiv intern<br />
C. Oasele parietale<br />
D. Apofizele mastoide<br />
E. Conductul auditiv extern şi intern<br />
9 *Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în:<br />
A. Incluzia molarului de minte superior<br />
B. Incluzia molarului de minte inferior<br />
C. Incluzia caninului superior<br />
D. Incluzia molarilor maxilari situaţi oblic<br />
E. Incluzia premolarilor superiori<br />
10 Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile:<br />
A. Dintele inclus<br />
B. Arcadele dento-alveolare<br />
C. Dinţii în erupţie<br />
ABC 116<br />
ABC 117<br />
ABC 117<br />
ABC 117<br />
A 119<br />
B 120<br />
ABCD 118<br />
Page11
D. Starea dinţilor vecini<br />
E. Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare<br />
11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt<br />
în legătură cu:<br />
A. Angularea<br />
B. Relaţia cu canalul mandibular<br />
C. Morfologia rădăcinii<br />
D. Natura ţesutului acoperitor<br />
E. Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus<br />
12 Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne<br />
permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt:<br />
A. Angularea<br />
B. Relaţia cu planul ocluzal<br />
C. Relaţia cu ramul mandibular<br />
D. Morfologia rădăcinii<br />
E. Vârsta pacientului<br />
13 *Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce<br />
permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se<br />
descriu:<br />
A. Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă<br />
B. Incluzia orizontală <strong>–</strong>odontectomie foarte dificilă<br />
C. Incluzia verticală <strong>–</strong>odontectomie uşoară<br />
D. Incluzia verticală <strong>–</strong>odontectomie foarte uşoară<br />
E. Incluzia disto-angulară <strong>–</strong>odontectomie foarte dificilă<br />
14 După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între<br />
orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus,<br />
incluzia poate fi :<br />
A. Incluzie cu ax inversat <strong>–</strong>unghi negativ<br />
B. Incluzie orizontală<br />
C. Incluzie mezio-angulară<br />
D. Incluzie verticală<br />
E. Incluzie axială<br />
15 Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul<br />
mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :<br />
A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă<br />
de marginea anterioară a ramului mandibular<br />
B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea<br />
anterioară a ramului mandibular<br />
C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul<br />
mandibular<br />
D. Clasa III: coroana molarului inclus situată vestibular este parţial<br />
acoperită de ramul mandibular<br />
E. Clasa III: coroana molarului inclus situată lingual nu este total<br />
acoperită de ramul mandibular<br />
E 131<br />
ABCD 131<br />
E 131<br />
ABCD 131<br />
ABC 133<br />
Page12
16 În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului<br />
de minte inclus prin:<br />
A. Curbura rădăcinilor<br />
B. Lungimea rădăcinii<br />
C. Spaţiul periodontal<br />
D. Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această<br />
dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară<br />
extracţia<br />
E. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei<br />
17 *În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există<br />
spaţiu:<br />
A. Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă<br />
B. Extracţia molarului de minte este mult mai facilă<br />
C. Se vor folosi numai elevatoarele<br />
D. Se va folosi numai cleştele corespunzător<br />
E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici<br />
18 Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt:<br />
A. Poziţia mezio-angulară<br />
B. Poziţia disto-angulară<br />
C. Clasa II după Pell şi Gregory<br />
D. Spaţiu parodontal larg<br />
E. Os elastic<br />
19 *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt:<br />
A. Poziţia mezio-angulară<br />
B. Poziţia disto-angulară<br />
C. Clasa II după Pell şi Gregory<br />
D. Rădăcini scurte<br />
E. Clasa B după Pell şi Gregory<br />
20 Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:<br />
A. Complicaţii septice<br />
B. Complicaţii trofice<br />
C. Complicaţii tumorale<br />
D. Complicaţii mecanice<br />
E. Complicaţii osoase<br />
21 *Incluzia caninului superior este:<br />
A. Mai frecventă la sexul masculin<br />
B. Mai frecventă la sexul feminine<br />
C. Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă<br />
D. Mai frecventă în poziţie vestibulară<br />
E. Mai frecventă în poziţie orizontală<br />
22 În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente<br />
intraoperatorii:<br />
A. Deschiderea foselor nazale<br />
B. Deschiderea sinusului maxilar<br />
ABC 136<br />
B 137<br />
ADE 141<br />
B 141<br />
ABCD 141<br />
B 159<br />
ABCD 163<br />
Page13
C. Luxarea dinţilor vecini<br />
D. Fractura procesului alveolar<br />
E. Sinuzita maxilară odontogenenă<br />
23 *Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt:<br />
A. La pacienţii tineri<br />
B. În incluzii profunde<br />
C. În anomalii de formă<br />
D. În anomalii de volum<br />
E. La adulti<br />
24 În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa:<br />
A. Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia<br />
B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari<br />
C. Unei boli intercurente<br />
D. Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada<br />
E. Unor modificări morfologice ale maxilarelor<br />
25 Transplantarea caninului inclus constă în:<br />
A. Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată<br />
în creasta alveolară<br />
B. Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus<br />
C. Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după<br />
extracţia dintelui temporar<br />
D. Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus<br />
E. Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus<br />
26 Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau<br />
conservatoare în raport cu :<br />
A. Poziţia incluziei<br />
B. Profunzimea incluziei<br />
C. Spaţiul existent pe arcadă<br />
D. Vârsta pacientului<br />
E. Poziţia dinţilor antagonisti<br />
27 Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:<br />
A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată<br />
B. Incluzie vestibulară<br />
C. Incluzie intermediară sau transversală<br />
D. Incluzie joasă<br />
E. Incluzie înaltă<br />
28 *Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată<br />
incluziei caninului superior pot evolua spre:<br />
A. Rinite supurate<br />
B. Tromboflebita sinusului cavernos<br />
C. Meningite<br />
D. Pericardite<br />
E. Septicemie<br />
A 165<br />
AB 166<br />
AC 166<br />
ABCD 160<br />
ABC 160<br />
A 160<br />
Page14
29 *Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163):<br />
A. Incluziile vestibulo-palatine transversale<br />
B. Incluziile înalte<br />
C. Incluziile superficiale<br />
D. Incluziile complicate<br />
E. Incluziile profunde<br />
30 În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde<br />
trei etape principale:<br />
A. Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă<br />
B. Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui<br />
C. Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe<br />
arcadă<br />
D. Transplantarea dintelui<br />
E. Extracţia propriu-zisă<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 4.<br />
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
A 163<br />
ABC 165<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele:<br />
A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ<br />
B. Canale cu curburi accentuate<br />
C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare<br />
D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale<br />
E. Resorbţii radiculare externe sau interne<br />
ABE 174<br />
2 Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt:<br />
A. Corticala groasǎ <strong>–</strong> aşa cum se întâmpla în cazul molarilor<br />
mandibulari<br />
B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ<br />
C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ <strong>–</strong>care trebuie foarte bine<br />
evaluat preoperator<br />
D. Fractura radicularǎ verticala<br />
E. Pacienţi cu imunosupresie<br />
3 Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:<br />
A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un<br />
inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de<br />
localizat<br />
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere<br />
C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce<br />
BDE 175<br />
AC 177<br />
Page15
duce la delabrarea lamboului la capete<br />
D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ<br />
E. Incizie şi decolare facile<br />
4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:<br />
A. Accesul chirurgical este foarte bun<br />
B. Tensiunea în lambou este minimǎ<br />
C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ<br />
D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate<br />
E. Igiena orala este mai dificil de menţinut<br />
5 Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:<br />
A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului<br />
B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata<br />
C. Colţurile lamboului se pot necroza<br />
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ<br />
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire<br />
6 Avantajele lamboului gingival in plic sunt:<br />
A. Decolarea lamboului este dificilǎ<br />
B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ<br />
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia<br />
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime<br />
E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi<br />
7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ<br />
sunt:<br />
A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ<br />
B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ<br />
C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre<br />
eminenţele radiculare<br />
D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa<br />
liberǎ<br />
E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile<br />
anatomice de vecinǎtate<br />
8 Decolarea unui lambou se va realiza:<br />
A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale<br />
lamboului<br />
B. Se începe decolarea la colţurile lamboului<br />
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte<br />
integrantǎ a lamboului<br />
D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata<br />
decolarea continua a lamboului<br />
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical<br />
9 Principii generale in depǎrtarea lamboului:<br />
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou<br />
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente<br />
C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ<br />
ABD 179<br />
CDE 178<br />
CE 179<br />
AE 180<br />
BC 182<br />
ACE 183<br />
Page16
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt<br />
instrument<br />
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi<br />
incizia<br />
10 In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a<br />
leziunii periapicale se face pe baza:<br />
A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare<br />
B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia<br />
apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ<br />
C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei<br />
retroalveolare izometrice<br />
D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea<br />
acului folosit pentru tratamentul mecanic<br />
E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un<br />
material radioopac, apoi se face radiografie de control<br />
11 Chiuretajul periapical are ca timpi operatori:<br />
A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os<br />
B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în<br />
întregime<br />
C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale<br />
D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic<br />
E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ<br />
12 Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ<br />
propriu-zisǎ):<br />
A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm<br />
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei<br />
osoase<br />
C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii<br />
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)<br />
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia<br />
şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ<br />
13 Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat<br />
intraoperator pe cale directǎ:<br />
A. Canale cu secreţie persistentǎ<br />
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic<br />
C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare<br />
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in<br />
1/3 apicala<br />
E. Corp strǎin pe canal<br />
14 Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ<br />
îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate:<br />
A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular<br />
B. Sǎ fie biocompatibile<br />
C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ<br />
D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric<br />
ADE 183<br />
BCD 184<br />
CDE 186<br />
ABDE 188<br />
ABE 190<br />
Page17
E. Sǎ prezinte radioopacitate<br />
15 Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt:<br />
A. Suprainfectarea<br />
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire<br />
C. Hematomul<br />
D. Fractura rǎdǎcinii<br />
E. Hemoragia postoperatorie<br />
16 *Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:<br />
A. Leziuni nervoase<br />
B. Hemoragie postoperatorie<br />
C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie<br />
retrogradǎ<br />
D. Necroza osului<br />
E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive<br />
17 *Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt:<br />
A. Fractura radicularǎ verticalǎ<br />
B. Corticala vestibularǎ groasa<br />
C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ<br />
D. Pacienţi cu imunosupresie<br />
E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare<br />
18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:<br />
A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere,<br />
fistulǎ)<br />
B. Dinte nefuncţional<br />
C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice<br />
D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât<br />
cea preexistentǎ<br />
E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ<br />
19 *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:<br />
A. incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2<br />
extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare<br />
B. incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale<br />
C. incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi<br />
douǎ incizii oblice de descǎrcare<br />
D. incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie<br />
verticalǎ de descǎrcare<br />
E. incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ<br />
20 *În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale:<br />
A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva<br />
B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii<br />
C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ<br />
D. Nu se continuǎ intervenţia<br />
E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ<br />
BD 193<br />
A 192<br />
B 175<br />
C 175<br />
D 178<br />
C 186<br />
Page18
21 *Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu:<br />
A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0<br />
B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0<br />
C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0<br />
D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0<br />
E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0<br />
22 *Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:<br />
A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece<br />
B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de<br />
clorhexidinǎ<br />
C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei<br />
D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate<br />
E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ<br />
intervenţie<br />
23 *Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:<br />
A. Edem<br />
B. Leziuni nervoase<br />
C. Hemoragie postoperatorie<br />
D. Mobilitate excesivǎ a dintelui-<br />
E. Necroza osului prin frezaj intempestiv<br />
24 *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:<br />
A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia<br />
acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor<br />
B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul<br />
chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale<br />
C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al<br />
rǎdǎcinii unui dinte<br />
D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice<br />
E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces<br />
25 *Avantajele lamboului gingival in plic sunt:<br />
A. Decolarea lamboului este facila<br />
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ<br />
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia<br />
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime<br />
E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi<br />
26 Decolarea unui lambou se va realiza:<br />
A. Cu un decolator ascuţit<br />
B. Se începe decolarea de la baza lamboului<br />
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ<br />
D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata<br />
marginal<br />
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala<br />
27 *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ<br />
propriu-zisǎ):<br />
A 190<br />
B 193<br />
B 192<br />
E 194<br />
C 179<br />
AC 182<br />
D 186<br />
Page19
A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm<br />
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei<br />
osoase<br />
C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii<br />
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)<br />
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ<br />
rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în<br />
leziunea chisticǎ<br />
28 *Principii generale in depǎrtarea lamboului:<br />
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou<br />
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente<br />
C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune<br />
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt<br />
instrument<br />
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi<br />
incizia<br />
29 *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:<br />
A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului<br />
B. Se intervine asupra marginii gingivale libere<br />
C. Incizie si decolare facila<br />
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ<br />
E. Incizie şi decolare dificile<br />
30 Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in:<br />
A. Bisturiu<br />
B. Sindesmotom<br />
C. Pensa ciupitor de os<br />
D. Chiurete de diferite dimensiuni<br />
E. Pensa Kocher<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 5.<br />
Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
E 183<br />
C 177<br />
AD 176<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de:<br />
A. 45 0<br />
B. 90 0<br />
C. 60 0<br />
D. 30 0<br />
E. 15 0<br />
C 199<br />
Page20
2 *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este:<br />
A. Trapezoidala<br />
B. La nivelul insertiei alveolare a frenului<br />
C. În „baionetă”<br />
D. Tip Pichler<br />
E. In „L”<br />
3 *Frenul lingual este constituit din:<br />
A. Țesut conjunctiv lax<br />
B. Țesut fibros<br />
C. Fibre musculare<br />
D. Mucoasă acoperitoare groasa<br />
E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din<br />
mușchiul genioglos<br />
4 *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este:<br />
A. Determinata de fumat<br />
B. Iritativ-mecanică cronică<br />
C. Iritativ-mecanică acută<br />
D. Neoplazică<br />
E. Idiopatică<br />
5 *Frenotomia presupune urmatoarea incizie:<br />
A. Verticala<br />
B. Oblic mezial dreapta<br />
C. In „Z”<br />
D. Transversala, perpendiculara pe fren<br />
E. In „V”<br />
6 *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este:<br />
A. Trapezoidal<br />
B. Liniar<br />
C. Romboidal<br />
D. Triunghiular<br />
E. Arcuat<br />
7 *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:<br />
A. Trauner<br />
B. MacIntosh<br />
C. Kazanjian<br />
D. Obwegesser<br />
E. Valerian Popescu<br />
8 *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:<br />
A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare<br />
B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular<br />
C. Insertie joasa a frenurilor<br />
D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in<br />
unele situatii<br />
B 199<br />
E 200<br />
B 206<br />
D 206<br />
C 201<br />
C 208<br />
D 214<br />
Page21
E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare<br />
9 *Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor<br />
egresati urmarește:<br />
A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate<br />
B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate<br />
C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate<br />
D. Înălțarea crestei edentate<br />
E. Creșterea lățimii crestei edentate<br />
10 *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă<br />
realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită:<br />
A. Pericolului lezării nervului bucal<br />
B. Pericolul lezării limbii<br />
C. Pericolul lezării arterei faciale<br />
D. Pericolul lezării nervului lingual<br />
E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator<br />
11 *Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii:<br />
A. Relațiilor interdentare<br />
B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate<br />
C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale<br />
D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase<br />
E. Starii de igiena orala a pacientului<br />
12 *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este:<br />
A. În „L”<br />
B. În „V”<br />
C. În „Z”<br />
D. În „H” inversat<br />
E. In „W”<br />
13 *Torusul mandibular este localizat:<br />
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau<br />
bilateral în zona canin-premolar<br />
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona<br />
incisivo-canină<br />
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral<br />
în zona molarului 3<br />
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în<br />
zona incisivo-canină<br />
E. Pe versantul vestibular mandibular uni<strong>–</strong> sau bilateral în zona<br />
canin-premolar<br />
14 *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare<br />
supraperiostală se prepară:<br />
A. lambouri totale vestibulare<br />
B. lambouri totale linguale<br />
C. lambouri parțiale vestibulare și linguale<br />
D. lambouri parțiale jugale<br />
C 213<br />
D 215<br />
C 217<br />
D 218<br />
A 219<br />
C 209<br />
Page22
E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare<br />
15 Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a<br />
frenurilor labiale:<br />
A. Vestibuloplastia<br />
B. Frenectomia<br />
C. Frenoplastia in „Z”<br />
D. Tuberoplastia<br />
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie<br />
16 In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele<br />
formatiuni anatomice:<br />
A. Canalul Wharton<br />
B. Artera faciala<br />
C. Vena linguala<br />
D. Glanda sublinguala<br />
E. Vena faciala<br />
17 Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a<br />
mucoasei fundului de sac vestibular:<br />
A. Hiperplazia palatinală<br />
B. Hiperplazia de proteza<br />
C. Epulis fissuratum<br />
D. Epulis granulomatos<br />
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos<br />
18 Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta:<br />
A. În plan vertical<br />
B. În plan sagital<br />
C. În plan transversal<br />
D. În ambele planuri<br />
E. În plan antero-posterior<br />
19 În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este<br />
obligatorie pentru:<br />
A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii<br />
B. A infirma evoluția în părțile osoase<br />
C. A infirma evoluția în sinusul maxilar<br />
D. A exclude prezența unui dinte inclus<br />
E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale<br />
20 Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:<br />
A. Creșterea asimptomatica a gingiei<br />
B. Creșterea rapidă a gingiei<br />
C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei<br />
D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei<br />
E. Creștere simptomatică a gingiei<br />
21 Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje:<br />
A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din<br />
BCE 198,<br />
199<br />
AC 202<br />
BC 203<br />
ACD 204<br />
ABDE 204<br />
ACD 206<br />
AD 208<br />
Page23
cauza bridelor cicatriciale<br />
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare<br />
C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual<br />
D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare<br />
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare<br />
22 Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează:<br />
A. Perpendicular pe festonul gingival<br />
B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei<br />
C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei<br />
D. Până la nivelul periostului<br />
E. Obligatoriu interesează și periostul<br />
23 Creasta balantă reprezintă:<br />
A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator<br />
B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator<br />
C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar<br />
cat si la mandibula<br />
D. Localizată în zonele frontale dentate<br />
E. O zonă de hipertorfie<br />
24 *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:<br />
A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile<br />
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea<br />
mobilă<br />
C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate<br />
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate<br />
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe<br />
25 Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand:<br />
A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm<br />
B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara<br />
C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a<br />
musculaturii<br />
D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm<br />
E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale<br />
26 Principiile alveoplastiei sunt:<br />
A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei<br />
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei<br />
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare<br />
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului<br />
trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi<br />
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă<br />
27 Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:<br />
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare<br />
B. Se realizează fără conservarea osului alveolar<br />
C. Se realizează cu conservarea osului alveolar<br />
D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate<br />
CD 206<br />
BC 207<br />
B 208<br />
CD 208<br />
ACE 211<br />
ACD 211<br />
Page24
și/sau a septurilor interradiculare<br />
E. Se realizează fără regularizare osoasă<br />
28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii:<br />
A. La nivelul festonului gingival<br />
B. La 1 cm de festonul gingival<br />
C. La nivelul fundului de sac vestibular<br />
D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila<br />
E. In mucosa mobila<br />
29 Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori:<br />
A. Vestibular la mandibula<br />
B. Vestibular la maxilar<br />
C. Oral la maxilar<br />
D. Central intraosos<br />
E. Vestibulo-oral<br />
30 LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:<br />
A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine<br />
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții<br />
palatine<br />
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții<br />
palatine<br />
D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții<br />
palatine<br />
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții<br />
palatine<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 6.<br />
Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
A 211<br />
AB 220<br />
BCD 218<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este:<br />
A. Specifica<br />
BCE 242<br />
B. Nespecifica<br />
C. Mixta<br />
D. Compusa doar din germeni anaerobi<br />
E. Polimorfa<br />
2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de :<br />
A. infectiile spatiilor fasciale primare<br />
D 246<br />
Page25
B. infectiile spatiilor fasciale secundare<br />
C. supuratiile difuze<br />
D. actinomicoza<br />
E. supuratiile circumscrise<br />
3 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza:<br />
A. per primam<br />
B. per secundam<br />
C. dupa sutura intradermica<br />
D. dupa sutura in planuri anatomice<br />
E. Dupa sutra de pozitie<br />
4 *Flegmonul este o supuratie difuza in care:<br />
A. exista o colectie supurata<br />
B. sint prezente sfacele si bule gazoase<br />
C. nu este modificata temperatura corporala<br />
D. valoarea procalcitoninei este normala<br />
E. apare constant poliuria<br />
5 In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata:<br />
A. de congestia tegumentului<br />
B. de febra inalta<br />
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal<br />
D. de dureri intense<br />
E. stare generala intens alterata<br />
6 Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu:<br />
A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare<br />
B. alveolita postextractionala<br />
C. abcesul palatinal<br />
D. fibromatozele gingivale localizate<br />
E. chistul de maxilar suprainfectat<br />
7 *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza:<br />
A. tumefactie discreta<br />
B. deglutitie imposibila<br />
C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase<br />
D. torticolis<br />
E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier<br />
8 *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu:<br />
A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide<br />
B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior<br />
C. abcesul spatiului genian<br />
D. nevralgiile de trigemen<br />
E. pericoronarita molarului 3 inferior<br />
9 Flegmonul de planseu bucal poate determina:<br />
A. Tromboza septica a sinusurilor craniene<br />
B. Meningita septica<br />
B 246<br />
B 245<br />
CD 247<br />
AE 247<br />
C 252<br />
D 256<br />
ABDE 271<br />
Page26
C. Pareza de facial<br />
D. Mediastinita acuta<br />
E. Gangrena pulmonara<br />
10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii:<br />
A. Laterofaringian<br />
B. Infratemporal<br />
C. Sinusul maxilar<br />
D. Mentonier<br />
E. Submandibular<br />
11 Fasciita necrozanta:<br />
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi<br />
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba<br />
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna<br />
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice<br />
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta<br />
12 Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu :<br />
A. Adenopatii cervicale suprainfectate<br />
B. Tumori benigne ale glandelor salivare<br />
C. Supuratii difuze<br />
D. Lipomatoza cervicala<br />
E. Tumori maligne suprainfectate<br />
13 Abcesul cerebral :<br />
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene<br />
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana<br />
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast<br />
D. Tratamentul este specific neurochirurgical<br />
E. Evolueaza spre septicemie<br />
14 Osteoperiostita:<br />
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata<br />
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita<br />
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului<br />
anatomopatologic<br />
D. Tratamentul consta in sechestrectomie<br />
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea<br />
capacitatii de aparare a organismului<br />
15 Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include:<br />
A. Osteomielite supurate, acute sau cornice<br />
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen<br />
C. Osteomielite dupa infectii specifice<br />
D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen<br />
E. Osteomielita radionecrotica<br />
16 Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu:<br />
A. Tumori benigne osoase<br />
BCE 272<br />
AE 273<br />
ACE 274<br />
CD 276<br />
ABE 281<br />
ACD 282<br />
ACDE 283<br />
Page27
B. Infectii nespecifice osoase<br />
C. Tumori maligne osoase<br />
D. Displazia fibroasa<br />
E. Supuratii periosoase<br />
17 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:<br />
A. Este o infectie contagioasa nespecifica<br />
B. Evolueaza in mai multe stadii<br />
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome<br />
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice<br />
specifice<br />
E. Tratamentul este chirurgical<br />
18 Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se<br />
stabileste:<br />
A. In urma examenului clinic<br />
B. Pe baza IDR la tuberculina<br />
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura<br />
D. Examen RMN<br />
E. Lavaj bronho-alveolar<br />
19 Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt:<br />
A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul<br />
gravitational<br />
B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab<br />
vascularizate<br />
C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile<br />
anatomice afectate<br />
D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical<br />
E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional<br />
20 Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt:<br />
A. Punctii sinusale gresit efectuate<br />
B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori<br />
C. Punctii septice la spina Spix<br />
D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier<br />
E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine<br />
21 Spatiul submandibular este delimitat de :<br />
A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos<br />
B. Inferior: tegument si platisma<br />
C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian<br />
D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter<br />
E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian<br />
22 Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu:<br />
A. Litiaza submandibulara supurata<br />
B. Abcesul spatiului submandibular<br />
C. Warthonita, periwarthonita<br />
D. Tumorile chistice de planseu bucal<br />
BCD 287<br />
AB 288<br />
ACD 245<br />
ABE 255<br />
ADE 257<br />
BCDE 259<br />
Page28
E. Flegmonul difuz al planseului bucal<br />
23 Spatiul parafaringian este subimpartit in :<br />
A. Spatiul laterofaringian<br />
B. Spatiul prevertebral<br />
C. Spatiul pterigomaxilar<br />
D. Spatiul retrofaringian<br />
E. Spatiul pterigomandibular<br />
24 Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu:<br />
A. Flegmonul amigdalian<br />
B. Flegmonul pterigomandibular<br />
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus<br />
D. Abcesul planseului bucal<br />
E. Tumorile laterofaringiene<br />
25 Spatiul retrofaringian este delimitat de :<br />
A. Medial: spatiul prevertebral<br />
B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala<br />
C. Superior: baza craniului<br />
D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul<br />
E. Anterior:peretele posterior al faringelui<br />
26 Flegmonul planseului bucal:<br />
A. Se mai numeste angina Ludwig<br />
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile<br />
sublinguale, spatiul submentonier<br />
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical,<br />
genian, spatiul maseterin<br />
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul<br />
spatiului pterigomandibular<br />
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau<br />
pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori<br />
27 Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin:<br />
A. Colectie difuza<br />
B. Colectie bine delimitata<br />
C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita<br />
D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive<br />
E. Starea generala nu este alterata<br />
28 Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu:<br />
A. Tumorile de parotida<br />
B. Chistul sebaceu supurat<br />
C. Abcesul spatiului parotidian<br />
D. Artita cronica temporo mandibulara<br />
E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata<br />
29 Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:<br />
A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri<br />
ABD 265<br />
ACE 266<br />
BCE 266<br />
AB 270<br />
BCD 278<br />
AC 278-<br />
279<br />
BC 279,<br />
280<br />
Page29
B. Este nedureroasa<br />
C. Ganglionii sunt fermi si mobili<br />
D. Se insoteste de febra, splenomegalie<br />
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau<br />
IgM<br />
30 Sifilisul tertiar<br />
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide<br />
B. Se insoteste de adenopatie<br />
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si<br />
gome<br />
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a<br />
reactiilor serologice specifice<br />
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 7.<br />
Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
CD 287<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:<br />
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare<br />
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului<br />
C. inferior, reprezentata de osul palatin<br />
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale<br />
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului.<br />
D 292<br />
2 Sinusul maxilar:<br />
A. este o cavitate anexa a foselor nazale<br />
B. se deschide in meatul superior<br />
C. se deschide in meatul mijlociu<br />
D. se deschide in meatul inferior<br />
E. este implicat in apararea imuna nespecifica<br />
3 Sinusul maxilar:<br />
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale<br />
B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie<br />
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului<br />
mijlociu al fetei<br />
D. este structura de sustinere a globului ocular<br />
E. este o structura compacta<br />
ACE 292<br />
BC 293<br />
Page30
4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este :<br />
A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza<br />
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza<br />
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili<br />
D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat<br />
E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator<br />
5 Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei :<br />
A. infectioase<br />
B. alergice<br />
C. traumatice<br />
D. neoplazice<br />
E. autoimune<br />
6 Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar :<br />
A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar<br />
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare<br />
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare<br />
D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada<br />
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar<br />
7 *Sinuzita maxilara de cauza dentara :<br />
A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului<br />
B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului<br />
C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului<br />
D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma<br />
interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale<br />
invecinate si sinusul maxilar<br />
E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala<br />
8 *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. caria dentara simpla<br />
B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale<br />
C. candidoza orala<br />
D. xerostomia<br />
E. lipsa igienei orale<br />
9 Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale<br />
B. deviatia de sept nazal<br />
C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal<br />
D. anclavarea dentara<br />
E. candidoza orala cronica atrofica<br />
10 *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:<br />
A. caria dentara a dintilor maxilari<br />
B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali<br />
C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari<br />
D. necroza dentara a dintilor maxilari<br />
E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali<br />
CDE 293<br />
ABD 293<br />
ABC 293<br />
D 294<br />
B 295<br />
ABC 295<br />
E 295<br />
Page31
11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali<br />
B. incluzia dentara a caninilor maxilari<br />
C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali<br />
D. gingivita cronica<br />
E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii<br />
maxilari<br />
12 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari<br />
B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali<br />
C. incluzia caninului maxilar<br />
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar<br />
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali<br />
13 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. obturatii de canal la dintii maxilari<br />
B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali<br />
C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali<br />
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali<br />
E. toate cauzele de mai sus<br />
14 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare<br />
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor<br />
sinuzali<br />
C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata<br />
D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata<br />
E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv<br />
15 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :<br />
A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv<br />
B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv<br />
C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei<br />
dentare<br />
D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei<br />
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul<br />
odontectomiei<br />
16 *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei<br />
faze successive:<br />
A. tumor, calor si dolor<br />
B. congestiva, catarala si supurata<br />
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza<br />
D. exudativa, de granulare si epitelizare<br />
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate<br />
17 In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este :<br />
A. congestionata<br />
ACE 295<br />
BDE 295<br />
BCD 295<br />
CD 295<br />
ACE 295<br />
B 296<br />
BDE 296<br />
Page32
B. hiperplaziata<br />
C. atrofiata<br />
D. cu formatiuni polipoide si chistice<br />
E. profund alterata<br />
18 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare:<br />
A. scaderea IgA<br />
B. cresterea IgA<br />
C. scaderea vascozitatea mucusului<br />
D. cresterea vascozitatea mucusului<br />
E. disparitia partiala sau totala a cililor<br />
19 In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa:<br />
A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara<br />
B. disparitia complexelor immune circulante<br />
C. lipsa celulelor caliciforme<br />
D. fibroza parcelara sau totala<br />
E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala<br />
20 Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara<br />
sunt :<br />
A. haemophilus influenzae<br />
B. germenii microbieni probiotici<br />
C. pneumococii<br />
D. colibacilii<br />
E. stafilococus aureus<br />
21 Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :<br />
A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in<br />
regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de<br />
pozitia decliva a capului<br />
B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in<br />
pozitia decliva a capului<br />
C. febra 38-39C<br />
D. iritatie faringiana<br />
E. cacosmie subiectiva<br />
22 Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in<br />
sinuzita maxilara cronica de cauza dentara:<br />
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism<br />
B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit<br />
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la<br />
periferie<br />
D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata<br />
central<br />
E. marimea si forma sinusurilor maxilare<br />
23 *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face<br />
cu :<br />
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica<br />
BDE 296<br />
ACDE 296<br />
CD 296<br />
BD 297<br />
CE 297<br />
A 299<br />
Page33
B. sinuzitele maxilare specifice<br />
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom<br />
intrasinuzal infectat<br />
D. sinuzita maxilara alergica<br />
E. sinuzita maxilara fungica<br />
24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face<br />
cu :<br />
A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica<br />
B. sinuzitele maxilare specifice<br />
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom<br />
intrasinuzal infectat<br />
D. sinuzita maxilara alergica<br />
E. sinuzita maxilara fungica<br />
25 In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua :<br />
A. asigurarea drenajului sinuzal<br />
B. antibioterapie<br />
C. corticoterapie<br />
D. indepartarea factorului cauzal<br />
E. cura radicala a sinusului maxilar<br />
26 *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va<br />
efectua :<br />
A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a<br />
B. antibioterapie cu macrolide<br />
C. antibioterapie cu lincosamide<br />
D. corticoterapie<br />
E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului<br />
27 *Cura radicala a sinusului maxilar :<br />
A. consta in realizarea unei meatotomii<br />
B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara<br />
C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III<br />
D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV<br />
E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale<br />
28 Cura radicala a sinusului maxilar :<br />
A. are ca scop crearea unei meatotomii<br />
B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale<br />
C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar<br />
D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal<br />
E. are ca scop indepartarea factorului cauzal<br />
29 Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de<br />
diagnostic:<br />
A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat<br />
B. scurgere abundenta de secretie purulenta<br />
C. halena fetida<br />
D. refluarea alimentelor pe fosa nazala<br />
BCDE 299<br />
ABCD 300<br />
E 301<br />
D 301<br />
CD 302<br />
AE 303<br />
Page34
E. proba Valsalva pozitiva<br />
30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari,<br />
de peste 7 mm, se va tine cont de :<br />
A. adancimea vestibului maxilar<br />
B. prezenta sau absenta dintilor<br />
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe<br />
D. adancimea boltii palatine<br />
E. optiunea chirurgului<br />
BCE 304<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 8.<br />
Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-<br />
394) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt:<br />
A. Corpi străini restanţi în plagă<br />
B. Sutura plăgii în tensiune<br />
C. Vârsta pacientului<br />
D. Plăgi zdrobite<br />
E. Imunosupresia<br />
ABD 314<br />
2 După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt<br />
localizate la nivelul:<br />
A. Ramului mandibulei<br />
B. Condilului mandibular<br />
C. Zonei parasimfizare<br />
D. Procesului alveolar<br />
E. Procesului coronoid<br />
3 *Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie:<br />
A. Accidentele rutiere<br />
B. Agresiunea<br />
C. Accidentele sportive<br />
D. Accidentele de muncă<br />
E. Iatrogenia<br />
4 Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei<br />
sunt:<br />
A. Gaura mentonieră<br />
B. Simfiza mentonieră<br />
C. Zona parasimfizară<br />
B 315<br />
B 316<br />
ACE 316<br />
Page35
D. Apofiza coronoidă<br />
E. Unghiul mandibulei<br />
5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele:<br />
A. Flexia<br />
B. Presiunea<br />
C. Tasarea<br />
D. Smulgerea<br />
E. Compresia<br />
6 După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în:<br />
A. Unice<br />
B. Multiple<br />
C. Duble<br />
D. Cominutive<br />
E. Triple<br />
7 Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este:<br />
A. Laterale<br />
B. Verticale<br />
C. Oblice<br />
D. Mediane<br />
E. Paramediane<br />
8 Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de<br />
mandibulă sunt:<br />
A. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase<br />
B. Modificări ale raporturilor de ocluzie<br />
C. Edemul părţilor moi<br />
D. Durere spontană<br />
E. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei<br />
9 La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea<br />
focarelor de fractură, se urmăresc:<br />
A. Puncte dureroase<br />
B. Discontinuitatea osoasă<br />
C. Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate<br />
D. Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei<br />
E. Prezenţa crepitaţiilor osoase<br />
10 *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină:<br />
A. Ocluzie deschisă anterioară<br />
B. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată<br />
C. Ocluzie în doi timpi<br />
D. Devierea liniei mediene de partea fracturată<br />
E. Ocluzie cap la cap<br />
11 Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza:<br />
A. Simptomatologie clinică<br />
B. Ortopantomografie<br />
ABCD 316<br />
ACDE 320<br />
ADE 321<br />
ABE 322<br />
ABE 322,<br />
323<br />
A 327<br />
ABCE 332<br />
Page36
C. Computertomografie<br />
D. Radiografie în incidenţă Hirtz<br />
E. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată (laterală)<br />
12 Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt:<br />
A. Consolidarea întârziată<br />
B. Consolidarea vicioasă<br />
C. Pseudartroza<br />
D. Supuraţii periosoase<br />
E. Osteomielita mandibulei<br />
13 În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate:<br />
A. Osul maxilar propriu-zis<br />
B. Oasele zigomatice<br />
C. Osul mandibular<br />
D. Oasele palatine<br />
E. Apofizele pterigoide<br />
14 Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte:<br />
A. Disjuncţie cranio-maxilară joasă<br />
B. Fractură transversală joasă<br />
C. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă<br />
D. Fractură tip GUERIN<br />
E. Fractură WALTHER<br />
15 Fractura orizontală Le Fort I interesează:<br />
A. Apertura piriformă<br />
B. Creasta zigomato-alveolară<br />
C. Tuberozitatea maxilară<br />
D. Apofizele pterigoide 1/3 medie<br />
E. Fosa canină<br />
16 Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt:<br />
A. Edem facial important („facies în butoi”)<br />
B. Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin)<br />
C. Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens<br />
transversal<br />
D. Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul<br />
molarilor, bilateral<br />
E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral<br />
17 Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează :<br />
A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale<br />
B. Peretele inferior al orbitei<br />
C. Apofiza pterigoidă în 1/3 medie<br />
D. Peretele extern al orbitei<br />
E. Arcada temporo-zigomatică<br />
18 Complexul zigomatic este alcătuit din :<br />
A. Osul malar<br />
ABC 335<br />
ABDE 361<br />
BD 363,<br />
368<br />
ABCE 363<br />
BCE 364<br />
ABDE 365<br />
ABCE 379<br />
Page37
B. Arcada temporo-zigomatică<br />
C. Marginea inferioară a orbitei<br />
D. Marginea superioară a orbitei<br />
E. Podeaua şi peretele lateral al orbitei<br />
19 Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic:<br />
A. Fisuri ale complexului zigomatic<br />
B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral<br />
C. Fractura <strong>–</strong>disjuncţie de malar<br />
D. Fractura ,,blow-aut” a podelei orbitei<br />
E. Fractura cominutivă<br />
20 Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt:<br />
A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar<br />
B. Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar<br />
inferior<br />
C. Diplopie<br />
D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice<br />
E. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de<br />
partea lezata<br />
21 Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă<br />
următoarele tipuri de investigaţii radiografice:<br />
A. Computertomografie<br />
B. Radiografie în incidenţă Parma<br />
C. Ortopantomografie<br />
D. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz<br />
E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell)<br />
22 Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin:<br />
A. Cădere accidentală<br />
B. Accidente de circulaţie<br />
C. Agresiune umană sau animală<br />
D. Iatrogenie<br />
E. Complicaţii secundare infecţioase<br />
23 Traumatismele dento-alveolare se clasifică în:<br />
A. Leziuni dentare<br />
B. Leziuni osoase<br />
C. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare<br />
D. Traumatisme ale procesului alveolar<br />
E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile<br />
24 Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice:<br />
A. Fisură coronară<br />
B. Fisura radiculara<br />
C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare<br />
D. Fractură radiculară<br />
E. Avulsie dentară<br />
BCDE 379,<br />
380<br />
ABCE 381,<br />
382<br />
AD 322<br />
ABCD 388<br />
ACDE 388<br />
ACD 388<br />
Page38
25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi<br />
realizat prin:<br />
A. Coafaj indirect<br />
B. Coafaj direct<br />
C. Amputaţie vitală<br />
D. Extirpare vitală<br />
E. Extracţie dentară<br />
26 Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi:<br />
A. Contuzia dentară<br />
B. Luxaţia cu extruzie<br />
C. Contuzia parodontală<br />
D. Avulsia completă<br />
E. Contuzia coronara<br />
27 În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini<br />
terapeutice:<br />
A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur<br />
B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu<br />
fixarea lui la dinţii vecini<br />
C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă,<br />
cu fixarea lui la dinţii vecini<br />
D. Extracţia dintelui luxat<br />
E. Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat<br />
28 Etapele replantării dentare sunt:<br />
A. Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser<br />
fiziologic<br />
B. Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice<br />
C. Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă<br />
D. Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile<br />
E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni<br />
29 Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt:<br />
A. Asigură o bună imobilizare<br />
B. Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale<br />
C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic<br />
D. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând<br />
extracţia lentă<br />
E. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând<br />
leziuni ale cementului<br />
30 Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele:<br />
A. Gutiere acrilice<br />
B. Imobilizare rigidă intermaxilară<br />
C. Imobilizare cu sârmă cu 8 (ligatură hipocratică)<br />
D. Şinele vestibulo-linguale<br />
E. Imobilizare semirigida<br />
BCD 389<br />
BCD 390<br />
ACE 391<br />
ACD 392<br />
AC 393<br />
ACE 393<br />
Page39
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 9.<br />
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare<br />
(1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Chistul branhial:<br />
A. Este adenopatie laterocervicală<br />
B. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin<br />
C. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical<br />
D. Abordul chirurgical este pe cale intraorală<br />
E. Poate maligniza<br />
CE 407<br />
2 Chistul canalului tireoglos:<br />
A. Se mai numește și chistul median al gâtului<br />
B. Apare numai la copil<br />
C. Poate fistuliza tegumentar<br />
D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară<br />
E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom<br />
3 Sialochistul:<br />
A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor<br />
salivare accesorii<br />
B. Apare doar la vârstnici<br />
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare<br />
D. Poate fi localizat si in parotida<br />
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar<br />
4 Mucocelul:<br />
A. Este o tumoră malignă<br />
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul<br />
mucoasei orale<br />
C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale<br />
D. Consistenta este fluctuenta<br />
E. Este foarte dureros la palpare<br />
5 Ranula:<br />
A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”<br />
B. Este situată totdeauna pe linia mediană<br />
C. Se poate perfora spontan<br />
D. Se suprainfectează frecvent<br />
E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre<br />
6 Chistul sebaceu:<br />
A. Are originea în celulele adipoase din derm<br />
ACE 409<br />
ADE 411<br />
BD 411<br />
CE 413<br />
CDE 414<br />
Page40
B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare<br />
C. Își are originea la nivelul foliculului pilos<br />
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale<br />
E. Cavitatea chistică este umplută de sebum<br />
7 In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face<br />
cu:<br />
A. Chistul dermoid<br />
B. Tumori benigne parotidiene<br />
C. Limfangiomul chistic<br />
D. Chistul canalului tireoglos<br />
E. Ranula in bisac<br />
8 Epulis fissuratum:<br />
A. Este o tumoră malignă a cavității orale<br />
B. Apare la purtatorii de proteza mobila<br />
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala<br />
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic<br />
E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori<br />
maligne<br />
9 Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:<br />
A. Este localizată doar la nivelul limbii<br />
B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate<br />
C. Este intalnita predominant la bărbați<br />
D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici<br />
dimensiuni cu aspect de „broboane”<br />
E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala<br />
10 *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este<br />
cunoscut si sub denumirea de:<br />
A. Epulis Fibros<br />
B. Epulis granulomatos<br />
C. Epulis angiogranulomatos<br />
D. Botriomicom<br />
E. Hiperplazie papilomatoasa<br />
11 Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu:<br />
A. Fibromul osifiant periferic<br />
B. Papilomul mucoasei orale<br />
C. Fibromul mucoasei orale<br />
D. Granulomul periferic cu celule gigante<br />
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare<br />
12 Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:<br />
A. Granulomul piogen gingival<br />
B. Chistul de eruptie<br />
C. Papilomul<br />
D. Granulomul periferic cu celule gigante<br />
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de<br />
ABD 415<br />
BDE 417<br />
BDE 417,<br />
418<br />
D 418<br />
ADE 420<br />
ADE 421<br />
Page41
debut<br />
13 *Granulomul periferic cu celule gigante:<br />
A. Este asociat cu hipeparatiroidismul<br />
B. Este prevalent la sexul masculin<br />
C. Apare mai frecvent la virste tinere<br />
D. Este localizat palatinal<br />
E. Se mai numeste epulis cu celule gigante<br />
14 Granulomul congenital (epulisul congenital):<br />
A. Este o leziune frecventă<br />
B. Afectează adesea sexul masculin<br />
C. Apare la nivelul mucoasei jugale<br />
D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara<br />
maxilara,paramedian<br />
E. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce<br />
15 *Papilomul este:<br />
A. proliferare tumorala maligna<br />
B. proliferare celulara fibroblastica benigna<br />
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului<br />
D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului<br />
E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale<br />
16 Papilomul:<br />
A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV<br />
B. Are întotdeauna consistență fermă<br />
C. Obișnuit, este pediculat<br />
D. Are culoare albăstruie<br />
E. Poate apărea la orice varstă<br />
17 Fibromul<br />
A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității<br />
orale<br />
B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală<br />
C. Apare doar la bărbați<br />
D. Apare la orice varsta<br />
E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm<br />
18 Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu:<br />
A. Melanomul cavității orale<br />
B. Granulomul piogen<br />
C. Papilomul mucoasei orale<br />
D. Mucocelul<br />
E. Ranula<br />
19 *Tratamentul fibroamelor constă în:<br />
A. Radioterapie<br />
B. Chimioterapie<br />
C. Radioterapie și chimioterapie<br />
E 421<br />
DE 423<br />
C 425<br />
ACE 425<br />
BD 428<br />
BC 429<br />
D 429<br />
Page42
D. Extirpare chirurgicală în totalitate<br />
E. Cauterizare<br />
20 Fibromatoza gingivală:<br />
A. Este congenitală<br />
B. Este ereditară<br />
C. Are cauză traumatică<br />
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie<br />
E. Tratamentul este chirurgical<br />
21 Lipomul:<br />
A. Este o tumoră malignă<br />
B. Este un sarcom<br />
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial<br />
D. Apare mai frecvent la persoanele obeze<br />
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale<br />
22 Lipomul se localizeaza:<br />
A. Pe trunchi si membre<br />
B. Frecvent oral<br />
C. La nivel cervico facial<br />
D. Mai rar oral<br />
E. In derm<br />
23 Sindromul Madelung:<br />
A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale<br />
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in<br />
regiunea cervico-faciala<br />
C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat<br />
D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz<br />
E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive<br />
24 Schwannomul:<br />
A. Este o tumoră benignă<br />
B. Are originea în celulele Schwann<br />
C. Este congenitală<br />
D. Apare numai la vârstnici<br />
E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical<br />
25 Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde:<br />
A. Hemangioamele<br />
B. Angiosarcoamele<br />
C. Fibrosarcoamele<br />
D. Malformațiile vasculare<br />
E. Malformațiile limfatice (limfangoamele)<br />
26 Hemangiomul:<br />
A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)<br />
B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial<br />
C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere<br />
BE 430<br />
DE 431<br />
ACD 431<br />
BDE 432<br />
AB 433<br />
ADE 437<br />
CD 438<br />
Page43
D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei<br />
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent<br />
27 Tratamentul hemangioamelor poate consta în:<br />
A. Pansament modelant<br />
B. Scleroterapie<br />
C. Producerea de sângerări<br />
D. Radioterapie<br />
E. Dispensarizare<br />
28 Malformațiile vasculare:<br />
A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața<br />
B. Au întotdeauna flux crescut<br />
C. Au întotdeauna flux scăzut<br />
D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut<br />
E. Malformațiile capilare au flux scăzut<br />
29 Sindromul Sturge-Weber:<br />
A. Afecțiune tip hamartom<br />
B. Are si manifestări neurologice<br />
C. Sunt doar leziuni de tip capilar<br />
D. Sunt leziuni strict tegumentare<br />
E. Sunt leziuni strict mucozale<br />
30 *Limfangiomul:<br />
A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial<br />
B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii<br />
C. Evoluția este rapidă<br />
D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical<br />
E. Raspund la tratament sclerozant<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 10.<br />
Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare<br />
(1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BDE 439<br />
ADE 439<br />
AB 441<br />
B 443<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele:<br />
A. keratochistul odontogen<br />
B. chistul nazo-palatin<br />
C. chistul gingival al adultului<br />
D. chistul rezidual<br />
E. defectul osos Stafne<br />
AC 450<br />
2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de:<br />
A. chistul folicular<br />
BC 453<br />
Page44
B. ameloblastomul<br />
C. mixomul odontogen<br />
D. chistul parodontal lateral<br />
E. chistul residual<br />
3 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de:<br />
A. chistul folicular<br />
B. tumora odontogena adenomatoida<br />
C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic<br />
D. mixomul odontogen<br />
E. malformatiile arterio-venoase osoase central<br />
4 Chistul folicular:<br />
A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare<br />
B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare<br />
C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei<br />
D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in<br />
cazul unui dinte semiinclus<br />
E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de<br />
sex feminin<br />
5 Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte:<br />
A. chistul nazo-palatin<br />
B. chistul median palatinal<br />
C. chistul nazo-labial<br />
D. chistul radicular<br />
E. chistul osos anevrismal<br />
6 Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:<br />
A. chistul radicular lateral<br />
B. chistul folicular<br />
C. keratochistul odontogen primordial<br />
D. ameloblastomul<br />
E. fibromul ameloblastic<br />
7 Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu:<br />
A. chistul parodontal lateral<br />
B. keratochistul odontogen primordial<br />
C. parodontopatia marginala cronica profunda<br />
D. ameloblastomul<br />
E. fibromul ameloblastic<br />
8 Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte:<br />
A. ameloblastomul<br />
B. tumora odontogena scuamoasa<br />
C. tumora odontogena epiteliala calcificata<br />
D. fibromul ameloblastic<br />
E. odontoameloblastomul<br />
ABC 453<br />
ABC 456<br />
ABC 450<br />
ABC 460<br />
ABC 470<br />
ABC 474<br />
9 Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu ABC 474<br />
Page45
odontogen inclus fac parte:<br />
A. fibromul odontogen<br />
B. mixomul odontogen<br />
C. cementoblastomul<br />
D. ameloblastomul<br />
E. odontoameloblastomul<br />
10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic:<br />
A. poate aparea la orice varsta<br />
B. exceptional la copii sub 10 ani<br />
C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin<br />
D. la maxilar sunt mai frecvente<br />
E. initial tumora este simptomatica<br />
11 Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre<br />
care cele mai frecvente sunt:<br />
A. formal foliculara<br />
B. forma plexiforma<br />
C. forma acantomatoasa<br />
D. forma desmoplastica<br />
E. forma bazocelulara<br />
12 Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu:<br />
A. hiperplazii epulis like<br />
B. tumori benigne gingivale<br />
C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale<br />
D. tumori maligne endoosoase<br />
E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa<br />
13 Tumora odontogena calcificata:<br />
A. este o tumora rara<br />
B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare<br />
C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula<br />
D. afecteaza in special copiii<br />
E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,<br />
dureroasa<br />
14 Fibromul ameloblastic:<br />
A. apare in special la pacienti tineri<br />
B. mai frecvent la sexul feminin<br />
C. localizarea predilecta este la maxilar<br />
D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni<br />
E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase<br />
15 Odontomul:<br />
A. este o tumora odontogena relativ frecventa<br />
B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale<br />
C. prezinta doua forme anatomo-clinice<br />
D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt<br />
si dentina fara a avea configuratia unui dinte<br />
ABC 474<br />
AB 475<br />
ABC 482<br />
ABC 483<br />
AD 483<br />
ABC 484<br />
Page46
E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar<br />
16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu:<br />
A. osteomul<br />
B. perlele de smalt<br />
C. corpi straini intraososi<br />
D. ameloblastomul<br />
E. chistul radicular<br />
17 Fibromul odontogen central:<br />
A. este o tumora frecventa<br />
B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen<br />
matur<br />
C. poate fi prezenta la orice varsta<br />
D. se localizeaza mai frecvent la maxilar<br />
E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte<br />
18 Tumora odontogena cu celule granulare:<br />
A. este extreme de rara<br />
B. apare la adulti in general peste 40 de ani<br />
C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara<br />
D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase<br />
E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata<br />
19 Mixomul odontogen:<br />
A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei<br />
mugurelui dentar<br />
B. apar si la nivelul oaselor lungi<br />
C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare<br />
ameloblastoamelor<br />
D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani<br />
E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei<br />
20 Cementoblastomul:<br />
A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani<br />
B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare<br />
C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza<br />
D. mucoasa acoperitoare este modificata<br />
E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital<br />
21 Osteoblastomul:<br />
A. este o tumora benigna osoasa<br />
B. este derivata din osteoclaste<br />
C. are incidenta scazuta<br />
D. apare mai frecvent la mandibula<br />
E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere<br />
22 Torusul mandibular:<br />
A. este o exostoza<br />
B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului<br />
ABC 485<br />
BC 488<br />
ABC 489<br />
ABC 490<br />
AC 492<br />
ACDE 497<br />
ACD 505<br />
Page47
mandibular<br />
C. afecteaza mai frecvent sexul masculin<br />
D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de<br />
bruxism<br />
E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat<br />
23 Boala Paget:<br />
A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie<br />
osoasa<br />
B. etiologie bine stabilita<br />
C. apare in special la persoane de peste 40 de ani<br />
D. apare mai frecvent la sexul masculin<br />
E. intereseaza doar oasele viscerocraniului<br />
24 In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi<br />
urmatoarele:<br />
A. subfebrilitate<br />
B. scadere in greutate<br />
C. exoftalmie<br />
D. pancitopenie<br />
E. anizocorie<br />
25 *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii:<br />
A. chistul radicular<br />
B. keratochistul odontogen<br />
C. chistul gingival<br />
D. chistul parodontal lateral<br />
E. chistul follicular<br />
26 *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene:<br />
A. chistul globulomaxilar<br />
B. chistul gingival al adultului<br />
C. chistul folicular<br />
D. chistul de eruptie<br />
E. chistul rezidual<br />
27 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen:<br />
A. ameloblastomul<br />
B. fibromul ameloblastic<br />
C. odontoameloblastomul<br />
D. cementoblastomul<br />
E. mixomul odontogen<br />
28 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene:<br />
A. fibromul ameloblastic<br />
B. ameloblastomul<br />
C. tumora odontogena calcificata<br />
D. cementoblastomul<br />
E. mixomul odontogen<br />
ACD 515<br />
ABCD 514<br />
A 450<br />
A 450<br />
A 474<br />
A 474<br />
Page48
29 *In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte:<br />
A. osteopetroza<br />
B. osteomul<br />
C. condromul<br />
D. osteocondromul<br />
E. torusuri<br />
30 *Tumora odontogena adenomatoida:<br />
A. mai este numita si «tumora celor doua treimi »<br />
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni<br />
C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani<br />
D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin<br />
E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 11.<br />
Tumori maligne oro-maxilo-faciale<br />
(1, pag. 545 - 584) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
A 493<br />
A 486<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ABD 545,<br />
fac parte:<br />
A. tutunul<br />
B. alcoolul<br />
C. varsta<br />
D. radiatiile solare<br />
E. paramixovirusurile<br />
546<br />
2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale<br />
fac parte:<br />
A. varsta<br />
B. radiatiile solare<br />
C. deficitul imunitar<br />
D. alcoolul<br />
E. fumatul<br />
3 Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt:<br />
A. buza<br />
B. mucoasa jugala<br />
C. bolta palatina<br />
D. fata ventral a limbii<br />
E. fata dorsala a limbii<br />
AC 547,<br />
548<br />
ABD 550<br />
4 Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: ACD 550 -<br />
Page49
A. fibroza submucoasa orala<br />
B. eritroplzia<br />
C. lichenul plan<br />
D. glosita sifilitica<br />
E. leucoplazia<br />
5 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele:<br />
A. lichenul plan<br />
B. eritroleucoplazia<br />
C. eritroplazia<br />
D. glosita sifilitica<br />
E. candidoza cronica hiperplazica<br />
6 Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare<br />
fac parte:<br />
A. localizarea tumorii primare<br />
B. dimensiunile tumorii primare<br />
C. profunzimea invaziei<br />
D. invazia perinervoasa<br />
E. nici un raspuns corect<br />
7 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre<br />
afectiunile congenitale fac parte:<br />
A. chistul canalului tireoglos<br />
B. chistul branhial<br />
C. ranula in bisac<br />
D. teratomul<br />
E. laringocelul<br />
8 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre<br />
tumorile benigne cervicale fac parte:<br />
A. tumori chistice<br />
B. limadenite cronice<br />
C. tumori vasculare<br />
D. amilidoza<br />
E. sarcoame ganglionare<br />
9 Biopsia incizionala este indicate in cazul:<br />
A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici<br />
B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radiochimioterapeutic<br />
C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi<br />
tratamentul chirurgical<br />
D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala<br />
E. leziunilor acute cu caracter inflamator<br />
10 Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic<br />
citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii:<br />
A. infectioase<br />
B. tumorale benigne<br />
551<br />
BC 550,<br />
552<br />
ABCD 558<br />
ABD 561<br />
AC 561<br />
BCD 562<br />
ABCD 563<br />
Page50
C. tumorale maligne<br />
D. leziuni specifice<br />
E. lezini ulcerative<br />
11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de:<br />
A. leziuni acute cu caracter inflamator<br />
B. leziuni vasculare<br />
C. tumori parotidiene<br />
D. zone anatomice cu risc vital<br />
E. leziuni provocate de traumatisme vechi<br />
12 Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate:<br />
A. gradul I <strong>–</strong>absenta celulelor atipice<br />
B. gradul II <strong>–</strong>citologie sugestiva dar neconcludenta pentru<br />
malignitate<br />
C. gradul III <strong>–</strong>citologie anormala, dar fara semne de maligntate<br />
D. gradul IV <strong>–</strong> citologie foarte sugestiva pentru malignitate<br />
E. gradul V <strong>–</strong> caracter net de malignitate<br />
13 Clasificarea TNM:<br />
A. Tx <strong>–</strong> tumora primara nu poate fi evaluata<br />
B. T1 <strong>–</strong> tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima<br />
C. T2 <strong>–</strong> tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima<br />
D. T3 <strong>–</strong> tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima<br />
E. T2 <strong>–</strong> tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima<br />
14 Clasificarea TNM:<br />
A. Nx <strong>–</strong> ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati<br />
B. N1 <strong>–</strong> un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm<br />
C. N0 <strong>–</strong> nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice<br />
cervical<br />
D. N3 <strong>–</strong> unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6<br />
cm<br />
E. N1 <strong>–</strong> unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm<br />
15 Gradul de diferentiere a tumorii maligne:<br />
A. Gx <strong>–</strong> gradul de difrentiere nu poate fi evaluat<br />
B. G4 <strong>–</strong> bine diferentiata<br />
C. G4 <strong>–</strong> nediferentiata<br />
D. G3 <strong>–</strong> slab diferentiata<br />
E. G3 <strong>–</strong> moderat diferentiata<br />
16 Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt:<br />
A. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi<br />
B. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical<br />
C. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali<br />
D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale<br />
E. toate raspunsurile de mai sus sunt false<br />
ABCD 562<br />
ADE 563<br />
ADE 566<br />
ABCD 566<br />
ACD 567<br />
ABCD 569<br />
17 Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ABCE 569<br />
Page51
oro-maxilo-faciale sunt:<br />
A. plamanii<br />
B. ficatul<br />
C. oasele<br />
D. rinichii<br />
E. creierul<br />
18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul<br />
extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:<br />
A. pentru tumorile in T1 <strong>–</strong> margini libere negative la cel putin 1 cm<br />
B. pentru tumorile in T1 <strong>–</strong> margini libere negative la cel putin 1,5<br />
cm<br />
C. pentru tumorile in T2 <strong>–</strong> margini libere negative la cel putin 2 cm<br />
D. pentru tumorile in T3 <strong>–</strong> margini libere negative la cel putin 3 cm<br />
E. pentru tumorile in T4 <strong>–</strong> margini libere negative la cel putin 4 cm<br />
19 Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin:<br />
A. diminuarea durerii<br />
B. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor<br />
functionale pe care le induce<br />
C. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic<br />
D. limitarea cresterii exofitice<br />
E. reducerea riscului de suprainfectare<br />
20 Lambourile arteriale:<br />
A. au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare”<br />
B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul<br />
lamboului<br />
C. sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare”<br />
D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea<br />
arterelor septocutanate<br />
E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul<br />
arterelor septocutanate<br />
21 Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor:<br />
A. glanda submandibulara<br />
B. ganglionii cervical<br />
C. vena jugulara externa<br />
D. muschiul omohioidian<br />
E. teaca carotica<br />
22 Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana<br />
sunt:<br />
A. glanda submandibulara<br />
B. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si<br />
submandibular<br />
C. ganglionul jugulodigastric<br />
D. vena jugulara interna<br />
E. teaca carotica<br />
ACD 571<br />
ACD 572<br />
ABDE 572<br />
ABDE 575<br />
ABCE 578<br />
Page52
23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza:<br />
A. nivelul II<br />
B. nivelul III<br />
C. nivelul IV<br />
D. nivelul I<br />
E. ganglionii suboccipitali<br />
24 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii:<br />
A. se impune un abord cervical pentru tumora primara<br />
B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii<br />
chirurgicale<br />
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de<br />
lunga durata<br />
D. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin<br />
temporizare<br />
E. profilactic<br />
25 *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii:<br />
A. se impune un abord cervical pentru tumora primara<br />
B. profilactic<br />
C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de<br />
lunga durata<br />
D. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin<br />
temporizare<br />
E. scurtarea timpului interventiei<br />
26 *Radiatiile solare:<br />
A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm<br />
B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm<br />
C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului<br />
conjunctiv<br />
D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm<br />
E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare<br />
27 *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:<br />
A. fibroza submucoasa orala<br />
B. eritroleucoplazia<br />
C. lichenul plan<br />
D. glosita sifilitiica<br />
E. candidoza cronica hiperplazica<br />
28 *Eritroplazia:<br />
A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen<br />
B. nu poate fi indepartata prin stergere<br />
C. clinic se prezinta deseori izolata<br />
D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan<br />
E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale<br />
mucoasei cavitatii orale<br />
ABCE 579<br />
ACD 582<br />
B 582<br />
A 546<br />
B 551,<br />
552<br />
B 552<br />
29 *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A 553<br />
Page53
A. fundul ulceratiei are aspect granular<br />
B. fundul ulceratiei are aspect neted<br />
C. marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior<br />
D. marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos<br />
E. marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive<br />
30 *Cheilita actinica:<br />
A. apare la personae sub 45 de ani<br />
B. mai frecventa la femei<br />
C. se localizeaza in special pe buza superioara<br />
D. se localizeaza in special pe buza inferioara<br />
E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 12.<br />
Patologia articulatiei temporo-mandibulare<br />
(1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
D 556<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor<br />
normala, centrica, sunt:<br />
A. Pierderea molarilor si premolarilor<br />
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor<br />
C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei<br />
D. Incluzia molarilor de minte inferiori<br />
E. Interferente in lateralitate<br />
ABCE 679<br />
2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt:<br />
A. Pozitia craniala in fosa<br />
B. Pozitia caudala<br />
C. Pozitia centrica<br />
D. Pozitia dorsala<br />
E. Pozitia ventrala<br />
3 Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt:<br />
A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare<br />
B. Spasm muscular<br />
C. Deviatiile mandibulei<br />
D. Crepitatii si cracmente<br />
E. Durere<br />
4 Semnele clinice in contuziile ATM sunt:<br />
A. Devierea mentonului de partea afectata<br />
B. Trismus accentuat<br />
ABDE 679<br />
BDE 681<br />
CD 687<br />
Page54
C. Durere articulara spontana<br />
D. Articulatie sensibila la palpare<br />
E. Hipersialie<br />
5 In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt:<br />
A. Laxitatea capsulei articulare<br />
B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori<br />
C. Cavitate glenoida putin adanca<br />
D. Deformari condiliene<br />
E. Tubercul articular cu panta accentuata<br />
6 In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala:<br />
A. Gura este partial deschisa<br />
B. Mandibula este retruzata<br />
C. Inocluzie verticala frontala<br />
D. Depresiune pretragiana<br />
E. Linia interincisiva deplasata<br />
7 In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala:<br />
A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata<br />
B. Linia interincisiva este deplasata contralateral<br />
C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa<br />
D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata<br />
E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei<br />
8 Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca:<br />
A. Doar unilaterala<br />
B. Tubercul articular cu relief accentuat<br />
C. Spasm muscular in sindromul epileptic<br />
D. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare<br />
E. Apare un cracment caracteristic<br />
9 Simptomatologia in luxatia posterioara :<br />
A. Miscari mandibulare absente<br />
B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive<br />
C. Gura intredeschisa la 1-2 cm<br />
D. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala<br />
E. Obraji turtiti<br />
10 Simptomatologia sinovitei si capsulitei :<br />
A. Dureri localizate articular<br />
B. Miscari mandibulare dureroase<br />
C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata<br />
D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial<br />
E. Impingerea condilului mandibular spre posterior<br />
11 Retrodiscita este descrisa ca:<br />
A. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal<br />
B. Are o frecventa destul de mica<br />
C. Produsa prin traumatism articular acut<br />
ACD 688<br />
ACD 688<br />
AB 689<br />
CDE 690<br />
ABCE 693<br />
ABCD 695<br />
BCDE 695<br />
Page55
D. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc<br />
E. Produsa prin deplasari anterioare exagerate<br />
12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt:<br />
A. Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular<br />
B. Congestie si tumefactie preauriculara<br />
C. Tulburari functionale progresive<br />
D. Nu afecteaza si conductul auditiv extern<br />
E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie<br />
13 Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu:<br />
A. Foliculita pretragiana<br />
B. Furunculul pretragian<br />
C. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori<br />
D. Limfadenita pretragiana<br />
E. Parotiditele urliene<br />
14 Simptomatologia in artrita reumatoida este :<br />
A. Tumefactie articulara<br />
B. Durere iradianta, cu caracter nocturn<br />
C. Limitarea progresiva a functiei articulare<br />
D. Crepitatii<br />
E. Modificari ale ocluziei<br />
15 Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica :<br />
A. Miscari mandibulare atipice<br />
B. Asimetrie faciala progresiva<br />
C. Pastrarea dimensiunii verticale<br />
D. Tumefactie pretragiana<br />
E. Zgomote articulare<br />
16 Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt:<br />
A. Deteriorarea tesutului articular moale<br />
B. Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte<br />
C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente<br />
D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular<br />
E. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani<br />
17 Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt :<br />
A. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii<br />
B. Devierea mandibulei de partea sanatoasa<br />
C. Miscari de protruzie si lateralitate posibile<br />
D. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza<br />
intracapsulara<br />
E. Se observa un proces coronoid deformat<br />
18 Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca :<br />
A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii<br />
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica<br />
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii<br />
ABCE 695,<br />
696<br />
ABDE 696<br />
ACDE 697<br />
ABE 699<br />
ABCE 699<br />
AC 702<br />
ABDE 702<br />
Page56
suprahioidiene<br />
D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare”<br />
E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos<br />
19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional<br />
sunt:<br />
A. Ortopantomografia<br />
B. Radiografia de profil in incidenta Parma<br />
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata<br />
D. Computer tomografia<br />
E. Rezonanta magnetica nucleara<br />
20 Principiile de tratament in plagile articulare :<br />
A. Curatirea mecanica a plagii<br />
B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase<br />
C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani<br />
D. Sutura in doua sau mai multe planuri<br />
E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani<br />
21 Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca :<br />
A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani<br />
B. Etiopatogenie ereditara <strong>–</strong> Sindromul Klinefelter<br />
C. Ocluzie deschisa in zona frontala<br />
D. Marirea simetrica a condilului<br />
E. Alungirea ramului si corpului mandibular<br />
22 Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt:<br />
A. Deviatiile mandibulei<br />
B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare<br />
C. Limitarea miscarilor mandibulare<br />
D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare<br />
E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala<br />
23 Durerea in Sindromul algodisfunctional este:<br />
A. Inconstanta<br />
B. Are caracter cronic<br />
C. Are caracter acut<br />
D. Este simptomul predominant<br />
E. Este constanta<br />
24 *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul<br />
algodisfunctional, nu este corecta:<br />
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului<br />
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid<br />
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala<br />
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime<br />
E. Terapia prin exercitii <strong>–</strong> mecanoterapia<br />
25 Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde :<br />
A. Modificarea dietei (regim semilichid)<br />
ABDE 682<br />
ABD 687<br />
ABDE 686<br />
ACD 681<br />
CDE 681<br />
B 683<br />
ACDE 683,<br />
684<br />
Page57
B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior<br />
C. Fizioterapia<br />
D. Terapia ocluzala<br />
E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata<br />
26 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin :<br />
A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului<br />
B. De obicei este bilaterala<br />
C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce<br />
D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare<br />
E. Terapia ortodontica precoce<br />
27 Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre:<br />
A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor<br />
B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul<br />
mandibulei<br />
C. Se aplica o miscare initiala de coborire<br />
D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior<br />
E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc<br />
28 Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre :<br />
A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral<br />
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos<br />
C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton<br />
D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului<br />
E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie<br />
29 Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele :<br />
A. Frecventa extreme de rara<br />
B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana<br />
C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene<br />
D. Menton deviat de partea opusa leziunii<br />
E. Ocluzie incrucisata<br />
30 Artrita sifilitica se descrie prin :<br />
A. Leziuni de intensitate redusa<br />
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute<br />
C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne<br />
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica<br />
E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 13.<br />
Patologia glandelor salivare<br />
(1, pag. 719 -720, 723- 738, 744-753, 760-770) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ADE 685,<br />
686<br />
BCDE 690<br />
ACDE 689<br />
ABCE 693<br />
ABDE 697<br />
Page58
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai<br />
importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt:<br />
A. hemoragia<br />
B. hematomul intraparotidian<br />
C. fistula salivara<br />
D. paralizia n.facial<br />
E. sindromul Frey<br />
CD 719<br />
2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita:<br />
A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete<br />
B. radioterapie in doze sclerozante<br />
C. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului<br />
sectionat<br />
D. plastia canalului cu grefa<br />
E. parotidectomie superficiala<br />
3 *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza<br />
pacientii intre:<br />
A. 5-10 ani<br />
B. 10-15 ani<br />
C. 20-30 ani<br />
D. 30-60 ani<br />
E. 60-70 ani<br />
4 Calculii salivari sunt formati din:<br />
A. fosfati de calciu<br />
B. fosfati de sodiu<br />
C. oxalati de calciu<br />
D. oxalati de potasiu<br />
E. carbonat de calciu<br />
5 Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin:<br />
A. febra<br />
B. criza dureroasa<br />
C. sialoree reflexa<br />
D. congestie tegumentara submandibulara<br />
E. tumora salivara fantoma<br />
6 *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina:<br />
A. saliva cu aspect normal<br />
B. saliva opalescenta<br />
C. puroi<br />
D. secretie seroasa<br />
E. secretie sero- sanguinolenta<br />
7 *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:<br />
A. frecvente<br />
AC 719<br />
D 723<br />
ACE 725<br />
BE 726<br />
C 727<br />
E 728<br />
Page59
B. foarte frecvente<br />
C. rare<br />
D. foarte rare<br />
E. exceptionale<br />
8 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon<br />
presupune o serie de riscuri:<br />
A. hematom disecant al planseului bucal<br />
B. lezarea nervului lingual<br />
C. lezarea arterei faciale<br />
D. lezarea venei faciale<br />
E. lezarea nervului hipoglos<br />
9 *Submaxilectomia este necesara atunci cand:<br />
A. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara<br />
B. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei<br />
C. calcul situat intraglandular<br />
D. exista calculi paracanaliculari<br />
E. exista stadiul de abces salivar<br />
10 *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon<br />
este:<br />
A. litotritia extracorporeala<br />
B. parotidectomia superficiala<br />
C. endoscopic<br />
D. masajul glandei<br />
E. parotidectomie totala<br />
11 *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent:<br />
A. glanda parotida bilateral<br />
B. glanda submandibulara bilateral<br />
C. glanda parotida unilateral<br />
D. glanda submandibulara unilateral<br />
E. glandele salivare accesorii<br />
12 Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme:<br />
A. circumscrisa<br />
B. goma<br />
C. pseudotumorala<br />
D. difuza<br />
E. tumorala<br />
13 *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul:<br />
A. glandelor salivare accesorii<br />
B. parotidei<br />
C. glandei submandibulare<br />
D. gandei sublinguale<br />
E. glandelor molare<br />
B 730<br />
C 733<br />
C 733<br />
C 735<br />
AD 736,<br />
737<br />
B 744<br />
14 Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: AC 744<br />
Page60
A. crestere lenta,progresiva<br />
B. durere<br />
C. absenta durerii<br />
D. se asociaza cu tulburari functionale ale facialului<br />
E. se asociaza cu adenopatii cervicale<br />
15 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se<br />
face cu:<br />
A. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala<br />
B. abcesul salivar<br />
C. colica salivara<br />
D. adenopatie submandibulara nespecifica<br />
E. adenopatie submandibulara metastatica<br />
16 Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt:<br />
A. aparitia adenopatiei regionale<br />
B. alterarea starii generale<br />
C. hiposialie<br />
D. fixarea la tesuturile adiacente<br />
E. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial<br />
17 *Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta:<br />
A. 20-30 ani<br />
B. 30-40 ani<br />
C. 45-50 ani<br />
D. 50-60 ani<br />
E. 60-70 ani<br />
18 *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la:<br />
A. glanda parotida<br />
B. glanda submandibulara<br />
C. buza superioara<br />
D. glanda sublinguala<br />
E. valul palatin<br />
19 *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate<br />
cu:<br />
A. varsta pacientului<br />
B. gradul de diferentiere histologica<br />
C. aspectul salivei<br />
D. afectiuni generale asociate<br />
E. localizarea tumorii<br />
20 Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel:<br />
A. formatiune tumorala difuza<br />
B. formatiune tumorala relativ bine delimitate<br />
C. tumora asimptomatica<br />
D. tumora dureroasa la palpare<br />
E. crestere lenta cativa ani<br />
ADE 746<br />
ABDE 747<br />
D 748<br />
C 748<br />
B 749<br />
BCE 749<br />
Page61
21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza<br />
cel mai frecvent la nivelul:<br />
A. vestibulului bucal<br />
B. planseului bucal<br />
C. mucoasei jugale<br />
D. fibromucoasei palatului dur<br />
E. valului palatin<br />
22 Carcinomul adenoid chistic apare:<br />
A. la copii<br />
B. la adolescenti<br />
C. la varsta adulta<br />
D. mai frecvent la sexul masculin<br />
E. fara predilectie pentru un anumit sex<br />
23 Carcinomul adenoid chistic metastazeaza:<br />
A. frecvent in ganglionii loco-regionali<br />
B. rareori in ganglionii loco-regionali<br />
C. hematogen pulmonar<br />
D. frecvent hepatic<br />
E. rar osos<br />
24 Adenomul pleomorf malign reprezinta:<br />
A. forma maligna a adenomului pleomorf<br />
B. o tumora maligna per primam<br />
C. o forma de tip carcinosarcom<br />
D. o forma de carcinoma<br />
E. o forma de sarcom<br />
25 *In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile<br />
glandelor salivare se impart in:<br />
A. 2 categorii<br />
B. 3 categorii<br />
C. 4 categorii<br />
D. 5 categorii<br />
E. 6 categorii<br />
26 Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea:<br />
A. pareza definitiva in teritoriul n. facial<br />
B. defect volumetric retromandibular<br />
C. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial<br />
D. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii<br />
E. sindromul Frey<br />
27 Sindromul Frey se caracterizeaza prin:<br />
A. asialie<br />
B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine<br />
C. pareza tranzitorie a n.facial<br />
D. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor<br />
E. hipoestezie in teritoriul n. auriculotemporal<br />
D 750<br />
CE 751<br />
BCE 752<br />
BC 753<br />
B 760<br />
BCDE 764<br />
BD 764<br />
Page62
28 Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru<br />
tumori maligne sunt:<br />
A. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund<br />
B. tumori cu malignitate scazuta<br />
C. tumori cu malignitate intermediara<br />
D. tumori cu malignitate crescuta<br />
E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)<br />
29 Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt:<br />
A. pareza preoperatorie in teritoriul n. facial<br />
B. tumora benigna localizata pe lobul profund<br />
C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene<br />
D. unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala<br />
maligna<br />
E. tumori de consistenta dura<br />
30 Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in:<br />
A. tumori cu malignitate crescuta<br />
B. tumori maligne ale lobului superficial<br />
C. tumori maligne ale lobului profund<br />
D. tumori maligne cu afectarea n. facial<br />
E. tumori cu malignitate scazuta<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 14.<br />
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe<br />
(1, pag. 787-816) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ADE 768<br />
AD 768<br />
ACD 768<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit:<br />
A. la orice virsta<br />
B. intre 12-16 ani<br />
C. cind cresterea somatica este complet incheiata<br />
D. dupa 20 de ani<br />
E. in functie de tratamentul ortodontic<br />
C 787<br />
2 *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se<br />
aplica:<br />
A. sectorial pe arcada superioara<br />
B. concomitent bimaxilar<br />
C. numai la mandibula<br />
D. numai la maxilar<br />
E. secvential pentru fiecare arcada<br />
A 787<br />
Page63
3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de<br />
discrepanta intre:<br />
A. ocluzie si pozitia buzei superioare<br />
B. ocluzie si pozitia nasului<br />
C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie<br />
D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie<br />
E. pozitia partilor moi<br />
4 *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este:<br />
A. inchiderea spatiilor interdentare<br />
B. corectarea inocluziei verticale<br />
C. alinierea dentara<br />
D. corectii ocluzale minore<br />
E. contentia ocluzala a rezultatului operator<br />
5 *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui<br />
prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ:<br />
A. 0,5%<br />
B. 1%<br />
C. 2-3%<br />
D. 5%<br />
E. 10%<br />
6 *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism<br />
mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in<br />
proportie de :<br />
A. 18-20%<br />
B. 2-3%<br />
C. 10-15%<br />
D. 50%<br />
E. 100%<br />
7 *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele<br />
interventii:<br />
A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare<br />
B. genioplastii<br />
C. rinoplastii<br />
D. condilectomii<br />
E. osteotomii segmentare<br />
8 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin:<br />
A. Etajul inferior al fetei micsorat<br />
B. Buza superioara pare alungita<br />
C. Mentonul pare/este retrudat<br />
D. Mentonul pare/este proeminent<br />
E. Buza superioara pare scurtata<br />
9 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in:<br />
A. Decompensare ocluzala<br />
C 788<br />
E 795<br />
A 795<br />
A 795<br />
A 815<br />
ADE 810<br />
ABC 787<br />
Page64
B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa<br />
C. Corectia arcadelor dentare<br />
D. Degajari coronare<br />
E. Extractia molarilor de minte<br />
10 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la<br />
urmatoarele intrebari:<br />
A. Este nevoie de extractii dentare?<br />
B. Care dinti vor fi extrasi?<br />
C. Exista suficient os alveolar?<br />
D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate?<br />
E. Care va fi rezultatul final?<br />
11 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:<br />
A. Ocluzogramei<br />
B. Analizei pe modele de studiu<br />
C. Schemelor de predictie cefalometrica<br />
D. Schemelor de predictie chirurgicala<br />
E. Audiogramei<br />
12 Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe<br />
care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca:<br />
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase<br />
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii<br />
C. Necesitatea unor interventii associate<br />
D. Viitoarea pozitie a partilor moi<br />
E. Eliberarea cailor respiratorii<br />
13 Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje:<br />
A. Permite simularea aspectului facial postoperator<br />
B. Usureaza elaborarea planului de tratament<br />
C. Efect psihologic benefic pentru pacient<br />
D. Introduce factori de eroare suplimentari<br />
E. Cost redus<br />
14 Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje:<br />
A. Pret ridicat<br />
B. Necesitatea calificarii personalului<br />
C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari<br />
D. Usureaza elaborarea planului de tratament<br />
E. Efect psihologic negativ asupra pacientului<br />
15 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula<br />
sunt:<br />
A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular<br />
B. Osteotomia verticala a ramului mandibular<br />
C. Osteotomia in L inversat<br />
D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular<br />
E. Osteotomia segmentara<br />
ABCD 787<br />
ABCD 787<br />
ABC 787,<br />
788<br />
ABC 788<br />
ABC 788<br />
ABCD 789<br />
Page65
16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:<br />
A. Interventii pe condilul mandibular<br />
B. Interventii pe unghiul mandibular<br />
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei<br />
D. Osteotomii segmentare<br />
E. Osteotomii oblice<br />
17 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:<br />
A. Lezarea nervului infraorbitar<br />
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului<br />
C. Fractura lamelor pterigoide<br />
D. Sectionarea arterei maxilare<br />
E. Leziuni oftalmice<br />
18 Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea:<br />
A. Leziuni ale nervului alveolar inferior<br />
B. Tulburari neurosenzoriale<br />
C. Hemangioame<br />
D. Necroze<br />
E. Leziuni oftalmice<br />
19 Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale:<br />
A. Inchiderea spatiilor interdentare<br />
B. Corectarea inocluziei verticale<br />
C. Alinierea dentara<br />
D. Corectii ocluzale minore<br />
E. Corectarea eruptiei molarului de minte<br />
20 In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei:<br />
A. Profilul este concav<br />
B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita<br />
C. Profilul este convex<br />
D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare<br />
E. Profilul nu este modificat<br />
21 In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are<br />
urmatoarele semnificatii:<br />
A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar<br />
B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular<br />
C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata<br />
D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar<br />
E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular<br />
22 Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a<br />
III-a Angle sunt:<br />
A. Decompensarea anomaliei<br />
B. Corectarea formei arcadelor<br />
C. Alinierea dentara<br />
D. Corectarea bascularilor dentare<br />
E. Repozitionarea punctelor craniometrice<br />
AB 790<br />
ACDE 795<br />
ABCD 795<br />
ABCD 795<br />
AB 795<br />
ABC 795,<br />
796<br />
ABCD 796<br />
Page66
23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:<br />
A. Retrudarea mandibulei prognate<br />
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar<br />
C. Asocierea acestora<br />
D. Avansarea mandibulei prognate<br />
E. Retrudarea maxilarului<br />
24 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii<br />
clinice:<br />
A. Prognatism mandibular<br />
B. Retrognatism maxilar<br />
C. Profil facial concav<br />
D. Prognatism maxilar<br />
E. Retrognatism mandibular<br />
25 In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem:<br />
A. Profil facial accentuat convex<br />
B. Profil facial accentuat concav<br />
C. Hipoplazie mandibulara<br />
D. Hiperplazie mandibulara<br />
E. Aspect clinic cu profil de pasare<br />
26 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner<br />
arata:<br />
A. SNA marit<br />
B. SNB marit<br />
C. SNA micsorat<br />
D. SNB micsorat<br />
E. SNA marit si SNB micsorat<br />
27 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical<br />
vizeaza:<br />
A. Avansarea mandibulei retrognate<br />
B. Retrudarea maxilarului prognat<br />
C. Asocierea intre acestea<br />
D. Retrudarea mandibulei retrognate<br />
E. Avansarea maxilarului prognat<br />
28 Genioplastia se practica:<br />
A. Pe cale orala<br />
B. Pe cale cutanata<br />
C. Pecale mixta<br />
D. Cu retrudarea mentonului<br />
E. Cu avansarea mentonului<br />
29 Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore:<br />
A. Infectii ale partilor moi<br />
B. Osteite<br />
C. Osteomielite<br />
ABC 796<br />
DE 804<br />
ACE 804<br />
ADE 804<br />
ABC 805<br />
ADE 792<br />
ABC 817<br />
Page67
D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos<br />
E. Elongarea excesia a structurilor nervoase<br />
30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de<br />
maxilar se au in vedere urmatoarele:<br />
A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior<br />
B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de<br />
3-5 mm<br />
C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata<br />
D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament<br />
ortodontic postchirurgical<br />
E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 15.<br />
Despicaturi labio-maxilo-palatine<br />
(1, pag. 824-855) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ABCD 813<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc :<br />
A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina<br />
B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina<br />
C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina<br />
D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina<br />
E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina<br />
E 824<br />
2 *Formarea palatului primar are loc :<br />
A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina<br />
B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina<br />
C. prin fuziunea proceselor nazale laterale<br />
D. prin fuziunea proceselor nazale mediane<br />
E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale<br />
laterale<br />
3 *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi<br />
afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie<br />
este :<br />
A. intre 12-17%<br />
B. intre 17-20%<br />
C. intre 20-24%<br />
D. intre 24-27%<br />
E. intre 27-29%<br />
D 824<br />
B 826<br />
4 *In sindromul Pierre-Robin coexista : C 826<br />
Page68
A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala<br />
B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina<br />
C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina<br />
D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina<br />
E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala<br />
5 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista :<br />
A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie<br />
B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare,<br />
anencefalie<br />
C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase,<br />
arinencefalie<br />
D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare,<br />
arinencefalie<br />
E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase,<br />
arinencefalie<br />
6 *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin :<br />
A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale<br />
B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale<br />
C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale<br />
D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace<br />
E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace<br />
7 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza :<br />
A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina<br />
B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala<br />
C. daca este insotita de agenezie<br />
D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare<br />
E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare<br />
8 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt<br />
afectate :<br />
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia<br />
B. toata structura buzei pana la palatul primar<br />
C. se poate asocia cu despicatura palatina<br />
D. nu modifica podeaua nazala<br />
E. afecteaza procesul alveolar<br />
9 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala :<br />
A. nu se asociaza cu despicatura palatina<br />
B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti<br />
C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti<br />
D. nu afecteaza procesul alveolar<br />
E. prezinta prolabium hipoplazic<br />
10 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu uranostafiloschisis:<br />
A. este interesat palatul dur in totalitate<br />
B. este interesat palatul dur partial<br />
D 826<br />
B 826<br />
ABD 828<br />
BC 828<br />
CE 829<br />
BC 829<br />
Page69
C. este interesat valul palatin in totalitate<br />
D. este interesat valul palatin partial<br />
E. este interesat procesul alveolar<br />
11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza:<br />
A. partile moi labiale<br />
B. doar planseul nazal<br />
C. doar procesul alveolar<br />
D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul<br />
alveolar<br />
E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala<br />
12 Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:<br />
A. Partiale<br />
B. Despicatura procesului alveolar<br />
C. Asociate<br />
D. Totale<br />
E. Despicatura palatine unilateral totala<br />
13 Dupa Veau, clasificare despicaturilor labiale include:<br />
A. despicatura labial cicatriceala<br />
B. despicatura partial anterioara<br />
C. despicatura labiala bilateral asimetrica<br />
D. despicatura labiala centrala<br />
E. despicaturi asociate<br />
14 Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale<br />
totale sunt :<br />
A. usureaza respiratia<br />
B. usureaza alimentatia<br />
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare<br />
D. impiedica interpozitia limbii in despicatura<br />
E. elimina folosirea suzetei<br />
15 Despicatura labiala bilaterala se clasifica in :<br />
A. simpla<br />
B. complexa<br />
C. asimetrica<br />
D. totala<br />
E. asociata<br />
16 *In despicatura labiala bilaterala asimetrica :<br />
A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni<br />
B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni<br />
C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni<br />
D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni<br />
E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni<br />
17 In despicatura labiala bilaterala asimetrica :<br />
A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical<br />
DE 831<br />
ACD 829<br />
ACD 828,<br />
829<br />
BCDE 834<br />
ACD 838<br />
C 839<br />
BD 839<br />
Page70
B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali<br />
C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard<br />
D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek<br />
E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja<br />
18 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale<br />
bilaterale :<br />
A. per primam se intervine ortopedic<br />
B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea<br />
vomerului<br />
C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de<br />
labioplastie<br />
D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic<br />
E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali<br />
19 *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in :<br />
A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp<br />
B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi<br />
C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi<br />
D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi<br />
E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp<br />
20 In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic:<br />
A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat<br />
B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat<br />
C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar<br />
D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar<br />
E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului<br />
21 In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic:<br />
A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara<br />
B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara<br />
C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern,<br />
palatoglos, palatofaringian si palatostafilin<br />
D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si<br />
palatostafilin<br />
E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern<br />
22 *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza :<br />
A. tratament ortopedic<br />
B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie<br />
C. palatoplastie<br />
D. stafilorafia<br />
E. uranoplastie<br />
23 *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza :<br />
A. tratament ortopedic<br />
B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie<br />
C. palatoplastie<br />
D. stafilorafie<br />
C 839<br />
E 840<br />
BDE 842<br />
BC 842<br />
D 842<br />
E 844<br />
Page71
E. uranostafilorafie<br />
24 *In despicatura palatina unilaterala totala :<br />
A. de regula, tratamentul este ortopedic<br />
B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp<br />
operator<br />
C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat<br />
D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni<br />
E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni<br />
25 In despicatura palatina bilaterala totala:<br />
A. se asociaza protruzia premaxilei<br />
B. se asociaza retruzia premaxilei<br />
C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator<br />
D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori<br />
E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori<br />
26 Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina<br />
alveolara sunt:<br />
A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate<br />
B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor<br />
postoperatorii<br />
C. copil normosom, normotrof<br />
D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator<br />
E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni<br />
27 Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de :<br />
A. localizarea malformatiei<br />
B. severitatea malformatiei<br />
C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical<br />
D. varsta la care s-a intervenit<br />
E. coexistenta altor malformatii congenitale<br />
28 Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilopalatine<br />
sunt :<br />
A. subdimensionarea rosului de buza<br />
B. supradimensionarea rosului de buza<br />
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase<br />
D. fistule cutanate<br />
E. comunicare oro-nazala<br />
29 *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza<br />
ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza :<br />
A. corectia prin plastie in « V »<br />
B. corectia prin plastie in « Y »<br />
C. corectia prin plastie in « Z »<br />
D. corectie prin osteotomia premaxilei<br />
E. corectie prin alungirea columelei<br />
C 845<br />
ABE 845<br />
ABC 846<br />
BCD 847<br />
BCE 847<br />
C 848<br />
30 In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se BC 854<br />
Page72
practica :<br />
A. palatoplastia secundara<br />
B. stafilorafia secundara<br />
C. uranostafilorafia secundara<br />
D. rinoplastie secundara<br />
E. cheiloplastie secundara<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 16.<br />
Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen<br />
(1, pag. 916 - 919) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:<br />
A. de cauza neurogena<br />
B. de cauza somatica<br />
C. de cauza psihogena<br />
D. de cauza dentara<br />
E. de cauza musculara<br />
ABC 916<br />
2 In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente<br />
cauze sunt:<br />
A. demielinizare<br />
B. anevrisme<br />
C. procese expansive tumorale intracraniene<br />
D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen<br />
E. cauza odontogena<br />
3 Nevralgia de trigemen:<br />
A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta<br />
nevralgia trigeminala<br />
B. incidenta este mai ridicata la tineri<br />
C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de<br />
52-58 de ani<br />
D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani<br />
E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in<br />
favoarea sexului feminin<br />
4 Nevralgia trigeminala clasica:<br />
A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica<br />
B. apare frecvent pe traiectul oftalmicului<br />
C. este tipic unilaterala<br />
D. poate fi si bilateral la 4% din pacienti<br />
E. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense<br />
ABCD 916<br />
ACE 916<br />
CDE 916-<br />
917<br />
Page73
5 Nevralgia trigeminala clasica:<br />
A. durerea are caracter lancinant<br />
B. durerea are caracter de soc electric<br />
C. durerea are debut lent si sfarsit brusc<br />
D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal<br />
E. apare inainte de 40 de ani<br />
6 Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic:<br />
A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde<br />
pana la cateva ore<br />
B. durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de<br />
“impungere”<br />
C. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ<br />
D. nu exista deficit neurologic evident clinic<br />
E. nu sunt atribuite altor afectiuni<br />
7 In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele<br />
caracteristici:<br />
A. intensa<br />
B. ascutita<br />
C. superficiala<br />
D. declansata de factorii trigger<br />
E. profunda<br />
8 Nevralgia trigeminala simptomatica:<br />
A. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser<br />
B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie<br />
a trigemenului<br />
C. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori<br />
D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii<br />
E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti<br />
9 In nevralgia trigemnala simptomatica:<br />
A. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara<br />
B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara<br />
C. durerea este provocata de compresia vasculara<br />
D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele<br />
decat compresia vasculara<br />
E. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala<br />
10 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul<br />
unghiului ponto-cerebelos:<br />
A. neurinom de acustic<br />
B. neurinom de trigemen<br />
C. meningiom<br />
D. chist epidermoid<br />
E. chistul dermoid<br />
ABD 917<br />
BDE 917<br />
ABCD 917<br />
ABC 917<br />
ADE 917<br />
ABCD 917<br />
11 Nevralgia trigeminala simptomatica: AE 917<br />
Page74
A. diagnosticul se stabileste pe baze clinice<br />
B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger”<br />
C. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din<br />
ramurile trigemenului<br />
D. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile<br />
trigemenului<br />
E. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din<br />
ramurile trigemenului<br />
12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen:<br />
A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla<br />
B. nevralgia nervului facial<br />
C. nevralgia trigeminala postherpetica<br />
D. nevralgia parietala<br />
E. nevralgia occipitala<br />
13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen:<br />
A. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la<br />
farmacoterapie<br />
B. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si<br />
cauza subiacenta<br />
C. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel<br />
D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta<br />
E. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie<br />
anticonvulsivanta<br />
14 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen:<br />
A. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul<br />
nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina<br />
B. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in<br />
tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida<br />
C. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul<br />
nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat<br />
D. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina<br />
E. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre<br />
anticonvulsivante<br />
15 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte:<br />
A. sedarea<br />
B. hiponatremia<br />
C. leucopenia<br />
D. rash<br />
E. alopecie<br />
16 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte:<br />
A. leucocitoza<br />
B. hirsutism<br />
C. sedare<br />
D. hiponatremie<br />
E. alopecie<br />
ABCE 918<br />
BD 918<br />
AC 918<br />
ABC 918<br />
ABE 918<br />
Page75
17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte:<br />
A. crestere in greutate<br />
B. alopecie<br />
C. greata<br />
D. hirsutism<br />
E. sedare<br />
18 Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte:<br />
A. hirsutismul<br />
B. hipertrofie gingivala<br />
C. crestere in greutate<br />
D. sedare<br />
E. greata<br />
19 Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte:<br />
A. hiponatremia<br />
B. hipercolesterolemie<br />
C. sedare<br />
D. crestere in greutate<br />
E. greata<br />
20 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:<br />
A. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca<br />
medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica<br />
B. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in<br />
practica<br />
C. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica<br />
D. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser<br />
E. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool<br />
sau glicerol<br />
21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:<br />
A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau<br />
glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe<br />
termen lung sunt mai bune<br />
B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau<br />
glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen<br />
lung sunt mai bune<br />
C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie<br />
faciala<br />
D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii<br />
dureroase<br />
E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie<br />
dureroasa, insa se insotesc frecvent de keratite<br />
22 In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale<br />
vizeaza:<br />
A. termocoagularea prin radiofrecventa<br />
B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare<br />
ABC 918<br />
AB 918<br />
ABDE 918<br />
BE 918<br />
ACDE 918<br />
ACE 918<br />
Page76
C. blocajul chimic anestezic<br />
D. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului<br />
sfenopalatin<br />
E. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare<br />
23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:<br />
A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in<br />
82-100% din pacienti<br />
B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in<br />
60% din pacienti<br />
C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10%<br />
dintre pacienti<br />
D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore<br />
sunt rare<br />
E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore<br />
sunt dese<br />
24 In cazul procedeului Janetta:<br />
A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre<br />
pacienti<br />
B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre<br />
pacienti<br />
C. mortalitatea chirurgicala este de 1%<br />
D. rata de recurenta este de 1-6 %<br />
E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de<br />
prima intentie<br />
25 Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se<br />
numara:<br />
A. criochirurgia<br />
B. umflarea unui balon in cavul Meckel<br />
C. blocajul chimic anestezic<br />
D. termocoagularea prin radiofrecventa<br />
E. procedeul Janetta<br />
26 *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de:<br />
A. 52-58 de ani<br />
B. 30-40 de ani<br />
C. 60-70 de ani<br />
D. 58-72 de ani<br />
E. 42-78 de ani<br />
27 *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic:<br />
A. nu exista deficit neurologic evident clinic<br />
B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ<br />
C. nu sunt atribuite altor afectiuni<br />
D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda<br />
pana la cateva ore<br />
E. nu prezinta arii de declansare “trigger”<br />
ACD 919<br />
ACD 919<br />
AB 919<br />
A 916<br />
B 917<br />
Page77
28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza:<br />
A. carbamazepina<br />
B. valproat de potasiu<br />
C. aulin<br />
D. dexametazona<br />
E. diclofenac<br />
29 *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza:<br />
A. blocajul chimic anestezic<br />
B. procedure neurolitice percutanate<br />
C. termocoagularea prin radiofrecventa<br />
D. infiltratii cu ser fiziologic<br />
E. precedeul Janetta<br />
30 *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte:<br />
A. alopecie<br />
B. crestere in greutate<br />
C. hirsutism<br />
D. leucopenia<br />
E. rash<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 17.<br />
Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
A 918<br />
D 918<br />
E 918<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi:<br />
A. Şanţuri largi în formă de “V”, cu diametru mic şi puţin adânci<br />
B. Şanţuri în formă de “I”, adânci şi înguste<br />
C. Şanţuri în formă de “Y”, strangulate<br />
D. Şanţuri în formă de “M”, înguste<br />
E. Şanţuri largi, în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci<br />
BE<br />
2 Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc<br />
interacţiunii mai multor factori:<br />
A. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel<br />
proximal<br />
B. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea<br />
smalţ-dentină la nivelul şanţurilor<br />
C. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi<br />
fosete<br />
D. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea<br />
smalţ-dentină în cazul şanţurilor<br />
ACD<br />
Page78
E. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune.<br />
3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac<br />
parte următoarele etape:<br />
A. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene<br />
B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului<br />
C. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la<br />
orificiul şanţului<br />
D. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului<br />
E. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi<br />
crescute de proteine la baza şanţului<br />
4 Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice:<br />
A. Copii cu policarii care au o igienă orală bună<br />
B. Copii cu policarii care au o igienă orală proastă<br />
C. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii<br />
D. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate<br />
E. Copii cu stare generală bună<br />
5 Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este:<br />
A. Un material care eliberează fluor<br />
B. Este un monomer metacrilic<br />
C. Este o moleculă hibrid mare<br />
D. Este un cianoacrilat<br />
E. Seamănă cu o răşină epoxidică<br />
6 Calităţile unui sigilant sunt:<br />
A. Penetranţă scăzută<br />
B. Fluiditate<br />
C. Biocompatibilitate<br />
D. Absorbţia crescută a apei<br />
E. Timp de priză scurt<br />
7 Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt:<br />
A. Materialul se întăreşte în 5 secunde<br />
B. Nu se mai încorporează bule de apă<br />
C. Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea<br />
D. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde<br />
E. Nu se mai încorporează bule de aer<br />
8 Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt:<br />
A. Reducerea timpului de priză<br />
B. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni<br />
C. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată<br />
D. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare<br />
E. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare<br />
9 *Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează:<br />
A. În primele două zile<br />
B. În primele 24 de ore<br />
BCE<br />
BCD<br />
BCE<br />
BCE<br />
CDE<br />
ABD<br />
B<br />
Page79
C. Într-o perioadă de cel puţin 2 ani<br />
D. În următoarele 2 ore de la aplicare<br />
E. În mod constant, în primele două săptămâni<br />
10 Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt:<br />
A. Adeziune bună<br />
B. Capacitate de etanşare<br />
C. Biocompatibilitate<br />
D. Hidrofilie crescută<br />
E. Contracţie crescută la polimerizare<br />
11 Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt:<br />
A. Aplicare mai greoaie<br />
B. Sensibilitate în mediu uscat<br />
C. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale<br />
D. Timp de priză scurt<br />
E. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii<br />
12 Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici:<br />
A. Manevrare mai uşoară<br />
B. Timp de priză crescut<br />
C. Sensibilitate crescută în mediu umed<br />
D. Adaptare marginală mai bună<br />
E. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede<br />
13 Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este:<br />
A. Izolarea, curăţirea suprafeţelor dentare, prepararea sigilantului<br />
B. Curăţirea suprafeţei dentare, izolarea, pregătirea suprafeţelor de smalţ<br />
C. Spălarea şi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea<br />
materialului de sigilare<br />
D. Verificarea sigilării, controlul în relaţie ocluzală, controale periodice<br />
E. Prepararea materialului de sigilare, spălare şi uscare, aplicarea<br />
materialului de sigilare<br />
14 *Gravajul acid în sigilare se face cu:<br />
A. H3PO4 <strong>–</strong> 37%<br />
B. NaOCl <strong>–</strong> 6%<br />
C. H3PO4 <strong>–</strong> 60%<br />
D. H2SO4 <strong>–</strong> 30-50%<br />
E. HCl <strong>–</strong> 37%<br />
15 *Controlul periodic al sigilării este necesar:<br />
A. Lunar<br />
B. Anual<br />
C. Odată la 6 luni<br />
D. La 2 ani<br />
E. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an<br />
16 Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu:<br />
A. Fuxină bazică 2,5%<br />
ABC<br />
ACE<br />
ADE<br />
BCD<br />
A<br />
C<br />
BCE<br />
Page80
B. Raze X<br />
C. Cristal violet<br />
D. Examen cu sondă<br />
E. Izotopi radioactivi C14, S35<br />
17 Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda:<br />
A. Sigilarea este intactă <strong>–</strong> nu se intervine<br />
B. Sigilantul este pierdut în totalitate <strong>–</strong> se repetă sigilarea<br />
C. Sigilarea este pierdută parţial <strong>–</strong> se repetă sigilarea<br />
D. Sigilarea are microneadaptări <strong>–</strong> se face control bite-wing<br />
E. Sigilarea este pierdută parţial <strong>–</strong> se completează cu sigilant fără altă<br />
intervenţie<br />
18 Enameloplastia:<br />
A. Este o tehnică invazivă<br />
B. Este o tehnică neinvazivă<br />
C. Este o tehnică de sigilare restrânsă<br />
D. Este o sigilare lărgită<br />
E. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal<br />
19 Enameloplastia se realizează cu:<br />
A. Freză cilindro-conică fină<br />
B. Freză sferică ¼<br />
C. Freză Sorensen<br />
D. Polipanturi<br />
E. Cupe de cauciuc<br />
20 Enamelopastia se recomandă:<br />
A. Pe suprafeţe proximale<br />
B. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci<br />
C. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare<br />
D. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale<br />
E. În hiperemia pulpară<br />
21 Indicaţiile sigilării:<br />
A. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă<br />
B. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură<br />
C. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă<br />
D. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară<br />
E. Dinţi cu distrofii<br />
22 *Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează:<br />
A. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină<br />
B. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică<br />
C. Când leziunea are o extindere mare în dentină<br />
D. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă<br />
E. În cazul marmoraţiilor<br />
23 *Verificarea sigilării se poate face:<br />
A. Prin examen cu sonda<br />
ABD<br />
ADE<br />
ABC<br />
BCD<br />
ABCD<br />
B<br />
A<br />
Page81
B. Prin colorare cu fuxină bazică 2%<br />
C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%<br />
D. Utilizând izotopi radioactivi C16, S45<br />
E. Utilizând raze γ<br />
24 *Odontotomia profilactică poate fi utilă în:<br />
A. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea<br />
B. În cazul marmoraţiilor<br />
C. Cazul copiilor cu igienă orală bună<br />
D. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate<br />
E. Copii cu sănătate generală bună<br />
25 *Proprietăţile ideale ale unui sigilant:<br />
A. Penetranţă medie<br />
B. Timp de lucru lung<br />
C. Timp de priză mediu<br />
D. Absorbţia scăzută a apei<br />
E. Rezistenţă medie la uzură<br />
26 *Perioada optimă recomandată pentru sigilare este:<br />
A. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari<br />
B. 6-8 ani pentru primii molari permanenţi<br />
C. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari<br />
D. 9-12 ani pentru premolari<br />
E. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent<br />
27 Controlul periodic al sigilării este necesar:<br />
A. Odată la 6 luni<br />
B. Odată la 3 luni<br />
C. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore,<br />
Rock, Horowitz<br />
D. Paraclinic prin diferite procedee<br />
E. Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării<br />
28 Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag<br />
presupune:<br />
A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor<br />
B. Izolarea redusă<br />
C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu<br />
o freză diamantată sferică, cilindrică, a fissuri<br />
D. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului<br />
E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu<br />
29 *Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii:<br />
A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii<br />
B. În pulpite seroase totale<br />
C. În necroză pulpară<br />
D. Copii cu stare generală bună<br />
E. În traumatismele dentare penetrante<br />
A<br />
A<br />
D<br />
C<br />
ACD<br />
ACD<br />
Page82
30 *Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei<br />
autopolimerizabili:<br />
A. Materialul se întăreşte în 5-10 secunde<br />
B. Nu se încorporează bule de apă<br />
C. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde<br />
D. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada<br />
aplicării<br />
E. Preţ de cost foarte ridicat<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 18.<br />
Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: ACD 3,<br />
A. arhitectonicii speciale;<br />
pag.<br />
B. structurii osului maxilar;<br />
C. funcţiilor glandulare;<br />
D. ţesutului venos erectil;<br />
E. poziţiei mandibulare.<br />
318<br />
2 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită:<br />
A. structurii osului etmoidal;<br />
B. arhitectonicii speciale;<br />
C. funcţiilor epiteliului;<br />
D. inervaţiei;<br />
E. poziţiei mandibulare.<br />
3 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în:<br />
A. erupţia dentară;<br />
B. umectarea şi sterilizarea aerului;<br />
C. reducerea globală a debitului de aer;<br />
D. structura osului alveolar;<br />
E. reglarea cantităţii de aer.<br />
4 Aerul inspirat pe gură are ca efect:<br />
A. îngustarea maxilarului;<br />
B. înălţarea bolţii palatine;<br />
C. retrodenţia superioară;<br />
D. aplatizarea bolţii palatine;<br />
E. prodenţia superioară.<br />
C<br />
BCD 3,<br />
pag.<br />
318<br />
BCE 3,<br />
pag.<br />
321<br />
ABE 3,<br />
pag.<br />
323<br />
Page83
5 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra:<br />
A. bolţii palatine;<br />
B. buzei superioare;<br />
C. mandibulei;<br />
D. maxilarului;<br />
E. coanelor.<br />
6 Aerul inspirat pe gură are ca efect:<br />
A. aplatizarea bolţii palatine;<br />
B. înălţarea bolţii palatine;<br />
C. retrodenţia superioară;<br />
D. îngustarea maxilarului;<br />
E. prodenţia superioară.<br />
7 Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt:<br />
A. repetarea mişcărilor de propulsie;<br />
B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie);<br />
C. creşterea secreţiei salivare;<br />
D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;<br />
E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor.<br />
8 Puterea de suport a dinţilor este de:<br />
A. 32 kg pentru incisivi;<br />
B. 35 kg pentru canini;<br />
C. 44 kg pentru premolari secunzi;<br />
D. 64 kg pentru molari primi;<br />
E. 45,70 kg pentru molari de minte.<br />
9 Puterea de suport a dinţilor este de:<br />
A. 35 kg pentru incisivi;<br />
B. 32 kg pentru canini;<br />
C. 44 kg pentru premolari secunzi;<br />
D. 45,70 kg pentru molari primi;<br />
E. 64 kg molari de minte.<br />
10 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de:<br />
A. 28 kg pentru temporal;<br />
B. 26 kg pentru maseter;<br />
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;<br />
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;<br />
E. 64 kg pentru buccinator.<br />
11 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de:<br />
A. 35 kg pentru temporal;<br />
B. 32 kg pentru maseter;<br />
C. 16 kg pentru pterigoidian intern;<br />
D. 28 kg pentru pterigoidian extern;<br />
E. 64 kg pentru buccinator.<br />
ABCDE 3,<br />
pag.<br />
323<br />
BDE 3,<br />
pag.<br />
323<br />
BD 3,<br />
pag.<br />
332<br />
ABC 3,<br />
pag.<br />
340<br />
CDE 3,<br />
pag.<br />
340<br />
BCD 3,<br />
pag.<br />
340<br />
ACD 3,<br />
pag.<br />
340<br />
12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento- ABCE 3,<br />
Page84
maxilare sunt:<br />
A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii;<br />
B. lipsa abraziei fiziologice;<br />
C. contactele premature;<br />
D. hipersecreţia salivară;<br />
E. hiposecreţia salivară.<br />
13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin:<br />
A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;<br />
B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii;<br />
C. ocluzia dezechilibrată;<br />
D. lezarea directă a mucoasei orale;<br />
E. ocluzia echilibrată.<br />
14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează<br />
prin:<br />
A. angrenajele inverse;<br />
B. ocluzia eugnată;<br />
C. ocluzia adâncă;<br />
D. ocluzia inversă;<br />
E. ocluzia lingualizată.<br />
15 Deglutiţiile normale evolutive sunt:<br />
A. deglutiţia de tip infantil;<br />
B. deglutiţia de tip adult;<br />
C. deglutiţia protruzivă;<br />
D. deglutiţia sublinguală;<br />
E. deglutiţia de tranziţie.<br />
16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin:<br />
A. coborârea limbii în planşeul bucal;<br />
B. contracţia muşchiului milohiodian;<br />
C. deschiderea epiglotei;<br />
D. unda peristaltică a limbii;<br />
E. unda peristaltică faringiană.<br />
17 Formele deglutiţiei anormale sunt:<br />
A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate;<br />
B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult;<br />
C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate;<br />
D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact;<br />
E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact.<br />
18 Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită:<br />
A. imaturităţii neuro-musculare;<br />
B. tulburărilor rino-faringiene;<br />
C. potenţialului de creştere normală;<br />
D. maturităţii neuro-musculare;<br />
E. obiceiului vicios de sugere a degetului.<br />
pag.<br />
344<br />
ABCD 3,<br />
pag.<br />
345-<br />
347<br />
ACDE 3,<br />
pag.<br />
346-<br />
347<br />
ABE 3,<br />
pag.<br />
353-<br />
354<br />
BDE 3,<br />
pag.<br />
355-<br />
356<br />
ACD 3,<br />
pag.<br />
358<br />
ABE 3,<br />
pag.<br />
360-<br />
362<br />
Page85
19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt:<br />
A. laringoscopia stroboscopică;<br />
B. cinematografia corzilor vocale;<br />
C. ortopantomografia;<br />
D. glotografia electrică;<br />
E. linguopalatograma.<br />
20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de:<br />
A. deschidere a glotei;<br />
B. neutralitate a glotei;<br />
C. elongaţie maximă;<br />
D. închidere a glotei;<br />
E. acolare a glotei.<br />
21 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa:<br />
A. palatinală a incisivilor superiori;<br />
B. linguală a incisivilor inferiori;<br />
C. palatinală a premolarilor superiori;<br />
D. linguală a premolarilor inferiori;<br />
E. linguală a caninilor inferiori.<br />
22 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între:<br />
A. incisivi;<br />
B. canini;<br />
C. premolari;<br />
D. obraji;<br />
E. molari.<br />
23 Dislalia poate îmbrăca forme variate:<br />
A. sigmatismul;<br />
B. rotacismul;<br />
C. dislalia labialelor;<br />
D. rinolalia închisă;<br />
E. disritmiile.<br />
24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dentomaxilor<br />
prin:<br />
A. inserţiile osoase;<br />
B. articulaţia temporo-mandibulară;<br />
C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase;<br />
D. poziţia de echilibru a mandibulei;<br />
E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar.<br />
25 Pe o electromiogramă se poate aprecia:<br />
A. amplitudinea potenţialului electric;<br />
B. intensitatea impulsurilor nervoase;<br />
C. energia cinetică;<br />
D. frecvenţa impulsurilor nervoase;<br />
E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.<br />
ABD 3,<br />
pag.<br />
370-<br />
371<br />
ACDE 3,<br />
pag.<br />
373<br />
AB 3,<br />
pag.<br />
381<br />
AC 3,<br />
pag.<br />
381<br />
ABC 3,<br />
pag.<br />
384<br />
ACE 3,<br />
pag.<br />
405<br />
ADE 3,<br />
pag.<br />
412<br />
Page86
26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt:<br />
A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor<br />
musculare antagoniste;<br />
B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;<br />
C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor<br />
musculare deficitare;<br />
D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;<br />
E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor<br />
morfologice.<br />
27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt:<br />
A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare;<br />
B. descompunerea forţelor verticale;<br />
C. normalizarea funcţiilor perturbate;<br />
D. stimularea erupţiei dentare;<br />
E. stimularea dezvoltării maxilarelor.<br />
28 Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt:<br />
A. tonusul labial scăzut;<br />
B. incompetenţa labială;<br />
C. retrodenţia superioară;<br />
D. tip anormal de deglutiţie;<br />
E. prognaţia mandibulară funcţională.<br />
29 Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt:<br />
A. proalveolodenţia superioară;<br />
B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale;<br />
C. retrognaţia mandibulară funcţională;<br />
D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate;<br />
E. ocluzie inversă laterală.<br />
30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri<br />
vicioase sunt:<br />
A. intensitatea şi durata practicării;<br />
B. plasticitatea oaselor maxilare;<br />
C. poziţia de echilibru a mandibulei;<br />
D. bilanţul forţelor oro-faciale;<br />
E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 19.<br />
Dezvoltarea ocluziei dentare<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ACE 3,<br />
pag.<br />
415<br />
ABCE 3,<br />
pag.<br />
416<br />
ABD 3,<br />
pag.<br />
439<br />
BDE 3,<br />
pag.<br />
443<br />
ABD 3,<br />
pag.<br />
444<br />
Nr. Intrebare Răspuns Pag.<br />
Page87
crt.<br />
1 Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt:<br />
A. retrognaţia maxilară;<br />
B. retrognaţia mandibulară;<br />
C. prognaţia maxilară;<br />
D. prognaţia mandibulară;<br />
E. biretognaţia.<br />
2 *Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este:<br />
A. retrognaţia maxilară;<br />
B. retrognaţia mandibulară;<br />
C. prognaţia maxilară;<br />
D. prognaţia mandibulară;<br />
E. biretognaţia.<br />
3 Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este:<br />
A. retrognaţia maxilară;<br />
B. retrognaţia mandibulară;<br />
C. prognaţia maxilară;<br />
D. prognaţia mandibulară;<br />
E. biretognaţia.<br />
4 Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin:<br />
A. dinţii apar mai întâi la mandibulă;<br />
B. dinţii apar mai întâi la mxilar;<br />
C. erup la întervale ciclice de 6 luni;<br />
D. caninul erupe înaintea molarul prim;<br />
E. caninul erupe după molarul prim.<br />
5 Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin:<br />
A. dinţii apar mai întâi la mandibulă;<br />
B. dinţii apar mai întâi la mxilar;<br />
C. erup la întervale ciclice de 6 luni;<br />
D. caninul erupe înaintea molarul prim;<br />
E. caninul erupe după molarul prim.<br />
6 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin:<br />
A. reducerea spaţiului primat;<br />
B. reducerea inocluziei sagitale;<br />
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;<br />
D. reducerea gradului de supraacoperire;<br />
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.<br />
7 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin:<br />
A. reducerea spaţiului primat;<br />
B. reducerea inocluziei sagitale;<br />
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;<br />
D. reducerea gradului de supraacoperire;<br />
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
36<br />
B 4,<br />
pag.<br />
38<br />
ACDE 4,<br />
pag.<br />
38<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
39<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
39<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
40<br />
AE 4,<br />
pag.<br />
40<br />
Page88
8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există:<br />
A. o malocluzie clasa a III-a;<br />
B. un comportament muscular anormal;<br />
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;<br />
D. o ocluzie cap la cap;<br />
E. o ocluzie adâncă.<br />
9 Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există:<br />
A. caria dentară;<br />
B. un comportament muscular anormal;<br />
C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;<br />
D. o ocluzie cap la cap;<br />
E. o malocluzie clasa a III-a.<br />
10 Erupţia primilor molari permanenţi produce:<br />
A. a doua mezializare a mandibulei;<br />
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;<br />
D. deglutiţia de tip adult;<br />
E. reglarea relaţiei de postură.<br />
11 Erupţia primilor molari permanenţi nu produce:<br />
A. a doua mezializare a mandibulei;<br />
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;<br />
D. deglutiţia de tip adult;<br />
E. reglarea relaţiei de postură.<br />
12 *Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar:<br />
A. cuspid în şanşul intercuspidian;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. cuspid la cuspid;<br />
E. neutral.<br />
13 *Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar:<br />
A. cuspid în şanşul intercuspidian;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. cuspid la cuspid;<br />
E. psalidodont.<br />
14 *Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar:<br />
A. cuspid în şanşul intercuspidian;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. cuspid la cuspid;<br />
E. neutral.<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
42<br />
BCDE 4,<br />
pag.<br />
42<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
42-45<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
42-45<br />
D 4,<br />
pag.<br />
43<br />
A 4,<br />
pag.<br />
43<br />
C 4,<br />
pag.<br />
43<br />
15 Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: ABCE 4,<br />
Page89
A. cuspid în şanşul intercuspidian;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. cuspid la cuspid;<br />
E. neutral.<br />
16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar:<br />
A. cuspid în şanşul intercuspidian;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. cuspid la cuspid;<br />
E. psalidodont.<br />
17 Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar:<br />
A. cuspid în şanşul intercuspidian;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. cuspid la cuspid;<br />
E. neutral.<br />
18 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii<br />
factori:<br />
A. creşterea scheletală;<br />
B. deschiderea ocluziei frontale;<br />
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;<br />
D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi;<br />
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.<br />
19 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii<br />
factori:<br />
A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;<br />
B. spaţiul de derivă Nance;<br />
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;<br />
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;<br />
E. creşterea scheletală.<br />
20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia<br />
molarilor de 6 ani sunt:<br />
A. reducerea spaţiului primat;<br />
B. modificarea lungimii arcadei;<br />
C. a doua mezializare a ocluziei dentare;<br />
D. modificarea formei arcadei;<br />
E. a doua înălţare a ocluziei dentare.<br />
21 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia<br />
molarilor de 6 ani sunt:<br />
A. modificarea formei arcadei;<br />
B. prima înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. reducerea spaţiului primat;<br />
D. modificarea lungimii arcadei;<br />
pag.<br />
43<br />
BCDE 4,<br />
pag.<br />
43<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
43<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
44<br />
BE 4,<br />
pag.<br />
44<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
45<br />
ACD 4,<br />
pag.<br />
45<br />
Page90
E. a doua mezializare a ocluziei dentare;<br />
22 *Erupţia primilor molari permanenţi produce:<br />
A. a doua mezializare a mandibulei;<br />
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. prima mezializare a mandibulei;<br />
D. a treia înălţare a ocluziei dentare;<br />
E. reglarea relaţiei de postură.<br />
23 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între:<br />
A. 1,7 <strong>–</strong> 2;<br />
B. 0,9 <strong>–</strong> 2;<br />
C. 0,9 <strong>–</strong> 1,5;<br />
D. 1,7 <strong>–</strong> 4;<br />
E. 0,9 <strong>–</strong> 1,7.<br />
24 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între:<br />
A. 1,7 <strong>–</strong> 2-4;<br />
B. 1,7 <strong>–</strong> 2;<br />
C. 0,9 <strong>–</strong> 1,5;<br />
D. 1,7 <strong>–</strong> 4;<br />
E. 0,9 <strong>–</strong> 1,7.<br />
25 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce:<br />
A. a doua mezializare a mandibulei;<br />
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;<br />
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;<br />
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.<br />
26 *Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce:<br />
A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;<br />
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. a doua mezializare a mandibulei;<br />
D. prima mezializare a mandibulei;<br />
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.<br />
27 *Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:<br />
A. a doua mezializare a mandibulei;<br />
B. a doua înălţare a ocluziei dentare;<br />
C. deschiderea ocluziei frontale;<br />
D. a treia înălţare a ocluziei dentare.<br />
E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare.<br />
28 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:<br />
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;<br />
B. deschiderea ocluziei frontale;<br />
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;<br />
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;<br />
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.<br />
B 4,<br />
pag.<br />
45<br />
C 4,<br />
pag.<br />
46<br />
A 4,<br />
pag.<br />
46<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
48<br />
E 4,<br />
pag.<br />
48<br />
C 4,<br />
pag.<br />
49<br />
AB 4,<br />
pag.<br />
49<br />
Page91
29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:<br />
A. a treia înălţare a ocluziei dentare;<br />
B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;<br />
C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;<br />
D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;<br />
B. deschiderea ocluziei frontale.<br />
30 Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce:<br />
A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;<br />
B. deschiderea ocluziei frontale;<br />
C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;<br />
D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;<br />
E. a treia înălţare a ocluziei dentare.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 20.<br />
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
49<br />
CD 4,<br />
pag.<br />
49<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ACE 4,<br />
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;<br />
pag.<br />
B. modificarea lungimii arcadei;<br />
C. caria dentară a dinţilor temporari;<br />
D. modificarea formei arcadei;<br />
E. pierderea prematură a dinţilor temporari.<br />
73<br />
2 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:<br />
A. deglutiţiile atipice;<br />
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;<br />
C. caria dentară a dinţilor temporari;<br />
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;<br />
E. anomaliile gentice.<br />
3 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:<br />
A. deglutiţia infantilă;<br />
B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;<br />
C. caria dentară a dinţilor temporari;<br />
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;<br />
E. sugerea policelui.<br />
4 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:<br />
A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
73<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
73<br />
Page92<br />
ABD 4,<br />
pag.
B. caria dentară a dinţilor temporari;<br />
C. respiraţia orală;<br />
D. pierderea prematură a dinţilor temporari;<br />
E. sugerea policelui.<br />
5 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea<br />
funcţiei:<br />
A. de deglutiţie;<br />
B. masticatorie;<br />
C. fizionomice;<br />
D. fonatorie;<br />
E. respiratorie.<br />
6 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea:<br />
A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare;<br />
B. funcţiei respiratorii;<br />
C. funcţiei de deglutiţie;<br />
D. dimensiunii verticale faciale;<br />
E. funcţiei fonatorii.<br />
7 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:<br />
A. alungirea arcadei dentare;<br />
B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance;<br />
C. scurtarea arcadei dentare;<br />
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;<br />
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.<br />
8 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral<br />
poate produce:<br />
A. incluzia dintelui permanent;<br />
B. deschiderea ocluziei dentare;<br />
C. pierderea spaţiului de rezervă Nance;<br />
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
9 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral<br />
poate produce:<br />
A. incluzia dintelui permanent;<br />
B. scurtarea arcadei dentare;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
10 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:<br />
A. tulburări verticale interarcadice;<br />
B. supraerupţia antagoniştilor;<br />
C. scurtarea arcadei dentare;<br />
D. pierderea dimensiunii verticale faciale;<br />
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.<br />
73<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
73<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
73<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
73<br />
C 4,<br />
pag.<br />
73<br />
B 4,<br />
pag.<br />
73<br />
AB 4,<br />
pag.<br />
73<br />
Page93
11 *Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate<br />
produce:<br />
A. incluzia dintelui permanent;<br />
B. scurtarea arcadei dentare;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. instalarea disfuncţiei fonatorii;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
12 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate<br />
produce:<br />
A. incluzia dintelui permanent;<br />
B. scurtarea arcadei dentare;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
13 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate<br />
produce:<br />
A. supraerupţia antagoniştilor;<br />
B. scurtarea arcadei dentare;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
14 Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:<br />
A. spaţierea dinţilor permanenţi;<br />
B. înghesuirea dinţilor permanenţi;<br />
C. scurtarea arcadei dentare;<br />
D. îngustarea arcadei dentare;<br />
E. pierderea dimensiunii verticale faciale.<br />
15 Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi:<br />
A. interferenţe ocluzale;<br />
B. contacte premature;<br />
C. scurtarea arcadei dentare;<br />
D. îngustarea arcadei dentare;<br />
E. angrenaje inverse.<br />
16 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect:<br />
A. tulburări dento-alveolare;<br />
B. supraerupţia antagoniştilor;<br />
C. afectarea germenului subiacent;<br />
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;<br />
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.<br />
17 *Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect:<br />
A. supraerupţia antagoniştilor;<br />
B. scurtarea arcadei dentare;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. dezechilibru în dinamica mandibulară;<br />
E 4,<br />
pag.<br />
73<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
73<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
73<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
73<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
73<br />
ACD 4,<br />
pag.<br />
74<br />
C 4,<br />
pag.<br />
74<br />
Page94
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:<br />
A. pierderea dimensiunii verticale faciale;<br />
B. tulburări ocluzale;<br />
C. afectarea germenului subiacent;<br />
D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;<br />
E. incongruenţa dento-alveolară.<br />
19 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:<br />
A. incongruenţa dento-alveolară;<br />
B. tulburări ocluzale;<br />
C. afectarea germenului subiacent;<br />
D. incluzia germenului subiacent;<br />
E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent.<br />
20 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:<br />
A. angrenaje inverse;<br />
B. migrarea dinţilor limitrofi;<br />
C. întârzieri în reglarea ocluziei;<br />
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;<br />
E. interpoziţii ale părţilor moi.<br />
21 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:<br />
A. incluzia dintelui permanent;<br />
B. anclavarea dintelui temporar;<br />
C. întârzieri în reglarea ocluziei;<br />
D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;<br />
E. malpoziţia dintelui permanent.<br />
22 *Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce:<br />
A. supraerupţia antagoniştilor;<br />
B. scurtarea arcadei dentare;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. incongruenţa dento-alveolară;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
23 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:<br />
A. bariere osoase;<br />
B. migrarea dinţilor limitrofi;<br />
C. bariere fibroase;<br />
D. migrarea dinţilor antagonişti;<br />
E. interpoziţii ale părţilor moi.<br />
24 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:<br />
A. angrenaje inverse;<br />
B. migrarea dinţilor limitrofi;<br />
C. ocluzia distalizată;<br />
D. migrarea dinţilor antagonişti;<br />
E. interpoziţii ale părţilor moi.<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
74<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
74<br />
CD 4,<br />
pag.<br />
74<br />
ACDE 4,<br />
pag.<br />
74<br />
D 4,<br />
pag.<br />
74<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
74<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
74<br />
Page95
25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:<br />
A. anodonţia;<br />
B. anomaliile dentare izolate;<br />
C. respiraţia orală;<br />
D. meziodens-ul;<br />
E. sugerea policelui.<br />
26 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:<br />
A. anomaliile dentare de poziţie;<br />
B. anomaliile dentare izolate;<br />
C. anomaliile dentare de număr;<br />
D. anomaliile dentare de formă;<br />
E. sugerea policelui.<br />
27 *Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce:<br />
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;<br />
B. incongruenţa dento-alveolară;<br />
C. diastema interincisivă;<br />
D. incluzia dintelui permanent;<br />
E. supraerupţia antagoniştilor.<br />
28 *Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce:<br />
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;<br />
B. incongruenţa dento-alveolară;<br />
C. diastema interincisivă;<br />
D. incluzia dintelui permanent;<br />
E. perturbarea dinamicii mandibulare.<br />
29 *Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce:<br />
A. supraerupţia antagoniştilor;<br />
B. disarmonia dento-alveolară;<br />
C. malpoziţia dintelui permanent;<br />
D. incongruenţa dento-alveolară;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
30 *Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce:<br />
A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;<br />
B. instalarea ocluziei distalizate;<br />
C. diastema interincisivă;<br />
D. incluzia dintelui permanent;<br />
E. instalarea ocluziei adânci.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 21.<br />
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
74<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
74<br />
C 4,<br />
pag.<br />
74<br />
E 4,<br />
pag.<br />
74<br />
B 4,<br />
pag.<br />
75<br />
A 4,<br />
pag.<br />
75<br />
Page96
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Angle clasifică malocluziile după criteriul:<br />
C 4,<br />
A. etiologic;<br />
pag.<br />
B. funcţional;<br />
C. relaţiei mandibulo-maxilare;<br />
D. fizionomic;<br />
E. descriptiv.<br />
77<br />
2 *Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia:<br />
A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior;<br />
B. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior<br />
în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior;<br />
C. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani<br />
inferior;<br />
D. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani<br />
inferior;<br />
E. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani<br />
inferior.<br />
3 *Angle împarte malocluziile în:<br />
A. clase;<br />
B. sindroame;<br />
C. false şi adevărate;<br />
D. normale şi anormale;<br />
E. subdiviziuni.<br />
4 *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:<br />
A. neutral;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. vestibularizat;<br />
E. lingualizat.<br />
5 *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului:<br />
A. lateral;<br />
B. posterior;<br />
C. distal;<br />
D. mezial;<br />
E. frontal.<br />
6 *Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia:<br />
A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului<br />
D 4,<br />
pag.<br />
77-78<br />
A 4,<br />
pag.<br />
78-79<br />
A 4,<br />
pag.<br />
78<br />
E 4,<br />
pag.<br />
78<br />
Page97<br />
D 4,<br />
pag.
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;<br />
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în<br />
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior;<br />
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul<br />
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior;<br />
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în<br />
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior;<br />
E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele<br />
vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior.<br />
7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:<br />
A. neutral;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. vestibularizat;<br />
E. lingualizat.<br />
8 *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin<br />
raport molar bilateral:<br />
A. neutral şi ocluzie adâncă;<br />
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;<br />
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;<br />
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită;<br />
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală.<br />
9 *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin<br />
raport molar bilateral:<br />
A. neutral şi ocluzie adâncă;<br />
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;<br />
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;<br />
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie;<br />
E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită.<br />
10 *Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia:<br />
A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului<br />
mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;<br />
B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în<br />
faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior;<br />
C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul<br />
vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior;<br />
D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în<br />
spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior;<br />
E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa<br />
78<br />
C 4,<br />
pag.<br />
78<br />
C 4,<br />
pag.<br />
78<br />
E 4,<br />
pag.<br />
78<br />
E 4,<br />
pag.<br />
79<br />
Page98
vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani<br />
superior.<br />
11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:<br />
A. neutral;<br />
B. mezializat;<br />
C. distalizat;<br />
D. vestibularizat;<br />
E. lingualizat.<br />
12 *Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul:<br />
A. etiologic;<br />
B. funcţional;<br />
C. relaţiei mandibulo-maxilare;<br />
D. fizionomic;<br />
E. descriptiv.<br />
13 *Şcoala germană împarte malocluziile în:<br />
A. clase;<br />
B. sindroame;<br />
C. false şi adevărate;<br />
D. normale şi anormale;<br />
E. diviziuni.<br />
14 *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă<br />
următoarele variante clinice:<br />
A. cu ocluzie adâncă acoperită;<br />
B. cu protruzie şi înghesuire;<br />
C. fals şi adevărat;<br />
D. cu ocluzie deschisă;<br />
E. cu conducere forţată.<br />
15 Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele<br />
variante clinice:<br />
A. cu ocluzie adâncă acoperită;<br />
B. cu protruzie şi înghesuire;<br />
C. fals şi adevărat;<br />
D. cu ocluzie deschisă;<br />
E. cu conducere forţată.<br />
16 *Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul:<br />
A. etiologic;<br />
B. funcţional;<br />
C. relaţiei mandibulo-maxilare;<br />
D. fizionomic;<br />
E. descriptiv.<br />
17 *Şcoala franceză denumeşte malocluziile:<br />
A. anomalii dento-maxilare;<br />
B. anomalii maxilo-mandibulare;<br />
B 4,<br />
pag.<br />
79<br />
A 4,<br />
pag.<br />
79<br />
B 4,<br />
pag.<br />
79<br />
B 4,<br />
pag.<br />
79<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
80<br />
E 4,<br />
pag.<br />
80<br />
Page99<br />
D 4,<br />
pag.<br />
80
C. anomalii dento-alveolare;<br />
D. disarmonii;<br />
E. anomalii pluricauzale.<br />
18 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale buzelor este:<br />
A. procheilie;<br />
B. retrognaţie;<br />
C. vestibulo-poziţie;<br />
D. retrocheilie;<br />
E. endocheilie.<br />
19 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale bazelor scheletale este:<br />
A. progenie;<br />
B. retrognaţie;<br />
C. exognaţie;<br />
D. endoalveolie;<br />
E. prognaţie.<br />
20 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
transversal ale bazelor scheletale este:<br />
A. progenie;<br />
B. retrognaţie;<br />
C. exognaţie;<br />
D. endognaţie;<br />
E. prognaţie.<br />
21 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale arcadelor alveolare este:<br />
A. supraalveolie;<br />
B. retroalveolie;<br />
C. exoalveolie;<br />
D. endoalveolie;<br />
E. proalveolie.<br />
22 *Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
transversal ale arcadelor alveolare este:<br />
A. infraalveolie;<br />
B. supraalveolie;<br />
C. retroalveolie;<br />
D. endoalveolie;<br />
E. proalveolie.<br />
23 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
vertcal ale arcadelor alveolare este:<br />
A. infraalveolie;<br />
B. retroalveolie;<br />
C. supraalveolie;<br />
D. endoalveolie;<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
81<br />
BE 4,<br />
pag.<br />
81<br />
CD 4,<br />
pag.<br />
81<br />
BE 4,<br />
pag.<br />
81<br />
D 4,<br />
pag.<br />
81<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
81<br />
Page100
E. proalveolie.<br />
24 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale mentonului este:<br />
A. progenie;<br />
B. retrognaţie;<br />
C. retrogenie;<br />
D. endoalveolie;<br />
E. laterogenie.<br />
25 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:<br />
A. vestibulo-versie;<br />
B. retrodenţie;<br />
C. infra-poziţie;<br />
D. palato-gresie;<br />
E. prodenţie.<br />
26 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este:<br />
A. disto-versie;<br />
B. retrodenţie;<br />
C. infra-poziţie;<br />
D. mezio-gresie;<br />
E. prodenţie.<br />
27 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:<br />
A. disto-versie;<br />
B. retrodenţie;<br />
C. infra-poziţie;<br />
D. mezio-gresie;<br />
E. prodenţie.<br />
28 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
vertical ale poziţiilor dinţilor este:<br />
A. vestibulo-versie;<br />
B. supra-poziţie;<br />
C. infra-poziţie;<br />
D. palato-gresie;<br />
E. mezio-gresie.<br />
29 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
vertical ale ocluziei dentare este:<br />
A. vestibulo-poziţie;<br />
B. disto-ocluzie;<br />
C. infra-ocluzie;<br />
D. palato-gresie;<br />
E. supra-poziţie.<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
81<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
81-82<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
81-82<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
81-82<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
81-82<br />
C 4,<br />
pag.<br />
82<br />
Page101
30 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens<br />
sagital ale ocluziei dentare este:<br />
A. linguo-ocluzie;<br />
B. supra-ocluzie;<br />
C. disto-ocluzie;<br />
D. infra-ocluzie;<br />
E. mezio-ocluzie.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 22.<br />
Examenul radiologic în ortodonţie<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
82<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe:<br />
ABD 4,<br />
A. radiografia cu film retroalveolar;<br />
pag.<br />
B. ortopantomografia;<br />
145-<br />
C. radiografia panoramică;<br />
D. teleradiografia;<br />
E. rezonanţa magnetică nucleară.<br />
146<br />
2 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe:<br />
A. radiografia cu film retroalveolar;<br />
B. ortopantomografia;<br />
C. radiografia panoramică;<br />
D. teleradiografia;<br />
E. radiografia cu fim muşcat.<br />
3 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:<br />
A. malpoziţonaţi;<br />
B. înghesuiţi;<br />
C. incluşi;<br />
D. egresionaţi;<br />
E. ectopici.<br />
4 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:<br />
A. malpoziţonaţi;<br />
B. înghesuiţi;<br />
C. incluşi;<br />
D. egresionaţi;<br />
E. fracturaţi.<br />
5 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:<br />
A. malpoziţonaţi;<br />
B. înghesuiţi;<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
145-<br />
146<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
145-<br />
146<br />
C 4,<br />
pag.<br />
145-<br />
146<br />
Page102<br />
E 4,<br />
pag.<br />
145-
C. cariaţi;<br />
D. egresionaţi;<br />
E. ectopici.<br />
6 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe<br />
ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular închis;<br />
B. condil subţire;<br />
C. ramură orizontală lată şi înclinată;<br />
D. canal dentar angulat;<br />
E. simfiză de dimensiune mică.<br />
7 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe<br />
ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular deschis;<br />
B. condil înalt;<br />
C. ancoşă preangulară discretă;<br />
D. canal dentar drept;<br />
E. simfiză de dimensiune mare.<br />
8 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe<br />
ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular închis;<br />
B. condil subţire;<br />
C. ramură orizontală lată şi înclinată;<br />
D. canal dentar angulat;<br />
E. simfiză de dimensiune mică.<br />
9 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe<br />
ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular deschis;<br />
B. condil înalt;<br />
C. ancoşă preangulară discretă;<br />
D. canal dentar drept;<br />
E. simfiză de dimensiune mare.<br />
10 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe<br />
ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular închis;<br />
B. condil subţire;<br />
C. ramură orizontală lată şi înclinată;<br />
D. canal dentar angulat;<br />
E. simfiză de dimensiune mică.<br />
11 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe<br />
ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular deschis;<br />
B. condil înalt;<br />
C. ancoşă preangulară discretă;<br />
D. canal dentar drept;<br />
146<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
152<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
152<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
152<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
152<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
152<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
152<br />
Page103
E. simfiză de dimensiune mare.<br />
12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează<br />
pe ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular închis;<br />
B. condil subţire;<br />
C. ramură orizontală lată şi înclinată;<br />
D. canal dentar angulat;<br />
E. simfiză de dimensiune mică.<br />
13 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează<br />
pe ortopantomografie prin:<br />
A. unghi mandibular deschis;<br />
B. condil înalt;<br />
C. ancoşă preangulară discretă;<br />
D. canal dentar drept;<br />
E. simfiză de dimensiune mare.<br />
14 Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în<br />
sens:<br />
A. sagital;<br />
B. transversal;<br />
C. vertical;<br />
D. biaxial;<br />
E. tridimensional.<br />
15 Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în<br />
sens:<br />
A. sagital;<br />
B. transversal;<br />
C. vertical;<br />
D. biaxial;<br />
E. tridimensional.<br />
16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este<br />
definit ca:<br />
A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern;<br />
B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;<br />
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;<br />
D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;<br />
E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos.<br />
17 *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este<br />
definit ca:<br />
A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;<br />
B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;<br />
C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;<br />
D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;<br />
E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere.<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
152<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
152<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
153<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
153<br />
B 4,<br />
pag.<br />
154<br />
E 4,<br />
pag.<br />
154<br />
Page104
18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este<br />
definit ca:<br />
A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;<br />
B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;<br />
C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;<br />
D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;<br />
E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale.<br />
19 *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care<br />
uneşte punctele:<br />
A. S <strong>–</strong> N;<br />
B. S <strong>–</strong> Ba;<br />
C. Or <strong>–</strong> Po;<br />
D. Nsa <strong>–</strong> Nsp;<br />
E. S <strong>–</strong> Gn.<br />
20 *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care<br />
uneşte punctele:<br />
A. S <strong>–</strong> N;<br />
B. S <strong>–</strong> Ba;<br />
C. Or <strong>–</strong> Po;<br />
D. Nsa <strong>–</strong> Nsp;<br />
E. S <strong>–</strong> Gn.<br />
21 *Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele:<br />
A. S <strong>–</strong> N;<br />
B. S <strong>–</strong> Ba;<br />
C. Or <strong>–</strong> Po;<br />
D. Nsa <strong>–</strong> Nsp;<br />
E. S <strong>–</strong> Gn.<br />
22 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:<br />
A. unghi mandibular închis;<br />
B. condil îngust;<br />
C. coroane dentare mărite;<br />
D. canal dentar drept;<br />
E. etaj inferior micşorat.<br />
23 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:<br />
A. unghi mandibular deschis;<br />
B. condil lat;<br />
C. corticala simfizei posterioare fină;<br />
D. canal dentar angulat;<br />
E. etaj inferior mărit.<br />
24 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:<br />
A. unghi mandibular închis;<br />
B. ATM plasată înalt;<br />
C. unghi molar diminuat;<br />
D. volum dento-alveolar mărit;<br />
B 4,<br />
pag.<br />
154<br />
A 4,<br />
pag.<br />
155<br />
C 4,<br />
pag.<br />
155<br />
E 4,<br />
pag.<br />
156<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
156<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
156<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
156<br />
Page105
E. etaj inferior micşorat.<br />
25 *Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o:<br />
A. prognaţie mandibulară;<br />
B. retrognaţie mandibulară;<br />
C. clasă a III-a scheletală;<br />
D. prognaţie maxilară;<br />
E. retrognaţie maxilară.<br />
26 *Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o:<br />
A. prognaţie mandibulară;<br />
B. retrognaţie mandibulară;<br />
C. clasă a II-a scheletală;<br />
D. prognaţie maxilară;<br />
E. retrognaţie maxilară.<br />
27 *Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o:<br />
A. prognaţie mandibulară;<br />
B. retrognaţie mandibulară;<br />
C. clasă a II-a scheletală;<br />
D. prognaţie maxilară;<br />
E. retrognaţie maxilară.<br />
28 *Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o:<br />
A. prognaţie mandibulară;<br />
B. retrognaţie mandibulară;<br />
C. clasă a III-a scheletală;<br />
D. prognaţie maxilară;<br />
E. retrognaţie maxilară.<br />
29 *Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil<br />
indică o:<br />
A. prognaţie mandibulară;<br />
B. clasă I scheletală;<br />
C. clasă a III-a scheletală;<br />
D. prognaţie maxilară;<br />
E. clasă a II-a scheletală.<br />
30 *Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil<br />
indică o:<br />
A. retrognaţie mandibulară;<br />
B. clasă I scheletală;<br />
C. clasă a III-a scheletală;<br />
D. retrognaţie maxilară;<br />
E. clasă a II-a scheletală.<br />
E 4,<br />
pag.<br />
161-<br />
162<br />
D 4,<br />
pag.<br />
161-<br />
162<br />
B 4,<br />
pag.<br />
162<br />
A 4,<br />
pag.<br />
162<br />
E 4,<br />
pag.<br />
164<br />
C 4,<br />
pag.<br />
164<br />
Page106
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 23.<br />
ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză CD 4,<br />
prezintă următoarele forme clinice:<br />
pag.<br />
A. sindromul de compresiune maxilară;<br />
B. protruzia şi înghesuirea;<br />
C. laterodeviaţia mandibulară;<br />
D. endognaţia;<br />
E. ocluzia încrucişată.<br />
379<br />
2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană<br />
prezintă următoarele forme clinice:<br />
A. sindromul de compresiune maxilară;<br />
B. cu protruzia şi înghesuirea;<br />
C. laterodeviaţia mandibulară;<br />
D. endognaţia;<br />
E. ocluzia încrucişată.<br />
3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:<br />
A. reducerea diametrelor mandibulare;<br />
B. reducerea diametrelor maxilare;<br />
C. reducerea diametrelor alveolare;<br />
D. reducerea diametrelor dentare;<br />
E. reducerea diametrelor sagitale.<br />
4 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:<br />
A. protruzia procesului dento-alveolar superior;<br />
B. reducerea diametrelor mandibulare;<br />
C. reducerea diametrelor alveolare;<br />
D. reducerea diametrelor dentare;<br />
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.<br />
5 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:<br />
A. reducerea diametrelor mandibulare;<br />
B. inocluzie sagitală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
D. ocluzie deschisă;<br />
E. retruzia procesului dento-alveolar superior.<br />
6 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:<br />
A. protruzia procesului dento-alveolar superior;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
AE 4,<br />
pag.<br />
380<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
380<br />
ACD 4,<br />
pag.<br />
381<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
381<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
381<br />
Page107
D. ocluzie mezializată;<br />
E. ocluzie adâncă.<br />
7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:<br />
A. laterodeviaţie mandibulară;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
D. ocluzie mezializată;<br />
E. ocluzie deschisă.<br />
8 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:<br />
A. ereditatea;<br />
B. factorul funcţional;<br />
C. factorul constituţional;<br />
D. factorii generali;<br />
E. factorii locali.<br />
9 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:<br />
A. respiraţia orală;<br />
B. deglutiţia atipică;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. sugerea degetului;<br />
E. sugerea limbii.<br />
10 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:<br />
A. respiraţia orală;<br />
B. tipul dolicocefal;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. sugerea degetului;<br />
E. tipul mezoprosop.<br />
11 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:<br />
A. edentaţia;<br />
B. tipul dolicocefal;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. rahitismul;<br />
E. tipul mezoprosop.<br />
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. disfuncţie respiratorie;<br />
B. profil concav;<br />
C. tegumente palide;<br />
D. tip mezoprosop;<br />
E. fantă labială deschisă.<br />
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. tip euriprosop;<br />
B. profil prognatic;<br />
C. tip normocephal;<br />
D. tip dolicocephal;<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
381<br />
ABCDE 4,<br />
pag.<br />
381<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
382-<br />
383<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
381-<br />
383<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
381-<br />
383<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
383<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
383<br />
Page108
E. profil retognatic.<br />
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. profil retognatic;<br />
B. respiraţie nazală;<br />
C. tip normocephal;<br />
D. tip dolicocephal;<br />
E. respiraţie orală.<br />
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. profil prognatic;<br />
B. respiraţie nazală;<br />
C. tip leptoprosop;<br />
D. tip dolicocephal;<br />
E. respiraţie orală.<br />
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. incisivi superiori înghesuiţi;<br />
B. arcadă dento-alveolară în W;<br />
C. incisivi superiori spaţiaţi;<br />
D. mărirea diametrelor dentare;<br />
E. arcadă dento-alveolară în M.<br />
17 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. incisivi superiori vestibularizaţi;<br />
B. incisivi superiori oralizaţi;<br />
C. incisivi inferiori vestibularizaţi;<br />
D. incisivi superiori înghesuiţi;<br />
E. diastemă interincisivă inferioară.<br />
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. arcadă dento-alveolară în omega;<br />
B. arcadă dento-alveolară în trapez;<br />
C. arcadă dento-alveolară în W;<br />
D. arcadă dento-alveolară în V;<br />
E. arcadă dento-alveolară în M.<br />
19 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. prodenţie superioară;<br />
B. prodenţie inferioară;<br />
C. prodenţie bimaxilară;<br />
D. retrodenţie superioară;<br />
E. retrodenţie inferioară.<br />
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. boltă palatină adâncă;<br />
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;<br />
C. prodenţie bimaxilară;<br />
D. boltă palatină gotică;<br />
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
383<br />
CDE 4,<br />
pag.<br />
383<br />
BCE 4,<br />
pag.<br />
383-<br />
384<br />
A 4,<br />
pag.<br />
384<br />
ABCDE 4,<br />
pag.<br />
385<br />
ABCE 4,<br />
pag.<br />
385<br />
ABCD 4,<br />
pag.<br />
385<br />
Page109
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. îngustarea arcadelor alveolare;<br />
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;<br />
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;<br />
D. asimetrie alveolară;<br />
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.<br />
22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA mărit;<br />
D. unghi SNB normal;<br />
E. unghi SNA normal.<br />
23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNB micşorat;<br />
D. unghi SNB normal;<br />
E. unghi SNA normal.<br />
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi Ii micşorat;<br />
B. unghi IF mărit;<br />
C. unghi PrAF micşorat;<br />
D. unghi SNB mărit;<br />
E. unghi SNA micşorat.<br />
26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza:<br />
A. profilului facial;<br />
B. profilului constituţional;<br />
C. măsurătorilor antropologice;<br />
D. măsurătorilor faciale;<br />
E. examinării ortopantomografiei.<br />
27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza:<br />
A. măsurătorilor teleradiografice;<br />
B. studiului de model;<br />
C. măsurătorilor antropologice;<br />
D. măsurătorilor faciale;<br />
E. examinării ortopantomografiei.<br />
28 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:<br />
A. endoalveolia cu spaţiere;<br />
B. laterodeviaţia mandibulară;<br />
C. ocluzia deschisă scheletală;<br />
D. meziopoziţia;<br />
E. macrodonţia.<br />
ABCD 4,<br />
pag.<br />
385<br />
C 4,<br />
pag.<br />
387<br />
C 4,<br />
pag.<br />
387<br />
AB 4,<br />
pag.<br />
388<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
390<br />
ABC 4,<br />
pag.<br />
390<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
390<br />
Page110
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:<br />
A. macrodonţia;<br />
B. endoalveolia cu înghesuire;<br />
C. laterodeviaţia mandibulară;<br />
D. meziopoziţia;<br />
E. endoalveolia cu spaţiere.<br />
30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:<br />
A. endoalveolia cu spaţiere;<br />
B. endoalveolia cu înghesuire;<br />
C. microdonţia;<br />
D. meziopoziţia;<br />
E. macrodonţia.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 24.<br />
MALOCLUZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
390<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
390<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:<br />
ABD 4,<br />
A. reducerea diametrelor premolare;<br />
pag.<br />
B. reducerea diametrelor molare;<br />
C. prodenţie;<br />
D. retrodenţie;<br />
E. spaţiere dentară.<br />
396<br />
2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:<br />
A. reducerea diametrelor molare;<br />
B. inocluzie sagitală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
D. ocluzie deschisă;<br />
E. retrodenţie.<br />
3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:<br />
A. prodenţie;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
D. ocluzie mezializată;<br />
E. ocluzie adâncă.<br />
4 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:<br />
A. laterodeviaţie mandibulară;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
396<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
396<br />
C 4,<br />
pag.<br />
396<br />
Page111
D. ocluzie mezializată;<br />
E. ocluzie deschisă.<br />
5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:<br />
A. genetici;<br />
B. funcţionali;<br />
C. constituţionali;<br />
D. generali;<br />
E. locali.<br />
6 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:<br />
A. respiraţia orală;<br />
B. deglutiţia atipică;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. genetici;<br />
E. sugerea degetului.<br />
7 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:<br />
A. respiraţia orală;<br />
B. genetici;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. sugerea degetului;<br />
E. tipul dolicocefal.<br />
8 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:<br />
A. edentaţia;<br />
B. tipul dolicocefal;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. rahitismul;<br />
E. genetici.<br />
9 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. disfuncţie respiratorie;<br />
B. nas proeminent;<br />
C. tegumente palide;<br />
D. tip mezoprosop;<br />
E. fantă labială fermă.<br />
10 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. retrodenţie;<br />
B. etaj inferior micşorat;<br />
C. fantă labială deschisă;<br />
D. etaj inferior mărit;<br />
E. înghesuire dentară.<br />
11 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. prodenţie;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie adâncă;<br />
D. ocluzie deschisă;<br />
A 4,<br />
pag.<br />
396<br />
D 4,<br />
pag.<br />
396<br />
B 4,<br />
pag.<br />
396<br />
E 4,<br />
pag.<br />
396<br />
BE 4,<br />
pag.<br />
397<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
397<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
397<br />
Page112
E. retrodenţie.<br />
12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. prodenţie;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. etaj inferior micşorat;<br />
D. ocluzie deschisă;<br />
E. şanţ labio-mentonier accentuat.<br />
13 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. menton proeminent;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. etaj inferior micşorat;<br />
D. menton şters;<br />
E. şanţ labio-mentonier şters.<br />
14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. buze subţiri;<br />
B. treaptă labială inversată;<br />
C. ocluzie labială fermă;<br />
D. buze groase;<br />
E. ocluzie labială înaltă.<br />
15 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. incivivi laterali superiori retroclinaţi;<br />
B. arcadă dento-alveolară în trapez;<br />
C. incivivi centrali superiori verticali;<br />
D. incivivi centrali superiori proclinaţi;<br />
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.<br />
16 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. incivivi laterali superiori verticali;<br />
B. incisivi inferiori proclinaţi;<br />
C. incisivi inferiori retroclinaţi;<br />
D. incivivi laterali superiori retroclinaţi;<br />
E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.<br />
17 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. înghesuire dentară;<br />
B. incisivi superiori proclinaţi;<br />
C. spaţieri dentare;<br />
D. incisivi inferiori proclinaţi;<br />
E. incisivi inferiori retroclinaţi.<br />
18 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. boltă palatină adâncă;<br />
B. leziuni parodontale;<br />
C. prodenţie bimaxilară;<br />
D. angrenaje inverse;<br />
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
397<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
397<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
397<br />
BCE 4,<br />
pag.<br />
398<br />
BCE 4,<br />
pag.<br />
398<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
398<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
398<br />
Page113
19 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. asimetrie alveolară;<br />
B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;<br />
C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;<br />
D. angrenaje inverse;<br />
E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.<br />
20 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;<br />
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;<br />
C. curba Spee inversată;<br />
D. curba Spee accentuată;<br />
E. tip masticator frecător.<br />
21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;<br />
B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;<br />
C. curba Spee inversată;<br />
D. curba Spee accentuată;<br />
E. tip masticator tocător.<br />
22 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. tip de rotaţie facială anterioară;<br />
B. tip mezoprosop;<br />
C. tip normocephal;<br />
D. tip dolicocephal;<br />
E. tip de rotaţie facială posterioară.<br />
23 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. ocluzie deschisă;<br />
C. spaţieri dentare;<br />
D. angrenaje inverse;<br />
E. canini temporari neatriţionaţi.<br />
24 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. abrazie palatinală a dinţilor superiori;<br />
C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori;<br />
D. ocluzie deschisă;<br />
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.<br />
25 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori;<br />
B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori;<br />
C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină;<br />
D. canini temporari neatriţionaţi;<br />
E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.<br />
D 4,<br />
pag.<br />
398<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
398<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
398<br />
A 4,<br />
pag.<br />
398<br />
D 4,<br />
pag.<br />
398<br />
BE 4,<br />
pag.<br />
398<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
398<br />
Page114
26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. curba Spee inversată;<br />
B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior;<br />
C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior;<br />
D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior;<br />
E. curba Spee accentuată.<br />
27 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. distanţă Nsa-Gn mărită;<br />
D. distanţă Nsa-Gn normală;<br />
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.<br />
28 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. distanţă Nsa-Gn mărită;<br />
D. unghi Go micşorat;<br />
E. distanţă Nsa-Gn micşorată.<br />
29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu:<br />
A. macrodonţia;<br />
B. endoalveolia cu înghesuire;<br />
C. ocluzia adâncă clasa a II-a;<br />
D. clasa a II-a diviziunea 1;<br />
E. endoalveolia cu spaţiere.<br />
30 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu:<br />
A. macrodonţia;<br />
B. endoalveolia cu înghesuire;<br />
C. ocluzia adâncă clasa I;<br />
D. clasa a II-a diviziunea 1;<br />
E. endoalveolia cu spaţiere.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 25.<br />
MALOCLUZIA DE CLASA A III-A<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
CE 4,<br />
pag.<br />
398-<br />
399<br />
E 4,<br />
pag.<br />
399<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
399<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
399<br />
CDE 4,<br />
pag.<br />
399<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
BE 4,<br />
A. reducerea diametrelor mandibulare;<br />
pag.<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
405<br />
Page115
D. ocluzie intercalată;<br />
E. ocluzie mezializată.<br />
2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. laterodeviaţie mandibulară;<br />
B. ocluzie inversă frontală;<br />
C. ocluzie distalizată;<br />
D. ocluzie mezializată;<br />
E. ocluzie intercalată.<br />
3 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. ocluzie distalizată;<br />
B. ocluzie mezializată;<br />
C. ocluzie intercalată;<br />
D. ocluzie inversă frontală;<br />
E. ocluzie deschisă.<br />
4 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. profil drept;<br />
B. faţă aplatizată;<br />
C. profil concav;<br />
D. buză superioară înfundată;<br />
E. unghi mandibular închis.<br />
5 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. obraji înfundaţi;<br />
B. faţă aplatizată;<br />
C. profil convex;<br />
D. buză inferioară înfundată;<br />
E. incongruenţă dento-alveolară.<br />
6 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. obraji înfundaţi;<br />
B. buză inferioară avansată;<br />
C. profil convex;<br />
D. treaptă labială inversată;<br />
E. buză inferioară înfundată.<br />
7 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea<br />
punctului:<br />
A. Nsa înaintea planului Dreyfuss;<br />
B. Gn înaintea planului Dreyfuss;<br />
C. Nsa înapoia planului Dreyfuss;<br />
D. Gn înaintea planului Simon;<br />
E. Nsa înapoia planului Simon.<br />
8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei<br />
gurii:<br />
A. mai mare de 10°;<br />
B. mai mic de 10°;<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
405<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
405<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
406<br />
CD 4,<br />
pag.<br />
406<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
Page116
C. de +15°;<br />
D. de +1°;<br />
E. de <strong>–</strong>1°.<br />
9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA mărit;<br />
D. unghi SNB normal;<br />
E. unghi SNA normal.<br />
10 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi IF mărit;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA mărit;<br />
D. unghi SNB normal;<br />
E. unghi SNA micşorat.<br />
11 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi SNA mărit;<br />
B. unghi SNB micşorat;<br />
C. unghi ANB mărit;<br />
D. unghi IF mărit;<br />
E. unghi ANB negativ.<br />
12 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi ANB micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi PrAF micşorat;<br />
D. unghi SNB normal;<br />
E. unghi ANB mărit.<br />
13 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi IF mărit;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA mărit;<br />
D. unghi Tweed micşorat;<br />
E. unghi SNA micşorat.<br />
14 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi Tweed negativ;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA mărit;<br />
D. unghi IF mărit;<br />
E. unghi ANB mărit.<br />
15 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi ANB mărit;<br />
B. unghi ANB micşorat;<br />
C. unghi ANB normal;<br />
AB 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
AB 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
406<br />
BE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
Page117
D. unghi Tweed negativ;<br />
E. unghi ANB negativ.<br />
16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;<br />
B. distanţa S-Nsa mărită;<br />
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;<br />
D. distanţa Nsa-Nsp normală;<br />
E. distanţa S-Nsa normală.<br />
17 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;<br />
B. distanţa S-Nsa mărită;<br />
C. distanţa Nsa-Nsp mărită;<br />
D. distanţa S-Nsa micşorată;<br />
E. distanţa S-Nsa normală.<br />
18 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. profil drept;<br />
B. treaptă labială inversată;<br />
C. profil concav;<br />
D. buză superioară înfundată;<br />
E. aspect de lăţire a feţei.<br />
19 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. ocluzie inversă incisivă;<br />
B. treaptă labială inversată;<br />
C. pierderea dimensiunii verticale faciale;<br />
D. ocluzie inversă canină;<br />
E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.<br />
20 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. drum de închidere în treaptă mezializată;<br />
B. drum de închidere în treaptă distalizată;<br />
C. zâmbet gingival;<br />
D. zâmbet disgraţios;<br />
E. etaj inferior micşorat.<br />
21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări:<br />
A. masticatorii;<br />
B. fizionomice;<br />
C. articulare;<br />
D. respiratorii;<br />
E. fonatorii.<br />
22 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. prezenţa ghidajului anterior;<br />
B. prezenţa ghidajului lateral;<br />
C. absenţa ghidajului lateral;<br />
D. afectarea ATM;<br />
A 4,<br />
pag.<br />
406<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
406<br />
BCDE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
406<br />
ABCE 4,<br />
pag.<br />
406-<br />
407<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
407<br />
Page118
E. ocluzie deschisă.<br />
23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. spasme musculare;<br />
B. afectarea parodontală;<br />
C. sugerea policelui;<br />
D. buză superioară proeminentă;<br />
E. afectarea ATM.<br />
24 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. afectarea ATM;<br />
B. cracmente;<br />
C. crepitaţii;<br />
D. buză inferioară înfundată;<br />
E. afectarea cartilajelor de creştere.<br />
25 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi Tweed negativ;<br />
B. unghi Margolis mărit;<br />
C. unghi Tweed mărit;<br />
D. unghi IF mărit;<br />
E. unghi ANB mărit.<br />
26 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi Tweed mărit;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA mărit;<br />
D. unghi IF micşorat;<br />
E. unghi ANB negativ.<br />
27 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;<br />
B. distanţa S-Nsa mărită;<br />
C. distanţa Go-Gn mărită;<br />
D. distanţa Nsa-Nsp mărită;<br />
E. distanţa S-Nsa normală.<br />
28 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:<br />
A. distanţa Go-Kdl micşorată;<br />
B. distanţa Go-Kdl mărită;<br />
C. distanţa Go-Gn mărită;<br />
D. distanţa Go-Gn micşorată;<br />
E. distanţa Nsa-Nsp mărită.<br />
29 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă<br />
apare:<br />
A. proalveolodenţia superioară;<br />
B. proalveolodenţia inferioară;<br />
C. proalveolodenţia bimaxilară;<br />
D. retroalveolodenţia superioară;<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
407<br />
ABC 4,<br />
pag.<br />
407<br />
BCD 4,<br />
pag.<br />
406-<br />
407<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
406-<br />
407<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
406-<br />
407<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
407<br />
AE 4,<br />
pag.<br />
407<br />
Page119
E. retroalveolodenţia inferioară.<br />
30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă<br />
mezializată apare:<br />
A. proalveolodenţia superioară;<br />
B. proalveolodenţia inferioară;<br />
C. proalveolodenţia bimaxilară;<br />
D. retroalveolodenţia superioară;<br />
E. retroalveolodenţia inferioară.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 26.<br />
SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BD 4,<br />
pag.<br />
408<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
ABDE 4,<br />
A. genetici;<br />
pag.<br />
B. funcţionali;<br />
C. constituţionali;<br />
D. generali;<br />
E. locali.<br />
419<br />
2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. sindromul Down;<br />
B. sindromul Klinefelter;<br />
C. sindromul Klinefelter;<br />
D. sindromul Apert Crouzon;<br />
E. sindromul Turner.<br />
3 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. genetici;<br />
B. dismetaboli;<br />
C. constituţionali;<br />
D. generali;<br />
E. iatrogeni.<br />
4 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. sindromul Turner;<br />
B. sindromul Down;<br />
C. deglutiţia infantilă;<br />
D. rahitismul;<br />
E. genetici.<br />
A 4,<br />
pag.<br />
419<br />
ABDE 4,<br />
pag.<br />
419-<br />
420<br />
BDE 4,<br />
pag.<br />
419-<br />
420<br />
5 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: E 4,<br />
Page120
A. sindromul oro-digito-facial;<br />
B. disostoza cranio-facială;<br />
C. disostoza mandibulo-facială;<br />
D. disostoza cleido-craniană;<br />
E. condrodistrofiile.<br />
6 *Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. respiraţia orală;<br />
B. deglutiţia atipică;<br />
C. deglutiţia de tranziţie;<br />
D. genetici;<br />
E. sugerea degetului.<br />
7 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. caria dentară frontală;<br />
B. cicatricile cheloide;<br />
C. afecţiuni reumatice ale ATM;<br />
D. sugerea degetului;<br />
E. genetici.<br />
8 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. incongruenţa dento-alveolară secundară;<br />
B. cicatricile cheloide;<br />
C. sindromul Turner;<br />
D. condrodistrofiile;<br />
E. incongruenţa dento-alveolară primară.<br />
9 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:<br />
A. incongruenţa dento-alveolară secundară;<br />
B. cicatricile cheloide;<br />
C. afecţiuni reumatice ale ATM;<br />
D. deglutiţia infantilă;<br />
E. rahitismul.<br />
10 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări:<br />
A. masticatorii;<br />
B. fizionomice;<br />
C. articulare;<br />
D. respiratorii;<br />
E. fonatorii.<br />
11 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări:<br />
A. masticatorii;<br />
B. parodontale;<br />
C. articulare;<br />
D. respiratorii;<br />
E. fonatorii.<br />
12 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. hiperplazii dentare;<br />
pag.<br />
420<br />
B 4,<br />
pag.<br />
422<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
425-<br />
426<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
425-<br />
426<br />
ABC 4,<br />
pag.<br />
425-<br />
426<br />
ABCE 4,<br />
pag.<br />
431-<br />
432<br />
ABCE 4,<br />
pag.<br />
431-<br />
432<br />
Page121<br />
BCE 4,<br />
pag.
B. incisivi Hutchinson;<br />
C. molari Moser;<br />
D. incisivi nanici;<br />
E. hipoplazii dentare.<br />
13 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. dinţi baroc;<br />
B. incisivi Hutchinson;<br />
C. molari Moser;<br />
D. dinţi nanici;<br />
E. hipergenezii.<br />
14 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea<br />
muşchiului:<br />
A. pterigoidian lateral;<br />
B. pterigoidian intern;<br />
C. orbicularis oris;<br />
D. pterigoidian extern;<br />
E. pterigoidian median.<br />
15 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea<br />
muşchiului:<br />
A. pterigoidian lateral;<br />
B. pterigoidian intern;<br />
C. orbicularis oris;<br />
D. limbii;<br />
E. temporal.<br />
16 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea<br />
muşchiului:<br />
A. mentonier;<br />
B. pterigoidian intern;<br />
C. orbicularis oris;<br />
D. limbii;<br />
E. temporal.<br />
17 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea<br />
muşchiului:<br />
A. mentonier;<br />
B. pterigoidian intern;<br />
C. pătrat al buzei inferioare;<br />
D. limbii;<br />
E. temporal.<br />
18 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. afectarea ATM;<br />
B. cracmente;<br />
C. crepitaţii;<br />
D. buză inferioară înfundată;<br />
E. afectarea cartilajelor de creştere.<br />
433<br />
BC 4,<br />
pag.<br />
433<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
433<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
433<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
433<br />
ACDE 4,<br />
pag.<br />
433-<br />
434<br />
ABC 4,<br />
pag.<br />
434<br />
Page122
19 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. rahitism;<br />
B. faţă scurtă;<br />
C. fantă labială deschisă;<br />
D. faţă alungită;<br />
E. fantă labială fermă.<br />
20 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. rahitism;<br />
B. faţă scurtă;<br />
C. şant labio-mentonier accentuat;<br />
D. faţă alungită;<br />
E. şant labio-mentonier şters.<br />
21 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. tip hiperleptoprosop;<br />
B. treaptă labială inversată;<br />
C. profil concav;<br />
D. şant labio-mentonier şters;<br />
E. aspect de lăţire a feţei.<br />
22 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi NSBa micşorat;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi NSBa mărit;<br />
D. unghi Go mărit;<br />
E. unghi Tweed micşorat.<br />
23 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi NSBa micşorat;<br />
B. unghi NSBa mărit;<br />
C. distanţă S-N mărită;<br />
D. distanţă S-Ba micşorată;<br />
E. distanţă S-N micşorată.<br />
24 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi NSBa micşorat;<br />
B. unghi NSBa normal;<br />
C. distanţă S-N micşorată;<br />
D. distanţă S-Ba micşorată;<br />
E. distanţă S-N mărită.<br />
25 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi Tweed mărit;<br />
B. unghi SNB mărit;<br />
C. unghi SNA micşorat;<br />
D. distanţă N-Nsa mărită;<br />
E. unghi SNA normal.<br />
ACD 4,<br />
pag.<br />
434<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
434<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
434<br />
AD 4,<br />
pag.<br />
436<br />
AE 4,<br />
pag.<br />
436<br />
AC 4,<br />
pag.<br />
436<br />
ADE 4,<br />
pag.<br />
436-<br />
437<br />
Page123
26 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi NSBa micşorat;<br />
B. unghi SNA mărit;<br />
C. unghi Tweed mărit;<br />
D. unghi SNB mărit;<br />
E. unghi Go mărit.<br />
27 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi NSBa micşorat;<br />
B. distanţă S-N micşorată;<br />
C. unghi Tweed mărit;<br />
D. distanţă S-Ba micşorată;<br />
E. unghi NSBa mărit.<br />
28 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. unghi NSBa mărit;<br />
B. unghi SNA mărit;<br />
C. unghi SNB mărit;<br />
D. unghi Tweed mărit;<br />
E. unghi Go mărit.<br />
29 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. distanţa Go-Kdl micşorată;<br />
B. distanţă S-N micşorată;<br />
C. unghi Kdl micşorat;<br />
D. unghi Go micşorat;<br />
E. distanţă N-Nsa mărită.<br />
30 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:<br />
A. distanţa Go-Kdl normală;<br />
B. distanţă S-N micşorată;<br />
C. unghi Kdl micşorat;<br />
D. distanţă N-Nsa mărită;<br />
E. unghi Go micşorat.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 27.<br />
ANODONŢIA<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ACE 4,<br />
pag.<br />
436-<br />
437<br />
ABC 4,<br />
pag.<br />
436-<br />
437<br />
DE 4,<br />
pag.<br />
436-<br />
437<br />
ABE 4,<br />
pag.<br />
436-<br />
438<br />
ABD 4,<br />
pag.<br />
436-<br />
438<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Anodonţia se caracterizează prin:<br />
D 5,<br />
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;<br />
pag.<br />
B. spaţiul între incisivii centrali;<br />
C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula<br />
15<br />
Page124
dentară;<br />
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;<br />
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.<br />
2 Anodonţia utilizează şi denumirea de:<br />
A. agenezie;<br />
B. poligenezie;<br />
C. adenţie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. pleodonţie.<br />
3 Anodonţia utilizează şi denumirea de:<br />
A. hiperdonţie;<br />
B. pleiodonţie;<br />
C. hipodonţie;<br />
D. aplazie;<br />
E. oligodonţie.<br />
4 Anodonţia utilizează şi denumirea de:<br />
A. agenezie;<br />
B. ateleodonţie;<br />
C. atelectodonţie;<br />
D. poliodonţie;<br />
E. poligenezie.<br />
5 Anodonţia utilizează şi denumirea de:<br />
A. aplazie;<br />
B. ateleodonţie;<br />
C. oligodonţie;<br />
D. poliodonţie;<br />
E. atelectodonţie.<br />
6 Anodonţia utilizează şi denumirea de:<br />
A. atelectodonţie;<br />
B. agenezie;<br />
C. hiperodontogenie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. ateleodonţie.<br />
7 *Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi:<br />
A. supranumerari;<br />
B. meziodens;<br />
C. dens in dente;<br />
D. anastrofici;<br />
E. subnumerari.<br />
8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:<br />
A. teoria mugurilor adamantini multipli;<br />
B. teoria metabolică;<br />
C. teoria reducţiei terminale;<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
15<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
15<br />
AC 5,<br />
pag.<br />
15<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
15<br />
ABD 5,<br />
pag.<br />
15<br />
E 5,<br />
pag.<br />
15<br />
CE 5,<br />
pag.<br />
19-23<br />
Page125
D. teoria atavică;<br />
E. teoria proterogenetică.<br />
9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:<br />
A. teoria celei de-a treia dentiţii;<br />
B. teoria ereditară;<br />
C. teoria reducţiei terminale;<br />
D. teoria metabolică;<br />
E. teoria evaginării epiteliului adamantin.<br />
10 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:<br />
A. teoria mugurilor adamantini multipli;<br />
B. teoria proterogenetică;<br />
C. teoria reducţiei terminale;<br />
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;<br />
E. teoria diviziunii lamei dentare.<br />
11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:<br />
A. incisivul;<br />
B. caninul;<br />
C. premolarul;<br />
D. molarul;<br />
E. supranumerarul.<br />
12 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:<br />
A. premolarul prim superior;<br />
B. premolarul secund superior;<br />
C. premolarul secund inferior;<br />
D. molarul secund inferior;<br />
E. premolarul prim inferior.<br />
13 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:<br />
A. incisivul central superior;<br />
B. incisivul central inferior;<br />
C. incisivul lateral superior;<br />
D. incisivul lateral inferior;<br />
E. premolarul secund inferior.<br />
14 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:<br />
A. molarul de minte superior;<br />
B. molarul secund inferior;<br />
C. molarul de minte inferior;<br />
D. premolarul secund inferior;<br />
E. molarul prim inferior.<br />
15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne:<br />
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;<br />
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;<br />
D. distrugerea germenului dentar;<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
19-23<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
19-23<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
24<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
24<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
24<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
24<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
24<br />
Page126
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.<br />
16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin:<br />
A. persistenţa incisivului lateral superior temporar;<br />
B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;<br />
C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;<br />
D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;<br />
E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.<br />
17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin:<br />
A. persistenţa incisivului central inferior temporar;<br />
B. reincluzia incisivului central inferior temporar;<br />
C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;<br />
D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;<br />
E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.<br />
18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt:<br />
A. fizionomice;<br />
B. de deglutiţie;<br />
C. de fonaţie;<br />
D. ocluzale;<br />
E. odontale.<br />
19 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin:<br />
A. persistenţa molarului secund temporar;<br />
B. reincluzia molarului secund temporar;<br />
C. reducerea spaţiului premolarului secund;<br />
D. închiderea spaţiului premolarului secund;<br />
E. fără persistenţa molarului secund temporar.<br />
20 *Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt:<br />
A. fizionomice;<br />
B. de deglutiţie;<br />
C. de fonaţie;<br />
D. ocluzale;<br />
E. odontale.<br />
21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin:<br />
A. etaj inferior al feţei micşorat;<br />
B. profil convex;<br />
C. buza inferioară răsfrântă;<br />
D. profil concav;<br />
E. şanţ labio-mentonier accentuat.<br />
22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi:<br />
A. aşezaţi simetric;<br />
B. cu rădăcini curbe;<br />
C. reduşi de volum;<br />
D. atipici;<br />
E. cu rădăcini scurte.<br />
ACDE 5,<br />
pag.<br />
25-26<br />
ACDE 5,<br />
pag.<br />
27<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
27<br />
ABCE 5,<br />
pag.<br />
27-28<br />
D 5,<br />
pag.<br />
29<br />
ACDE 5,<br />
pag.<br />
31<br />
ACDE 5,<br />
pag.<br />
31<br />
Page127
23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt:<br />
A. fizionomice;<br />
B. respiratorii;<br />
C. de fonaţie;<br />
D. ocluzale;<br />
E. masticatorii.<br />
24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:<br />
A. vârsta pacientului;<br />
B. starea dinţilor temporari;<br />
C. starea dinţilor permanenţi;<br />
D. tulburările ocluzale;<br />
E. localizarea anomaliei.<br />
25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:<br />
A. vârsta pacientului;<br />
B. starea dinţilor temporari;<br />
C. starea dinţilor permanenţi;<br />
D. momentul depistării;<br />
E. localizarea anomaliei.<br />
26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea:<br />
A. păstratea dintelui temporar;<br />
B. extracţia dintelui temporar;<br />
C. rezolvarea prin mijloace protetice;<br />
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;<br />
E. menţinerea spaţiului.<br />
27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea:<br />
A. păstratea dintelui temporar;<br />
B. extracţia dintelui temporar;<br />
C. rezolvarea prin mijloace protetice;<br />
D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;<br />
E. menţinerea spaţiului.<br />
28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt:<br />
A. stimularea dezvoltării osoase;<br />
B. extracţia dinţilor temporari;<br />
C. obţinerea eficienţei masticatorii;<br />
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;<br />
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.<br />
29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de:<br />
A. vârsta pacientului;<br />
B. starea dinţilor temporari;<br />
C. starea dinţilor permanenţi;<br />
D. tulburările ocluzale;<br />
E. localizarea anomaliei.<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
31<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
34<br />
ABDE 5,<br />
pag.<br />
34<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
34-35<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
35<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
38<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
34<br />
Page128
30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt:<br />
A. stimularea dezvoltării osoase;<br />
B. extracţia dinţilor temporari;<br />
C. obţinerea eficienţei masticatorii;<br />
D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;<br />
E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 28.<br />
DINŢII SUPRANUMERARI<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
38<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Dinţii supranumerari se caracterizează prin:<br />
C 5,<br />
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;<br />
pag.<br />
B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi;<br />
C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula<br />
dentară;<br />
D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;<br />
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.<br />
40<br />
2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:<br />
A. oligodonţie;<br />
B. pleiodonţie;<br />
C. hipodonţie;<br />
D. dinţi suplimentari;<br />
E. hiperdonţie.<br />
3 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:<br />
A. poliodonţie;<br />
B. pleodonţie;<br />
C. agenezie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. poligenezie.<br />
4 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:<br />
A. agenezie;<br />
B. ateleodonţie;<br />
C. atelectodonţie;<br />
D. poliodonţie;<br />
E. poligenezie.<br />
5 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:<br />
A. poligenezie;<br />
B. agenezie;<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
Page129<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
40
C. hiperodontogenie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. ateleodonţie.<br />
6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:<br />
A. hipertrofici;<br />
B. meziodens;<br />
C. paramolari;<br />
D. distrofici;<br />
E. sixtum.<br />
7 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:<br />
A. Moser;<br />
B. Carabelli;<br />
C. Bolk;<br />
D. dens in dente;<br />
E. anastrofici.<br />
8 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:<br />
A. hipertrofici;<br />
B. meziodens;<br />
C. Bolk;<br />
D. sixtum;<br />
E. distomolari.<br />
9 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:<br />
A. Carabelli;<br />
B. distrofici;<br />
C. paramolari;<br />
D. distomolari;<br />
E. anastrofici.<br />
10 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:<br />
A. anastrofici;<br />
B. distrofici;<br />
C. hipertrofici;<br />
D. dens in dente;<br />
E. paramolari.<br />
11 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:<br />
A. dens in dente;<br />
B. distrofici;<br />
C. Carabelli;<br />
D. anastrofici;<br />
E. Bolk.<br />
12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:<br />
A. teoria ontogenetică;<br />
B. teoria ereditară;<br />
C. teoria reducţiei terminale;<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
40<br />
DE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
BE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
ADE 5,<br />
pag.<br />
40<br />
AD 5,<br />
pag.<br />
40<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
42,<br />
47<br />
Page130
D. teoria atavică;<br />
E. teoria proterogenetică.<br />
13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:<br />
A. teoria celei de-a treia dentiţii;<br />
B. teoria ereditară;<br />
C. teoria reducţiei terminale;<br />
D. teoria metabolică;<br />
E. teoria proterogenetică.<br />
14 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:<br />
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;<br />
B. teoria mugurilor adamantini multipli;<br />
C. teoria ontogenetică;<br />
D. teoria evaginării epiteliului adamantin;<br />
E. teoria reducţiei terminale.<br />
15 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:<br />
A. teoria mugurilor adamantini multipli;<br />
B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;<br />
C. teoria reducţiei terminale;<br />
D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;<br />
E. teoria diviziunii lamei dentare.<br />
16 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:<br />
A. teoria diviziunii lamei dentare;<br />
B. teoria mugurilor adamantini multipli;<br />
C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;<br />
D. teoria factorilor funcţionali;<br />
E. teoria diviziunii mugurilor dentari.<br />
17 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:<br />
A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;<br />
B. teoria factorilor necunoscuţi;<br />
C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare;<br />
D. teoria diviziunii mugurilor dentari;<br />
E. teoria diviziunii lamei dentare.<br />
18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt:<br />
A. apare pe mandibulă;<br />
B. erupe pe arcadă;<br />
C. erupe la distanţă de arcadă;<br />
D. rămâne inclus;<br />
E. apare pe maxilar.<br />
19 Mesiodens-ul este de obicei:<br />
A. unicuspidat;<br />
B. uniradicular;<br />
C. bicuspidat;<br />
D. biradicular;<br />
AB 5,<br />
pag.<br />
43,<br />
47<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
44,<br />
46<br />
AD 5,<br />
pag.<br />
44,<br />
45<br />
BE 5,<br />
pag.<br />
44,<br />
46<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
46,<br />
47<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
51<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
51<br />
Page131
E. conic.<br />
20 Mesiodens-ul poate fi:<br />
A. unic;<br />
B. dublu;<br />
C. bicuspidat;<br />
D. biradicular;<br />
E. conic.<br />
21 Mesiodens-ul produce:<br />
A. incluzia caninului superior pemanent;<br />
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;<br />
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;<br />
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;<br />
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.<br />
22 Mesiodens-ul nu produce:<br />
A. incluzia caninului superior pemanent;<br />
B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;<br />
C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;<br />
D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;<br />
E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.<br />
23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:<br />
A. dens invaginatus;<br />
B. meziodens;<br />
C. dentoid in dente;<br />
D. dens in dente;<br />
E. sixtum.<br />
24 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:<br />
A. sixtum;<br />
B. meziodens;<br />
C. peridens;<br />
D. dentoid in dente;<br />
E. dens in dente.<br />
25 *Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:<br />
A. mastra per evcessum;<br />
B. meziodens;<br />
C. paramolar;<br />
D. dens in dente;<br />
E. sixtum.<br />
26 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:<br />
A. sixtum;<br />
B. meziodens;<br />
C. peridens;<br />
D. dentoid in dente;<br />
E. tectodont.<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
51<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
51<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
51<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
56<br />
DE 5,<br />
pag.<br />
56<br />
D 5,<br />
pag.<br />
56<br />
DE 5,<br />
pag.<br />
56<br />
Page132
27 Dinţii supranumerari produc:<br />
A. tulburări de deglutiţie;<br />
B. înghesuiri dentare;<br />
C. tulburări de ocluzie;<br />
D. tulburări fizionomice;<br />
E. tulburări de respiraţie.<br />
28 Dinţii supranumerari produc:<br />
A. spaţieri dentare;<br />
B. înghesuiri dentare;<br />
C. tulburări de respiraţie;<br />
D. tulburări ocluzo-articulare;<br />
E. tulburări de deglutiţie.<br />
29 Dinţii supranumerari produc:<br />
A. tulburări de deglutiţie;<br />
B. tulburări de respiraţie;<br />
C. tulburări de ocluzie;<br />
D. tulburări fizionomice;<br />
E. resorbţii radiculare.<br />
30 *Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în:<br />
A. macrodonţie;<br />
B. pleiodonţie;<br />
C. microdonţie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. ateleodonţie.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 29.<br />
INCLUZIA <strong>DENTARĂ</strong><br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BCD 5,<br />
pag.<br />
65<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
65<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
65<br />
C 5,<br />
pag.<br />
65<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Incluzia dentară se caracterizează prin:<br />
E 5,<br />
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;<br />
pag.<br />
B. spaţiul între incisivii centrali;<br />
C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;<br />
D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;<br />
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.<br />
73<br />
2 *Incluzia dentară este o anomalie dentară de:<br />
A. număr;<br />
B. volum;<br />
Page133<br />
E 5,<br />
pag.<br />
73
C. sediu;<br />
D. poziţie;<br />
E. erupţie.<br />
3 *Incluzia dentară mai este denumită şi:<br />
A. reincluzie dentară;<br />
B. anchiloză dentară;<br />
C. retenţie primară;<br />
D. anchiloglosie;<br />
E. retenţie secundară.<br />
4 Incluzia dentară mai este denumită şi:<br />
A. scufundare dentară;<br />
B. retenţie totală;<br />
C. retenţie primară;<br />
D. anchiloglosie;<br />
E. retenţie secundară.<br />
5 Incluzia dentară mai este denumită şi:<br />
A. reincluzie dentară;<br />
B. retenţie totală;<br />
C. retenţie primară;<br />
D. retenţie parţială;<br />
E. retenţie secundară.<br />
6 *Un dinte inclus este denumit şi:<br />
A. dinte retenţionat;<br />
B. dinte inclavat;<br />
C. dinte încleştat;<br />
D. dinte înclinat;<br />
E. dinte geminat.<br />
7 Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la:<br />
A. dentiţia mixtă;<br />
B. dentaţia temporară;<br />
C. dinţii supranumerari;<br />
D. dentaţia permanentă;<br />
E. edentaţie.<br />
8 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:<br />
A. incisivul;<br />
B. caninul;<br />
C. premolarul;<br />
D. molarul;<br />
E. supranumerarul.<br />
9 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:<br />
A. caninul superior;<br />
B. caninul inferior;<br />
C. premolarul superior;<br />
C 5,<br />
pag.<br />
74<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
74<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
74<br />
A 5,<br />
pag.<br />
74<br />
BCD 5,<br />
pag.<br />
74<br />
B 5,<br />
pag.<br />
74<br />
A 5,<br />
pag.<br />
74<br />
Page134
D. molarul inferior;<br />
E. molarul superior.<br />
10 *Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:<br />
A. premolarul prim superior;<br />
B. premolarul secund superior;<br />
C. premolarul secund inferior;<br />
D. molarul secund inferior;<br />
E. premolarul prim inferior.<br />
11 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:<br />
A. incisivul central superior;<br />
B. incisivul central inferior;<br />
C. incisivul lateral superior;<br />
D. incisivul lateral inferior;<br />
E. supranumerarul.<br />
12 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este:<br />
A. caninul superior temporar;<br />
B. molarul secund inferior temporar;<br />
C. caninul inferior temporar;<br />
D. molarul secund superior temporar;<br />
E. molarul prim inferior temporar.<br />
13 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:<br />
A. dentare izolate;<br />
B. asociate;<br />
C. de grup;<br />
D. de ocluzie;<br />
E. monocauzale.<br />
14 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:<br />
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare.<br />
15 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:<br />
A. macrodonţia;<br />
B. compresiunea de maxilar;<br />
C. spaţierea dentară;<br />
D. ocluzia distalizată;<br />
E. reincluzia molarului prim permanent.<br />
16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la<br />
nivelul:<br />
A. incisivului central superior;<br />
B. caninului superior;<br />
C. premolarului prim inferior;<br />
C 5,<br />
pag.<br />
74<br />
AE 5,<br />
pag.<br />
74<br />
BE 5,<br />
pag.<br />
74<br />
AE 5,<br />
pag.<br />
75<br />
ABCE 5,<br />
pag.<br />
75<br />
AB 5,<br />
pag.<br />
76<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
76-77<br />
Page135
D. molarului de minte;<br />
E. premolarului secund inferior.<br />
17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:<br />
A. macrodonţia;<br />
B. proalveolia maxilară;<br />
C. meziopoziţia generalizată;<br />
D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;<br />
E. secvenţa de erupţie favorabilă.<br />
18 *Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul:<br />
A. incisivului central superior;<br />
B. caninului superior;<br />
C. caninului inferior;<br />
D. molarului de minte;<br />
E. premolarului secund inferior.<br />
19 *Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:<br />
A. microdonţia;<br />
B. hiperexcitabilitatea musculară;<br />
C. reincluzia molarului prim permanent;<br />
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.<br />
20 *Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei<br />
dentare la nivelul:<br />
A. incisivului central superior;<br />
B. caninului superior;<br />
C. premolarului prim inferior;<br />
D. molarului de minte;<br />
E. premolarului secund inferior.<br />
21 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:<br />
A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;<br />
B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;<br />
C. chistul folicular;<br />
D. erupţia unui dinte supranumerar;<br />
E. fibromucoasa densă şi dură.<br />
22 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:<br />
A. formarea foarte înaltă a germenului dentar;<br />
B. configuraţia anatomică favorabilă;<br />
C. transpoziţia dentară;<br />
D. angulaţia corono-radiculară;<br />
E. curbura accentuată a rădăcinii.<br />
23 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:<br />
A. incluzia totală;<br />
B. incluzia completă;<br />
C. incluzia parţială;<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
77<br />
B 5,<br />
pag.<br />
77<br />
E 5,<br />
pag.<br />
77<br />
D 5,<br />
pag.<br />
77<br />
BCDE 5,<br />
pag.<br />
77-78<br />
ADE 5,<br />
pag.<br />
79<br />
ABCD 5,<br />
pag.<br />
80<br />
Page136
D. incluzia incompletă;<br />
E. incluzia înaltă.<br />
24 *Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară:<br />
A. verticală;<br />
B. orizontală;<br />
C. în retroversie;<br />
D. heterotopică;<br />
E. subtotală.<br />
25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne:<br />
A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;<br />
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;<br />
C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;<br />
D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;<br />
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.<br />
26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:<br />
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;<br />
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;<br />
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;<br />
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;<br />
E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.<br />
27 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:<br />
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;<br />
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;<br />
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;<br />
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;<br />
E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.<br />
28 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:<br />
A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;<br />
B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;<br />
C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;<br />
D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;<br />
E. extracţia dintelui supranumerar erupt.<br />
29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face:<br />
A. periotisular;<br />
B. peritisular;<br />
C. intratisular;<br />
D. extratisular;<br />
E. transtisular.<br />
30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin:<br />
A. ligatură metalică pe coroană;<br />
B. butonul colat pe coroană;<br />
C. bracket-ul colat pe coroană;<br />
D. ligatură elastică pe coroană;<br />
A 5,<br />
pag.<br />
83<br />
ABCE 5,<br />
pag.<br />
84<br />
BCD 5,<br />
pag.<br />
90-91<br />
BCDE 5,<br />
pag.<br />
90-91<br />
BCDE 5,<br />
pag.<br />
90-91<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
92<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
92-93<br />
Page137
E. nu se ancorează.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 30.<br />
REINCLUZIA <strong>DENTARĂ</strong><br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Reincluzia dentară se caracterizează prin:<br />
C 5,<br />
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;<br />
pag.<br />
B. spaţiul între incisivii centrali;<br />
C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;<br />
D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;<br />
E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.<br />
107<br />
2 *Reincluzia dentară este o anomalie dentară de:<br />
A. număr;<br />
B. volum;<br />
C. sediu;<br />
D. poziţie;<br />
E. erupţie.<br />
3 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:<br />
A. dentare izolate;<br />
B. asociate;<br />
C. de grup;<br />
D. de ocluzie;<br />
E. monocauzale.<br />
4 Reincluzia dentară mai este denumită şi:<br />
A. incluzie dentară;<br />
B. anchiloză dentară;<br />
C. retenţie dentară primară;<br />
D. anchiloglosie;<br />
E. retenţie dentară secundară.<br />
5 Reincluzia dentară mai este denumită şi:<br />
A. scufundare dentară;<br />
B. anchiloză dentară;<br />
C. retenţie dentară primară;<br />
D. anchiloglosie;<br />
E. retenţie dentară secundară.<br />
6 Un dinte reinclus este denumit şi:<br />
A. dinte anastomorf;<br />
E 5,<br />
pag.<br />
107<br />
AE 5,<br />
pag.<br />
107<br />
BE 5,<br />
pag.<br />
107<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
107<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
Page138
B. dinte inclavat;<br />
C. dinte încleştat;<br />
D. dinte înclinat;<br />
E. dinte geminat.<br />
7 Reincluzia unui dinte poate fi:<br />
A. primară;<br />
B. totală;<br />
C. secundară;<br />
D. parţială;<br />
E. incompletă.<br />
8 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în:<br />
A. dentiţia mixtă;<br />
B. dentaţia temporară;<br />
C. dentaţia deciduală;<br />
D. dentaţia permanentă;<br />
E. edentaţie.<br />
9 *Reincluzia dentară se depistează predominant în:<br />
A. dentiţia mixtă;<br />
B. dentaţia temporară;<br />
C. dentaţia deciduală;<br />
D. dentaţia permanentă;<br />
E. edentaţie.<br />
10 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:<br />
A. incisivul;<br />
B. caninul;<br />
C. premolarul;<br />
D. molarul;<br />
E. supranumerarul.<br />
11 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:<br />
A. caninul superior;<br />
B. caninul inferior;<br />
C. premolarul superior;<br />
D. molarul inferior;<br />
E. molarul superior.<br />
12 *Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:<br />
A. molarul prim superior temporar;<br />
B. molarul secund superior permanent;<br />
C. premolarul secund inferior;<br />
D. molarul secund inferior temporar;<br />
E. molarul prim superior permanent.<br />
13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:<br />
A. molarul prim superior temporar;<br />
B. molarul secund superior permanent;<br />
107<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
107<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
108-<br />
109<br />
A 5,<br />
pag.<br />
108-<br />
109<br />
D 5,<br />
pag.<br />
108-<br />
109<br />
D 5,<br />
pag.<br />
108-<br />
109<br />
D 5,<br />
pag.<br />
108-<br />
109<br />
Page139<br />
DE 5,<br />
pag.<br />
108-
C. premolarul secund inferior;<br />
D. molarul secund inferior temporar;<br />
E. molarul prim inferior permanent.<br />
14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:<br />
A. molarul prim superior temporar;<br />
B. molarul secund inferior permanent;<br />
C. premolarul secund inferior;<br />
D. molarul secund inferior temporar;<br />
E. molarul prim inferior permanent.<br />
15 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:<br />
A. totală;<br />
B. completă;<br />
C. parţială;<br />
D. incompletă;<br />
E. subtotală.<br />
16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin:<br />
A. coroană dentară inevizibilă;<br />
B. coroană dentară vizibilă;<br />
C. o parte din coroana dentară vizibilă;<br />
D. coroană dentară în suprapoziţie;<br />
E. coroană dentară în infrapoziţie.<br />
17 *Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin:<br />
A. coroană dentară inevizibilă;<br />
B. coroană dentară vizibilă;<br />
C. o parte din coroana dentară vizibilă;<br />
D. coroană dentară în suprapoziţie;<br />
E. coroană dentară în infrapoziţie.<br />
18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:<br />
A. incluzia dentară;<br />
B. anodonţia;<br />
C. oprirea în erupţie a unui dinte;<br />
D. extracţia dentară;<br />
E. intruzia posttraumatică parţială.<br />
19 *Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:<br />
A. incluzia dentară;<br />
B. anodonţia;<br />
C. oprirea în erupţie a unui dinte;<br />
D. extracţia dentară;<br />
E. intruzia posttraumatică totală.<br />
20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:<br />
A. incluzia dentară;<br />
B. anodonţia;<br />
C. oprirea în erupţie a unui dinte;<br />
109<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
108-<br />
109<br />
AC 5,<br />
pag.<br />
113<br />
CE 5,<br />
pag.<br />
113<br />
A 5,<br />
pag.<br />
113<br />
CE 5,<br />
pag.<br />
116-<br />
117<br />
C 5,<br />
pag.<br />
116-<br />
117<br />
ABD 5,<br />
pag.<br />
116-<br />
117<br />
Page140
D. extracţia dentară;<br />
E. intruzia posttraumatică parţială.<br />
21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:<br />
A. incluzia dentară;<br />
B. anodonţia;<br />
C. oprirea în erupţie a unui dinte;<br />
D. extracţia dentară;<br />
E. intruzia posttraumatică totală.<br />
22 Consecinţele reincluziei dentare sunt:<br />
A. denivelarea planului de ocluzie;<br />
B. incluzia succesorului permanent;<br />
C. anodonţia succesorului permanent;<br />
D. înclinarea dinţilor vecini;<br />
E. ectopia succesorului permanent.<br />
23 Consecinţele reincluziei dentare sunt:<br />
A. denivelarea planului de ocluzie;<br />
B. denivelarea planului maxilar;<br />
C. migrarea dinţilor antagonişti;<br />
D. înclinarea dinţilor vecini;<br />
E. denivelarea planului mandibular.<br />
24 Consecinţele reincluziei dentare sunt:<br />
A. cariile radiculare ale dinţilor vecini;<br />
B. cariile de colet ale dinţilor vecini;<br />
C. cariile aproximale ale dinţilor vecini;<br />
D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti;<br />
E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini.<br />
25 Consecinţele reincluziei dentare sunt:<br />
A. mezializarea dinţilor vecini;<br />
B. denudarea dinţilor vecini;<br />
C. migrarea dinţilor antagonişti;<br />
D. înclinarea dinţilor vecini;<br />
E. distalizarea dinţilor vecini.<br />
26 Consecinţele reincluziei dentare sunt:<br />
A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini;<br />
B. hiperestezia dinţilor vecini;<br />
C. halistereza dinţilor vecini;<br />
D. hipersensibilitatea dinţilor vecini;<br />
E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini.<br />
27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:<br />
A. expectativa;<br />
B. extracţia dentară;<br />
C. implantul protetic;<br />
D. aparatul ortodontic;<br />
ABDE 5,<br />
pag.<br />
116-<br />
117<br />
ABDE 5,<br />
pag.<br />
117<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
117<br />
AB 5,<br />
pag.<br />
117<br />
BCD 5,<br />
pag.<br />
117<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
117<br />
AB 5,<br />
pag.<br />
118<br />
Page141
E. aparatul protetic.<br />
28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:<br />
A. descoperirea dintelui;<br />
B. extracţia dintelui;<br />
C. reimplantarea dintelui;<br />
D. coroană de înveliş;<br />
E. luxarea dintelui.<br />
29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de:<br />
A. vârsta pacientului;<br />
B. dintele în cauză;<br />
C. felul dentatiei;<br />
D. consecinţele produse;<br />
E. forma clinică.<br />
30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză:<br />
A. temporar;<br />
B. lateral;<br />
C. posterior;<br />
D. permanent;<br />
E. frontal.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 31.<br />
ECTOPIA <strong>DENTARĂ</strong><br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
118<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
118<br />
ABDE 5,<br />
pag.<br />
118<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Ectopia dentară se caracterizează prin:<br />
DE 5,<br />
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;<br />
pag.<br />
B. spaţiul între incisivii centrali;<br />
C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;<br />
D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;<br />
E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare.<br />
121<br />
2 Ectopia dentară se caracterizează prin:<br />
A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;<br />
B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare;<br />
C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;<br />
D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare;<br />
E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare.<br />
3 Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni:<br />
A. entopie;<br />
ABDE 5,<br />
pag.<br />
121<br />
Page142<br />
AC 5,<br />
pag.
B. pleiodonţie;<br />
C. distopie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. hipodonţie.<br />
4 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:<br />
A. incisivul lateral;<br />
B. caninul;<br />
C. incisivul central;<br />
D. molarul;<br />
E. supranumerarul.<br />
5 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:<br />
A. incisivul inferior;<br />
B. caninul inferior;<br />
C. caninul superior;<br />
D. molarul superior;<br />
E. incisivul superior.<br />
6 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:<br />
A. incisivii;<br />
B. caninii;<br />
C. premolarii;<br />
D. molarii;<br />
E. supranumerarii.<br />
7 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:<br />
A. premolarii superiori;<br />
B. caninii inferiori;<br />
C. caninii superiori;<br />
D. molarii superiori;<br />
E. incisivii superiori.<br />
8 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:<br />
A. molarii superiori;<br />
B. caninii inferiori;<br />
C. caninii superiori;<br />
D. premolarii primi superiori;<br />
E. premolarii secunzi superiori.<br />
9 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:<br />
A. caninii superiori;<br />
B. caninii inferiori;<br />
C. molarii inferiori;<br />
D. premolarii primi inferiori;<br />
E. premolarii secunzi inferiori.<br />
10 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:<br />
A. caninii superiori;<br />
B. caninii inferiori;<br />
121<br />
B 5,<br />
pag.<br />
121<br />
C 5,<br />
pag.<br />
121<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
121<br />
ABC 5,<br />
pag.<br />
121<br />
BCDE 5,<br />
pag.<br />
121<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
121<br />
Page143<br />
ABD 5,<br />
pag.<br />
121
C. molarii inferiori;<br />
D. premolarii secunzi superiori;<br />
E. premolarii primi inferiori.<br />
11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt:<br />
A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;<br />
B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;<br />
C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;<br />
D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;<br />
E. diastema interincisivă.<br />
12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui<br />
dinte sunt:<br />
A. diastema interincisivă;<br />
B. dinţii supranumerari;<br />
C. dinţii temporari;<br />
D. o fibromucoasă dură;<br />
E. dinţii permanenţi.<br />
13 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui<br />
dinte sunt:<br />
A. diastema interincisivă;<br />
B. erupţia unui dinte supranumerar;<br />
C. persistenţa unui dinte temporar;<br />
D. extracţia precoce a unui dinte permanent;<br />
E. incluzia unui dinte supranumerar.<br />
14 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui<br />
dinte sunt:<br />
A. persistenţa unui dinte temporar;<br />
B. extracţia unui dinte supranumerar;<br />
C. existenţa unui capac osos dens;<br />
D. extracţia precoce a unui dinte;<br />
E. incluzia unui dinte supranumerar.<br />
15 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui<br />
dinte sunt:<br />
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.<br />
16 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui<br />
dinte sunt:<br />
A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;<br />
E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.<br />
AC 5,<br />
pag.<br />
122<br />
BCD 5,<br />
pag.<br />
122<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
122<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
122<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
123<br />
ABCE 5,<br />
pag.<br />
123<br />
Page144
17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:<br />
A. macrodonţia;<br />
B. microdonţia;<br />
C. meziopoziţia generalizată;<br />
D. endoalveolia mandibulară;<br />
E. prodenţia maxilară.<br />
18 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:<br />
A. retrodenţia maxilară;<br />
B. retrognaţia mandibulară;<br />
C. retrodenţia mandibulară;<br />
D. retrognaţia maxilară;<br />
E. prodenţia maxilară.<br />
19 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:<br />
A. endoalveolia mandibulară;<br />
B. retrognaţia mandibulară;<br />
C. endoalveolia maxilară;<br />
D. retrognaţia maxilară;<br />
E. prodenţia maxilară.<br />
20 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:<br />
A. retrodenţia maxilară;<br />
B. retrognaţia mandibulară;<br />
C. endoalveolia maxilară;<br />
D. prognaţia maxilară;<br />
E. endoalveolia mandibulară.<br />
21 Ectopia canină provoacă tulburări:<br />
A. fizionomice;<br />
B. respiratorii;<br />
C. ocluzale;<br />
D. de deglutiţie;<br />
E. fonatorii.<br />
22 Ectopia canină provoacă tulburări:<br />
A. de abrazie dentară;<br />
B. respiratorii;<br />
C. articulare;<br />
D. parodontale;<br />
E. masticatorii.<br />
23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:<br />
A. deplasarea dentară;<br />
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;<br />
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;<br />
D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;<br />
E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.<br />
AC 5,<br />
pag.<br />
123<br />
AD 5,<br />
pag.<br />
123<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
123<br />
AC 5,<br />
pag.<br />
123<br />
AC 5,<br />
pag.<br />
125<br />
ACDE 5,<br />
pag.<br />
126<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
126<br />
Page145
24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:<br />
A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului;<br />
B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;<br />
C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;<br />
D. extracţia dirijată a dinţilor;<br />
E. deplasarea dentară.<br />
25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:<br />
A. deplasarea dentară;<br />
B. forma clinică a ectopiei;<br />
C. tratamentul cariilor dentare;<br />
D. extracţia dirijată a dinţilor;<br />
E. vârsta pacientului.<br />
26 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:<br />
A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;<br />
B. forma clinică a ectopiei;<br />
C. vârsta pacientului;<br />
D. extracţia dirijată a dinţilor;<br />
E. tratamentul cariilor dentare.<br />
27 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:<br />
A. cauza determinantă;<br />
B. forma clinică a ectopiei;<br />
C. vârsta pacientului;<br />
D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;<br />
E. tratamentul cariilor dentare.<br />
28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară<br />
se recurge la:<br />
A. extracţia unui dinte temporar;<br />
B. tratamentul cariilor dentare;<br />
C. expansiunea transversală;<br />
D. extracţia unui dinte permanent;<br />
E. expansiunea sagitală.<br />
29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară<br />
se recurge la:<br />
A. extracţia unui dinte temporar;<br />
B. tratamentul cariilor dentare;<br />
C. expansiunea transversală;<br />
D. extracţia unui dinte permanent;<br />
E. tratamentul focarului de incongruenţă.<br />
30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada<br />
dentară se recurge la:<br />
A. extracţia unui dinte temporar;<br />
B. tratamentul cariilor dentare;<br />
C. obţinerea spaţiului pe arcadă;<br />
D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;<br />
BCD 5,<br />
pag.<br />
127<br />
BE 5,<br />
pag.<br />
128<br />
ABC 5,<br />
pag.<br />
128<br />
ABCD 5,<br />
pag.<br />
128<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
129<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
129<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
131<br />
Page146
E. extracţia dintelui ectopic.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 32.<br />
DIAS<strong>TEMA</strong><br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Diastema se caracterizează prin:<br />
E 5,<br />
A. inversarea locului a doi dinţi vecini;<br />
pag.<br />
B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari;<br />
C. existenţa unui spaţiu între incisivi;<br />
D. tulburare de erupţie;<br />
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.<br />
133<br />
2 Diastema se caracterizează prin:<br />
A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori;<br />
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;<br />
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;<br />
D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori;<br />
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.<br />
3 Diastema se caracterizează prin:<br />
A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari;<br />
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;<br />
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;<br />
D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi<br />
mandibulari;<br />
E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.<br />
4 Diastema se caracterizează prin:<br />
A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;<br />
B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;<br />
C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori;<br />
D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori;<br />
E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori.<br />
5 Diastema este o anomalie de:<br />
A. număr;<br />
B. volum;<br />
C. erupţie;<br />
D. poziţie;<br />
E. structură.<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
133<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
CD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
6 Diastema mai este denumită şi: AE 5,<br />
Page147
A. diastemă patologică;<br />
B. pleiodonţie;<br />
C. hipodonţie;<br />
D. oligodonţie;<br />
E. diastema vera.<br />
7 Diastema mai este denumită şi:<br />
A. diastemă primară;<br />
B. diastemă secundară;<br />
C. diastemă patologică;<br />
D. diastema primatelor;<br />
E. diastema vera.<br />
8 Diastema mai este denumită şi:<br />
A. diastemă patologică;<br />
B. diastemă adevărată;<br />
C. diastemă primară;<br />
D. diastemă vera;<br />
E. diastemă interincisivă.<br />
9 Diastema mai este denumită şi:<br />
A. diastemă primară;<br />
B. diastemă patologică;<br />
C. diastemă falsă;<br />
D. diastemă secundară;<br />
E. diastemă interincisivă.<br />
10 Diastema mai este denumită şi:<br />
A. diastemă patologică;<br />
B. dens in densis;<br />
C. hipodonţie;<br />
D. strungăreaţă;<br />
E. diastema vera.<br />
11 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:<br />
A. diastemă primară;<br />
B. diastemă patologică;<br />
C. diastemă falsă;<br />
D. diastemă secundară;<br />
E. diastemă terţiară.<br />
12 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:<br />
A. diastemă patologică;<br />
B. diastemă adevărată;<br />
C. diastemă primară;<br />
D. diastemă vera;<br />
E. diastemă secundară.<br />
13 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:<br />
A. diastemă falsă;<br />
pag.<br />
133<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ABCDE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ADE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
Page148<br />
ABCD 5,<br />
pag.
B. diastemă adevărată;<br />
C. diastemă primară;<br />
D. diastemă secundară;<br />
E. diastemă patologică.<br />
14 *Diastema interincisivă primară este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. nanismul hipofizar;<br />
C. displazia ectodermală;<br />
D. meziodens erupt;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
15 Diastema interincisivă primară este cauzată de:<br />
A. Anodonţia incisivului lateral;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
D. meziodens erupt;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;<br />
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;<br />
E. Anodonţia incisivului lateral.<br />
17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. Anodonţia incisivului lateral;<br />
C. Anodonţia dinţilor laterali;<br />
D. meziodens;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de:<br />
A. Anodonţia incisivului lateral;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
D. meziodens;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
19 *Diastema interincisivă falsă este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;<br />
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;<br />
E. Anodonţia incisivului lateral.<br />
20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. nanismul hipofizar;<br />
133<br />
E 5,<br />
pag.<br />
133<br />
BE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
133<br />
BD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
AD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
E 5,<br />
pag.<br />
133<br />
Page149<br />
ABCD 5,<br />
pag.<br />
133
C. displazia ectodermală;<br />
D. meziodens;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:<br />
A. Anodonţia incisivului lateral;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
D. meziodens;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;<br />
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;<br />
E. Anodonţia incisivului lateral.<br />
23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. Anodonţia incisivului lateral;<br />
C. Anodonţia dinţilor laterali;<br />
D. meziodens;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:<br />
A. Anodonţia incisivului lateral;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
D. meziodens;<br />
E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.<br />
25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de:<br />
A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;<br />
B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;<br />
C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;<br />
D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;<br />
E. Anodonţia incisivului lateral.<br />
26 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:<br />
A. ameloplastie modelantă a incisivilor;<br />
B. tehnici adezive;<br />
C. egresie;<br />
D. stripping;<br />
E. deplasare corporeală a dinţilor.<br />
27 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:<br />
A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor;<br />
B. coroane de substituţie;<br />
C. deplasare corporeală a dinţilor;<br />
ACD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ADE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
BCE 5,<br />
pag.<br />
133<br />
ABCD 5,<br />
pag.<br />
133<br />
E 5,<br />
pag.<br />
142<br />
C 5,<br />
pag.<br />
142<br />
Page150
D. stripping;<br />
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.<br />
28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali:<br />
A. inele metalice;<br />
B. inele de cauciuc;<br />
C. ligatiri în "8";<br />
D. tracţiuni elastice;<br />
E. brackets.<br />
29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin:<br />
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor;<br />
B. coroane de substituţie;<br />
C. deplasarea corporeală a dinţilor;<br />
D. stripping;<br />
E. ameloplastia modelantă a incisivilor.<br />
30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali:<br />
A. inele metalice;<br />
B. inele de cauciuc;<br />
C. ligaturi în "8";<br />
D. tracţiuni elastice;<br />
E. brackets.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 33.<br />
TRANSPOZIŢIA <strong>DENTARĂ</strong><br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ADE 5,<br />
pag.<br />
142<br />
ABDE 5,<br />
pag.<br />
142<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
142<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Transpoziţia dentară este o anomalie:<br />
C 5,<br />
A. dento-maxilară;<br />
pag.<br />
B. dento-alveolară;<br />
C. dentară;<br />
D. scheletală;<br />
E. alveolară.<br />
149<br />
2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de:<br />
A. număr;<br />
B. volum;<br />
C. structură;<br />
D. poziţie;<br />
E. erupţie.<br />
DE 5,<br />
pag.<br />
149<br />
3 *Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: E 5,<br />
Page151
A. inferiori;<br />
B. antagonişti;<br />
C. supranumerari;<br />
D. superiori;<br />
E. învecinaţi.<br />
4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor:<br />
A. dentare izolate;<br />
B. asociate;<br />
C. de grup;<br />
D. de ocluzie;<br />
E. dentare de erupţie.<br />
5 *Transpoziţia dentară se întâlneşte în:<br />
A. dentiţia mixtă;<br />
B. dentaţia temporară;<br />
C. dentaţia deciduală;<br />
D. dentaţia permanentă;<br />
E. edentaţie.<br />
6 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:<br />
A. incisivul;<br />
B. caninul;<br />
C. premolarul;<br />
D. molarul;<br />
E. supranumerarul.<br />
7 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:<br />
A. incisivul inferior;<br />
B. caninul inferior;<br />
C. caninul superior;<br />
D. molarul superior;<br />
E. incisivul superior.<br />
8 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt:<br />
A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari;<br />
B. pierderea precoce a dinţilor temporari;<br />
C. cronologia dentară;<br />
D. pierderea precoce a caninului de lapte;<br />
E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari.<br />
9 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:<br />
A. transpoziţie totală;<br />
B. transpoziţie completă;<br />
C. transpoziţie parţială;<br />
D. transpoziţie incompletă;<br />
E. transpoziţie subtotală.<br />
10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:<br />
A. transpoziţie completă sau totală;<br />
pag.<br />
149<br />
ABE 5,<br />
pag.<br />
149<br />
D 5,<br />
pag.<br />
149<br />
B 5,<br />
pag.<br />
149<br />
C 5,<br />
pag.<br />
149<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
150<br />
ABCD 5,<br />
pag.<br />
151<br />
Page152<br />
AC 5,<br />
pag.
B. transpoziţie completă sau parţială;<br />
C. transpoziţie incompletă sau parţială;<br />
D. transpoziţie incompletă sau totală;<br />
E. transpoziţie completă sau subtotală.<br />
11 *Transpoziţia dentară completă presupune inversarea:<br />
A. parţială a doi dinţi vecini;<br />
B. limitată a doi dinţi vecini;<br />
C. incompletă a doi dinţi vecini;<br />
D. totală a doi dinţi vecini;<br />
E. definitivă a doi dinţi vecini.<br />
12 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce<br />
tulburări:<br />
A. fizionomice;<br />
B. respiratorii;<br />
C. ocluzale;<br />
D. de deglutiţie;<br />
E. de fonaţie.<br />
13 *În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare:<br />
A. înghesuri dentare;<br />
B. contacte premature;<br />
C. ocluzii duale;<br />
D. spaţieri dentare;<br />
E. ocluzii distalizate.<br />
14 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce<br />
tulburări:<br />
A. fizionomice;<br />
B. respiratorii;<br />
C. ocluzale;<br />
D. auditive;<br />
E. fonatorii.<br />
15 *Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea:<br />
A. parţială a doi dinţi vecini;<br />
B. limitată a doi dinţi vecini;<br />
C. completă a doi dinţi vecini;<br />
D. totală a doi dinţi vecini;<br />
E. definitivă a doi dinţi vecini.<br />
16 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul lângă altul;<br />
B. unul în dreptul celuilalt;<br />
C. unul la distanţă de altul;<br />
D. unul sub altul;<br />
E. unul peste altul.<br />
151<br />
D 5,<br />
pag.<br />
151<br />
C 5,<br />
pag.<br />
151<br />
B 5,<br />
pag.<br />
151<br />
A 5,<br />
pag.<br />
152<br />
A 5,<br />
pag.<br />
152<br />
B 5,<br />
pag.<br />
152<br />
Page153
17 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;<br />
B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;<br />
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;<br />
D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;<br />
E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.<br />
18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;<br />
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;<br />
C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;<br />
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;<br />
E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.<br />
19 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;<br />
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;<br />
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;<br />
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;<br />
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.<br />
20 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;<br />
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;<br />
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;<br />
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;<br />
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.<br />
21 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;<br />
B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;<br />
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;<br />
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;<br />
E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.<br />
22 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi<br />
dinţi situaţi:<br />
A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;<br />
B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;<br />
C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;<br />
D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;<br />
E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.<br />
23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi<br />
incisivul lateral vor viza:<br />
D 5,<br />
pag.<br />
152<br />
BDE 5,<br />
pag.<br />
152<br />
ACE 5,<br />
pag.<br />
152<br />
CE 5,<br />
pag.<br />
152<br />
BC 5,<br />
pag.<br />
152<br />
C 5,<br />
pag.<br />
152<br />
Page154<br />
BCD 5,<br />
pag.
A. deplasarea dentară;<br />
B. ameloplastia modelantă a caninului;<br />
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;<br />
D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;<br />
E. transformarea în transpoziţie incompletă.<br />
24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi<br />
incisivul lateral vor viza:<br />
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;<br />
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;<br />
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;<br />
D. deplasarea dentară;<br />
E. ameloplastia modelantă a caninului.<br />
25 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi<br />
primul premolar vor viza:<br />
A. deplasarea dentară;<br />
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;<br />
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;<br />
D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;<br />
E. ameloplastia modelantă a caninului.<br />
26 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi<br />
primul premolar vor viza:<br />
A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;<br />
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;<br />
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;<br />
D. transformarea în transpoziţie incompletă;<br />
E. ameloplastia modelantă a caninului.<br />
27 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi<br />
incisivul lateral vor viza:<br />
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;<br />
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;<br />
C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;<br />
D. deplasarea dentară;<br />
E. ameloplastia modelantă a caninului.<br />
28 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi<br />
incisivul lateral vor viza:<br />
A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;<br />
B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;<br />
C. deplasarea dentară;<br />
D. stripping-ul;<br />
E. ameloplastia modelantă a caninului.<br />
29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul<br />
central şi lateral vor viza:<br />
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;<br />
B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;<br />
153<br />
ABCE 5,<br />
pag.<br />
153<br />
D 5,<br />
pag.<br />
153<br />
A 5,<br />
pag.<br />
153<br />
D 5,<br />
pag.<br />
154<br />
C 5,<br />
pag.<br />
154<br />
CDE 5,<br />
pag.<br />
154<br />
Page155
C. deplasarea dentară;<br />
D. transformarea în transpoziţie completă;<br />
E. tehnicile adezive.<br />
30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul<br />
central şi lateral vor viza:<br />
A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;<br />
B. tehnicile adezive;<br />
C. deplasarea dentară;<br />
D. stripping-ul;<br />
E. transformarea în transpoziţie completă.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 34.<br />
TRATAMENTUL CARIEI DENTARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BCDE 5,<br />
pag.<br />
154<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt:<br />
ABCDE 6;<br />
A. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei<br />
pag.<br />
necesare pentru pulpă<br />
B. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv<br />
C. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil<br />
D. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se<br />
fractureze şi nici să nu disloce restaurarea<br />
E. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu<br />
disloce restaurarea<br />
171<br />
2 *Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă:<br />
A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final<br />
prepararea, cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor<br />
cavităţii<br />
B. crearea unui contur retentiv<br />
C. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final<br />
prepararea, împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a<br />
marginilor cavităţii<br />
D. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos<br />
E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire<br />
artificială.<br />
3 Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor<br />
sunt:<br />
A. handicap fizic sau psihic<br />
B. vârsta înaintată a pacientului<br />
C. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei<br />
A 6;<br />
pag.<br />
174<br />
ABC 6;<br />
pag.<br />
176<br />
Page156
D. dinţii persoanelor tinere<br />
E. dinţi devitali<br />
4 Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt<br />
următoarele:<br />
A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la<br />
forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte<br />
B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor<br />
şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport<br />
C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în<br />
restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale<br />
D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i<br />
preveni fractura sub încărcătura ocluzală<br />
E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.<br />
5 *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la<br />
joncţiunea smalţ-dentină, la o distanţă de minim:<br />
A. 2 mm<br />
B. 0,2 mm<br />
C. 1 mm<br />
D. 1,5 mm<br />
E. 0,02 mm<br />
6 Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să<br />
îndeplinească următoarele condiţii:<br />
A. să se exercite o presiune minimă<br />
B. căldura fricţională să fie aproape zero<br />
C. să existe un control complet al instrumentului folosit<br />
D. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat<br />
E. să se facă numai manual<br />
7 *În cavităţile de clasa I pentru amalgam, pantele înclinate ale cuspizilor şi<br />
convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de:<br />
A. 75º<br />
B. 90º<br />
C. 110º<br />
D. 95º<br />
E. 45º<br />
8 Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite<br />
materiale, cum ar fi:<br />
A. incrustaţii<br />
B. răşini compozite<br />
C. cimenturi ionomere de sticlă<br />
D. amalgam de argint<br />
E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină<br />
9 Toaleta finală a cavităţii include:<br />
A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat<br />
B. uscarea cavitătii<br />
ABCD 6;<br />
pag.<br />
177<br />
B 6;<br />
pag.<br />
178<br />
ABC 6;<br />
pag.<br />
180<br />
B 6;<br />
pag.<br />
181<br />
AB 6;<br />
pag.<br />
182<br />
Page157<br />
ABC 6;<br />
pag.<br />
182
C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării<br />
D. degresarea cavităţii<br />
E. neutralizarea acizilor din cavitate<br />
10 Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli:<br />
A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei;<br />
B. au efect toxic<br />
C. au efect iritant<br />
D. deshidrateaza dentina<br />
E. sunt indicaţi în coafajul indirect<br />
11 Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt:<br />
A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga<br />
dentinară<br />
B. aderă chimic la ţesuturile dentare;<br />
C. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice<br />
D. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de<br />
coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea<br />
dentinei;<br />
E. rezistenţă la uzură masticatorie<br />
12 Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt:<br />
A. alcool<br />
B. cloroform<br />
C. eugenol<br />
D. timol<br />
E. benzen<br />
13 *După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului,<br />
rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de:<br />
A. 1mm<br />
B. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura<br />
chimică a acesteia<br />
C. 1,5mm<br />
D. 100 μm<br />
E. 150 μm<br />
14 Dezavantajele linerilor sunt:<br />
A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al<br />
materialului de obturaţie coronară<br />
B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale<br />
C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei<br />
de priză a răşinilor acrilice sau compozite<br />
D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative<br />
E. izolarea termică necorespunzătoare<br />
15 Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare:<br />
A. soluţie de hidroxid de calciu<br />
B. suspensie de hidroxid de calciu<br />
C. pastă de hidroxid de calciu<br />
BCD 6;<br />
pag.<br />
184<br />
AD 6;<br />
pag.<br />
294<br />
ABE 6;<br />
pag.<br />
294<br />
B 6;<br />
pag.<br />
294<br />
BCDE 6;<br />
pag.<br />
296<br />
BCDE 6;<br />
pag.<br />
297<br />
Page158
D. ciment de hidroxid de calciu<br />
E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil<br />
16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje:<br />
A. pH în apropierea neutralităţii<br />
B. neiritanţi pulpari<br />
C. efect sedativ pulpar<br />
D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală<br />
E. nu inhibă polimerizarea răşinilor<br />
17 *Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea<br />
iniţilă, atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge:<br />
A. 2 mm<br />
B. 0,5 mm<br />
C. 1 mm<br />
D. 0,1 mm<br />
E. 2,5 mm<br />
18 Obiectivele obturaţiei de bază sunt:<br />
A. stimularea neodentinogenezei<br />
B. substituirea dentinei cariate<br />
C. economisirea materialelor de obturaţie coronară<br />
D. sigilarea canaliculelor dentinare<br />
E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii<br />
19 Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă<br />
compromisă prin:<br />
A. temperatura crescută a mediului exterior<br />
B. raportul scăzut pulbere/lichid<br />
C. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de<br />
pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea<br />
unei consistenţe mult reduse)<br />
D. contactul prematur cu lichidele bucale<br />
E. contactul cu limfa dentinară<br />
20 Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin :<br />
A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care<br />
îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi<br />
reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină<br />
B. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care, prin<br />
depunerea ionilor de fier, potenţează reacţia chimică dintre CIS şi<br />
hidroxiapatita dentinei<br />
C. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa<br />
plăgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai<br />
reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS<br />
D. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează<br />
detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea<br />
unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină<br />
E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează<br />
detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea<br />
ABC 6;<br />
pag.<br />
298<br />
C 6;<br />
pag.<br />
301<br />
BCE 6;<br />
pag.<br />
301-<br />
302<br />
BCD 6;<br />
pag.<br />
304<br />
ABC 6;<br />
pag.<br />
311<br />
Page159
unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină<br />
21 În hibridizarea dentinei umede:<br />
A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării<br />
apei îşi menţine permeabilitatea normală<br />
B. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu<br />
fie complet înlocuită de primerul hidrofil<br />
C. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă<br />
D. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi<br />
reumezită după aplicarea primerului<br />
E. Nu prezintă riscul de supraumectare<br />
22 Avantajele primerilor autogravanţi sunt:<br />
A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea<br />
intensă<br />
B. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe<br />
sisteme<br />
C. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a<br />
detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente<br />
D. Scurtarea timpului de lucru<br />
E. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient<br />
23 Sistemele adezive în trei etape distincte presupun:<br />
A. Gravarea acidă, care elimină detritusul dentinar remanent şi<br />
demineralizează superficial dentina<br />
B. Primingul care promovează adeziunea, executat cu monomeri<br />
amfifili<br />
C. Aplicarea răşinii adezive, care încheie hibridizarea prin<br />
fotopolimerizare<br />
D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv<br />
E. Aplicarea primerilor autogravanţi<br />
24 Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt:<br />
A. Aplicarea răşinii adezive, preferabil fără umplutură, într-un strat<br />
cât mai subţire<br />
B. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40%<br />
timp de 15s<br />
C. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează<br />
detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte<br />
D. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe<br />
dentina umedă (însă nu excesiv)<br />
E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei<br />
coronare din compozit<br />
25 În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde<br />
de:<br />
A. Uscarea imediată după aplicare<br />
B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite<br />
pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei<br />
dentinare demineralizate<br />
AB 6; pag<br />
342-<br />
343<br />
ACDE 6; pag<br />
345<br />
ABC 6; pag<br />
339-<br />
340<br />
BCDE 6; pag<br />
346<br />
BC 6; pag<br />
340<br />
Page160
C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare<br />
scurtă, moderată, înaintea aplicării răşinii adezive<br />
D. Lavajul anterior aplicării adezivului<br />
E. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare<br />
tratate cu primer<br />
26 *În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent:<br />
A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă<br />
B. Nu necesită gravare acidă<br />
C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat<br />
D. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei<br />
demineralizate în profunzime<br />
E. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care,<br />
printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă<br />
un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat<br />
27 *Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte:<br />
A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar<br />
remanent<br />
B. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului<br />
dentinar remanent<br />
C. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent<br />
D. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi<br />
E. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină<br />
28 În tehnica hibridizării dentinei uscate:<br />
A. Există riscul de supraumectare<br />
B. Nu există riscul de supraumenctare<br />
C. Necesită o uscare moderată de cca.5 secunde a plăgii dentinare<br />
spălate cu apă după gravare acidă<br />
D. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina<br />
uscată în prealabil<br />
E. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei<br />
fibrilare de colagen colabate<br />
29 În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona):<br />
A. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi<br />
prelungită<br />
B. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care, fiind<br />
volatil, determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei<br />
răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată<br />
C. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în<br />
cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate<br />
D. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare<br />
locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă<br />
E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă<br />
30 Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ:<br />
A. Aplicarea, lavajul şi uscarea, anterior aplicării răşinii adezive<br />
B. Aplicarea obligatorie într-un singur strat, cât mai subţire<br />
E 6; pag<br />
343<br />
A 6; pag<br />
344<br />
BCE 6; pag<br />
342<br />
BCD 6; pag<br />
343-<br />
344<br />
Page161<br />
CDE 6; pag<br />
346
C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii<br />
D. Aplicarea suficient de lungă a primerului<br />
E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 35.<br />
ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se ACD 6; pag<br />
numără:<br />
A. carenţa de vitamina A<br />
B. carenţa de vitamina PP<br />
C. carenţa de vitamina C<br />
D. unele boli infecto-contagioase<br />
E. carenţa de vitamina E<br />
33<br />
2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului<br />
se numără:<br />
A. carenţa de calciu şi fosfat<br />
B. bolile sistemice grave<br />
C. carenţa de vitamina D<br />
D. unele dereglări hormonale<br />
E. excesul de proteine<br />
3 Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori:<br />
A. terenul<br />
B. flora microbiană<br />
C. alimentaţia<br />
D. factori locali<br />
E. factori morfologici<br />
4 *Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din:<br />
A. salivă<br />
B. secreţie gastrică regurgitată<br />
C. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale<br />
D. exudat din pungile parodontale<br />
E. mucus nazofaringian<br />
5 *Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de:<br />
A. 0,5-1,5 mililitri<br />
B. 2-2,5 mililitri<br />
C. 0,5-1,5 litri<br />
D. 3-4 mililitri<br />
E. 4-5 mililitri<br />
ACD 6; pag<br />
34<br />
ABC 6; pag<br />
31<br />
A 6;<br />
pag<br />
35<br />
C 6; pag<br />
36<br />
Page162
6 *În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub:<br />
A. 0,2 ml/min<br />
B. 0,5 ml/min<br />
C. 0,1 ml/min<br />
D. 0,1 l/min<br />
E. 0,7 ml/min<br />
7 Materialul anorganic salivar este reprezentat de:<br />
A. calciu<br />
B. mucine<br />
C. fosfaţi<br />
D. lactoferină<br />
E. fluor<br />
8 Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de:<br />
A. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian<br />
B. sursa salivară<br />
C. ritmul secreţiei salivare<br />
D. pH-ul salivar<br />
E. ritmul circadian<br />
9 Glucidele salivare se găsesc sub formă de:<br />
A. glucide libere<br />
B. glucide legate de proteine<br />
C. staterină<br />
D. polimeri ai glucozei şi fructozei, sintetizaţi de glicoziltransferazele<br />
bacteriene<br />
E. alfa protează<br />
10 Sistemele tampon salivare includ:<br />
A. sistemul fosfat organic<br />
B. sistemul fosfat anorganic<br />
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat<br />
D. sistemul macromolecular proteinic<br />
E. sistemul uree-amoniac<br />
11 Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze<br />
colonizarea cavităţii bucale:<br />
A. lizozimul<br />
B. lactoferina<br />
C. sistemul acid carbonic/bicarbonat<br />
D. peroxidazele<br />
E. aglutininele<br />
12 Din categoria aglutininelor salivare fac parte:<br />
A. amilaza<br />
B. peroxidaza<br />
C. mucinele<br />
D. glicoproteinele din saliva parotidiană<br />
E 6; pag<br />
36<br />
ACE 6; pag<br />
37-38<br />
BCDE 6; pag<br />
38<br />
ABD 6; pag<br />
39<br />
BCD 6;<br />
pag<br />
40<br />
ABDE 6; pag<br />
41-42<br />
CDE 6; pag<br />
42<br />
Page163
E. fibronectina<br />
13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:<br />
A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile<br />
B. favorizarea adeziunii bacteriene<br />
C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi<br />
substanţe alcaline<br />
D. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme<br />
cariogene<br />
E. remineralizarea cariilor incipiente<br />
14 Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc<br />
solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea<br />
lor, datorită:<br />
A. consistenţei mai reduse<br />
B. prezenţei unor fosfaţi organici<br />
C. concentraţiei mai mici de glucide<br />
D. prezenţei unor substanţe tampon<br />
E. vâscozităţii crescute<br />
15 Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen<br />
favorizant, poate fi cauzată de:<br />
A. ritmul scăzut al secretiei salivare<br />
B. conţinutul scăzut de mucină al salivei<br />
C. vâscozitatea scăzută a salivei<br />
D. factori retentivi bucali (carii, obturaţii coronare anfractuoase,<br />
lucrări protetice)<br />
E. ritmul crescut al secreţiei salivare<br />
16 Contramăsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance<br />
al glucidelor, se bazează pe:<br />
A. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor<br />
alimente de consistenţă crescută<br />
B. scăderea secreţiei salivare<br />
C. utilizarea unor alimente detergente<br />
D. folosirea gumei de mestecat<br />
E. periajul imediat după mese<br />
17 Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen<br />
deoarece:<br />
A. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare<br />
B. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt<br />
principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare<br />
C. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene<br />
D. este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o<br />
producţie masivă şi rapidă de acizi organici<br />
E. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare<br />
18 *Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor<br />
propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal<br />
rămâne sub valoarea:<br />
ACE 6; pag<br />
43<br />
BD 6; pag<br />
44<br />
AD 6; pag<br />
46<br />
ACDE 6; pag<br />
46<br />
BCD 6; pag<br />
47<br />
Page164<br />
D 6; pag<br />
48
A. 3,5<br />
B. 4<br />
C. 4,5<br />
D. 6<br />
E. 7<br />
19 Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt<br />
reprezentate de:<br />
A. obezi<br />
B. bolnavii cronici<br />
C. bolnavii psihic<br />
D. profesori<br />
E. gravide<br />
20 Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul<br />
la carie prin:<br />
A. fosfaţi<br />
B. faina din cerealele rafinate<br />
C. grăsimi<br />
D. cacao<br />
E. brânzeturi<br />
21 Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:<br />
A. conţinut crescut în fluor<br />
B. substituirea glucidelor din alimentaţie<br />
C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de<br />
lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace<br />
D. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ<br />
E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii<br />
22 Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum:<br />
A. conţinutul în fosfaţi de calciu<br />
B. capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor<br />
C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină<br />
D. stimularea secreţiei salivare<br />
E. formarea excesivă de tartru<br />
23 Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte:<br />
A. sorbitolul<br />
B. zaharina<br />
C. xilitolul<br />
D. ciclamatul<br />
E. aspartamul<br />
24 Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de:<br />
A. regimul alimentar<br />
B. igiena bucală<br />
C. vârsta<br />
D. gradul de mineralizare a dentinei<br />
E. salivă<br />
ABCE 6; pag<br />
49<br />
ACDE 6; pag<br />
49-50<br />
BCDE 6; pag<br />
50<br />
ABCD 6; pag<br />
50<br />
BDE 6; pag<br />
51<br />
ABCE 6; pag<br />
52<br />
Page165
25 Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de:<br />
A. Lactobacillus<br />
B. Actinomyces<br />
C. Bacteroides<br />
D. Streptococcus<br />
E. Staphylococcus<br />
26 Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore:<br />
A. formarea materiei alba<br />
B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare<br />
C. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă<br />
D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale<br />
E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe<br />
27 Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt:<br />
A. celule epiteliale<br />
B. protozoare<br />
C. eritrocite<br />
D. particule alimentare<br />
E. leucocite<br />
28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două<br />
proprietăţi importante:<br />
A. acidogeneza<br />
B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari<br />
C. producţia de lipide<br />
D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare<br />
E. producţia de amilază<br />
29 *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este:<br />
A. Streptococul salivarius<br />
B. Streptococul sanguis<br />
C. Streptococul mutans<br />
D. Streptococul mitior<br />
E. Streptococul β hemolitic<br />
30 Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare,<br />
rezidă în:<br />
A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă<br />
mică<br />
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de<br />
hidraţi de carbon<br />
C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare<br />
D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de<br />
hidraţi de carbon prin alimentaţie<br />
E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic<br />
de 5,5<br />
DE 6; pag<br />
53<br />
CD 6; pag<br />
54<br />
ABCDE 6; pag<br />
55<br />
AB 6; pag<br />
57<br />
C 6; pag<br />
57<br />
ABDE 6; pag<br />
57-58<br />
Page166
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 36.<br />
FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR<br />
PERMANENŢI<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:<br />
B 7<br />
A. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului,<br />
(pag.<br />
localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios<br />
profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză,<br />
teste de vitalitate pozitive<br />
B. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului,<br />
localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui<br />
proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe<br />
dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive<br />
C. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului,<br />
nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare,<br />
existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente<br />
recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive<br />
D. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului,<br />
localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios<br />
profund, penetrant, percuţie în ax pozitivă<br />
E. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul, localizată, provocată<br />
mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund,<br />
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de<br />
vitalitate pozitive<br />
71)<br />
2 Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie:<br />
A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect<br />
B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul<br />
deschiderii accidentale a camerei pulpare<br />
C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul<br />
deschiderii accidentale a camerei pulpare<br />
D. amputaţie vitală<br />
E. extirpare vitală<br />
3 Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu :<br />
A. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară<br />
B. gangrena pulpara<br />
C. pulpita cronică deschisă ulceroasă<br />
D. pulpita cronică închisă propriu-zisă<br />
E. pulpite acute coronare<br />
4 Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu:<br />
A. caria simplă dentară<br />
ACDE 7,<br />
(pag.<br />
72)<br />
AE 7<br />
(pag.<br />
71)<br />
Page167<br />
BCDE 7<br />
(pag.
B. hiperemia preinflamatorie<br />
C. pulpita acută seroasă totală<br />
D. pulpita purulentă parţială<br />
E. pulpita purulentă totală<br />
5 *In pulpita seroasă parţială :<br />
A. percuţia în ax este dureroasă<br />
B. percuţia transversală este dureroasă<br />
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive<br />
D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută<br />
E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere<br />
prelungita<br />
6 În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate<br />
iradia către:<br />
A. dinţii vecini<br />
B. dinţii antagonişti<br />
C. hemimaxilarul opus<br />
D. zona temporală<br />
E. zona orbitală<br />
7 *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este<br />
dominata de:<br />
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni<br />
B. tendinta de iradiere a durerii<br />
C. caracterul pulsatil al durerii<br />
D. percutia in ax pozitiva<br />
E. prezenta unui proces carios profund<br />
8 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:<br />
A. caracterului discontinuu al durerii<br />
B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice<br />
C. calmarii temporare prin lichide reci<br />
D. prezentei cavitatii carioase profunde<br />
E. sensibilitatea la percuţia în ax negativă<br />
9 * “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea<br />
intensităţii durerii din:<br />
A. pulpita acută seroasă parţială<br />
B. pulpita acută seroasă totală<br />
C. parodontita apicală acută seroasă<br />
D. pulpita acută purulentă parţială<br />
E. pulpita acută purulentă totală<br />
10 Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii:<br />
A. hiperemia preinflamatorie<br />
B. pulpite seroase parţiale acute<br />
C. pulpite seroase totale<br />
D. pulpite purulente parţiale acute<br />
E. pulpite purulente totale<br />
74)<br />
E 7<br />
pag.7<br />
3<br />
ABDE 7<br />
(pag.<br />
75)<br />
B 7<br />
(pag.<br />
75)<br />
B 7 pag.<br />
(76)<br />
B 7<br />
(pag.<br />
75)<br />
CE 7<br />
(pag.<br />
76,<br />
80)<br />
Page168
11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii:<br />
A. caria simplă<br />
B. pulpite acute seroase<br />
C. pulpite acute purulente<br />
D. pulpite cronice deschise<br />
E. pulpite cronice închise<br />
12 Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:<br />
A. tratamentul cariei simple si coafajul indirect;<br />
B. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in<br />
deschiderile accidentale ale camerei pulpare;<br />
C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand<br />
prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara;<br />
D. extirparea vitala<br />
E. extractia<br />
13 Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii:<br />
A. hiperemia preinflamatorie<br />
B. pulpita seroasă parţială<br />
C. pulpita seroasă totală<br />
D. pulpita cronică deschisă<br />
E. pulpita purulentă parţială<br />
14 Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu:<br />
A. caria dentară simplă<br />
B. pulpita seroasă coronară<br />
C. pulpita seroasă totală<br />
D. pulpita purulentă corono-radiculară<br />
E. parodontita apicală acută purulentă<br />
15 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza:<br />
A. caracterului lancinant al durerii<br />
B. testelor de vitalitate reduse<br />
C. calmarii temporare prin lichide calde<br />
D. sensibilitatii la percutia transversală<br />
E. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul<br />
rădăcinii dintelui<br />
16 *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face<br />
cu:<br />
A. pulpita seroasă parţială<br />
B. pulpita seroasa totală<br />
C. parodontita apicală acută seroasă (difuză)<br />
D. hiperemia pulpară<br />
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă<br />
17 Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:<br />
A. ulceroasă<br />
B. polipoasă<br />
B 7<br />
(pag.<br />
72-<br />
81)<br />
ABCD 7<br />
(pag.<br />
72)<br />
BCE 7<br />
(pag.<br />
75)<br />
BD 7<br />
(pag.<br />
79)<br />
B 7<br />
(pag.<br />
80)<br />
A 7<br />
(pag.<br />
79)<br />
Page169<br />
AB 7<br />
(pag.<br />
80)
C. scleroatrofică<br />
D. hiperplazică<br />
E. propriu-zisă<br />
18 *La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată:<br />
A. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă a<br />
camerei pulpare<br />
B. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici<br />
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial<br />
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare<br />
E. percutia in ax si transversala negative<br />
19 *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe<br />
urmatoarele semne:<br />
A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară<br />
B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui<br />
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda<br />
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui<br />
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate<br />
20 *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase<br />
din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune<br />
axială prezenţa lor începând cu:<br />
A. primul strat<br />
B. al doilea strat<br />
C. al treilea strat<br />
D. al patrulea strat<br />
E. al cincilea strat<br />
21 Granulomul intern al lui Palazzi:<br />
A. este o pulpită cronică deschisă polipoasă<br />
B. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă<br />
C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică<br />
D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular<br />
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei<br />
22 *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea:<br />
A. boala „pink spots”sau boala”petelor roz”<br />
B. pulpită cronică deschisa granulomatoasa<br />
C. granulom simplu conjunctiv<br />
D. pulpita cronica inchisa propriu zisa<br />
E. granulom chistic<br />
23 Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase<br />
poate apărea:<br />
A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se<br />
exercită presiuni în spaţiul endodontic<br />
B. palparea cu sonda în profunzime<br />
C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase<br />
pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare<br />
A 7<br />
(pag.<br />
85)<br />
C 7<br />
(pag.<br />
85)<br />
C 7<br />
(pag.<br />
83)<br />
CDE 7<br />
(pag.<br />
92)<br />
A 7<br />
(pag.<br />
90)<br />
ABCD 7<br />
(pag.<br />
84)<br />
Page170
D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor<br />
E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale<br />
excitanţilor<br />
24 Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se<br />
face cu:<br />
A. caria dentară profundă<br />
B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă<br />
C. polipul gingival<br />
D. necroza pulpară<br />
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă<br />
25 Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica<br />
cu:<br />
A. pulpită seroasă parţială<br />
B. pulpită seroasă totală<br />
C. necroză pulpară<br />
D. fracturi ale dintelui<br />
E. parodontită apicală cronică<br />
26 *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare:<br />
A. durerea localizata<br />
B. durerea violenta<br />
C. durerea spontana<br />
D. durerea continua<br />
E. percutia axiala pozitiva<br />
27 Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente<br />
totale:<br />
A. durere continua<br />
B. durere pulsatila<br />
C. hipersensibilitate la teste de vitalitate<br />
D. sensibilitate la percutia in ax<br />
E. durere localizata<br />
28 Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre:<br />
A. forme subacute de pulpita seroasa<br />
B. forme subacute de pulpita purulenta<br />
C. fractura coronara<br />
D. gangrena<br />
E. pulpita cronica polipoasa<br />
29 Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe:<br />
A. caracterul pulsatil al durerii<br />
B. exacerbare la rece, diminuare la cald<br />
C. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare<br />
D. hipoexcitabilitate<br />
E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat<br />
CDE 7<br />
(pag.<br />
87)<br />
CD 7<br />
(pag.<br />
93)<br />
A 7<br />
(pag<br />
75)<br />
AB 7<br />
(pag<br />
79)<br />
ABCD 7<br />
(pag<br />
85)<br />
ACD 7<br />
(pag<br />
79)<br />
30 In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ABCD 7<br />
Page171
A. fibre conjunctive<br />
B. limfocite<br />
C. histiocite<br />
D. macrofage<br />
E. pulpa cu structura aparent normala<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 37.<br />
NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: C 7,<br />
A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate;<br />
(pag.<br />
B. luxaţii, intruzii;<br />
C. diabet, hipertensiune arteriala;<br />
D. temperaturi mai mari de 75°C;<br />
E. temperaturi sub 0°C.<br />
94)<br />
2 *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:<br />
A. celulele;<br />
B. fibrele conjunctive;<br />
C. pereţii vasculari;<br />
D. fibrele nervoase;<br />
E. substanţa fundamentală.<br />
3 *Necroza de colicvaţie:<br />
A. este o formă a gangrenei pulpare;<br />
B. este produsă sub acţiune enzimatică;<br />
C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;<br />
D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;<br />
E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină;<br />
4 *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia:<br />
A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare;<br />
B. dintele este modificat de culoare;<br />
C. testele biochimice sunt negative;<br />
D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals<br />
negativ;<br />
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals<br />
pozitiv.<br />
5 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:<br />
A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ;<br />
B. avitaminozele (A şi C) ;<br />
(pag<br />
84)<br />
A 7 ,<br />
(pag.<br />
97)<br />
B 7 ,<br />
(pag.<br />
98)<br />
D 7 ,<br />
(pag.<br />
98)<br />
Page172<br />
C 7 ,<br />
(pag.<br />
99)
C. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ;<br />
D. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ;<br />
E. luxaţii cu intruzii.<br />
6 Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu:<br />
A. gangrena pulpară simplă;<br />
B. pulpita cronică deschisă;<br />
C. pulpita cronică închisă;<br />
D. fractura dentară;<br />
E. parodontita apicală cronică.<br />
7 Necroza pulpară:<br />
A. se tratează ca o pulpită cronică închisă;<br />
B. extirparea devitală este de elecţie;<br />
C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie<br />
radiculară corectă;<br />
D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare<br />
aseptică;<br />
E. se tratează ca o gangrenă pulpară.<br />
8 După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:<br />
A. se produce o necroză de coagulare;<br />
B. se produce o necroză de colicvaţie;<br />
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;<br />
D. pulpa necrozată are aspect uscat;<br />
E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu<br />
9 Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza<br />
următoarelor aspecte:<br />
A. examen bacteriologic pozitiv;<br />
B. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi<br />
insensibilitate totală la sondajul explorator;<br />
C. fetiditate (nu este caracteristică);<br />
D. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei);<br />
E. examen bacteriologic negativ.<br />
10 Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu:<br />
A. pulpita acuta;<br />
B. pulpita cronica;<br />
C. necroza pulpară;<br />
D. gangrena complicată;<br />
E. caria dentară.<br />
11 Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre:<br />
A. parodontita apicală;<br />
B. necroza pulpară;<br />
C. fractura coronară;<br />
D. boala de focar;<br />
E. fractura corono-radiculară.<br />
ABCE 7 ,<br />
(pag.<br />
98-<br />
99)<br />
CE 7,<br />
(pag.<br />
99)<br />
ADE 7 ,<br />
(pag.<br />
98)<br />
ABC 7 ,<br />
(pag.<br />
101)<br />
BCD 7 ,<br />
(pag.<br />
102)<br />
ACDE 7 ,<br />
(pag.<br />
102)<br />
Page173
12 Examenul radiologic în gangrena pulpară:<br />
A. este elocvent;<br />
B. poate releva o radiotransparenţă periapicală;<br />
C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular;<br />
D. poate evidenţia existenţa denticulilor;<br />
E. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului<br />
radicular.<br />
13 Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:<br />
A. necroza pulpară;<br />
B. pulpita cronică deschisă;<br />
C. gangrena pulpară;<br />
D. pulpita cronică închisă hiperplazică;<br />
E. pulpita cronică închisă propriu-zisă.<br />
14 Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:<br />
A. streptococi beta hemolitici;<br />
B. stafilococul alb;<br />
C. stafilococul auriu;<br />
D. gonococi;<br />
E. pneumococi.<br />
15 Gangrena umedă se caracterizează prin:<br />
A. tesut pulpar putrificat ferm;<br />
B. imagine radiologică cu modificări periapical;<br />
C. tesut pulpar putrificat foarte moale;<br />
D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;<br />
E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.<br />
16 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:<br />
A. pulpa uscata;<br />
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;<br />
C. consistenta pulpara este redusa;<br />
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;<br />
E. apare adesea dupa arsenic.<br />
17 Necroza de colicvatie este produsa prin:<br />
A. enzime vegetale;<br />
B. enzime animale;<br />
C. solutii antiseptic;<br />
D. arsenic;<br />
E. bradichinina.<br />
18 Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:<br />
A. cavitatea bucala;<br />
B. chisturi de vecinatate;<br />
C. canal radicular lateral;<br />
D. circulatie generala prin anacoreza;<br />
E. osul alveolar.<br />
CDE 7 ,<br />
(pag.<br />
101)<br />
ACD 7 ,<br />
(pag.<br />
91,<br />
95)<br />
ABCE 7 ,<br />
(pag.<br />
99)<br />
CE 7 ,<br />
(pag.<br />
100)<br />
ABDE 7 ,<br />
(pag.<br />
98)<br />
ABC 7,<br />
(pag.<br />
98)<br />
ACD 7,<br />
(pag.<br />
99)<br />
Page174
19 Semnele de gangrena simpla sunt:<br />
A. test de vitalitate negative;<br />
B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ;<br />
C. camera pulpara inchisa;<br />
D. dinte modificat de culoare;<br />
E. modificari periapicale pe radiografie.<br />
20 Gangrena uscata:<br />
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;<br />
B. succede un traumatism;<br />
C. succede actiunii unui agent chimic;<br />
D. are peretii dentinari alterati profund;<br />
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.<br />
21 *Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe:<br />
A. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare;<br />
B. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare;<br />
C. teste de vitalitate pozitive;<br />
D. examen bacteriologic pozitiv;<br />
E. durere la excitanţi termici.<br />
22 *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele:<br />
A. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini;<br />
B. durere la excitanţii termici;<br />
C. durere la excitanţi chimici;<br />
D. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie;<br />
E. durere la percuţia în ax a dintelui.<br />
23 *Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin:<br />
A. interesează strict pulpa, fără răspuns din partea parodonţiului<br />
apical;<br />
B. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza<br />
parodonţiul apical;<br />
C. interesează numai parţial teritoriul pulpar;<br />
D. interesează numai teritoriul periapical;<br />
E. toate răspunsurile sunt corecte.<br />
24 *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:<br />
A. modificarea de culoare a dintelui;<br />
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;<br />
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;<br />
D. teste de vitalitate pozitive;<br />
E. însămanţare bacteriană pozitivă.<br />
25 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:<br />
A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie;<br />
B. avitaminoze;<br />
C. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic;<br />
D. luxaţii, intruzii;<br />
E. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele.<br />
ABD 7 ,<br />
(pag.<br />
101)<br />
BCE 7 ,<br />
(pag.<br />
100)<br />
D 7,<br />
(pag.<br />
101)<br />
D 7 ,<br />
(pag.<br />
98)<br />
B 7,<br />
(pag.<br />
101)<br />
A 7,<br />
(pag.<br />
98)<br />
C 7 ,<br />
(pag.<br />
94)<br />
Page175
26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:<br />
A. formolul;<br />
B. cresterile mari si bruste de temperatura;<br />
C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;<br />
D. dezechilibrul circulator,<br />
E. pansamentul arsenical.<br />
27 *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu :<br />
A. gangrena pulpara simpla;<br />
B. parodontita apicala cronica;<br />
C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa;<br />
D. pulpita cronica deschisa;<br />
E. pulpita acuta purulenta totala.<br />
28 Necroza pulpara poate evolua spre:<br />
A. ramane o perioada in acest stadiu;<br />
B. vindecare spontana;<br />
C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;<br />
D. gangrena pulpara;<br />
E. fractura dentara.<br />
29 Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:<br />
A. modificarea brutala a pH-ului;<br />
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;<br />
C. paralizia peretilor vasculari;<br />
D. blocarea respiratiei celulare;<br />
E. depolimerizarea colagenului.<br />
30 Simptomatologia clinica in necroza pulpara:<br />
A. dintele are culoare modificata;<br />
B. prezinta hiperestezie;<br />
C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare<br />
rosie vie;<br />
D. probe de vitalitate negative;<br />
E. la percutie rezonanta este mata.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 38.<br />
PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
C 7,<br />
(pag.<br />
100)<br />
E 7,<br />
(pag.<br />
98-<br />
99)<br />
ADE 7,<br />
(pag.<br />
99)<br />
CD 7 ,<br />
(pag.<br />
97)<br />
ADE 7 ,<br />
(pag.<br />
98)<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Parodontita apicală acută hiperemică:<br />
C 7,<br />
A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare<br />
(pag.<br />
Page176
B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale<br />
C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical<br />
D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular<br />
E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar<br />
2 *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita<br />
apicala acuta hiperemica:<br />
A. este numită „timpul mut‟<br />
B. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice<br />
C. este faza de alterare tisulară primară<br />
D. este o hiperemie de tip pasiv<br />
E. durează între câteva ore şi câteva zile<br />
3 *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi<br />
enumerate următoarele, cu excepţia:<br />
A. parodontita apicală cronică fibroasă<br />
B. granulom simplu conjunctiv<br />
C. granulom epitelial<br />
D. granulom chistic<br />
E. parodontita apicală cronică condensantă.<br />
4 *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice:<br />
A. în 90% din cazuri<br />
B. în 20% din cazuri<br />
C. în 100% din cazuri<br />
D. în 70% din cazuri<br />
E. în 50% din cazuri<br />
5 Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele<br />
aspecte:<br />
A. absentă<br />
B. nevralgiformă<br />
C. senzaţie de uşoară egresiune<br />
D. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie<br />
E. pulsatilă<br />
6 Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele:<br />
A. este o osteită apicală cronică<br />
B. este o parodontită apicală cronică<br />
C. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi<br />
D. prezintă 4 zone<br />
E. cel mai concludent este examenul radiologic<br />
7 Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:<br />
A. este diferită in funcţie de factorii etiologici<br />
B. percuţia laterală este pozitivă<br />
C. percuţia în ax este negativă<br />
D. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal<br />
E. percuţia în ax este pozitivă<br />
104)<br />
B 7,<br />
(pag.<br />
106)<br />
E 7,<br />
(pag.<br />
114)<br />
B 7,<br />
(pag.<br />
114)<br />
BCD 7,<br />
(pag.<br />
114)<br />
ABDE 7,<br />
(pag.<br />
117)<br />
ADE 7,<br />
(pag.<br />
106)<br />
Page177
8 *Abcesul Phonix:<br />
A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente<br />
B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente<br />
C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente<br />
D. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu<br />
E. este o parodontită apicală acută seroasă<br />
9 Edemul din parodontita apicală acută seroasă:<br />
A. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori<br />
B. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv<br />
C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori<br />
D. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori<br />
E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori<br />
10 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face<br />
cu:<br />
A. pulpita acută seroasă parţială<br />
B. pulpita acută seroasă totală<br />
C. pulpita acută purulentă parţială<br />
D. pulpita acută purulentă totală<br />
E. parodontita apicala cronica fibroasa<br />
11 Examenul radiologic este elocvent:<br />
A. în parodontita apicală acută hiperemica<br />
B. în parodontita apicală acută seroasă totală<br />
C. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii<br />
D. în parodontite apicale cronice<br />
E. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază<br />
12 *Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este:<br />
A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste<br />
B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă<br />
C. îngustarea spaţiului periapical<br />
D. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate<br />
E. percuţia în ax este pozitivă<br />
13 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:<br />
A. foliculita acută a dinţilor incluşi<br />
B. parodontite apicale cronice<br />
C. pulpite acute totale<br />
D. parodontita apicală acută supurată<br />
E. nevralgia de trigemen<br />
14 *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută<br />
purulenta:<br />
A. în stadiu endoosos<br />
B. în stadiu de fistulă<br />
C. în stadiu de hiperemie<br />
D. în stadiu subperiostal<br />
E. în stadiu submucos<br />
D 7,<br />
(pag.<br />
119)<br />
ACD 7,<br />
(pag.<br />
108)<br />
BD 7 ,<br />
(pag.<br />
107)<br />
ADE 7 ,<br />
(pag.<br />
113)<br />
C 7 ,<br />
(pag.<br />
124)<br />
ACDE 7,<br />
(pag.<br />
109)<br />
D 7,<br />
(pag.<br />
111)<br />
Page178
15 Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei<br />
apicale acute seroase:<br />
A. pe canal este prezentă o secreţie seroasă<br />
B. durerea are caracter acut<br />
C. durerea este prezentă la percuţia în ax<br />
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari<br />
ale stimulului<br />
E. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor<br />
16 Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:<br />
A. parodontita apicala acuta purulenta<br />
B. complicare cu un proces osteomielitic<br />
C. cronicizare<br />
D. sinuzita maxilara<br />
E. cuprinderea apexului dintilor vecini<br />
17 Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta:<br />
A. mobilitatea dintelui<br />
B. febra<br />
C. lipsa adenopatiei<br />
D. senzatie de egresiune a dintelui<br />
E. teste de vitalitate negative<br />
18 Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:<br />
A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii<br />
B. gangrena pulpara simpla<br />
C. utilizarea arsenicului<br />
D. lucrari protetice defectuoase<br />
E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal<br />
19 *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este<br />
dominat de:<br />
A. modificarile vasculare<br />
B. modificarile chimice<br />
C. modificarile enzimatice<br />
D. durere<br />
E. resorbtie osoasa<br />
20 Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea<br />
originea in:<br />
A. resturile epiteliale Malassez<br />
B. mucoasa sinusala<br />
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule<br />
D. pulpa dintelui<br />
E. osul alveolar<br />
21 Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza<br />
prin:<br />
A. turgescenta pernitelor vasculare<br />
ABCE 7,<br />
(pag.<br />
108)<br />
AC 7,<br />
(pag.<br />
109)<br />
ABDE 7,<br />
(pag<br />
112)<br />
ABCE 7,<br />
(pag<br />
116)<br />
A 7, pag<br />
108<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
109<br />
Page179<br />
ABE 7,<br />
pag.<br />
108
B. ligamente alveolare ingrosate<br />
C. fenomene de agregare eritrocitara<br />
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey<br />
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat<br />
22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe:<br />
A. durere cu caracter acut<br />
B. senzatie de egresiune a dintelui<br />
C. adenopatie regionala<br />
D. durere este localizata<br />
E. facies rigid<br />
23 Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se<br />
caracterizeaza prin:<br />
A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.<br />
B. durerea este localizata<br />
C. tensiune mare intratisulara<br />
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei<br />
E. liza tesutului osos<br />
24 Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:<br />
A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica<br />
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara<br />
C. complicare cu un proces osteomelitic<br />
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana<br />
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale<br />
25 Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva<br />
urmatoarele:<br />
A. palparea ganglionilor este edificatoare<br />
B. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru<br />
diagnostic<br />
C. percutia verticala este intens pozitiva<br />
D. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales<br />
pe mucoasa vestibulara<br />
E. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in<br />
dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni<br />
periapicale voluminoase,vibratii ale apexului<br />
26 Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza<br />
prin:<br />
A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar<br />
B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat<br />
in interior<br />
C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul<br />
traiectului lor<br />
D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic<br />
E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii<br />
intratrabeculare<br />
ABCE 7,<br />
(pag.<br />
108)<br />
ACE 7,<br />
(pag<br />
110)<br />
BCE 7,<br />
(pag.<br />
112)<br />
BDE 7,<br />
(pag.<br />
114)<br />
ACD 7,<br />
(pag.<br />
116)<br />
Page180
27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face<br />
cu:<br />
A. pulpita acuta seroasa totala<br />
B. gangrena pulpara simpla<br />
C. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie<br />
D. parodontita apicala acuta seroasa<br />
E. parodontita apicala cronica condensanta<br />
28 La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu<br />
urmatoarele zone:<br />
A. zona de stimulare<br />
B. zona de colicvatie<br />
C. zona de iritatie<br />
D. zona exudativa<br />
E. zona de necroza<br />
29 Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata<br />
urmatoarele:<br />
A. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare<br />
B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche<br />
C. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara<br />
D. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune<br />
E. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari<br />
30 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive<br />
Partsch se face cu:<br />
A. granulomul chistic<br />
B. actinomicoza<br />
C. granulomul epitelial<br />
D. adenopatii supurate<br />
E. parodontita apicala cronica cu hipercementoza<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 39.<br />
TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BC 7,<br />
(pag.<br />
117)<br />
ACDE 7,<br />
(pag.<br />
118)<br />
BCD 7,<br />
(pag.<br />
119)<br />
ABD 7,<br />
(pag.<br />
124)<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei C 7, pag<br />
pulpare:<br />
A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului<br />
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului<br />
C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament<br />
ocluziv<br />
D. este obligatorie in a treia sedinta<br />
167<br />
Page181
E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive<br />
2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:<br />
A. radacini in baioneta<br />
B. radacini cu curburi exagerate<br />
C. cai false interradiculare<br />
D. implantare deficitara<br />
E. toate de mai sus<br />
3 *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:<br />
A. 10-11<br />
B. 11-12<br />
C. 12-13<br />
D. 7-9<br />
E. 8-10<br />
4 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:<br />
A. pana la foramenul apical<br />
B. pana la constrictia apicala<br />
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului<br />
D. pana la ½ canalului<br />
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale<br />
5 *O preparatie mecanica corecta a canalului:<br />
A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea<br />
sunt iritante<br />
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului<br />
C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice,<br />
laser<br />
D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din<br />
celelalte tehnici<br />
E. se realizeaza pana la apexul radiologic<br />
6 *Cloroterapia NU este indicata in:<br />
A. gangrena pulpara<br />
B. pulpita purulenta totala<br />
C. parodontitele apicale cronice<br />
D. parodontitele apicale acute<br />
E. hiperemia pulpara<br />
7 *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele<br />
metode, cu exceptia celor:<br />
A. manuale<br />
B. mecanice<br />
C. ultrasonice<br />
D. radiologice<br />
E. sonice<br />
8 *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia:<br />
A. clorfenol<br />
B. camfor<br />
E 7, pag<br />
159<br />
B 7, pag<br />
198<br />
B 7, pag<br />
166<br />
D 7, pag<br />
173<br />
E 7, pag<br />
211<br />
D 7, pag<br />
166<br />
Page182<br />
D 7, pag<br />
181
C. iodoform<br />
D. cloroform<br />
E. mentol<br />
9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:<br />
A. manuale<br />
B. sonice<br />
C. ultrasonice<br />
D. cu laser<br />
E. toate de mai sus<br />
10 *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:<br />
A. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH - , cuprins intre<br />
11-12<br />
B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca 2+ , cuprins intre<br />
11-12<br />
C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH - , cuprins intre 13-<br />
14<br />
D. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a<br />
ionului OH -<br />
E. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a<br />
ionului Ca 2+<br />
11 *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este<br />
considerata:<br />
A. metoda clinica<br />
B. metoda clinico-radiologica<br />
C. metoda radiologica<br />
D. metoda electronica<br />
E. metoda intepaturii apicale<br />
12 *In extirparea pulpara:<br />
A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic<br />
B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala<br />
C. tratamentul se executa in mai multe sedinte<br />
D. nu este necesara izolarea dintelui<br />
E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase<br />
13 *Solutia Walkhoff contine:<br />
A. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10%<br />
B. monoclorfenol si alcool 10%<br />
C. p-monoclorfenol, camfor si mentol<br />
D. p-monoclorfenol si tricrezol<br />
E. p-monoclorfenol, alcool si eter 10%<br />
14 *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand:<br />
A. avem un canal uscat<br />
B. pulpite cronice<br />
C. pupite acute purulente, partiale sau totale<br />
D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de<br />
E 7,<br />
pag.<br />
166<br />
A 7, pag<br />
198<br />
D 7 pag.<br />
163<br />
B 7,<br />
pag.<br />
166-<br />
167<br />
C 7, pag<br />
177<br />
A 7,<br />
pag.<br />
170<br />
Page183
saliva<br />
E. cand nu putem opri hemoragia<br />
15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare,<br />
depinde de urmatorii factori:<br />
A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse;<br />
B. evitarea unor doze insuficiente;<br />
C. evitarea antagonismelor<br />
D. evitarea rezistentei incrucisate<br />
E. toate de mai sus.<br />
16 Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare,<br />
tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de<br />
permeabilizare :<br />
A. sarea sodica de EDTA solutie 10%<br />
B. acid sulfuric solutie 20-30%<br />
C. antiformina<br />
D. solutia clorhexidina 1%<br />
E. eugenol<br />
17 Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in<br />
gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme:<br />
A. sistemul Giromatic<br />
B. canal Master U<br />
C. metoda conversiunii<br />
D. canal Finder<br />
E. sistemul treptelor consecutive<br />
18 In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul<br />
gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:<br />
A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)<br />
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical<br />
C. tipul de reactivitate al pacientului<br />
D. concentratia solutiei<br />
E. lipsa efectului bactericid al substantei<br />
19 In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele<br />
forme sau proceduri:<br />
A. pansamente endodontice<br />
B. irigatii endodontice<br />
C. asociate cu agenti fizici<br />
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari<br />
E. numai la persoane varstnice<br />
20 Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu<br />
necroza sau gangrena pulpara, se inscriu:<br />
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam<br />
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui<br />
C. topografia dintelui<br />
D. afectiunile de sistem<br />
E. starea parodontiului marginal<br />
E 7,<br />
pag.<br />
187<br />
ABC 7, pag<br />
162<br />
ABD 7, pag<br />
171<br />
ABC 7, pag<br />
173<br />
ABC 7, pag<br />
210<br />
BCE 7,<br />
pag.<br />
158-<br />
159<br />
Page184
21 Cauzele generale ale hemoragiei sunt:<br />
A. hemofilie<br />
B. diateze hemoragice<br />
C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a<br />
sangelui<br />
D. stari fiziologice congestive: menstruatie<br />
E. graviditate<br />
22 Pasta iodoformata Walkhoff, contine:<br />
A. iodoform<br />
B. clorfenol<br />
C. timol<br />
D. oxid de zinc<br />
E. formol<br />
23 Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi<br />
clasificate astfel:<br />
A. analogice<br />
B. audiometrice<br />
C. digitale<br />
D. de inalta frecventa<br />
E. sonda bimetalica Curalt<br />
24 Compusii cuaternari de amoniu:<br />
A. sunt detergenti cationici<br />
B. reduc tensiunea superficiala a solutiei<br />
C. sunt mai activi in mediu acid<br />
D. sunt mai activi in mediu alcalin<br />
E. sunt toxici citoplasmatici puternici<br />
25 Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele<br />
instrumente:<br />
A. ace Miller<br />
B. ace Donaldson fine si foarte fine<br />
C. ace Hedstroem fine<br />
D. freze globulare mici<br />
E. ace Kerr fine si foarte fine<br />
26 Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica:<br />
A. tricrezolformalina<br />
B. Walkhoff<br />
C. Chlumski<br />
D. clorhexidina<br />
E. creozotul de mesteacan<br />
27 Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt :<br />
A. crearea accesului in camera pulpara<br />
B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos<br />
C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului<br />
ABCD 7,<br />
pag<br />
166<br />
ABCD 7,<br />
pag<br />
181<br />
ABCD 7, pag<br />
165<br />
ABD 7,<br />
pag.<br />
182<br />
AE 7,<br />
pag.<br />
162<br />
BD 7,<br />
pag.<br />
176-<br />
181<br />
ABCD 7,<br />
pag.<br />
160<br />
Page185
D. stabilirea lungimii canalului<br />
E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta<br />
28 Tratamentul Spad :<br />
A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale<br />
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare<br />
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad<br />
D. utilizeaza pasta Spad<br />
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide<br />
29 Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:<br />
A. efect lent bactericid si fungicid<br />
B. actiune antibacteriana indelungata<br />
C. usurinta introducerii pe canale<br />
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala<br />
E. tensiune superficiala mare<br />
30 Pasta Ledermix contine:<br />
A. prednisolon<br />
B. clorhidrat de neomicina<br />
C. oxid de zinc<br />
D. hidroxid de calciu<br />
E. streptomicina<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 40.<br />
OBTURAREA CANALELOR RADICULARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
BD 7, pag<br />
185<br />
BC 7, pag<br />
175<br />
CD 7,<br />
pag.<br />
192<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a C 7, pag<br />
gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca :<br />
A. la constrictia apicala<br />
B. la 1 mm de constrictia apicala<br />
C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala<br />
D. la 4-3 mm de constrictia apicala<br />
E. la apexul radiologic<br />
235<br />
2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin<br />
incalzire este urmatoarea:<br />
A. largirea adecvata a canalului radicular<br />
B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare<br />
C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii<br />
apicale<br />
D. plasarea corecta a varfului canulei<br />
C 7,<br />
pag<br />
237<br />
Page186
E. largirea excesiva a canalului radicular<br />
3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand<br />
spreadere:<br />
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii<br />
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau<br />
C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila<br />
D. partea activa are forma cilindrica<br />
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.<br />
4 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica<br />
Endotec, se recomanda introducerea conului master:<br />
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie<br />
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie<br />
C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie<br />
D. dincolo de limita apicala<br />
E. pana in treimea medie a canalului<br />
5 *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj :<br />
A. necesita instrumentar endodontic special<br />
B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului<br />
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala<br />
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale<br />
E. este dificil de indepartat<br />
6 *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt:<br />
A. canale inguste<br />
B. canale curbe<br />
C. foramen apical larg<br />
D. delta apicala<br />
E. perforatii in 1/3 coronara a canalului<br />
7 *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:<br />
A. volumul canalelor<br />
B. topografia dintilor<br />
C. integritatea fizica a acului Lentulo<br />
D. numarul canalelor<br />
E. gradul de curbura al canalelor<br />
8 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se<br />
recomanda introducerea conului master :<br />
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie<br />
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie<br />
C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie<br />
D. dincolo de limita apicala<br />
E. Pana in treimea medie a canalului<br />
9 *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea<br />
plugger/spreader-ului incalzit din canal, este:<br />
A. 10-15 sec<br />
C 7, pag<br />
223<br />
C 7, pag<br />
229<br />
B 7,<br />
pag.<br />
241<br />
C 7, pag<br />
241<br />
D 7, pag<br />
215<br />
C 7,<br />
pag.<br />
229<br />
Page187<br />
A 7,<br />
pag.<br />
229
B. 30 sec<br />
C. 60 sec.<br />
D. 50 sec<br />
E. 70 sec<br />
10 *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc<br />
Spadden)<br />
A. este mai lenta<br />
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor<br />
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic<br />
D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical<br />
corespunzator<br />
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului<br />
de sustinere<br />
11 *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt<br />
reprezentate de:<br />
A. asigura o obturatie omogena a canalelor<br />
B. nu necesita o largire excesiva a canalelor<br />
C. nu necesita mult timp<br />
D. nu necesita instrumente speciale<br />
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte<br />
tehnici<br />
12 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand<br />
spreadere:<br />
A. utilizare mai usoara in zonele distale<br />
B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri<br />
C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii<br />
D. sunt mai subtiri<br />
E. sunt mai flexibile<br />
13 *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal<br />
cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la:<br />
A. 1 mm de constrictia apicala<br />
B. 2 -3mm de constrictia apicala<br />
C. 4 mm de constrictia apicala<br />
D. 5 mm de constrictia apicala<br />
E. 10 mm de constrictia apicala<br />
14 *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in<br />
cloroform, dureaza:<br />
A. 3-4 secunde<br />
B. 3 minute<br />
C. 1 minut<br />
D. 2 minute<br />
E. 20 minute<br />
15 *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara<br />
sunt:<br />
C 7,<br />
pag.<br />
234<br />
A 7,<br />
pag.<br />
232<br />
C 7,<br />
pag.<br />
223<br />
B 7,<br />
pag.<br />
232<br />
A 7,<br />
pag.<br />
225<br />
Page188<br />
B 7,<br />
pag.
A. inchiderea perfecta a canalelor<br />
B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala<br />
urmarita<br />
C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie<br />
neetansa<br />
D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari<br />
perfecte<br />
E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.<br />
16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a<br />
gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca :<br />
A. la constrictia apicala<br />
B. la 1,5 mm de constrictia apicala<br />
C. la 2mm de constrictia apicala<br />
D. la 3-4 mm de constrictia apicala<br />
E. la apexul radiologic<br />
17 Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este<br />
benefica, deoarece:<br />
A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite<br />
B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale<br />
C. irita parodontiul apical<br />
D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare<br />
E. produc coloratii ale dintilor<br />
18 Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta<br />
urmatoarele caracteristici:<br />
A. este simplu si ergonomic<br />
B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon<br />
C. incalzirea poate fi calibrata perfect<br />
D. racire rapida<br />
E. nu poate fi utilizat in canale curbe<br />
19 In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara<br />
respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:<br />
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor<br />
B. plasarea corecta a varfului canulei<br />
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect<br />
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata<br />
E. proba clinica prealabila a pluggerelor<br />
20 Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele<br />
avantaje:<br />
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con<br />
B. prezinta succes clinic considerabil in timp<br />
C. asigura o obturatie foarte omogena<br />
D. simplitatea si rapiditatea executiei<br />
E. nu da fenomene de iritatie apicala<br />
243<br />
B 7,<br />
pag.<br />
235<br />
CD 7,<br />
pag.<br />
214<br />
ABCD 7,<br />
pag.<br />
229<br />
BCDE 7,<br />
pag.<br />
237<br />
AB 7,<br />
pag.<br />
224<br />
21 Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD 7,<br />
Page189
calibrate se numara si:<br />
A. individualizarea conului de gutaperca<br />
B. proba clinico-radiologica a conului<br />
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica<br />
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal<br />
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul<br />
22 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:<br />
A. sunt nedeformabile<br />
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de<br />
sigilare<br />
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint<br />
D. lipsa coroziunii<br />
E. biocompatibilitate<br />
23 Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt<br />
urmatoarele:<br />
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului<br />
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a<br />
canalului<br />
C. depasirea lungimii de lucru<br />
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al<br />
canalului radicular<br />
E. canale cu apex larg deschis<br />
24 Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face<br />
dupa urmatoarele criterii:<br />
A. topografia dintilor<br />
B. integritatea fizica a acului Lentulo<br />
C. volumul canalelor radiculare<br />
D. morfologia canalelor radiculare<br />
E. materialul utilizat<br />
25 Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand<br />
spreadere:<br />
A. confera sensibilitate tactila<br />
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii<br />
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau<br />
propriu, in ambele sensuri<br />
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau<br />
propriu, in sensul acelor de ceasornic<br />
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca<br />
26 In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia<br />
radiculara, trebuie ca acesta:<br />
A. sa aiba spirale integre<br />
B. sa fie usor indoit<br />
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal<br />
D. sa nu fie ruginit<br />
E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de<br />
pag.<br />
221<br />
CDE 7,<br />
pag.<br />
244<br />
ABCD 7,<br />
pag.<br />
220-<br />
221<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
215<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
223<br />
AD 7,<br />
pag.<br />
219<br />
Page190
ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal<br />
27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con<br />
unic, calibrat la apex, sunt:<br />
A. solubilitatea sigilantilor<br />
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala<br />
C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici<br />
D. dezobturare dificila in caz de necesitate<br />
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali<br />
28 Inconvenientele obturarii cu gutaperca:<br />
A. timp indelungat pentru largirea canalelor<br />
B. dificultatea obturarii canalelor inguste<br />
C. dificultatea obturarii canalelor curbe<br />
D. obturatii de canal incomplete<br />
E. obturatii de canal tridimensionale<br />
29 Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje:<br />
A. necesita mult timp<br />
B. laborioasa<br />
C. reclama o largire excesiva a canalului<br />
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire<br />
E. consum mai mare de conuri de gutaperca<br />
30 Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in :<br />
A. canale inguste<br />
B. canale cu curbura accentuata<br />
C. canale ovale<br />
D. foramen apical larg<br />
E. resorbtii radiculare interne<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 41.<br />
TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI<br />
CRONICE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ACE 7,<br />
pag.<br />
219<br />
ABCD 7,<br />
pag.<br />
242<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
232<br />
AB 7,<br />
pag.<br />
245<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor B 7,<br />
medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:<br />
pag.<br />
A. Dontisolon<br />
B. pasta Walkhoff<br />
C. ciment zinc oxid eugenol<br />
D. Endomethasone<br />
E. ciment fosfat de zinc<br />
259<br />
Page191
2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita:<br />
A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice<br />
B. permeabilizarea apexului<br />
C. lasarea deschisa a dintelui<br />
D. aplicarea de prisnite reci<br />
E. toate de mai sus.<br />
3 *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in:<br />
A. extractia dintelui<br />
B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos<br />
C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice<br />
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial<br />
E. toate de mai sus<br />
4 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in<br />
depasirile apicale NU sunt reprezentati de :<br />
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie<br />
B. volumul de substanta care a depasit apexul<br />
C. calitatea materialului de obturatie<br />
D. forma pe sectiune a canalului radicular<br />
E. tipul de reactivitate individuala<br />
5 *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces<br />
cronic preexistent, se realizeaza:<br />
A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului<br />
B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului<br />
C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)<br />
D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile<br />
E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta<br />
6 *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se<br />
recomanda:<br />
A. extractia dintelui<br />
B. chiuretare pana in os sanatos<br />
C. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial<br />
D. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata<br />
E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice<br />
7 *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica:<br />
A. tratamentul medicamentos cu antiseptice<br />
B. cauterizarea chimica<br />
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase<br />
D. cauterizarea electrica<br />
E. paste cu antibiotice<br />
8 *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului<br />
cu material de obturatie, este contraindicata:<br />
A. expectativa<br />
B. interventia chirurgicala<br />
E 7, pag<br />
256<br />
E 7, pag<br />
256<br />
D 7,<br />
pag.<br />
251-<br />
252<br />
A 7,<br />
pag.<br />
255<br />
D 7,<br />
pag.<br />
216<br />
C 7,<br />
pag.<br />
258-<br />
259<br />
C 7,<br />
pag.<br />
256<br />
Page192
C. dezobturarea canalului radicular<br />
D. administrarea de antialgice<br />
E. infiltratia plexala cu novocaina 1%<br />
9 *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se<br />
practica:<br />
A. drenaj endodosos<br />
B. drenaj transosos<br />
C. drenaj alveolar<br />
D. medicatie analgetica<br />
E. pansament cu antiseptice<br />
10 *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti,<br />
ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema:<br />
A. 0,250 g de 4 ori pe zi<br />
B. 0,250 g de 6 ori pe zi<br />
C. 0,500 g o data pe zi<br />
D. 0,200 g de 5 ori pe zi<br />
E. 0,500 g de 2 ori pe zi<br />
11 *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in<br />
stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia:<br />
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice<br />
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara<br />
A. C.drenaj alveolar prin extractia dintelui<br />
C. medicatie analgetica, tranchilizante<br />
D. extractie si replantare<br />
12 *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale<br />
acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:<br />
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea<br />
pacientului este alterata<br />
B. in faza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite<br />
cauze<br />
C. in faza subperiostala<br />
D. in faza submucoasa<br />
E. cand nu se poate face un tratament corect endodontic<br />
13 *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor<br />
clinice in depasirile apicale:<br />
A. volumul de substanta care a depasit apexul<br />
B. calitatea materialului de obturatie<br />
C. vecinatatea unor formatiuni nervoase<br />
D. tipul de reactivitate individuala<br />
E. toate de mai sus<br />
14 *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala<br />
cronica NU se indica:<br />
A. drenaj endodontic<br />
B. lasarea deschisa a dintelui<br />
E 7,<br />
pag.<br />
257<br />
B 7,<br />
pag.<br />
252<br />
E 7,<br />
pag.<br />
257<br />
A 7,<br />
pag.<br />
254<br />
E 7,<br />
pag.<br />
251<br />
E 7,<br />
pag.<br />
259<br />
Page193
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase<br />
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu<br />
E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic<br />
15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in<br />
depasirile apicale NU sunt reprezentati de:<br />
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie<br />
B. volumul de substanta care a depasit apexul<br />
C. calitatea materialului de obturatie<br />
D. forma pe sectiune a canalului radicular<br />
E. tipul de reactivitate individuala<br />
16 *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale<br />
cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt<br />
antiseptic dupa:<br />
A. sedinta<br />
B. doua sedinte<br />
C. 4 sedinte<br />
D. 5 sedinte<br />
E. 10 sedinte<br />
17 Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala,<br />
forma usoara, cuprinde:<br />
A. tratament cu diatermie<br />
B. indepartarea pansamentului arsenical<br />
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de<br />
dimercaptopropanol<br />
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal<br />
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice<br />
18 Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele<br />
apical cronice sunt:<br />
A. mese impinse dincolo de apex<br />
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente<br />
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici<br />
D. pozitia dintelui pe arcada<br />
E. varsta pacientului<br />
19 In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente,<br />
terapia este urmatoarea:<br />
A. drenaj endodontic<br />
B. ionoforeza endocanalara cu enzime<br />
C. incizia mucoasei<br />
D. extractia dintelui si drenaj alveolar<br />
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare<br />
20 Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase<br />
spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament<br />
medicamentos cu:<br />
A. antibiotice<br />
D 7,<br />
pag.<br />
251-<br />
252<br />
B 7,<br />
pag.<br />
258<br />
BC 7,<br />
pag.<br />
256<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
258<br />
ACD 7,<br />
pag.<br />
257<br />
ACD 7,<br />
pag.<br />
253<br />
Page194
B. anticoagulante<br />
C. antiinflamatoare nespecifice<br />
D. antialgice<br />
E. antiacide<br />
21 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde<br />
urmatorii timpi:<br />
A. tratament de gangrena<br />
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula<br />
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului<br />
D. se sutureaza fistula<br />
E. se obtureaza dintele retrograd<br />
22 Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:<br />
A. profesia pacientului<br />
B. sexul pacientului<br />
C. reactivitatea individuala<br />
D. forma anatomo-clinica de inflamatie<br />
E. pozitia dintelui pe arcada<br />
23 In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei<br />
pulpare, pasta cu antibiotice:<br />
A. se aplica din prima sedinta<br />
B. nu se aplica din prima sedinta<br />
C. se mentine 48 de ore<br />
D. se mentine minimum 72 de ore<br />
E. se mentine o saptamana<br />
24 Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul<br />
endodontic:<br />
A. obturatii coronare de amalgam<br />
B. dinti acoperiti de coroane<br />
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal<br />
D. corpi straini in canal<br />
E. radacini curbe<br />
25 Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:<br />
A. apex larg deschis la copii si adolescenti<br />
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic<br />
C. mese impinse dincolo de apex<br />
D. tratamente endodontice incomplete<br />
E. canale curbe<br />
26 Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute<br />
este in raport de:<br />
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale<br />
B. stadiul ei de evolutie<br />
C. conditiile topografice locale<br />
D. conditiile topografice generale<br />
E. starea generala a pacientului<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
260<br />
CDE 7,<br />
pag.<br />
249<br />
AC 7,<br />
pag.<br />
250<br />
CDE 7,<br />
pag.<br />
253<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
258<br />
ABCE 7,<br />
pag.<br />
249<br />
Page195
27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care<br />
consta in:<br />
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o<br />
afectiune pulpara<br />
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si<br />
produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator<br />
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante<br />
D. realizarea rezectiei apicale<br />
E. simpla extirpare a tesutului pulpar<br />
28 Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a<br />
exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode:<br />
A. imobilizarea dintelui<br />
B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia<br />
C. anestezia<br />
D. premedicatia antibiotica<br />
E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma<br />
pulpara<br />
29 Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu<br />
forme lezionale grave:<br />
A. cauterizare chimica<br />
B. cauterizare electrica<br />
C. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui<br />
D. extractia dintelui<br />
E. schimbarea medicatiei endodontice<br />
30 Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi<br />
etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele<br />
modificari determinate de:<br />
A. lungimea de lucru<br />
B. persistenta secretiei pe canal<br />
C. existenta unor fistule<br />
D. medicatia folosita<br />
E. statusul general al pacientului<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 42.<br />
MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8, Pag. 26-89)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
AB 7,<br />
pag.<br />
249<br />
ABC 7,<br />
pag.<br />
252<br />
CD 7,<br />
pag.<br />
260<br />
BC 7,<br />
pag.<br />
258<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu:<br />
A. vârsta<br />
AD 8/43<br />
Page196
B. microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate<br />
C. cantitatea de gingie ataşată adiacentă<br />
D. traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori<br />
E. adâncimea şantului gingival<br />
2 Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă:<br />
A. este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală<br />
B. constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi<br />
deplasare ale marginii gingivale libere<br />
C. are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii<br />
frontali<br />
D. are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar<br />
E. aderă ferm la dinte şi osul subiacent<br />
3 *Şanţul marginii gingivale libere reprezintă:<br />
A. porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al<br />
şanţului gingival<br />
B. sulcusul gingival<br />
C. limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă, dar uneori<br />
este şters sau lipseşte<br />
D. epiteliul de joncţiune<br />
E. linia muco-gingivală<br />
4 Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale:<br />
A. culoare roz palid<br />
B. culoare roz palid cu pigmentări melanice<br />
C. consistenţă moale la palpare<br />
D. aspect de “gravură punctată”<br />
E. consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare<br />
5 Epiteliul de joncţiune:<br />
A. are o grosime care variază între 0,25 şi 1,35 mm<br />
B. prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural<br />
C. este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului<br />
adamantin redus<br />
D. prezintă un grad semnificativ de keratinizare<br />
E. aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate<br />
pelicule sau cuticule<br />
6 *Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de<br />
joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt:<br />
A. absenţa digitaţiilor epiteliale<br />
B. hiperkeratinizarea<br />
C. interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o<br />
nutriţie bogată<br />
D. numar mare de punţi desmodontale intercelulare<br />
E. existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa<br />
7 Lichidul gingival are următoarele roluri:<br />
A. îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau<br />
BE 8/44<br />
C 8/42<br />
ABDE 8/45<br />
CE 8/50<br />
A 8/50<br />
Page197<br />
ABCE 8/52
sub formă de particule străine, unele cu acţiune antigenică şi<br />
efecte agresive<br />
B. activitate antimicrobană complexă prin anticorpi<br />
C. activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine<br />
plasmatice<br />
D. conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea<br />
locală<br />
E. conţine enzime lizozomale<br />
8 Fibroblaştii :<br />
A. sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi<br />
între elementele fibrilare<br />
B. se găsesc în ţesutul gingival inflamat<br />
C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol în<br />
menţinerea integrităţii corionului gingival<br />
D. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie<br />
E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen<br />
9 Cementul primar, fibrilar:<br />
A. este celular<br />
B. este acelular<br />
C. este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii<br />
D. histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi<br />
suprafaţa radiculară<br />
E. substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine,<br />
aciculare de hidroxiapatită<br />
10 *Desmodonţiul reprezintă:<br />
A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival<br />
B. totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar<br />
C. un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care<br />
acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor<br />
D. totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor<br />
sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal<br />
E. plexul vascular periodontal<br />
11 Celulele epiteliale Malassez:<br />
A. sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială<br />
în cursul cementogenezei<br />
B. sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul<br />
normar<br />
C. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti,<br />
cementoblaşti<br />
D. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului<br />
E. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului<br />
12. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi:<br />
A. lamina dura<br />
B. lamina cribriforma<br />
C. os alveolar susţinător<br />
ACE 8/55<br />
BDE 8/60<br />
B 8/61<br />
AD 8/62<br />
ABD 8/64<br />
Page198
D. corticala internă a osului alveolar<br />
E. os medular<br />
13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi:<br />
A. TSH<br />
B. hormonal paratiroidian<br />
C. estrogenii<br />
D. progesteronul<br />
E. testosteronul<br />
14 Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri:<br />
A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant<br />
B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os<br />
C. întăreşte structura corionului gingival<br />
D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea<br />
microbiană<br />
E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni<br />
mecanice directe asupra marginii gingivale libere<br />
15 Despre atriţie se poate spune că:<br />
A. este o lipsă de substanţă dentară la colet , produsă prin<br />
demineralizare acidă<br />
B. este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin<br />
traumă ocluzală<br />
C. prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat<br />
D. transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o<br />
zonă extinsă<br />
E. reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana<br />
clinic<br />
16 Mobilitatea dentară fiziologică:<br />
A. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi<br />
mişcarea sa vestibule-oral<br />
B. are valori diferite în funcţie de momentul zilei<br />
C. variază funcţie de la o persoană la alta<br />
D. variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient<br />
E. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi<br />
alveolară<br />
17 Mezializarea fiziologică reprezintă:<br />
A. procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital<br />
B. procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte<br />
vecinul său mezial<br />
C. procesul de erupţie permanent a dintelui<br />
D. are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe<br />
edentate<br />
E. are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de<br />
contact interdentar<br />
BCDE 8/75-<br />
6<br />
ACDE 8/71<br />
CDE 8/87-<br />
8<br />
BCE 8/89<br />
ADE 8/89<br />
18 Contactul interdentar are următoarele roluri: ABC 8/89<br />
Page199
A. transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei<br />
B. direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari,<br />
ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion<br />
C. protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor<br />
D. protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic<br />
E. protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar<br />
19 Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de:<br />
A. fumat<br />
B. caldură<br />
C. frig<br />
D. stress<br />
E. hormoni<br />
20 Cementul radicular are următoarele funcţii:<br />
A. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal<br />
B. rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea<br />
continuă<br />
C. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea<br />
microbiană<br />
D. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia<br />
continuă<br />
E. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii<br />
funcţionale<br />
21 În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar,<br />
osul alveolar asigură implantarea dintilor prin:<br />
A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele<br />
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal<br />
C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea<br />
în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar<br />
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care<br />
se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar<br />
E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza<br />
marginală fiziologică<br />
22 Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin<br />
orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni:<br />
A. terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor<br />
dureroşi<br />
B. terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă<br />
C. chemoreceptori<br />
D. corpusculi de tip Ruffini şi Krause<br />
E. terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a<br />
parodonţiului<br />
23 Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone:<br />
A. molarii şi premolarii inferiori<br />
B. creasta zigomato-alveolară<br />
C. tuberozităţile maxilare<br />
ACD 8/69<br />
ABD 8/71<br />
BCD 8/74-<br />
5<br />
ABDE 8/70<br />
AC 8/65<br />
Page200
D. lamina cribriforma<br />
E. faţa vestibulară a grupului frontal superior<br />
24 Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim:<br />
A. celule mezenchimale nediferenţiate<br />
B. fibroblaşti<br />
C. ameloblaşti<br />
D. osteoblaşti<br />
E. osteoclaşti<br />
25 Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de:<br />
A. gradul de erupţie<br />
B. gradul de funcţionalitate a dintelui<br />
C. dimensiunea rădăcinii<br />
D. afecţiuni sistemice<br />
E. sex<br />
26 În gingie se întâlnesc componente histochimice:<br />
A. glicogen<br />
B. mucopolizaharide<br />
C. enzime<br />
D. markeri neuro-endocrini<br />
E. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice<br />
27 Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare:<br />
A. smalţ<br />
B. dentină<br />
C. cement<br />
D. os alveolar<br />
E. desmodonţiu<br />
28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii<br />
clinice:<br />
A. plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o<br />
deschidere puţin extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui<br />
eventual drenaj<br />
B. sutura se face cu uşurinţă<br />
C. procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă<br />
D. prezintă numeroase formaţiuni papilare<br />
E. protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa<br />
diferitelor zone ale mucoasei masticatorii<br />
29 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire<br />
acavităţii bucale:<br />
A. este bogat keratinizată<br />
B. are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax<br />
C. se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbii<br />
D. se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului<br />
bucal<br />
E. se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare<br />
ABDE 8/62<br />
ABD 8/61<br />
ACE 8/58<br />
BCDE 8/31<br />
AE 8/41<br />
BDE 8/41<br />
Page201
30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule:<br />
A. strat bazal, spinos, granolos, cornos<br />
B. strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat<br />
C. strat bazal,spinos şi descuamativ<br />
D. strat spinos, granulos şi keratinizat<br />
E. strat germinativ, granulos şi exfoliativ<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 43.<br />
ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE<br />
(8, pag 103-155)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
AB 8/47<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la:<br />
A. ora dupa periaj<br />
B. saptamana dupa periaj<br />
C. Circa 10 zile<br />
D. Circa 30 zile<br />
E. 45 de zile dupa periaj<br />
D 8/109<br />
2 *In compozitia placii bacteriene, bacteriile se gasesc intr-un procent de:<br />
A. 25%<br />
B. 35%<br />
C. 60-70%<br />
D. 75-80%<br />
E. 70-80%<br />
3 Pelicula are urmatoarele caracteristici:<br />
A. Are o compozitie omogena<br />
B. Are o compozitie heterogena<br />
C. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii<br />
D. Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore<br />
E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva<br />
4 *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de :<br />
A. 500-1000 n.m<br />
B. 800 n.m<br />
C. 1000 n.m<br />
D. 200 n.m<br />
E. 800-1000 n.m<br />
5 *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme<br />
exceptand unul:<br />
E 8/106<br />
BD<br />
8/107<br />
A 8/107<br />
Page202<br />
B 8/107<br />
-108
A. Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime<br />
B. Aderenta prin mecanisme hidrofile<br />
C. Aderente prin structuri bacteriene specializate<br />
D. Aderenta prin mecanisme hidrofobe<br />
E. Aderenta prin mechanism electrostatic<br />
6 *In componenta matricei placii bacteriene intra:<br />
A. Glicoproteine<br />
B. Imunoglobuline<br />
C. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din<br />
placa<br />
D. Celule fagocitare<br />
E. Produse de metabolism celular<br />
7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene<br />
sunt:<br />
A. Enzimele litice<br />
B. Saruri de potasiu<br />
C. Endotoxine<br />
D. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica<br />
E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare<br />
8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici:<br />
A. Impiedica aderenta bacteriana<br />
B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice<br />
C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor<br />
D. Actioneaza litic asupra bacteriilor<br />
E. Produc acizi lactici<br />
9 Placa dentara tanara contne:<br />
A. Flora gram-pozitiva<br />
B. Flora gram-negativa<br />
C. Treponeme<br />
D. Coci<br />
E. Bacili<br />
10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele<br />
caracteristici:<br />
A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale<br />
B. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare<br />
C. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare<br />
D. Flora bacteriana este gram-pozitiva<br />
E. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional<br />
11 *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este<br />
formata din:<br />
A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica<br />
B. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica<br />
C. Bacili gram-negativi cu orientare specifica<br />
D. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi<br />
C 8/106<br />
ACD 108<br />
ABCD 8/125<br />
ADE 8/110<br />
ACD 8/110<br />
C 8/110<br />
Page203
E. Bacterii flagelate si spirochete<br />
12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are<br />
urmatoarele caracteristici:<br />
A. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete<br />
B. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare<br />
C. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice<br />
D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica<br />
E. Are aspect characteristic de “perie cu tepi”<br />
13 Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt:<br />
A. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala<br />
B. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale<br />
C. Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza<br />
D. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula<br />
bacteriana<br />
E. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat<br />
14 *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug:<br />
A. Leucocitele din lichidul santului gingival<br />
B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular<br />
C. Macrofagele<br />
D. Antigenele de invelis<br />
E. epiteliul gingival<br />
15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii<br />
bacterieni sunt:<br />
A. Acid butiric<br />
B. Amine<br />
C. Hidrogen sulfurat<br />
D. Dimetilsulfit<br />
E. Hialuronidaza<br />
16 Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de:<br />
A. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional<br />
B. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival<br />
C. Factori umorali prezenti in punga parodontala<br />
D. Prezenta exotoxinelor<br />
E. Factori celulari din tesut<br />
17 Factorii umorali de aparare antibacteriana:<br />
A. Sunt prezenti doar in saliva<br />
B. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival<br />
C. Sunt prezenti doar in lichidul gingival<br />
D. Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza<br />
E. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale<br />
18 In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt:<br />
A. Exototinele<br />
B. Endotoxinele<br />
ABC 8/111<br />
ABD 8/120<br />
-121<br />
A 8/122<br />
ABCD 8/122<br />
ABCE 8/125<br />
BDE 8/125<br />
Page204<br />
CE 8/126
C. Complementul extravazat din ser<br />
D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat<br />
E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat<br />
19 Complementul din lichidul gingival este activat de :<br />
A. Bacteriile opsonizate<br />
B. Produsele metabolice bacteriene<br />
C. Endotoxinele bacteriene<br />
D. Celule polimorfonucleare<br />
E. Macrofage<br />
20 Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt:<br />
A. Anticorpi din clasa IgG<br />
B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM<br />
C. Elastaze<br />
D. Hialuronidaze<br />
E. Factorul de necroza al tumorilor<br />
21 *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de:<br />
A. 8-10 luni dupa tratament<br />
B. 4 saptamani dupa tratament<br />
C. 8-12 luni dupa tratament<br />
D. 7 saptamani dupa tratament<br />
E. 4-6 luni dupa tratament<br />
22 Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic:<br />
A. Porphyromonas gingivalis<br />
B. Actinobacillus actinomycetemcomitans<br />
C. Eikenella corrodens<br />
D. Treponema denticola<br />
E. Prevotella melaninogenica<br />
23 *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un<br />
interval de:<br />
A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa<br />
B. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa<br />
C. 10-14 zile<br />
D. 9 zile<br />
E. 20-30 de zile<br />
24 Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici:<br />
A. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila<br />
B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata<br />
C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult<br />
D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate<br />
E. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina)<br />
25 Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de:<br />
A. Leucotoxina<br />
B. Factori antifagocitari<br />
ABC 8/126<br />
CDE 8/127<br />
C 8/130<br />
BCE 8/130<br />
B 8/111<br />
ACE 8/112<br />
Page205<br />
BCD 8/114
C. Factori leucopenici<br />
D. Endotoxina lipopolizaharidica<br />
E. Colagenaza<br />
26 Tartrul dentar :<br />
A. Este un complex anorganic<br />
B. Este un complex organo-mineral<br />
C. Adera numai de suprafetele dentare<br />
D. Contine numai substante minerale<br />
E. Contine si componente organice<br />
27 *Structura tartrului este dominate de :<br />
A. Complexe polizaharide-proteine<br />
B. Cristale anorganice de tip apatita<br />
C. Celule epiteliale descuamate<br />
D. Amestec de bacterii<br />
E. Leucocite<br />
28 *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii :<br />
A. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica<br />
B. Coci<br />
C. Bacili<br />
D. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept<br />
E. Spirochete<br />
29 Tartrul supragingival :<br />
A. Are o culoare maro inchis<br />
B. Are o consistenta crescuta<br />
C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura ,<br />
neregulata<br />
D. Are o culoare alb-galben<br />
E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta<br />
30 Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura<br />
cristalina:<br />
A. Hidroxiapatita (68%)<br />
B. Wiltokita (21%)<br />
C. Fosfat octocalcic (31%)<br />
D. Hidroxiapatita (58%)<br />
E. Brusita (9%)<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 44.<br />
DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE<br />
(8, pag 189-201)<br />
<strong>–</strong> 8 intrebari<br />
BE 8/137<br />
B 8/138<br />
D 8/138<br />
DE 8/138<br />
BDE 8/140<br />
Page206
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi:<br />
A. inflamaţie gingivală<br />
B. mobilitate dentară accentuată<br />
C. culoare roz-palidă a gingiei marginale<br />
D. pungi parodontale<br />
E. depozite mari de placă și de tartru<br />
ADE 8/194<br />
2 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor<br />
criterii:<br />
A. leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere<br />
B. se asociază frecvent cu boli generale<br />
C. creşte mobilitatea dinţilor<br />
D. evoluția este în general lent progresivă<br />
E. halena.<br />
3 Parodontitele agresive:<br />
A. sunt frecvent circumpubertare<br />
B. este cauzată genetic<br />
C. apare după vârstă de 35 ani<br />
D. disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid<br />
E. speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus<br />
actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis<br />
4 *Gingivitele descuamative apar în:<br />
A. lichen plan.<br />
B. sarcină.<br />
C. tulburări neuro-vegetative<br />
D. diabet.<br />
E. sclerodermie<br />
5 *În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu:<br />
A. mobilitate patologică prin edem<br />
B. gingie mărită de volum<br />
C. sângerări gingivale<br />
D. pungi adevărate<br />
E. medicamentele au acțiune primară asupra gingiei<br />
6 Semnele histopatologice în gingivite sunt:<br />
A. joncțiune gingiva-dentară integră<br />
B. eroziuni ale epiteliului sulcular<br />
C. distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului<br />
D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar<br />
E. bogat infiltrate limfocitar T<br />
7 Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele<br />
semne:<br />
A. singerare gingivala produsă cu ușurință<br />
ABD 8/195<br />
ADE<br />
8/196<br />
C 8/194<br />
B 8/193<br />
ABE 8/192<br />
Page207<br />
ABCD 8/191
B. modificări de culoare<br />
C. .modificări de volum<br />
D. Pierderea texturii de "gravură punctată"<br />
E. Frecvent dureri în mod spontan<br />
8 Testul BANA se bazează pe depistarea:<br />
A. metaboliților toxici<br />
B. elastazelor<br />
C. Treponema Denticola<br />
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans<br />
E. Porphyromonas gingivalis<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 45.<br />
CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8, pag.<br />
205-219)<br />
<strong>–</strong> 20 intrebari<br />
CE 8/199<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde<br />
A. boli inflamatorii: paradentite<br />
B. boli distrofice cu inflamaţie redusă<br />
C. paradontite de cauză sistemică<br />
D. paradentita marginală profundă<br />
E. paradentita marginală superficială<br />
AB 8/206<br />
2 În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis, Becks, în 1929 include:<br />
A. atrofia presenilă<br />
B. paradentosis prin traumă ocluzală<br />
C. paradentosis prin lipsă ocluzală<br />
D. atropfa alveolară difuză<br />
E. paradentoma<br />
3 În 1940, BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri:<br />
A. gingivite acute şi cronice<br />
B. periodontite simple<br />
C. parodontita marginală cronică superficială<br />
D. gingivozele<br />
E. parodontita rapid progresivă<br />
4 În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt<br />
incluse:<br />
A. gingivoze de cauză sistemică<br />
B. manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv<br />
C. periodontoza avansată<br />
ABCD 8/206<br />
AB 8/208<br />
ABC 8/208<br />
Page208
D. parodontita juvenilă<br />
E. parodontita prepubertară<br />
5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite:<br />
A. infecţioase (granulom piogen)<br />
B. endocrină (sarcină)<br />
C. medicamentoase<br />
D. sistemice<br />
E. traumatice<br />
6 PUCCI, în 1950 clasifică bolile parodontale în:<br />
A. paradentita marginală incipientă<br />
B. paradentita hipertrofică<br />
C. paradentita descuamativă<br />
D. paradentita localizată<br />
E. sindrom periodontal<br />
7 *CARRANZA, în 1951 descrie:<br />
A. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund<br />
B. parodontita superficială<br />
C. parodontita medie<br />
D. parodontita complexă<br />
E. parodontita agresivă<br />
8 ARPA, în 1955 propune clasificarea:<br />
A. parodontite<br />
B. parodontoze<br />
C. parodontome<br />
D. gingivite acute<br />
E. gingivite cronice<br />
9 În 1996, CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire<br />
parodontală, tip gingivită:<br />
A. gingivita marginală cronică<br />
B. gingivita acută ulcero-necrotică<br />
C. leziuni care apar in SIDA<br />
D. gingivostomatita acută herpetică<br />
E. parodontită lent progresivă<br />
10 După Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate în:<br />
A. parodontita lent progresivă a adultului<br />
B. parodontita rapid progresivă a adultului<br />
C. gingivite hiperplazice<br />
D. parodontita rapid progresivă precoce<br />
E. parodontita ulceronecrotică<br />
11 În 1996, Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea:<br />
A. afecţiuni gingivale<br />
B. periodontite cronice<br />
C. periodontite agresive<br />
ABC 8/208<br />
ABCD<br />
8/209<br />
A 8/209<br />
ABC<br />
ABCD<br />
8/209<br />
8/210<br />
ABDE 8/210<br />
ABCD<br />
8/211<br />
Page209
D. periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice<br />
E. parodontoze<br />
12 *Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice, după A.A.P. asociate în<br />
tulburările hematologice sunt cele din :<br />
A. neutropenia dobândită<br />
B. cardiopatia ischemică<br />
C. accident vascular cerebral<br />
D. sindrom Down<br />
E. sindrom Cohen<br />
13 Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt:<br />
A. sindrom Down<br />
B. sindrom Papillon-Lefevre<br />
C. sindromul Chediak-Higaschi<br />
D. sindrom Cohen<br />
E. leucemia<br />
14 Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt:<br />
A. gingivite asociate cu pubertatea<br />
B. gingivite asociate cu ciclul menstrual<br />
C. gingivite asociate cu sarcina<br />
D. gingivite asociate diabetului zaharat<br />
E. gingivite din deficienţa acidului ascorbic<br />
15 Leziunile gingivale neinduse de placă sunt:<br />
A. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea<br />
B. leziuni asociate cu Treponema pallidum<br />
C. gingivostomatita herpetică primară<br />
D. candidoza gingivală generalizată<br />
E. periodontite agresive<br />
16 După Armitage, în 1999, leziunile gingivale induse de placă sunt:<br />
A. gingivita ulcero-necrotică<br />
B. gingivita asociată de pubertate<br />
C. gingivita asociată de sarcină<br />
D. candidoza gingivală<br />
E. fibromatoza gingivală<br />
17 Reacţiile alergice gingivale pot fi la:<br />
A. materiale de restaurare<br />
B. pastă de dinţi<br />
C. ape de gură<br />
D. alimente şi aditivi alimentari<br />
E. injurii termice<br />
A<br />
ABCD<br />
ABCD<br />
ABCD<br />
ABC<br />
ABCD<br />
8/213<br />
8/213<br />
8/211<br />
8/211<br />
8/214<br />
8/215<br />
Page210
18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv:<br />
A. epiteliul<br />
B. corionul gingival<br />
C. sistemul ligamentar supra-alveolar<br />
D. sistemul ligamentar profund<br />
E. osul alveolar<br />
19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti:<br />
A. mecanismul de producere al bolii parodontale<br />
B. gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal<br />
C. gradul de manifestare al inflamaţiei<br />
D. distrofia<br />
E. sexul<br />
20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt:<br />
A. gingivita hiperplazică prin hidantoină<br />
B. gingivita prin antagonisti de calciu<br />
C. gingivita hiperplazică prin ciclosporine<br />
D. gingivita prin utilizarea contraceptivelor<br />
E. gingivita ulcero-necrotică<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 46.<br />
FORME CLINICE - SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE -<br />
PARODONTITE MARGINALE (8, pag 221-280)<br />
<strong>–</strong> 40 intrebari<br />
ABC<br />
ABC<br />
ABCD<br />
8/217<br />
8/217<br />
8/218<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu<br />
exceptia:<br />
A. gingivomatoza<br />
B. elefantiazis gingival<br />
C. fibromatoza gingivala ereditara<br />
D. fibromatoza familiara congenitala<br />
E. gingivita prepubertara<br />
E 8/245<br />
2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia:<br />
A. antibiotice<br />
B. saruri de au si ag<br />
C. citostatice<br />
D. aminofenazona<br />
E. salicilati<br />
3 *Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale:<br />
A. acantoza in stratul spinos<br />
B 8/248<br />
Page211<br />
A 8/249
B. hiperkeratoza excesiva a epiteliului<br />
C. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale<br />
D. prezenta a numeroase fibre de oxytalan<br />
E. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor<br />
supraalveolare si periodontale<br />
4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de<br />
cca:<br />
A. 15%<br />
B. 30%<br />
C. intre 3 si 85%<br />
D. intre 3 si 80%<br />
E. 45%<br />
5 *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid<br />
progresive sunt:<br />
A. Actinomyces naeslundii<br />
B. Capnocytophaga<br />
C. Fusobacterium nucleatum<br />
D. Veionella parvula<br />
E. Treponema denticola<br />
6 *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia:<br />
A. senzatii de arsura a mucoasei orale<br />
B. osteita a corticalei interne a crestei alveolare<br />
C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale<br />
D. veruci orale<br />
E. angiomatoza bacilara<br />
7 *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu<br />
exceptia:<br />
A. impactul alimentar cu actiune directa<br />
B. malpozitii dentare<br />
C. bruxismul<br />
D. bride cu insertie joasa<br />
E. obiceiuri vicioase<br />
8 *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin:<br />
A. reducerea grosimii ligamentului periodontal<br />
B. cresterea grosimii ligamentului periodontal<br />
C. radioopacitate crescuta a osului alveolar<br />
D. radioopacitate normala a osului alveolar<br />
E. cresterea spatiului dento-alveolar<br />
9 *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia:<br />
A. fibromul gingival<br />
B. reticulosarcomul<br />
C. epiteliomul<br />
D. melanomul malign<br />
E. carcinomul<br />
B 8/241<br />
C 8/258<br />
B 8/270<br />
-2<br />
D 8/275<br />
A 8/273<br />
-4<br />
A 8/278<br />
Page212
cinom<br />
10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele<br />
microorganisme:<br />
A. Specii de streptococi<br />
B. Selemonas noxia<br />
C. Enterobacteriacee<br />
D. Capnocytophaga<br />
E. Actinomyces naeslundii<br />
11 *Dimensiunile aftelor mici variaza intre:<br />
A. 0.1 <strong>–</strong> 1 cm<br />
B. 0.2 <strong>–</strong> 1 cm<br />
C. 0.5 <strong>–</strong> 2 cm<br />
D. 0.1 <strong>–</strong> 0.2 cm<br />
E. 0.4 <strong>–</strong> 2.5 cm<br />
12 *Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de<br />
pana la:<br />
A. 2 mm<br />
B. 3 mm<br />
C. 2.5 mm<br />
D. 1 cm<br />
E. 5 mm<br />
13 *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are<br />
aspect de:<br />
A. coaja de portocala<br />
B. prundis<br />
C. feriga<br />
D. tumoral<br />
E. polimorf<br />
14 *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti:<br />
A. deficitul de vitamine B1, B2, B6, C<br />
B. sifilis, anemii, tbc<br />
C. tumori maligne si benigne<br />
D. pericoronaritele<br />
E. traumatismul indirect al gingiei<br />
15 *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii<br />
anormale de gust:<br />
A. sarat<br />
B. acru<br />
C. dulce<br />
D. acru si dulce<br />
E. sarat si acru<br />
16 *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in<br />
jurul varstei de:<br />
A. 14 ani<br />
C 8/268<br />
-9<br />
B 8/252<br />
E 8/248<br />
B 8/246<br />
D 8/242<br />
E 8/230<br />
Page213<br />
D 8/258
B. 20 ani<br />
C. 14-20 ani<br />
D. 30-35 ani<br />
E. 35-40 ani<br />
17 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia:<br />
A. malpozitia dentara<br />
B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata<br />
ocluzala a molarului in curs de eruptie<br />
C. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte<br />
D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata<br />
ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus<br />
E. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata<br />
ocluzala a molarului partial inclus<br />
18 *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde<br />
poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:<br />
A. expunere la soare sau la frig<br />
B. ciclu menstrual<br />
C. traumatisme<br />
D. vaccinari<br />
E. gripa, hepatita epidemica<br />
19 *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin:<br />
A. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor<br />
B. pseudotumori cutanate<br />
C. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare<br />
D. albinism<br />
E. tulburari ale fagocitelor<br />
20 *In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate<br />
mecanisme ca:<br />
A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri<br />
B. activarea policlonala a limfocitelor b<br />
C. alterari ale functiilor fagocitelor<br />
D. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile<br />
E. producerea de autoanticorpi fata de elastin<br />
21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome,<br />
cu exceptia:<br />
A. hiposalivatie<br />
B. halena<br />
C. adenopatie<br />
D. stare generala alterata<br />
E. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal<br />
22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu<br />
exceptia:<br />
A. sindromul PLUMMER-VINSON<br />
B. boala MOELLER-BARLOW<br />
D 8/244<br />
-5<br />
A 8/251<br />
C 8/225<br />
B 8/258<br />
AE 8/245<br />
ABC 8/255<br />
Page214
C. boala BOURNEVILLE<br />
D. sindromul EHLERS-DANLOS<br />
E. sindromul COHEN<br />
23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile:<br />
A. Mycoplasma<br />
B. Treponema denticola<br />
C. Eubacterium nucleatum<br />
D. Spirochete<br />
E. Capnocytophaga sputigena<br />
24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un<br />
microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt:<br />
A. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE<br />
B. sarcina si utilizarea contraceptivelor<br />
C. hipertiroidismul<br />
D. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor<br />
tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii<br />
E. SIDA<br />
25 Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate:<br />
A. Campylobacter rectus<br />
B. Capnocytophaga<br />
C. Prevotella intermedia<br />
D. Porphyromonas gingivalis<br />
E. Aggregatibacter actynomicetemcomitans<br />
26 „Leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de<br />
vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii:<br />
A. fosfataza alcalina<br />
B. fosfataza acida<br />
C. pepsina<br />
D. citocromoxidaza<br />
E. elastaza<br />
27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna:<br />
A. a II-a<br />
B. a III-a<br />
C. a V-a<br />
D. a VI-a<br />
E. se mentin constant<br />
28 Trombocitopenia secundara apare in:<br />
A. leucemii<br />
B. tumori benigne<br />
C. dupa iradieri masive sau reduse<br />
D. intoxicatii cu benzen<br />
E. tratamentul cu Dilantin<br />
ADE 8/256<br />
BE 8/252<br />
-3<br />
BC 8/227<br />
ABDE 8/223<br />
AB 8/229<br />
AD 8/236<br />
29 Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: CDE 8/243<br />
Page215
A. halena fetida intensa<br />
B. limitarea deschierii gurii prin trismus<br />
C. hipersalivatie vascoasa<br />
D. rigiditatea fetei<br />
E. papile interdentare cu „aspect decapitat”<br />
30 Complicatiile pericoronaritelor sunt:<br />
A. gingivita fibromatoasa<br />
B. gingivostomatita ulcero-necrotica<br />
C. edem laringian<br />
D. hipersalivatie<br />
E. hiposalivatie<br />
31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la:<br />
A. extractul de Sapota Zapotilla<br />
B. unele componente din pastele de dinti<br />
C. dulciuri cu alune<br />
D. condimente<br />
E. fumatul excesiv<br />
32 In boala BEHÇET se intalnesc:<br />
A. afte bucale si genitale<br />
B. tromboflebite<br />
C. arterite<br />
D. tumori benigne<br />
E. adenopatie<br />
33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice<br />
in urmatoarele zone:<br />
A. molarii secunzi superiori si inferiori<br />
B. molarii primi superiori si inferiori<br />
C. incisivii superiori<br />
D. incisivii inferiori si superiori<br />
E. caninii superiori si inferiori<br />
34 Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:<br />
A. pungi parodontale adevarate<br />
B. pungi parodontale false<br />
C. migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor<br />
D. hiperestezia dentinara<br />
E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de<br />
imbolnavire<br />
35 Semnele leziunilor de tip distrofic sunt:<br />
A. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei<br />
fixe reduse<br />
B. fisuri STILLMAN si hipoestezie<br />
C. feston mccall si hipoestezie<br />
D. feston McCall<br />
E. hiperestezie<br />
BC 8/245<br />
AB 8/246<br />
ABC 8/252<br />
BCD 8/257<br />
AD 8/257<br />
DE 8/267<br />
Page216
36 Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:<br />
A. durerea este localizata<br />
B. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de<br />
masticatie<br />
C. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile<br />
masticatorii<br />
D. intensitate medie<br />
E. durerea este localizata sau generalizata<br />
37 Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele<br />
semne clinice subiective:<br />
A. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a<br />
consoanelor t, d, b<br />
B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate<br />
C. tulburari de masticatie<br />
D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3<br />
E. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita<br />
marginala cronica superficiala<br />
38 Chisturile gingivale:<br />
A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine<br />
B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei<br />
vestibulare<br />
C. se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor<br />
alveolare<br />
D. se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul<br />
crestelor alveolare<br />
E. „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare<br />
39 Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind:<br />
A. papilita<br />
B. gingivita marginala<br />
C. gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea<br />
gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe<br />
D. gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera<br />
E. gingivita generalizata<br />
40 Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:<br />
A. prurit gingival intens<br />
B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure<br />
C. senzatie de usturime<br />
D. sangerari gingivale la periaj<br />
E. sangerari gingivale la masticatie<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 47.<br />
ABD 8/260<br />
BC 8/263<br />
ADE 8/227<br />
ABE 8/224<br />
CDE 8/224<br />
Page217
EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE<br />
PARODONTOPATIILOR (8, pag 283-286)<br />
<strong>–</strong> 8 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:<br />
A. pulpite acute totale<br />
B. necroze pulpare<br />
C. hiperestezia dentinara<br />
D. abcesul lojii sublinguale<br />
E. parodontite apicale subacute sau cronice<br />
BCE 8/283<br />
2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate:<br />
A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice<br />
B. este localizat numai vestibular<br />
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar<br />
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile<br />
parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat<br />
E. toate de mai sus<br />
3 *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:<br />
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare<br />
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare<br />
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul<br />
agresiunilor pulpei dentare<br />
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii<br />
excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari<br />
E. nici unul din cele enuntate<br />
4 Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:<br />
A. contact cu alimente acre sau dulci<br />
B. contact cu alimente solide sau lichide<br />
C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent)<br />
D. contact cu peria de dinti<br />
E. poate aparea si spontan<br />
5 *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:<br />
A. prezenta peliculei dobindite<br />
B. prezenta placii bacteriene<br />
C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse<br />
pe suprafetele ocluzale<br />
D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor<br />
E. efectuarea detartrajului ultrasonic<br />
6 Lacunele cuneiforme:<br />
A. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare<br />
B. apar la coletul dintilor<br />
ACD 8/283<br />
-284<br />
A<br />
8/285<br />
ABD 8/285<br />
B 8/285<br />
Page218<br />
BCDE 8/285
C. apar mai frecvent vestibular<br />
D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul<br />
longitudinal al dintelui<br />
E. reprezinta o lipsa de substanta<br />
7 In abcesul parodontal marginal:<br />
A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie<br />
B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative<br />
C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la<br />
percutia in ax<br />
D. apar frecvent adenopatii locoregionale<br />
E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat<br />
cea verticala<br />
8 *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:<br />
A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm<br />
pina la 1,5 cm<br />
B. dintii limitanti sunt indemni de carie<br />
C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee<br />
D. consistenta abcesului este moale, depresibila<br />
E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 48.<br />
TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR<br />
MARGINALE (8, pag. 288-374)<br />
<strong>–</strong> 20 intrebari<br />
ADE 8/284<br />
C 8/284<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in:<br />
A. reechilibrare dento-ocluzala<br />
B. tratament ortodontic<br />
C. tratamentul complicatiilor acute<br />
D. restaurari odontale<br />
E. tratamentde bioreactivare<br />
C 8/289<br />
2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:<br />
A. debridare gingivala<br />
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj<br />
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile<br />
D. detartraj supragingival<br />
E. detartraj subgingival<br />
3 *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt<br />
A. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale<br />
B 8/292<br />
Page219<br />
C 8/293
B. nu produc lezari gingivale<br />
C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt<br />
D. nu retin apa si detritusurile organice<br />
E. flexibilitatea crescuta<br />
4 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele:<br />
A. este un agent antimicrobian foarte activ<br />
B. inhiba formarea placii bacteriene<br />
C. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust<br />
amar<br />
D. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp<br />
E. determina sangerari gingivale<br />
5 *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa:<br />
A. sa fie instituit cat mai precoce<br />
B. sa fie simplu<br />
C. sa fie cat mai ieftin<br />
D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament<br />
E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti<br />
6 *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament:<br />
A. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta<br />
B. nu este necesara suprimarea microulceratiilor<br />
C. nu se recomanda biostimularea<br />
D. tratamentul este individualizat de la caz la caz<br />
E. tratamentul initial este singurul aplicat<br />
7 Igienizarea efectuata de catre medic urmareste:<br />
A. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene<br />
B. detartrajul supragingival<br />
C. tratamentul pierderii osoase<br />
D. tratamentul antimicrobian<br />
E. detartrajul subgingival professional<br />
8 *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste:<br />
A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului<br />
marginal<br />
B. urmareste prevenirea recidivelor<br />
C. aplicarea de paste cu antibiotice<br />
D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor<br />
marginale<br />
E. aplicarea unui program special,individualizat<br />
9 *Prin igienizare se intelege:<br />
A. actiuni terapeutice de indepartare a placii<br />
bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic<br />
B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului<br />
profund<br />
C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre<br />
pacient<br />
C 8/292<br />
A 8/288<br />
D 8/289<br />
BE 8/290<br />
D 8/291<br />
A 8/292<br />
Page220
D. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene<br />
E. nu include chiuretajul radicular<br />
10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:<br />
A. vizeaza santul gingival<br />
B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui<br />
C. are potential traumatic<br />
D. este indicata persoanelor sanatoase<br />
E. nu este o metoda usor de invatat<br />
11 *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia:<br />
A. substante abrazive 30-35 %<br />
B. substante abrazive 95%<br />
C. formaldehida si fluoruri<br />
D. triclosan<br />
E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,<br />
sanguinarina<br />
12 *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai<br />
putin:<br />
A. reducerea glicolizei<br />
B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele<br />
microbiene<br />
C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti<br />
tensioactivi<br />
D. ataca enzimele microbiene<br />
E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita<br />
13 *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia:<br />
A. Seceri<br />
B. Sapaligi<br />
C. Chiurete<br />
D. Sonde parodontale<br />
E. Razuse<br />
14 *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt:<br />
A. Au doua muchii taioase<br />
B. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de<br />
axul longitudinal al primei parti pasive<br />
C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare<br />
D. Sunt chiurete universale<br />
E. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se<br />
adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii<br />
15 *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin:<br />
A. Detatrajul santului gingival<br />
B. Detatrajul supragingival<br />
C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale<br />
D. Chiuretajul radicular<br />
E. Chiuretajul tesutului de granulatie<br />
E 8/296<br />
B 8/304<br />
E 8/331<br />
D 8/309<br />
E 8/314<br />
B 8/316<br />
Page221
16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele:<br />
A. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat<br />
B. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase<br />
C. Hiperestezie dentara accentuata<br />
D. Puratori de stimulator cardiac<br />
E. Copii mici<br />
17 *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu<br />
exceptia:<br />
A. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX<br />
B. Geluri 2%<br />
C. Geluri 0.2%<br />
D. Lacuri de protectie<br />
E. Periochip<br />
18 *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele:<br />
A. Prevenierea depunerii placii microbiene<br />
B. Stimularea depunerii placii microbiene<br />
C. Parodontite apicale<br />
D. Abcese vestibulare<br />
E. Epulis gingival<br />
19 *Sanguinaria:<br />
A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene<br />
B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei<br />
C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii<br />
bucale<br />
D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu<br />
E. Reduce depunerea de placa cu 30-80%<br />
20 *Compusii de amoniu cuaternar:<br />
A. Determina iritatii ale mucoaselor<br />
B. Eficienta mai mare decat a CHX<br />
C. Nu dau senzatie de arsuri linguale<br />
D. Nu dau coloratii ale dintilor<br />
E. Se foloseste in paste de dinti<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 49.<br />
IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8, pag 427-461)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
A 8/325<br />
B 8/329<br />
A 8/329<br />
C 8/330<br />
A 8/331<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: A 8/427<br />
Page222
A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul<br />
tratamentului complex al parodontopatiilor<br />
B. apartine timpului protetic curativ-corectiv<br />
C. reprezinta o masura profilactica<br />
D. se realizeaza in exclusivitate la tineri<br />
E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat<br />
2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat:<br />
A. dintii sunt mai putin mobili<br />
B. este mai mare recesiunea<br />
C. poligonul de imobilizare este mai mare<br />
D. mobilitatea dintilor este mai crescuta<br />
E. poligonul de imobilizare este mai mic<br />
3 Caninii sunt deplasati:<br />
A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital<br />
B. de fortele sagitale sub un unghi<br />
C. de fortele orizontale<br />
D. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 45 0 fata de<br />
planul sagital<br />
E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 45 0 fata de<br />
planul frontal<br />
4 *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze:<br />
A. la nivelul cingulumului<br />
B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala<br />
C. in treimea coronara a radacinii<br />
D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala<br />
E. cat mai aproape de hypomoclion<br />
5 Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii<br />
dintilor parodontotici?<br />
A. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti<br />
B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin<br />
autocuratire si igiena artificiala<br />
C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul<br />
pulpar<br />
D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar<br />
E. restabilirea functiei masticatorii<br />
6 Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare?<br />
A. principiul bio-mecanic<br />
B. realizarea poligonului de sustinere<br />
C. angrenarea multidirectionala<br />
D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare<br />
E. extinderea maxima<br />
7 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de<br />
imobilizare:<br />
A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor<br />
C 8/429<br />
DE 8/429<br />
B 8/431<br />
BCD 8/431<br />
-2<br />
CDE 8/428<br />
-9<br />
Page223<br />
ADE 8/432
B. exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate<br />
C. sunt costisitoare<br />
D. pret de cost scazut<br />
E. nu necesita prepararea dintilor<br />
8 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de<br />
imobilizare:<br />
A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate<br />
B. necesita sacrificiu de substanta dentara<br />
C. determina solicitari nefiziologice<br />
D. nu se pot combina cu o proteza mobila<br />
E. nu se pot igieniza corespunzator<br />
9 Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor<br />
parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante:<br />
A. varsta pacientului<br />
B. disponibilitatea financiara a pacientului<br />
C. starea organului pulpar<br />
D. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor<br />
E. sistemul de imobilizare preconizat<br />
10 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este<br />
indicata in urmatoarele situatii:<br />
A. profilactic<br />
B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste<br />
de vitalitate<br />
C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in<br />
zona parodontiului apical<br />
D. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia<br />
E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil<br />
11 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este<br />
indicata in urmatoarele situatii:<br />
A. la dintii cu procese carioase mari<br />
B. la dintii cu procese periapicale<br />
C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale<br />
D. la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la<br />
testele de vitalitate<br />
E. la pacientii varstnici<br />
12 Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop:<br />
A. redarea fizionomiei<br />
B. protezarea breselor edentate<br />
C. restabilirea functionala<br />
D. repozitionarea mandibulei fata de maxilar<br />
E. grabirea vindecarii parodontale<br />
13 In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati,<br />
imobilizarea poate fi:<br />
A. dento-dentara<br />
AC 8/432<br />
CDE 8/434<br />
BC 8/435<br />
ACD 8/435<br />
CE 8/441<br />
Page224<br />
BCE 8/442
B. pericoronara<br />
C. intracoronara<br />
D. dento-parodontala<br />
E. extracoronara<br />
14 Imobilizarea semipermanenta:<br />
A. are caracter temporar, de lunga durata<br />
B. are caracter temporar, de scurta durata<br />
C. este realizata din materiale compozite<br />
D. necesita controale si reinnoiri periodice<br />
E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice<br />
15 Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice:<br />
A. sunt vizibile<br />
B. pot dezvolta forte ortodontice<br />
C. nu dezvolta forte ortodontice<br />
D. favorizeaza retentiile alimentare<br />
E. se pot aplica atat frontal cat si lateral<br />
16 In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot<br />
apare forte de tensiune active care duc la:<br />
A. ingresiuni<br />
B. eruptii active<br />
C. torsionari<br />
D. deplasari vestibulo-orale<br />
E. nu apar forte de tensiune active<br />
17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt:<br />
A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba<br />
B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile<br />
C. necesita activari periodice <strong>–</strong> surse potentiale de rupere a sarmei<br />
D. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale<br />
E. poate aluneca spre cervical sau spre incizal<br />
18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare<br />
imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”?<br />
A. 2 pense hemostatice<br />
B. 2 pense dentare<br />
C. lampita de spirt<br />
D. sarma de vipla de 0,25 mm diametru<br />
E. sarma de vipla de 0,5 mm diametru<br />
19 Sina MAMLOCK prezinta:<br />
A. risc de fracturare a dintilor<br />
B. rezistenta<br />
C. rigiditate deosebita<br />
D. risc redus de decimentare<br />
E. risc crescut de percolare<br />
ACD 8/442<br />
BD 8/442<br />
ABCD 8/443<br />
BCE 8/444<br />
ACD 8/444<br />
BCD 8/457<br />
20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare CE 8/460<br />
Page225
pericoronare?<br />
A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare<br />
B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica<br />
C. permit inlocuirea dintilor lipsa<br />
D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale<br />
initiale<br />
E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu<br />
actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a<br />
coroanelor dentare<br />
21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu<br />
concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi<br />
reprezentata de:<br />
A. coroane telescopice<br />
B. butoni si capse<br />
C. culise (sistemul ALDER)<br />
D. coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi<br />
E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb<br />
22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii:<br />
A. sunt reunite prin sudare<br />
B. sunt turnate monobloc<br />
C. sunt flexibile<br />
D. sunt rezistente<br />
E. sunt plasate in apropierea parodontiului<br />
23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT<br />
A. este constituit dintr-un conector metalic oral<br />
B. este constituit din doi conectori dentari <strong>–</strong> vestibular si oral<br />
C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare<br />
D. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in<br />
axul lor<br />
E. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub<br />
punctul de contact<br />
24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular:<br />
A. se pastreaza vitalitatea dintilor<br />
B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm<br />
C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla<br />
D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm<br />
E. se devitalizeaza dintii in prealabil<br />
25 Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”:<br />
A. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori<br />
B. se aplica la nivelul dintilor laterali<br />
C. foloseste microbare de otel<br />
D. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare<br />
E. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa<br />
devitalizare<br />
ACDE 8/459<br />
ABD 8/458<br />
BC 8/458<br />
BE 8/454<br />
BCD 8/454<br />
Page226
26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de<br />
tehnica dentara, pentru zona laterala,<br />
A. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm<br />
B. necesita devitalizarea prealabila a dintilor<br />
C. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati<br />
obligatoriu de dinti ferm implantati<br />
D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm<br />
E. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact<br />
27 *Sistemul anterior splint grid foloseste:<br />
A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm<br />
si grosime 0,2 mm<br />
B. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm<br />
C. plase de material plastic prefabricate<br />
D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara<br />
E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm<br />
28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile:<br />
A. sunt flexibile<br />
B. sunt imobilizari de lunga durata<br />
C. se pot cimenta pe dinti<br />
D. sunt rigide<br />
E. sunt destinate imobilizarii temporare<br />
29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc<br />
folii de material termoplastic cu grosime variabila:<br />
A. 0,75 mm<br />
B. 1 mm<br />
C. 0,25 mm<br />
D. 1,5 mm<br />
E. 0,5 mm<br />
30 Principiul tensiunii controlate:<br />
A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite<br />
B. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma<br />
C. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente<br />
D. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice<br />
E. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 50.<br />
ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE<br />
TRATAMENT (8, pag. 465-477)<br />
<strong>–</strong> 20 intrebari<br />
BC 8/454<br />
A 8/451<br />
CDE 8/450<br />
ABD 8/450<br />
BCE 8/448<br />
Nr. Intrebare Răspuns Pag.<br />
Page227
crt.<br />
1 Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată urmăreşte:<br />
A. depistarea factorilor locali<br />
B. instruirea pacientului asupra periajului corespunzător<br />
C. debridarea gingivală<br />
D. detartraj<br />
E. operaţie cu lambou<br />
2 *Tratamentul gingivitei de pubertate constă în:<br />
A. îndepărtarea tartului supra şi subgingival<br />
B. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă<br />
C. tratament chirurgical cu adiţie de os<br />
D. antibioterapie<br />
E. tratament antiviral<br />
3 *În timpul sarcinii trebuie evitate:<br />
A. radiografiile<br />
B. şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor<br />
oblic<br />
C. clătiri cu soluţii antiseptice<br />
D. detratraj supragingival<br />
E. periaj profesional<br />
4 Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în:<br />
A. reducerea fenomenelor acute sau subacute<br />
B. spălături cu soluţii antiseptice<br />
C. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice<br />
D. operatii cu lambou<br />
E. chiuretaj parodontal<br />
5 La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri:<br />
A. colaborarea cu medicul psihiatru<br />
B. asigurarea unui ambient de linişte<br />
C. evitarea aglomeraţiei<br />
D. evitarea zgomotelor<br />
E. aplicarea unor aparate ortodontice<br />
6 În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel:<br />
A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure<br />
B. capul va fi aplecat înainte şi în jos<br />
C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g<br />
D. nu se administrează oxigen<br />
E. se administrează prednison<br />
7 Tratamentul de urgenţă în GUN constă în:<br />
A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice<br />
B. aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii<br />
C. detartraj supra şi subgingival<br />
D. antibioterapie<br />
E. gingivectomie localizată<br />
ABCD<br />
8/465<br />
A 8/466<br />
A 8/466<br />
ABC<br />
8/468<br />
ABCD 8/468<br />
ABC 8/468<br />
ABD 8/469<br />
Page228
8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în:<br />
A. decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte<br />
incomplet erupt<br />
B. spălături antiseptice abundente<br />
C. instilaţii de colutorii cu antibiotice<br />
D. aplicarea unui dren din meşă iodoformată<br />
E. antibioterapie<br />
F. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus<br />
9 Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu:<br />
A. cloramină 3 %0<br />
B. permanganat de potasiu<br />
C. ceai de muşeţel<br />
D. soluţie de Romazulan<br />
E. apă oxigenată<br />
10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine:<br />
A. propolis<br />
B. antibiotice<br />
C. cortizon<br />
D. tetraborat de sodiu<br />
E. tetraciclină<br />
11 Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este:<br />
A. Tetraciclină<br />
B. Negamicin B<br />
C. Zovirax<br />
D. Acyclovir<br />
E. Romazulan<br />
12 În tratamentul gingivitei herpetice se administrează:<br />
A. RODILEMID, soluţie injectabilă<br />
B. hiposulfit de sodiu<br />
C. vitaminoterapie<br />
D. aplicaţii locale cu Orthochrome<br />
E. NIVCRISOL-D<br />
13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în:<br />
A. debridare gingivală<br />
B. detartraj<br />
C. tratament antimicrobian şi antiinflamator<br />
D. tratament chirurgical<br />
E. antibioterapie<br />
14 Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în:<br />
A. debridare gingivală<br />
B. detartraj<br />
C. tratament antimicrobian local<br />
D. tratament cu antibiotice<br />
A 8/470<br />
ABCD<br />
8/470<br />
AD 8/471<br />
CD<br />
ABCE<br />
ABCD<br />
ABCD<br />
8/471<br />
8/471<br />
8/472<br />
8/472<br />
Page229
E. medicaţie antivirală<br />
15 În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel:<br />
A. periaj obligatoriu seara după masă<br />
B. periaj înainte de culcare<br />
C. periaj de 3 ori/zi<br />
D. periaj după fiecare masă<br />
E. periaj înainte şi după mese<br />
16 Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în:<br />
A. incizie la nivelul bombării maxime<br />
B. îndepărtarea exsudatului purulent<br />
C. spălare abundentă cu soluţii antiseptice<br />
D. aplicarea unei lame de dren<br />
E. chiuretaj parodontal<br />
17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în:<br />
A. chiuretaj subgingival<br />
B. antibioterapie<br />
C. aplicarea unei lame de dren<br />
D. gingivectomie<br />
E. operaţie cu lambou la pluriradiculari<br />
18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin:<br />
A. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene<br />
B. atingeri cu glicerină caldă<br />
C. aplicaţii de cristale de clorură de zinc<br />
D. impregnări cu antibiotice<br />
E. aplicaţii de solutie clorură de calciu<br />
19 Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt:<br />
A. triamcinolon<br />
B. penicilina V<br />
C. clorură de stronţiu<br />
D. nitrat de potasiu<br />
E. citrat de sodiu<br />
20 Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt:<br />
A. boli cardiovasculare<br />
B. diabet<br />
C. epilepsia<br />
D. leucemiile<br />
E. parodontita apicală cronică<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 51.<br />
OCLUZIA <strong>DENTARĂ</strong> (pg. 25 - 76)<br />
AB<br />
ABCD<br />
ADE<br />
ABCE<br />
CDE<br />
ABCD<br />
8/473<br />
8/475<br />
8/475<br />
8/475<br />
8/476<br />
8/477<br />
Page230
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Despre planul de ocluzie se poate afirma că:<br />
BCD Pag:<br />
A. este o suprafață plată, netedă<br />
26,<br />
B. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale<br />
C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților<br />
mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali<br />
D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul<br />
variatelor funcții<br />
E. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial,<br />
pe câte o zonă a arcadei<br />
27<br />
2 Teoria lui Monson:<br />
A. se mai numește teoria sferei<br />
B. se mai numește teoria cilindrilor<br />
C. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță<br />
egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele<br />
condiliene<br />
D. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație<br />
ce trec prin condili<br />
E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor<br />
ocluzale și care generează curbele de ocluzie<br />
3 Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite<br />
repere cranio-faciale ce determină planurile de referință:<br />
A. planul Camper<br />
B. planul de la Frankfurt<br />
C. planul facial<br />
D. planul lui Saizar<br />
E. planul bazal mandibular<br />
4 *Articulatoarele utilizează ca referință:<br />
A. planul Camper<br />
B. axa de masticație<br />
C. planul bazal mandibular<br />
D. planul de la Frankfurt<br />
E. planul lui RICH<br />
5 Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:<br />
A. determinantul anterior (ghidajul anterior)<br />
B. determinantul anterior (dentar)<br />
C. determinantul funcțional (neuro-muscular)<br />
D. determinantul posterior (dinții laterali)<br />
E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)<br />
6 Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:<br />
A. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori<br />
ACE Pag:<br />
28<br />
ABE Pag:<br />
28<br />
D Pag:<br />
28<br />
BCE Pag:<br />
30<br />
CDE Pag:<br />
30<br />
Page231
B. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori<br />
C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale<br />
incisivilor inferiori<br />
D. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori<br />
E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori<br />
7 În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale<br />
acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele:<br />
A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și<br />
molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi<br />
inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor<br />
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale<br />
antagoniste<br />
B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și<br />
cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu<br />
creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat<br />
mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și<br />
a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim<br />
inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă<br />
C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor<br />
inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal<br />
superior, infracingular<br />
D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor<br />
și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi<br />
inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor<br />
superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale<br />
antagoniste<br />
E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai<br />
premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează<br />
puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală<br />
a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai<br />
molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular<br />
al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală<br />
antagonistă<br />
8 Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:<br />
A. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie<br />
B. nu permit migrări ale dinților<br />
C. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind<br />
denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru<br />
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în<br />
mișcările de lateralitate<br />
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie<br />
9 Următoarele afirmații sunt adevărate:<br />
A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni<br />
ai cuspizilor orali superiori<br />
B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai<br />
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori<br />
C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi<br />
BD Pag:<br />
30,<br />
31<br />
CD Pag:<br />
32<br />
AB Pag:<br />
32<br />
Page232
ai cuspizilor orali superiori<br />
D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni<br />
ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori<br />
E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai<br />
cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori<br />
10 Concepţia "freedom în centric" presupune:<br />
A. RC ≠ IM<br />
B. RC = IM<br />
C. deglutiția se efectuează în IM<br />
D. deglutiția se efectuează în RC<br />
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali<br />
11 Concepția gnatologică presupune:<br />
A. RC ≠ IM<br />
B. RC = IM<br />
C. în lateralitate funcție de grup<br />
D. în lateralitate protecție canină<br />
E. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru<br />
protecția mutuală în propulsie<br />
12 Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și<br />
gnatologic sunt:<br />
A. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate<br />
B. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă<br />
C. în lateralitate protecție canină<br />
D. ghidaj incizal în protruzie<br />
E. deglutiția se efectuează în IM<br />
13 Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt:<br />
A. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice<br />
B. electromiografia<br />
C. stimularea electrică transcutanată<br />
D. ultrasonografie<br />
E. posturometrie<br />
14 După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:<br />
A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale<br />
B. factorul timp = contacte dentare simultane<br />
C. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dentodentară<br />
fără obstacole<br />
D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale<br />
E. factorul formă = lipsa edentațiilor<br />
15 Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară:<br />
A. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie<br />
de 33°<br />
B. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20<br />
mm<br />
C. este de tip ginglimo-artroidal<br />
ACE Pag:<br />
33<br />
BDE Pag:<br />
33<br />
AD Pag:<br />
33<br />
ABCDE Pag:<br />
34<br />
ABD Pag:<br />
36<br />
ACD Pag:<br />
36<br />
Page233
D. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis<br />
anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160°<br />
E. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este<br />
vascularizat<br />
16 Rolurile meniscului articular sunt:<br />
A. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior<br />
umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial<br />
B. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe<br />
C. facilitează propulsia mandibulei<br />
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra<br />
articulațiilor<br />
E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea<br />
cinematicii mandibulare<br />
17 *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu<br />
excepția:<br />
A. ligamentul încrucișat<br />
B. ligamentul temporo-mandibular<br />
C. ligamentul sfeno-mandibular<br />
D. ligamentul stilo-mandibular<br />
E. ligamentul medial<br />
18 Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:<br />
A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"<br />
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit<br />
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță<br />
D. numărătoarea de la 60 la 70<br />
E. efectuarea deglutiției<br />
19 Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:<br />
A. caracterul respirației (respirația orală)<br />
B. poziția capului și a gâtului<br />
C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie<br />
D. afecțiunile ATM<br />
E. intoxicații medicamentoase (stricnină)<br />
20 Reperele relației centrice sunt:<br />
A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide<br />
B. muscular:echilibru tonic anti-gravific<br />
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu<br />
D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire<br />
E. lingual: existența spațiului Donders<br />
21 *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin<br />
următoarele metodele, cu excepția:<br />
A. Lauritzen-Barrelle<br />
B. Champer<br />
C. Dawson<br />
D. Jankelson<br />
BCD Pag:<br />
37<br />
A Pag:<br />
37<br />
CDE Pag:<br />
44<br />
ABD Pag:<br />
45<br />
AC Pag:<br />
45<br />
B Pag:<br />
48<br />
Page234
E. Ramfjord<br />
22 *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:<br />
A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie,<br />
astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întins<br />
B. se utilizează miomonitorul<br />
C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată<br />
suboccipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70°<br />
D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a<br />
palatului și să execute mișcări lente<br />
E. se utilizează jigul anterior<br />
23 Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma:<br />
A. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric"<br />
B. are o bază de 2 mm orientată anterior<br />
C. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm<br />
D. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală"<br />
E. vârful triunghiului este reprezentat de IM<br />
24 Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:<br />
A. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație<br />
centrică (RC) verificabilă<br />
B. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură<br />
centrică adaptată" (ocluzie habituală)<br />
C. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă<br />
pentru a realiza IM<br />
D. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică<br />
adaptată pentru a realiza IM<br />
E. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă,<br />
datorită deformării progresive ai instabilității ATM.<br />
25 Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și<br />
distanța intercondiliană, astfel:<br />
A. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal<br />
trebuie să fie mai șters<br />
B. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul<br />
delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de<br />
laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic<br />
C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este<br />
valoarea ungiului Bennett<br />
D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât<br />
unghiul Bennett este mai mare<br />
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate<br />
trebuie sa fie pantele cuspidiene<br />
26 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată:<br />
A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație<br />
și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită<br />
mișcare bennett (lateral side shift)<br />
B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție<br />
C Pag:<br />
48<br />
AE Pag:<br />
53<br />
AE Pag:<br />
56<br />
ABCD Pag:<br />
59<br />
BC Pag:<br />
60<br />
Page235
de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de<br />
partea respectivă<br />
C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit<br />
conul lui Guichet<br />
D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație<br />
înainte, în jos și medial<br />
E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui<br />
Bennet<br />
27 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui<br />
Posselt, se pot recunoaște următoarele repere:<br />
A. poziția de relație centrică<br />
B. poziția cap la cap<br />
C. poziția test în lateralitate<br />
D. angrenajul invers vestibular<br />
E. deschiderea maximă a gurii<br />
28 *În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:<br />
A. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară<br />
B. în sens sagital, overjet cuprins între 0 <strong>–</strong> 2 mm<br />
C. în sens transversal, ocluzie psalidodontă<br />
D. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3<br />
E. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa<br />
caninului inferior<br />
29 *Triunghiul lui Spirgi:<br />
A. este echivalent cu long-centric<br />
B. este echivalent cu wide-centric<br />
C. este echivalent cu freedom in centric<br />
D. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire<br />
E. este echivalent cu ocluzia habituală<br />
30 *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:<br />
A. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern<br />
B. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian<br />
C. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal<br />
pterigoidian intern<br />
D. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern<br />
E. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian<br />
intern, pterigoidian extern<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 52.<br />
SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM<br />
(pg. 77-146) <strong>–</strong> 30 intrebari<br />
ABE Pag:<br />
59<br />
B Pag:<br />
31<br />
C Pag:<br />
53<br />
A Pag:<br />
39<br />
Page236
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome<br />
musculo-scheletale:<br />
A. Durere în musculatura masticatorie<br />
B. Cracmente sau blocaje articulare<br />
C. Glosodinie<br />
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor.<br />
E. nici una dintre cele de mai sus<br />
ABD<br />
2 Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate<br />
stabili prin :<br />
A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporomandibulare<br />
B. apelul dinților<br />
C. parodontogramă<br />
D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea<br />
gurii<br />
E. blocajul anestezic<br />
3 Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare:<br />
A. apare la 25-30 mm<br />
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă<br />
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii<br />
D. se carcterizează prin endfeel elastic.<br />
E. nici una dintre cele de mai sus<br />
4 Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare :<br />
A. Apare la 25-30 mm<br />
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă<br />
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii<br />
D. se carcterizează prin endfeel elastic.<br />
E. nici una dintre cele de mai sus<br />
5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză<br />
articulară dacă:<br />
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia<br />
mediană înainte de 30-35 mm<br />
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea<br />
C. este inconstantă<br />
D. nu se asociază cu zgomote articulare<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
6 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză<br />
musculară dacă:<br />
A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia<br />
mediană înainte de 30-35 mm<br />
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea<br />
C. este inconstantă<br />
D. nu se asociază cu zgomote articulare<br />
ADE<br />
AB<br />
CD<br />
AB<br />
CD<br />
Page237
E. nici una din cele de mai sus<br />
7 Testele statice (solicitarea articulației):<br />
A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale<br />
B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor<br />
stabilă musculo-scheletică<br />
C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei<br />
la care opertorul se opune<br />
D. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
8 Testele funcționale pasive:<br />
A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase<br />
B. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia<br />
articulației ca și teste diagnostice<br />
C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic<br />
D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca<br />
și teste diagnostice<br />
E. se realizează cu durere în orice condiții<br />
9 Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel:<br />
A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și<br />
gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei<br />
B. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și<br />
gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei<br />
C. influențarea motilității mandibulare<br />
D. influențarea închiderii gurii<br />
E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact<br />
dentar<br />
10 Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei<br />
cervicale:<br />
A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală<br />
B. permite determinarea sensibilității musculare și a durerii<br />
C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte<br />
excitatoare centrale<br />
D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase<br />
E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală<br />
11 Teleradiografia de profil:<br />
A. permite evaluarea părților moi<br />
B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și<br />
prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă<br />
C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri<br />
antropometrice<br />
D. este indicată exclusiv la copii<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
12 Axiografia computerizată- metoda CADIAX<br />
A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale<br />
ABC<br />
AB<br />
ACD<br />
ABC<br />
BC<br />
ABC<br />
Page238
mandibulei<br />
B. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl<br />
axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului<br />
C. permite citirea curbelor de timp<br />
D. nu permite citirea curbelor de timp<br />
E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl<br />
axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului<br />
13 Electromiografia:<br />
A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii<br />
B. oferă rezultate de maximă acuratețe<br />
C. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și<br />
specificitate ai acesteia<br />
D. este ușor acesibilă oricărui serviciu<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
14 Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind :<br />
A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de<br />
vedere biomecanic<br />
B. atitudinea față de punctele trigger<br />
C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei<br />
D. atitudinea față de pacient<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
15 Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional craniomandibular<br />
sunt:<br />
A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a<br />
mișcărilor mandibulei<br />
B. conștietizarea obiceiurilor vicioase<br />
C. monitorizarea<br />
D. program izioterapeutic la domiciliu<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
16 Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în<br />
sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde:<br />
A. relaxarea musculară progresivă<br />
B. hipnoza<br />
C. bioeedback-ul EMG<br />
D. psihoterapia<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
17 *Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului<br />
disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra:<br />
A. inflamației<br />
B. hiperactivității musculare<br />
C. anxietății și depresiei<br />
D. toate cele de mai sus<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
18 *Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: E<br />
AC<br />
ABC<br />
ABCD<br />
ABCD<br />
D<br />
Page239
A. reducerea transmisiei senzoriale<br />
B. reducerea inflamației<br />
C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare<br />
D. reparații și regenerări tisulare<br />
E. toate cele de mai sus<br />
19 Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de :<br />
A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor<br />
B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare<br />
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice<br />
D. diminuarea durerii<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
20 Dispozitivele interocluzale pot fi :<br />
A. de miorelaxare <strong>–</strong> prezintă o suprafață ocluzala plana<br />
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații<br />
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații<br />
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană<br />
E. de repoziționare<br />
21 Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra<br />
simtomatolgiei ușoare sau moderate, în special dureroase, prin :<br />
A. eliminarea interferențelor ocluzale<br />
B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei<br />
C. stabilizarea articulară<br />
D. relaxarea musculară<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
22 Gutirele de miorelaxare:<br />
A. au suprafața ocluzală plană<br />
B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale<br />
cu antagoniștii<br />
C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul<br />
caninilor<br />
D. toatre cele de mai sus<br />
E. Nici una din cele de mai sus<br />
23 Gutierele de repoziționare mandibulară<br />
A. A.diminuă durerea articulară<br />
B. reduce zgomotele articulare<br />
C. reduce numărul contactelor dentare<br />
D. este mai eficient dacă se poartă permanent<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
24 Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine<br />
selecționate, după următoarele criterii<br />
A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea<br />
gnatososniilor trebuie să fie minimă<br />
B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură<br />
C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică<br />
ABCD<br />
ACE<br />
ABCD<br />
AB<br />
ABD<br />
AB<br />
Page240
D. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
25 Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular :<br />
A. alterează condiția ocluzală a pacientului<br />
B. poate fi reversibilă și ireversibilă<br />
C. poate fi doar ireversibilă<br />
D. toate cele de mai sus<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
26 Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele<br />
circumstanțe:<br />
A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și<br />
incorortabilă<br />
B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a<br />
sarcinilor ocluzale<br />
C. nu se aplică niciodată profilactic<br />
D. se poate aplica profilactic<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
27 Bruxismul a fost definit ca fiind:<br />
A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar<br />
B. hiperactivitatea mușchilor masticatori<br />
C. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților<br />
D. o tulburarea de ocluzie<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
28 *Bruxismul se poate clasifica în:<br />
A. bruxism nocturn și bruxism diurn<br />
B. bruxism centic și bruxism excentric<br />
C. bruxism primar și bruxism secundar<br />
D. toate cele de mai sus<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
29 Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări:<br />
A. sterge relieful ocluzal<br />
B. reduce înălțimea coronară<br />
C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților<br />
D. modifică dimensiunea verticală de ocluzie<br />
E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie<br />
30 Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard):<br />
A. etapa comportamentală<br />
B. etapa farmacologică<br />
C. etapa dentară reversibilă și non invazivă<br />
D. etapa dentară ireversibilă<br />
E. nici una din cele de mai sus<br />
AB<br />
ABC<br />
ABC<br />
D<br />
ABCE<br />
ABCD<br />
Page241
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 53.<br />
<strong>EXAMEN</strong>UL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice<br />
vor urmari:<br />
A. istoricul afectiunii<br />
B. datele personale<br />
C. antecedentele generale<br />
D. antecedentele heredo-colaterale<br />
E. antecedentele stomatologice<br />
ACDE<br />
2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice<br />
clasice de examinare:<br />
A. inspectie<br />
B. palpare<br />
C. percutie<br />
D. pulsatie<br />
E. ascultatie<br />
3 *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte:<br />
A. amplitudinea<br />
B. limitele<br />
C. inaltimea crestei edentate<br />
D. inaltimea<br />
E. latimea<br />
4 *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de<br />
punte este de:<br />
A. 1/1<br />
B. 1/2<br />
C. 1/3<br />
D. 2/3<br />
E. 3/2<br />
5 Fortele ocluzale dezvoltate sunt:<br />
A. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul<br />
antagonistilor artificiali<br />
B. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile<br />
C. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali<br />
D. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe<br />
E. egale indiferent de tipul antragonistilor<br />
6 Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice<br />
se bazeaza pe urmatorii factori:<br />
ABCE<br />
C<br />
D<br />
ABC<br />
ACE<br />
Page242
A. pacientul este asimptomatic<br />
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici<br />
C. nu exista radiotransparente periapicale<br />
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil<br />
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii<br />
carioase<br />
7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste:<br />
A. solutia Lugol<br />
B. solutia de fluoresceina<br />
C. solutie albastru de metil 10%<br />
D. solutie iodo-iodurata<br />
E. Revelan<br />
8 *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se<br />
realizeaza pe baza criteriului:<br />
A. raportul dintre baza pungii si osul alveolar<br />
B. raportul dintre coroana clinica si radacina<br />
C. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar<br />
D. tiparul alveolizei<br />
E. directia fibrelor ligamentare transseptale<br />
9 *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie:<br />
A. protetica si inflamatorie<br />
B. protetica, inflamatorie si ocluzala<br />
C. protetica si pulpara<br />
D. protetica si parodontala<br />
E. protetica, tumorala si parodontala<br />
10 Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de:<br />
A. dintii supusi unei terapii ortodontice<br />
B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare<br />
C. parodontopatie<br />
D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase<br />
E. bruxismul<br />
11 Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de:<br />
A. inflamatia parodontala<br />
B. sinusite<br />
C. otite<br />
D. uveite<br />
E. inflamatia pulpara<br />
12 *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte:<br />
A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare<br />
B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta<br />
C. continuitatea septului osos alveolar<br />
D. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma<br />
E. structura uniforma a spongioasei<br />
C<br />
B<br />
B<br />
ABD<br />
ABE<br />
B<br />
Page243
13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in:<br />
A. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata<br />
B. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie<br />
C. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare<br />
D. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte<br />
osoase combinate<br />
E. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte<br />
osoase combinate<br />
14 Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:<br />
A. in procese periapicale acute<br />
B. in sarcina si alaptare<br />
C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar<br />
D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare<br />
E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III<br />
15 *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal:<br />
A. se mai numeste si leziune completa<br />
B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in<br />
sens vestibulo-oral<br />
C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona<br />
de furcatie este intre 4-7 mm<br />
D. se mai numeste si leziune partiala<br />
E. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular<br />
ajungand pe fata opusa<br />
16 *Clasificarea lui Meyer se refera la:<br />
A. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase<br />
interradiculare in raport cu osul adiacent<br />
B. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona<br />
furcatiei<br />
C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal<br />
D. tipul defectelor angulare<br />
E. gradul de mobilitate dentara<br />
17 *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie:<br />
A. De tip cuspid-ambrazura<br />
B. Multiple<br />
C. Uniform distribuite<br />
D. De tip cuspid-cuspid<br />
E. Stabile<br />
18 Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum:<br />
A. Distanta intercondiliana<br />
B. Numarul contactelor dento-dentare<br />
C. Morfologia cavitatii glenoide<br />
D. Valoarea over-bite-ului<br />
E. Spatiul Donders<br />
19 Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: BD<br />
E<br />
ACD<br />
D<br />
A<br />
D<br />
ACD<br />
Page244
A. Metoda Landa<br />
B. Metoda Ramfjord<br />
C. Metoda Boianov si Boianov modificata<br />
D. Metoda Dawson<br />
E. Metoda Leonardo da Vinci<br />
20 Inaltimea spatiului protetic potential:<br />
A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si<br />
inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand sa<br />
produs extruzia antagonistilor<br />
B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor<br />
C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare<br />
D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in<br />
conditiile absentei dintilor antagonisti<br />
E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti<br />
21 Latimea spatiului protetic potential poate fi marita:<br />
A. In atrofii ale crestei alveolare<br />
B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi<br />
C. Prin preparari ale dintilor limitrofi<br />
D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi<br />
E. Prin rotatii in ax a dintilor<br />
22 *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:<br />
A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini<br />
B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate<br />
C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata<br />
D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare<br />
E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici<br />
23 Mobilitatea dentara ireversibila:<br />
A. Este de natura iatrogena<br />
B. Beneficiaza de tehnici de RTG<br />
C. Este cauzata de contacte premature si interferente<br />
D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala<br />
E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala<br />
24 Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune:<br />
A. Absenta osului interradicular<br />
B. Furcatia se observa clinic<br />
C. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival<br />
D. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul<br />
interradicular vestibulo-oral<br />
E. Examenul radiografic este neconcludent<br />
25 Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate:<br />
A. In functie de tipul de resorbtie osoasa<br />
B. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar<br />
C. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara<br />
D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi<br />
BCD<br />
BD<br />
C<br />
BD<br />
AC<br />
ABD<br />
Page245
E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala<br />
26 Defectele cu arhitectura inversata:<br />
A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari<br />
B. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular<br />
sa sufere<br />
C. Se mai numesc si defecte osoase combinate<br />
D. Sunt mai frecvente la maxilar<br />
E. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal<br />
27 *Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta:<br />
A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O<br />
B. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial<br />
C. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm<br />
D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm<br />
E. Mobilitate in ax<br />
28 *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:<br />
A. Cuspizii de sprijin si de ghidaj<br />
B. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill<br />
C. Curbura frontala<br />
D. Planul de ocluzie<br />
E. Curba de ocluzie sagitala<br />
29 *Fortele ocluzale reduse nu determina:<br />
A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie<br />
B. Reducerea numarului trabeculelor ososase<br />
C. Atrofia ligamentului parodontal<br />
D. Ingustarea spatiului ligamentar<br />
E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare<br />
30 *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile<br />
de furcatie se clasifica in:<br />
A. 2 grupe<br />
B. 3 subgrupe<br />
C. Nu exista o clasificare<br />
D. 4 grupe<br />
E. 2 clase<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 54.<br />
PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE<br />
SI PRIN PUNTI DENTARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr. Intrebare Răspuns Pag.<br />
BD<br />
D<br />
B<br />
A<br />
B<br />
Page246
crt.<br />
1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:<br />
A. Prevenirea contaminarii incrucisate<br />
B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva<br />
C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat<br />
D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV,<br />
gripe, rubeola)<br />
E. O profilaxie primara, secundara si tertiara<br />
2 Profilaxia primara:<br />
A. Se adreseaza dintilor indemni<br />
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si locoregionale<br />
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale<br />
D. Propune o alimentatie rationala<br />
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale<br />
3 Constientizarea medicului se realizeaza prin:<br />
A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice<br />
B. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor<br />
profesionale zilnice<br />
C. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu<br />
activitatile profilactice<br />
D. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara<br />
E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala<br />
4 Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul:<br />
A. Profilaxiei generale nespecifice<br />
B. Profilaxiei generale specifice<br />
C. Profilaxiei primare<br />
D. Profilaxiei secundare<br />
E. Profilaxiei tertiare<br />
5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului<br />
de punte pot determina:<br />
A. Retentia de alimente si placa bacteriana<br />
B. Traumatismul direct al parodontiului marginal<br />
C. Imbunatatirea functiei fonetice<br />
D. Imbunatatirea functiei masticatorii<br />
E. Suprasolicitarea substructurilor organice<br />
6 Principiul curativ are ca scop:<br />
A. Recuperarea morfologica<br />
B. Recuperarea functionala<br />
C. Ergonomizarea activitatii medicale<br />
D. Economie in prepararea dentara<br />
E. Protectia parodontala<br />
7 “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul:<br />
A. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare<br />
BC<br />
ADE<br />
ABC<br />
DE<br />
ABE<br />
AB<br />
BCE<br />
Page247
B. Ingustarii V-O a corpului de punte<br />
C. Diminuarea inaltimii cuspizilor<br />
D. Realizarea corpului de punte ovat<br />
E. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea<br />
obtinerii spatiului pentru autocuratire<br />
8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la:<br />
A. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor<br />
B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica<br />
C. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii<br />
protetice fixe cu organismul uman<br />
D. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali<br />
E. Cunoasterea parametrilor starii generale<br />
9 Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa<br />
se realizeze:<br />
A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm<br />
B. Subgingival 1 mm<br />
C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival<br />
D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival<br />
E. Ecuatorial<br />
10 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de:<br />
A. Considerente fizionomice<br />
B. Considerente biologice<br />
C. Considerente biomecanice<br />
D. Considerente economice<br />
E. Cand coroanele dentare sunt lungi<br />
11 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand:<br />
A. Coroanele dentare sunt scurte<br />
B. Coroanele dentare sunt lungi<br />
C. Este prezenta abrazia<br />
D. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala<br />
E. Cand exista convexitati dentare exagerate<br />
12 Intensitatea fortelor verticale depinde de:<br />
A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori<br />
B. Gradul de over-jet<br />
C. Natura alimentului<br />
D. Gradul de sensibilitate al parodontiului<br />
E. Gradul de over-bite<br />
13 Fortele orizontale tangentiale:<br />
A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar<br />
B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la<br />
nivel ocluzal<br />
C. Au directie vestibulo-orala<br />
D. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii<br />
E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat<br />
B<br />
CD<br />
BDE<br />
ACD<br />
ACD<br />
ABDE<br />
Page248
14 Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului<br />
biomecanic depinde de:<br />
A. Numarul dintilor pilieri<br />
B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada<br />
C. Linia surasului<br />
D. Tipul de elemente de agregare<br />
E. Maniera constructiva a corpului de punte<br />
15 *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de :<br />
A. Existenta afectiunilor ATM<br />
B. Morfologia dentara<br />
C. Prezenta dintilor antagonisti<br />
D. Ocluzia dentara<br />
E. Prezenta leziunilor carioase<br />
16 Indicele de competenta biomecanica depinde de:<br />
A. Prezenta antagonistilor<br />
B. Vitalitatea dentara<br />
C. Echilibrul tonic antigravific<br />
D. Forta de contractie a muschilor<br />
E. Leziunile periapicale<br />
17 *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul:<br />
A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix<br />
B. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix<br />
C. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari<br />
D. Se preteaza la protezarea conjuncta<br />
E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor<br />
edentate<br />
18 Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza:<br />
A. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea<br />
dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei<br />
B. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa<br />
C. Cand exista carii profunde<br />
D. Pe dintii tineri cu apexul deschis<br />
E. In deschiderea accidentala a camerei pulpare<br />
19 Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie<br />
de modificari:<br />
A. Realizarea corpului de punte in subocluzie<br />
B. Extractia dintilor antagonisti<br />
C. Realizarea liniara a corpului de punte<br />
D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale<br />
E. Ingustarea corpului de punte<br />
20 Axul de insertie ideal trebuie:<br />
A. Sa nu fie unic<br />
B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie<br />
ABDE<br />
A<br />
ABE<br />
C<br />
ACE<br />
CE<br />
BCDE<br />
Page249
C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi<br />
D. Sa necesite preparari minime<br />
E. Sa asigure retentia restaurarii fixe<br />
21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita:<br />
A. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista<br />
galli<br />
B. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei<br />
C. Anomaliilor primare<br />
D. Volumului coronar redus<br />
E. Anomaliilor secundare<br />
22 *D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:<br />
A. Sta in picioare<br />
B. Ocupa pozitia 9<br />
C. Ocupa pozitia 4-5<br />
D. Ocupa pozitia 1-2<br />
E. Nu are nici o importanta<br />
23 *Pozitia ergonomica a pacientului presupune:<br />
A. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera<br />
B. Pozitia culcat, perfect orizontala<br />
C. Pozitia culcat, cu corpul la 20 0 fata de orizontala<br />
D. Pozitia culcat, cu corpul la 30 0 fata de orizontala<br />
E. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara<br />
24 *In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul:<br />
A. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi<br />
B. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a<br />
coapselor si talpi<br />
C. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea<br />
terminala si proximala a coapselor si talpi<br />
D. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi<br />
E. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi<br />
25 *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului<br />
stomatognat trebuie privit sub aspect:<br />
A. Ergonomic<br />
B. Estetic<br />
C. Morfologic si functional<br />
D. Socio-economic<br />
E. Uman<br />
26 *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel<br />
ideal:<br />
A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic<br />
B. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate<br />
C. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte<br />
D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic<br />
E. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica<br />
BCE<br />
C<br />
C<br />
B<br />
C<br />
B<br />
Page250
27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita:<br />
A. la varsta de 20-40 de ani<br />
B. in perioada dentitiei temporare<br />
C. dupa 40 de ani<br />
D. la femei fata de barbati<br />
E. la persoanele din mediul rural<br />
28 Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la:<br />
A. Subdimensionarea etajului inferior<br />
B. Supradimensionarea etajului mijlociu<br />
C. Propulsia fortata a mandibulei<br />
D. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii<br />
E. Abraziunea antagonistilor<br />
29 *In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este<br />
reprezentat de:<br />
A. Tesuturile articulare si periarticulare<br />
B. Campul vizual<br />
C. Tesutul parodontal<br />
D. Muschii faciali<br />
E. Campul electomagnetic<br />
30 Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la:<br />
A. Modificarea parametrilor ocluzali<br />
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica<br />
C. Modificarea arhitecturii faciale<br />
D. Extruzii si abraziuni<br />
E. Suprasolicitari mecanice<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 55.<br />
RESTAURĂRI UNIDENTARE I<strong>NR</strong>ACORONARE ŞI<br />
EXTRACORONARE (9)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
A<br />
AD<br />
C<br />
ABDE<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice :<br />
ABCE pg<br />
A. refac morfologia ocluzală<br />
B. sunt neutre chimic şi biologic<br />
C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzală şi cea<br />
parodontală<br />
D. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică<br />
E. sunt rezistente<br />
171<br />
Page251
2 *Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt:<br />
A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie<br />
B. pe dinţi voluminoşi<br />
C. la tineri sub 18 ani<br />
D. în imobilizarea dinţilor parodontotici<br />
E. sprijin pentru protezele scheletate<br />
3 Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin;<br />
A. pereţi verticali aproape paraleli<br />
B. pereti laterali convergenti spre ocluzal<br />
C. conturul ocluzal al cavităţiise face rotund<br />
D. pereti laterali netezi<br />
E. peretele pulpar plan<br />
4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se<br />
realizeaza pentru:<br />
A. inlay ceramic<br />
B. in bizou de 30˚<br />
C. inlay metalic în bizou de 35 0 - 45 0<br />
D. inlay din rasini composite<br />
E. in bizou de 15 -25˚<br />
5 Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor<br />
de cls. a II-a pentru inlay:<br />
A. casetă simplă proximală deschisă ocluzal<br />
B. tehnica “slice-cut”<br />
C. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp)<br />
D. treaptă negativă în peretele pulpar<br />
E. şanţ de blocaj în peretele gingival<br />
6 *În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor<br />
A. lipsa extensiei preventive<br />
B. pereţi subţiri<br />
C. bizotare incorectă<br />
D. adâncime mică a cvităţii<br />
E. cuspizi neprotejaţi<br />
7 Care sunt avantajele coroanelor ceramice:<br />
A. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal<br />
B. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici<br />
C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune<br />
D. tehnologia de realizare este complicată<br />
E. pot reda nuanţele dorite de culoare<br />
8 *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică:<br />
A. prag lat de 0,5 mm<br />
B. prag lat de 0,8-1 mm<br />
C. prag lat de 1,5 mm<br />
D. prag lat de 2 mm<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
C pg<br />
171<br />
ACE pg.<br />
177<br />
C pg.<br />
178<br />
BCDE pg.<br />
183<br />
D pg.<br />
189<br />
ABE pg.<br />
192<br />
B pg.<br />
198<br />
Page252
9 Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte:<br />
A. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul<br />
restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat;<br />
B. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de<br />
leucit;<br />
C. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează<br />
capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%;<br />
D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice<br />
ale sistemelor integral ceramice;<br />
E. masele ceramice moderne au structură bifazică<br />
10 Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii:<br />
A. să nu se privească mult timp eşentionul<br />
B. dintele să fie privit în diferite poziţii<br />
C. se alege culoarea la soare<br />
D. se alege culoarea la umbră<br />
E. se repetă operaţiunea de mai multe ori<br />
11 *Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare:<br />
A. marginea incizală rămâne nepreparată<br />
B. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0,75mm de marginea<br />
incizală<br />
C. preparaţia se extinde până la marginea incizală<br />
D. faţeta va acoperi şi marginea incizală<br />
E. toate răspunsurile sunt corecte<br />
12 *Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este :<br />
A. prag lat de 0,5 mm, subgingival<br />
B. prag lat de 0,3 mm, juxtagingival<br />
C. prag lat de 0,3 mm subgingival<br />
D. prag drept de 0,3 mm supragingival<br />
E. prag 0,5 mm juxtagingival<br />
13 Onlay-ul este indicat:<br />
A. pe dinţi depulpaţi<br />
B. pe dinţi cu indice mezio-distal mare<br />
C. ca element de agregare pentru proteza scheletată<br />
D. pe dinţi lungi<br />
E. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare<br />
14 *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin:<br />
A. puţuri dentinare<br />
B. santuri de retentie<br />
C. perete parapulpar plan<br />
D. realizarea unei casete suplimentare<br />
E. aripioare de stabilizare<br />
15 *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde:<br />
A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, ½ vestibulara a fetelor<br />
BE 200-<br />
201<br />
ABDE pg.<br />
215<br />
E pg.<br />
224<br />
B pg.<br />
224<br />
CDE pg.<br />
246<br />
A pg<br />
185<br />
B pg<br />
251<br />
Page253
proximale<br />
B. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepţia versantului extern al<br />
cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale<br />
C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a<br />
cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale<br />
D. numai fetele proximale si fata ocluzala<br />
E. numai fata orala si fetele proximale<br />
16 *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin:<br />
A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare<br />
a fetelor proximale<br />
B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale<br />
ale fetelor proximale<br />
C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian<br />
D. şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si<br />
uneste santurile proximale<br />
E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular<br />
17 Indicaţiile pinledge-ului sunt:<br />
A. pe dinţi malpoziţionaţi<br />
B. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral<br />
C. ca element de agregare în punţi frontale reduse<br />
D. pe dinţi devitali<br />
E. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori<br />
18 *Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt:<br />
A. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal<br />
B. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0,8 <strong>–</strong> 1mm unite cu un<br />
şanţ orizontal (paraincizal)<br />
C. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul<br />
vestibular<br />
D. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1,5mm<br />
E. se acceptă o convergenţă de 2 0 spre incizal a şanţurilor proximale<br />
19 Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi:<br />
A. prag drept<br />
B. prag chamfer, juxtagingival<br />
C. preparaţie end-knife<br />
D. prag chamfer, subgingival<br />
E. end-knife chamfreinat<br />
20 *Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin ;<br />
A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala<br />
B. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular<br />
C. puturi dentinare pe toata fata orala<br />
D. 2 santuri proximale si unul incizal<br />
E. doar un sant incizal<br />
21 Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt:<br />
A. plasate în smalţ la distanţă de pulpă,<br />
D pg.<br />
262<br />
BCE pg.<br />
254<br />
B pg.<br />
249<br />
BD pg.<br />
252<br />
B pg.<br />
254<br />
BCE pg<br />
255<br />
Page254
B. paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare<br />
C. paralele între ele<br />
D. paralele cu axul de inserţia al dintelui<br />
E. adâncime 2 mm<br />
22 Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru<br />
incrustaţii din compozite:<br />
A. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii<br />
B. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal<br />
C. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi<br />
D. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm<br />
E. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite<br />
23 Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt<br />
A. 2/3 lungime si 1/2 grosime<br />
B. 2/3 lungime si 1/3 grosime<br />
C. 1/3 lungime si 2/3 grosime<br />
D. are formă ovalară<br />
E. are forma cilindrica<br />
24 Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt:<br />
A. nu se bizotează marginile ocluzale<br />
B. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc<br />
C. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii<br />
D. se bizotează în unghi de 30 0<br />
E. fundul cavităţii plan<br />
25 *Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu:<br />
A. freza cilindro-conică cu vârf plat<br />
B. freza cilindrică cu vârf rotunjit<br />
C. freza fisure<br />
D. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit<br />
E. freza globulară<br />
26 *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 :<br />
A. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0,5mm în unghi drept faţă<br />
de axa de inserţie<br />
B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm<br />
C. in urma prepararii se scurteaza dintele<br />
D. se traseaza un bizou in unghi de 90˚<br />
E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala<br />
27 Avantajele coroanelor turnate sunt:<br />
A. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale<br />
B. sunt rezistente<br />
C. sunt nefizionomice<br />
D. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul<br />
E. permit modificarea conturului axial al dintelui<br />
BDE pg<br />
296<br />
BD pg.<br />
262<br />
ABCE pg.<br />
298<br />
A pg.<br />
313<br />
A pg.<br />
313<br />
ABE pg.<br />
321<br />
28 Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: ABCE pg.<br />
Page255
A. reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală<br />
B. convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale<br />
C. preparare insuficientă în zona terminală a bontului<br />
D. deschiderea camerei pulpare<br />
E. reducerea insuficientă a feţei vestibulare<br />
29 *Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală<br />
debuează cu:<br />
A. prepararea marginii incizale<br />
B. prepararea feţei vestibulare<br />
C. prepararea feţelor proximale<br />
D. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale<br />
E. prepararea marginii incizale si a feţei vestibulare<br />
30 *Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona<br />
vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice:<br />
A. prag cu bizou<br />
B. prag înclinat<br />
C. prag drept de 90 0<br />
D. end-knife chanfreinat<br />
E. chanfreinul<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 56.<br />
ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
330<br />
A pg.<br />
332<br />
D pg.<br />
338<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Edentaţiile uni sau multi dentare determină:<br />
E pg.<br />
A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor<br />
B. denivelarea planului de ocluzie<br />
C. modificări ale ATM<br />
D. disfuncţii mandibulare<br />
E. toate cele de mai sus<br />
435<br />
2 Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează:<br />
A. în zona laterală mandibulară<br />
B. la distanţă 0,5 mm de muchia crestei<br />
C. în spaţiu protetic de minim 6 mm<br />
D. în zona laterală maxilară<br />
E. în sens M-D un spaţiu de 10 mm<br />
3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:<br />
A. când nu există exigenţe estetice<br />
B. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial<br />
ACE pg.<br />
462<br />
ABC pg.<br />
440<br />
Page256
C. nu necesită preparaţii dentare importante<br />
D. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm<br />
E. malpoziţii dentare<br />
4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt:<br />
A. design rotunjit al feţei mucozale<br />
B. se igienizează uşor<br />
C. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib<br />
D. la creste late<br />
E. creste înguste<br />
5 *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de<br />
substanţă:<br />
A. grefa epitelio-conjunctivă<br />
B. adiţie de os de la pacient<br />
C. hidroxiapatită<br />
D. biovitroceramică<br />
E. toate cele de mai sus<br />
6 *În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:<br />
A. grefa epitelio-conjunctivă<br />
B. biovitroceramica<br />
C. autogrefa<br />
D. os bovin granulat<br />
E. hidroxiapatita<br />
7 *Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de<br />
punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană:<br />
A. metalul bine lustruit<br />
B. ceramica glazurată<br />
C. polisticlele<br />
D. răţini acrilice<br />
E. compozite<br />
8 Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii<br />
din zona frontală:<br />
A. toate suprafeţele să fie convexe<br />
B. netede şi finisate<br />
C. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim<br />
D. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi<br />
E. toate suprafeţele plane, bine finisate<br />
9 Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este:<br />
A. mai mare de 6mm<br />
B. este mai mic de 5mm<br />
C. în zona laterală la mandibulă<br />
D. în realizarea unei punţi suspendate<br />
E. creste exostotice<br />
ABCD pg.<br />
463<br />
E pg.<br />
466<br />
A pg.<br />
467<br />
B pg.<br />
468<br />
ABCD pg.<br />
469<br />
BCD pg<br />
471<br />
10 *Corpul de punte semifizionomic în casetă : C pg<br />
Page257
A. este metalic pe faţa mucozală<br />
B. este metalic pe faţa orală<br />
C. metalic pe faţa mucozală şi orală<br />
D. metalic pe faţa ocluzală<br />
E. nu are metal aparent<br />
11 Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici:<br />
A. se utilizează în zona frontală maxilară<br />
B. în zona frontală mandibulară<br />
C. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”<br />
D. forma ovalara<br />
E. în formă de “T”<br />
12 Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din<br />
aliaje care au:<br />
A. punct de topire egal cu cel al masei ceramice<br />
B. punct de topire mai mic cu 2 00-300 0 decât al ceramicii<br />
C. punct de topire cu 200-300 0 mai înalt decât al ceramicii<br />
D. coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de<br />
contracţia al ceramicii<br />
E. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii<br />
13 La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi:<br />
A. cu 3 mm mai redusă la nivel zonelor de placare<br />
B. cu 2 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare<br />
C. toate feţele vor fi rotunjite<br />
D. cu 1 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare<br />
E. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor<br />
14 La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie<br />
să:<br />
A. prezinte suprafeţe plane<br />
B. suprafeţe convexe<br />
C. raport tangenţial cu creasta<br />
D. raport punctifor cu creasta<br />
E. raport în “şa” cu creasta<br />
15 Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metaloceramici:<br />
A. se confecţionează din machete prefabricate<br />
B. corp de punte foarte rezistent<br />
C. legătura aliaj-ceramică este puternică<br />
D. economie de substanţă de aliaj<br />
E. nici un răspuns nu este corect<br />
16 *Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte<br />
integral ceramice:<br />
A. rezistenţă limitată la rupere<br />
B. rezistenţă limitată la forfecare<br />
C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice<br />
472<br />
ACDE pg.<br />
474<br />
CD pg.<br />
475<br />
BC<br />
BC pg<br />
475<br />
ABCD pg.<br />
479<br />
E pg<br />
443<br />
Page258
D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică<br />
E. toate variantele sunt corecte<br />
17 *Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :<br />
A. numărul de dinţi stâlpi<br />
B. vârsta pacientului<br />
C. de realizarea tehnologică a scheletului<br />
D. factori ce ţin de placaj<br />
E. toate răspunsurile sunt corecte<br />
18 Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de:<br />
A. intensitatea forţei aplicate<br />
B. de dimensiunile câmpului protetic<br />
C. de modulul de elasticitate<br />
D. materiale cu grad mare de ductibilitate<br />
E. ocluzie gnatologic normală<br />
19 Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este:<br />
A. zona laterală la mandibulă<br />
B. zona laterală maxilară<br />
C. zona frontală mandibulară<br />
D. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm<br />
E. în bruxism<br />
20 Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris:<br />
A. erori minime la prelucrare şi manipulare<br />
B. adaptare marginală optimă<br />
C. nu produce iritaţii gingivale<br />
D. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic<br />
în timp<br />
E. pret de cost ridicat<br />
21 *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.<br />
A. refacerea continuităţii arcadelor dentare<br />
B. împiedicarea migrărilor dentare<br />
C. refacerea planului de ocluzie<br />
D. protectia crestei edentate<br />
E. toate variantele sunt corecte<br />
22 Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de:<br />
A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat<br />
B. forma crestei edentate<br />
C. exigenţe estetice ale pacientului<br />
D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta<br />
E. de statutul socio-economic al pacientului<br />
23 *Corpul de punte se modelează cu:<br />
A. suprafeţe convexe în toate sensurile<br />
B. suprafeţe concave în toate sensurile<br />
C. cu suprafeţe plane<br />
E pg.<br />
447<br />
ABC pg<br />
448<br />
AD pg.<br />
457<br />
ABC 442<br />
E pg.<br />
435<br />
ABCD pg.<br />
451<br />
A pg.<br />
452<br />
Page259
D. suprafeţe convexe în sens mezio-distal<br />
E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral<br />
24 Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza .<br />
A. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului<br />
de mătase<br />
B. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise<br />
C. corp de punte în şa<br />
D. suprafeţe convexe ale corpului de punte<br />
E. suprafeţe plane<br />
25 În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de<br />
punte:<br />
A. sferoidal sau intermediarul igienic<br />
B. forma ovoidală<br />
C. cubice<br />
D. intramucoase<br />
E. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa)<br />
26 Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece:<br />
A. are contact intim cu creasta<br />
B. nu se poate igieniza<br />
C. produce reacţii inflamatorii tisulare<br />
D. indicat în zona frontală mandibulară<br />
E. senzaţie de disconfort pentru pacient<br />
27 Corpul de punte în semisa este :<br />
A. utilizat în zonele vizibile la maxilar<br />
B. retenţionează mai puţin alimentele<br />
C. utilizat în zone vizibile la mandibulă â<br />
D. utlizat în zonele laterala maxilare<br />
E. în ocluzii dezachilibrate<br />
28 *Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:<br />
A. să fie estetice<br />
B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii<br />
C. să respecte ambrazurile cervicale<br />
D. să permită igienizarea<br />
E. toate cele de mai sus<br />
29 Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu<br />
raport tangent liniar la mandubulă:<br />
A. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic<br />
B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor<br />
linguali<br />
C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise<br />
D. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O<br />
E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă<br />
ABD pg.<br />
455<br />
ABE pg.<br />
456<br />
ABC pg.<br />
458<br />
ABC pg<br />
459<br />
E pg<br />
452<br />
ABCE pg.<br />
460<br />
30 Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: ABC pg.<br />
Page260
A. pe secţiune are formă conică<br />
B. are contact punctiform pe mijlocul crestei<br />
C. indicat în zonele laterale mandibulare<br />
D. indicat în zona frontală maxilară<br />
E. indicat la creste late<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 57.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.<br />
AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare C Pag:<br />
să fie redate cu o precizie de cel puțin:<br />
A. 5 μm<br />
B. 15 μm<br />
C. 25 μm<br />
D. 20 μm<br />
E. 10 μm<br />
637<br />
2 *Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o<br />
categorie de materiale la alta, conform schemei:<br />
A. Silicon > polieter > polisulfide<br />
B. Silicon > polisulfide > polieter<br />
C. Polisulfide > silicon > polieter<br />
D. Polieter > silicon > polisulfide<br />
E. Polieter > polisulfide > silicon<br />
3 Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:<br />
A. hidrocoloizi reversibili<br />
B. alginat<br />
C. elastomer<br />
D. hidrocoloizi ireversibili<br />
E. siliconi<br />
4 *Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt<br />
următoarele, cu excepția:<br />
A. deformația remanentă<br />
B. reproducerea detaliilor<br />
C. rezistența la încovoiere<br />
D. rezistența la tracțiune<br />
E. contracția de priză<br />
460<br />
D Pag:<br />
642<br />
BD Pag:<br />
651<br />
D Pag:<br />
651<br />
5 Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: ACD Pag:<br />
Page261
A. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației<br />
B. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației<br />
cu parodonțiul marginal<br />
C. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților<br />
antagoniști<br />
D. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini<br />
E. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai<br />
exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe<br />
6 Materialele de amprentă se pot clasifica în:<br />
A. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)<br />
B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)<br />
C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents)<br />
D. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)<br />
E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)<br />
7 Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate,<br />
cu excepția:<br />
A. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate<br />
crescută<br />
B. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare<br />
adecvată<br />
C. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută<br />
D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională<br />
foarte bună (0, 05% în 24 h)<br />
E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât<br />
și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă<br />
8 Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de<br />
anumite criterii, dintre care:<br />
A. biocompatibilitate<br />
B. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului<br />
C. prețul de cost<br />
D. manipularea facilă adaptată la cazul clinic<br />
E. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice<br />
9 Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o<br />
importanță deosebită:<br />
A. prezența cavităților și a retentivităților<br />
B. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției<br />
C. capacitatea de umectare<br />
D. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției<br />
E. plasticitatea și timpul de priză<br />
10 Amprenta monofazică:<br />
A. este o amprentă într-un singur timp<br />
B. se poate utiliza un material<br />
C. se pot utiliza două materiale<br />
D. este o amprentă în doi timpi<br />
E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale<br />
636<br />
ABCD Pag:<br />
640<br />
AE Pag:<br />
641<br />
BCDE Pag:<br />
640,<br />
641<br />
ABCE Pag:<br />
646<br />
ABCE Pag:<br />
652<br />
Page262
11 Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente<br />
standard se indică pentru:<br />
A. arcade antagoniste<br />
B. înregistrarea ocluziei<br />
C. modele de studiu și documentare<br />
D. coroane și punți (alginat clasa A)<br />
E. modele de lucru pentru inscrustații<br />
12 *Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de<br />
sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații,<br />
cu excepția:<br />
A. sunt cele mai rar utilizate<br />
B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă<br />
C. se indică pentru proteze parțiale fixe<br />
D. se indica pentru preparații unice sau multiple<br />
E. se pot folosi în una sau două consistențe<br />
13 Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (puttywash)<br />
se indică pentru:<br />
A. punți adezive<br />
B. fațete<br />
C. inlay<br />
D. coroane parțiale<br />
E. amprentă globală în restaurări compozite<br />
14 *Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală<br />
cu siliconii de adiție este:<br />
A. amprentarea bonturilor în restaurările compozite<br />
B. amprentarea globală în restaurările compozite<br />
C. amprentarea parcelară în restaurările compozite<br />
D. amprentarea pentru punți adezive<br />
E. amprentarea pentru fațete<br />
15 Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații:<br />
A. au caracter hidrofil<br />
B. au consistență constantă<br />
C. sunt materiale termoplastice reversibile<br />
D. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare<br />
E. tehnica este facilă și rapidă<br />
16 Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:<br />
A. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semiindividuale”<br />
B. se pretează pentru tehnicile monofazice<br />
C. se pretează pentru tehnicile bifazice<br />
D. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție<br />
E. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului<br />
17 Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare<br />
prezintă următoarele faze:<br />
ACD Pag:<br />
653<br />
A Pag:<br />
653<br />
ABCD Pag:<br />
689<br />
A Pag:<br />
689<br />
ABC Pag:<br />
685<br />
CE Pag:<br />
685<br />
ACDE Pag:<br />
658<br />
Page263
A. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare<br />
cu zone terminale intrasulcular<br />
B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare<br />
cu zone terminale suprasulcular<br />
C. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada<br />
D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat<br />
E. înregistrarea relațiilor ocluzale<br />
18 Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu<br />
hidrocoloizi reversibili:<br />
A. îndepărtarea lentă a amprentei<br />
B. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării<br />
C. îndepărtarea rapidă<br />
D. întârzieri în turnarea modelului<br />
E. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C<br />
19 Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt:<br />
A. stabilitate dimensională excelentă<br />
B. acuratețea detaliilor după 7 zile<br />
C. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa<br />
D. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)<br />
E. acuratețea detaliilor după 9 zile<br />
20 Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații:<br />
A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de<br />
compuși (siliconi de adiție și polieteri)<br />
B. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea<br />
obținerii unei portamprente fidele<br />
C. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de<br />
compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi)<br />
D. permite realizarea unei amprente într-un singur timp<br />
E. permite realizarea unei amprente de situație<br />
21 *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele<br />
afirmații cu excepția:<br />
A. este o amprentă globală într-un singur timp<br />
B. utilizează elastomeri în consistențe diferite<br />
C. este o amprentă globală bifazică<br />
D. se pot utiliza și siliconi<br />
E. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili<br />
22 Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici:<br />
A. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale<br />
B. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă<br />
C. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului<br />
de acțiune<br />
D. este indicata tuturor materialelor de amprentă<br />
E. înainte de această etapă este necesară clatirea<br />
ABD Pag:<br />
656<br />
ABC Pag:<br />
660<br />
ADE Pag:<br />
661<br />
C Pag:<br />
669<br />
ABC Pag:<br />
677<br />
23 *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă D Pag:<br />
Page264
următoarele avantaje, cu excepția:<br />
A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)<br />
B. nu există riscul deformării amprentei<br />
C. este economic și eficient<br />
D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.<br />
E. prezintă un spectru larg de acțiune<br />
24 Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului,<br />
necesită:<br />
A. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe<br />
vasoconstrictoare<br />
B. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe<br />
vasodilatatoare<br />
C. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale<br />
D. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a<br />
limitei cervicale<br />
E. nu se pune problema uscării<br />
25 Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:<br />
A. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă<br />
B. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire<br />
C. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor<br />
D. manipularea dificilă<br />
E. prețul de cost scăzut<br />
26 *Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:<br />
A. 2 min<br />
B. 5 min<br />
C. 10 min<br />
D. 15 min<br />
E. 7 min<br />
27 *Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare<br />
este:<br />
A. ușoară<br />
B. moderată<br />
C. dificilă<br />
D. foarte dificilă<br />
E. moderată spre dificilă<br />
28 Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de<br />
amprentă:<br />
A. polieteri<br />
B. vinil-polisiloxani<br />
C. siliconi de condensare<br />
D. polisulfuri<br />
E. hidrocoloizi reversibili<br />
29 *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:<br />
A. 15 min<br />
681<br />
AD Pag:<br />
683<br />
ABCD Pag:<br />
690<br />
B Pag:<br />
650<br />
A Pag:<br />
650<br />
ABC Pag:<br />
650<br />
B Pag:<br />
650<br />
Page265
B. 1 oră<br />
C. 48 - 72 ore<br />
D. 7 zile<br />
E. 10 ore<br />
30 *Toleranța umidității este excelentă pentru:<br />
A. polisulfuri<br />
B. hidrocoloizii reversibili<br />
C. siliconii de condensare<br />
D. polieterii<br />
E. vinil-polisiloxanii<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 58.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: I<strong>NR</strong>EGISTRAREA<br />
RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
B Pag:<br />
650<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul A pg.<br />
considerat a avea valoare fixă, este:<br />
A. distanţa interpupilară;<br />
B. distanţa zygion-zygion;<br />
C. subnazale-nazion;<br />
D. subnazale-ofrion;<br />
E. gnation-ofrion.<br />
697<br />
2 *Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:<br />
A. în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;<br />
B. la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor<br />
mărit;<br />
C. dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă<br />
admisă <strong>–</strong> 4 mm;<br />
D. în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;<br />
E. când există overbite accentuat.<br />
3 *Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca<br />
aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice:<br />
A. reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;<br />
B. inducerea homotropismului lingo-mandibular;<br />
C. manevra Gysi;<br />
D. tehnica Saadoun;<br />
E. stimularea reflexului de ocluzie molară.<br />
C pg.<br />
699,<br />
703<br />
D pg.<br />
701<br />
4 *Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: D pg.<br />
Page266
A. efectul de inhibiţie recurentă;<br />
B. limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;<br />
C. asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;<br />
D. toate răspunsurile de mai sus;<br />
E. nici un răspuns corect.<br />
5 *Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:<br />
A. poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de<br />
la Frankfurt, muşchii fiind în stare de repaos aparent;<br />
B. suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub<br />
efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii<br />
manducatoare;<br />
C. poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră,<br />
neforţată în cavitatea glenoidă;<br />
D. echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung<br />
toate mişcările mandibulei;<br />
E. nici un răspuns corect.<br />
6 *Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este:<br />
A. poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie<br />
ortostatică, condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie<br />
neforţată;<br />
B. relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când<br />
pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de<br />
relativă pasivitate;<br />
C. acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a<br />
muşchilor manducatori, care determină corespondenţa planurilor<br />
mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu<br />
condilii centraţi în cavitatea glenoidă;<br />
D. plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului,<br />
ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor<br />
articular;<br />
E. nici un răspuns corect.<br />
7 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:<br />
A. în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active<br />
propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum<br />
şi ale elementelor articulare şi periarticulare;<br />
B. presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara<br />
greutatea mandibulei, chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii<br />
frontale;<br />
C. factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de<br />
postură;<br />
D. spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;<br />
E. viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor<br />
posturale.<br />
8 *Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:<br />
A. impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului<br />
muscular al muşchilor sistemului oro-facial;<br />
693<br />
D pg.<br />
691<br />
E pg.<br />
691<br />
B pg.<br />
692,<br />
695<br />
Page267<br />
E pg.<br />
694,<br />
695
B. coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al<br />
feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură;<br />
C. mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;<br />
D. mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului<br />
masticator;<br />
E. toate răspunsurile false.<br />
9 *Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii:<br />
A. testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune<br />
verticală convenabilă,<br />
B. la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este<br />
posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare;<br />
C. datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o<br />
uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal;<br />
D. metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai<br />
indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare;<br />
E. metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de<br />
inocluzie fiziologică folosind teste fonetice.<br />
10 *Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale<br />
presupune:<br />
A. inducerea relaxării musculare prin autosugestie;<br />
B. obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;<br />
C. reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;<br />
D. blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;<br />
E. reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin<br />
stimularea hipotalamusului anterior.<br />
11 *Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson<br />
utilizează cuvinte ce conţin fonemele:<br />
A. „esse”<br />
B. „me”;<br />
C. „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;<br />
D. „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,<br />
E. „ema”.<br />
12 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:<br />
A. utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în<br />
determinarea dimensiunii verticale;<br />
B. spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode<br />
fonetice;<br />
C. utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în<br />
determinarea celor doi parametri nu este obligatorie;<br />
D. înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional<br />
ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi<br />
apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;<br />
E. nici o variantă corectă.<br />
13 *Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii<br />
verticale se bazează pe criteriul de confort:<br />
A Pg.<br />
699<br />
B pg.<br />
699<br />
C pg.<br />
699<br />
D pg.<br />
700<br />
B pg.<br />
700<br />
Page268
A. restabilirea armoniei fizionomice;<br />
B. decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin<br />
simţul tactil al bolnavului;<br />
C. obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;<br />
D. metoda deglutiţiei;<br />
E. metoda dinamometrului.<br />
14 *Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a<br />
mandibulei necesită:<br />
A. eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;<br />
B. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului<br />
osos;<br />
C. „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,<br />
D. protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuromuscular;<br />
E. verificarea înregistrării prin mai multe metode până când<br />
rezultatele coincid.<br />
15 *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:<br />
A. incongruenţa celor două suprafeţe;<br />
B. existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de<br />
glisaj;<br />
C. prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;<br />
D. toate variantele de mai sus,<br />
E. nici un răspuns corect.<br />
16 *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:<br />
A. vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;<br />
B. trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;<br />
C. necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;<br />
D. se datorează unui câmp protetic deficitar;<br />
E. pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul<br />
înregistrării relaţiei centrice.<br />
17 *Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în<br />
determinarea relaţiei centrice:<br />
A. manevra condiliană;<br />
B. metoda Patterson;<br />
C. extensia forţată a capului,<br />
D. flexia controlată a capului;<br />
E. manevra maseterină Gysi.<br />
18 *Rolul centrocordul Optow constă în:<br />
A. înregistrarea relaţiei de postură;<br />
B. determinarea ocluziei terminale;<br />
C. măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;<br />
D. determinarea relaţiei centrice;<br />
E. transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator.<br />
E pg.<br />
701<br />
D pg.<br />
701<br />
B pg.<br />
701<br />
C pg.<br />
702<br />
D pg.<br />
708<br />
19 *Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de A pg.<br />
Page269
închidere interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia<br />
funcţionează:<br />
A. autoocluzorul Lende;<br />
B. centrocordul Optow;<br />
C. arcurile faciale;<br />
D. stimulatorul Jenkelson;<br />
E. sistemul N.O.R.<br />
20 *În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă<br />
în:<br />
A. refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;<br />
B. stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;<br />
C. refacerea clearence-ului ocluzal;<br />
D. centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;<br />
E. stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului.<br />
21 Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a<br />
relaţiei centrice (RC):<br />
A. metodă complexă<br />
B. metodă complexă şi totodată funcţională;<br />
C. metodă simplă;<br />
D. înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de<br />
propulsie şi lateralitate dreapta-stânga;<br />
E. metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux.<br />
22 Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice<br />
(RC) presupune parcurgerea următoarelor etape:<br />
A. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de<br />
crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia;<br />
B. fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;<br />
C. plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul<br />
frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay;<br />
D. fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;<br />
E. introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea<br />
corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci<br />
când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic.<br />
23 Planul de ocluzie este:<br />
A. un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;<br />
B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;<br />
C. format din cele două curbe de ocluzie sagitală;<br />
D. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor<br />
mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari;<br />
E. un plan înclinat în zona premolar-molară.<br />
24 Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:<br />
A. tonusul muşchilor manducatori;<br />
B. mobilitatea muşchilor manducatori;<br />
C. aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;<br />
D. mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;<br />
708<br />
B pg.<br />
700<br />
ADE pg.<br />
707<br />
CDE pg.<br />
708<br />
CD pg.<br />
712<br />
CDE pg.<br />
712<br />
Page270
E. vârsta pacientului.<br />
25 Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:<br />
A. să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,<br />
B. să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;<br />
C. localizate precis;<br />
D. multiple, stabile, punctiforme;<br />
E. în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate<br />
ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă.<br />
26 Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect:<br />
A. suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm 2<br />
B. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de<br />
aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;<br />
C. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim<br />
100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;<br />
D. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de<br />
173;<br />
E. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de<br />
172.<br />
27 *Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă<br />
contribuţia şcolii ieşene:<br />
A. teoria gnatologică;<br />
B. teoria funcţionalistă;<br />
C. teoria ocluziei miocentrice;<br />
D. teoria ocluziei naturale<br />
E. teoria sferei.<br />
28 Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:<br />
A. permite stabilirea point-centricului;<br />
B. permite decelarea long-centricului;<br />
C. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;<br />
D. pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;<br />
E. sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat.<br />
29 Determinanţii dinamicii mandibulare sunt:<br />
A. ariile ocluzale;<br />
B. articulaţia temporomandibulară;<br />
C. relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;<br />
D. relaţia de ocluzie;<br />
E. armonia planului ocluzal.<br />
30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea<br />
clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili:<br />
A. necesitatea înălţării planului de ocluzie;<br />
B. măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia<br />
normală;<br />
C. obligativitatea protezării provizorii;<br />
D. temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea<br />
CD pg.<br />
713<br />
ACE pg<br />
713<br />
D pg.<br />
714<br />
DE pg.<br />
714<br />
AB pg.<br />
714,<br />
715<br />
AB pg.<br />
716<br />
Page271
echilibrului muscular;<br />
E. inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau<br />
inhibitori de ocluzie.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 59.<br />
<strong>EXAMEN</strong>E CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA<br />
SI EDENTATIA TOTALA (10)<br />
EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în<br />
relaţia de postură poate fi cauzată de:<br />
A. perturbări ale elasticităţii musculare;<br />
B. diminuarea spaţiului interdentar;<br />
C. modificări ale funcţionalităţii musculare;<br />
D. extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a<br />
mandibulei;<br />
E. nici un răspuns corect.<br />
ACD pg.35<br />
2 Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală<br />
rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:<br />
A. poziţia posturală;<br />
B. poziţia de relaţie centrică;<br />
C. angrenajul invers lateral;<br />
D. poziţia de intercuspidare maximă;<br />
E. poziţia cap la cap.<br />
3 *Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică:<br />
A. pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;<br />
B. pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în<br />
cea de relaţie centrică (RC)<br />
C. în plan sagital,<br />
D. în plan orizontal;<br />
E. pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie<br />
condiliană.<br />
4 Mişcarea Benett se caracterizează prin:<br />
A. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi<br />
de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării;<br />
B. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi<br />
de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea;<br />
C. deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm;<br />
D. mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1<br />
ABDE pg.59<br />
D pg.59<br />
BC pg.60<br />
Page272
mm;<br />
E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui<br />
cerc imaginar cu raza de 20 mm.<br />
5 Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:<br />
A. condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de<br />
partea opusă există un contact prematur deflectiv;<br />
B. în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o<br />
rotaţie pură, urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte;<br />
C. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial<br />
de partea lucrătoare;<br />
D. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce<br />
„lateral side shift”se măsoară în mm.<br />
E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia<br />
clinică.<br />
6 Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în<br />
funcţie de :<br />
A. valoarea crescută a unghiului Benett<br />
B. mişcarea Benett;<br />
C. traiectoria mediană Marxkors;<br />
D. distanţa intercondiliană;<br />
E. tipul de malocluzie.<br />
7 Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea<br />
următoarelor reguli:<br />
A. concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai<br />
accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample;<br />
B. relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce<br />
tind spre 30 0 ;<br />
C. cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile<br />
de latero- şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;<br />
D. între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi<br />
mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există o relaţie de inversă<br />
proporţionalitate;<br />
E. traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o<br />
direcţie mezială la mandibulă, respectiv distală la maxilar.<br />
8 Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan<br />
orizontal prin:<br />
A. traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;<br />
B. direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a<br />
traiectoriilor ocluzale protruzive;<br />
C. aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;<br />
D. procedee pantografice;<br />
E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care,<br />
intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la<br />
nivelul arcadei superioare.<br />
DE pg.60<br />
ABD pg.61<br />
ABCD pg.<br />
61,<br />
62<br />
ABCE pg.62<br />
9 Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza: BCDE pg.64<br />
Page273
A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper;<br />
B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul<br />
infraorbital;<br />
C. în conductele auditive externe,<br />
D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;<br />
E. la arcada maxilară prin furca ocluzală.<br />
10 În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii<br />
parametri:<br />
A. cheia de ocluzie Angle;<br />
B. feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan;<br />
C. situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali;<br />
D. prezenţa unităţilor masticatorii;<br />
E. liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se<br />
admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm.<br />
11 Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă:<br />
A. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei<br />
subluxaţii condiliene controlaterale;<br />
B. se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă<br />
mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. înainte de<br />
deschiderea completă;<br />
C. se însoţeşte de zgomote articulare;<br />
D. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal,<br />
E. se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului<br />
intern.<br />
12 Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna<br />
deplasarea mandibulei:<br />
A. spre partea articulaţiei afectate;<br />
B. în funcţie de poziţia muşchiului implicat;<br />
C. de partea diductorului spasmat;<br />
D. opus articulaţiei afectate;<br />
E. în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea.<br />
13 Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine<br />
artrogenă, respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de:<br />
A. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;<br />
B. particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dentodentar;<br />
C. blocajul anestezic;<br />
D. rezultatele testelor clinice active şi pasive;<br />
E. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe<br />
normale.<br />
14 Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune<br />
obligativitatea examinării:<br />
A. posturii generale a corpului;<br />
B. posturii cervico-cefalice;<br />
C. poziţiei ortostatice şi a mersului;<br />
ABCD pg.52<br />
DE pg.81<br />
AE pg.<br />
81<br />
ACDE pg.82<br />
ABD Pg.<br />
83<br />
Page274
D. coloanei cervicale;<br />
E. neurologice.<br />
15 Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să<br />
îndeplinească următoarele condiţii:<br />
A. efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 45 0 ;<br />
B. realizarea de extensii complete la o angulaţie de 60 0 ;<br />
C. înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 40 0 , inclusiv;<br />
D. posibilitatea de flectare a capului în unghi de 45 0 ;<br />
E. toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate.<br />
16 Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi:<br />
A. afectarea segmentului cervical C2/C3<br />
B. disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare;<br />
C. iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi;<br />
D. durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni;<br />
E. mediastinite.<br />
17 În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite<br />
terapeutice impune practicianului:<br />
A. cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului<br />
şi gâtului;<br />
B. cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia,<br />
creşterea şi dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii<br />
cefalice;<br />
C. să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind<br />
importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element<br />
cauzal al disfuncţiilor miogene;<br />
D. să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele<br />
elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea<br />
miogenă;<br />
E. să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a<br />
examenului stomatologic de rutină.<br />
18 Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel:<br />
A. prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela<br />
eventuale tumori;<br />
B. pensare uşoară între police şi index;<br />
C. palpare prin presiune uşoară, dar fermă<br />
D. executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente;<br />
E. utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a<br />
policelui pe de altă parte.<br />
19 *Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor:<br />
A. fasciculul posterior al temporalului;<br />
B. cefei, limbii şi prevertebrali;<br />
C. numai a pterigoidienilor laterali;<br />
D. numai a pterigoidienilor mediali;<br />
E. atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali.<br />
BCD Pg.<br />
83<br />
ABCD pg.83<br />
ABCD pg.<br />
35,<br />
83<br />
CDE pg.<br />
85<br />
E pg.85<br />
Page275
20 Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false:<br />
A. crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză;<br />
B. gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic<br />
în momentul deglutiţiei;<br />
C. separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin<br />
folosirea stetoscopului fără membrană;<br />
D. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară;<br />
E. nici un răspuns corect.<br />
21 *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:<br />
A. ultrasonografiei;<br />
B. rezonanţei magnetice nucleare;<br />
C. frecvenţei tripolare;<br />
D. teleradiografiei de profil;<br />
E. radiografiei de ATM.<br />
22 *Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea<br />
mai mare popularitate în gnatoprotetică:<br />
A. electromiografia;<br />
B. pantomografia;<br />
C. mandibulokineziografia;<br />
D. ultrasonografia;<br />
E. cineradiografia.<br />
23 Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje:<br />
A. posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea<br />
curbelor de timp;<br />
B. mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu<br />
deplasarea transversală a condilului;<br />
C. poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind<br />
programul CADIAS;<br />
D. împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea<br />
tehnică a restaurărilor protetice;<br />
E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare.<br />
24 Avantajele electromiografiei sunt:<br />
A. metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă;<br />
B. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin<br />
complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;<br />
C. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea<br />
sistemului neuromuscular masticator;<br />
D. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii<br />
extremităţii cefalice;<br />
E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii<br />
neuromusculare masticatorii.<br />
25 *Procedeul Kleinerock reprezintă:<br />
A. metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporomandibulare;<br />
B. tehnică pantografică;<br />
ABCD pg.<br />
87<br />
D pg.<br />
88<br />
A pg.88<br />
ABCD pg.90<br />
CE pg.<br />
91,<br />
92<br />
C pg 90<br />
Page276
C. un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;<br />
D. înregistrarea mişcărilor funcţionale;<br />
E. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile<br />
condiliene.<br />
26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele<br />
procedee:<br />
A. axiografie;<br />
B. pantografie;<br />
C. kineziomandibulografie;<br />
D. procedeul Kleinerock;<br />
E. tehnica CADIAS.<br />
27 Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe<br />
rezidă din:<br />
A. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;<br />
B. prefigurarea planului de ocluzie;<br />
C. repoziţionarea cranio-mandibulară;<br />
D. rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice;<br />
E. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie.<br />
28 În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare,<br />
rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru:<br />
A. investigarea tumorilor osoase;<br />
B. diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare;<br />
C. localizarea dismorfiei meniscului articular;<br />
D. identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare;<br />
E. examinarea cinematică a ATM, în varianta video.<br />
29 Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a<br />
sistemului craniofacial utilă:<br />
A. în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,<br />
B. decelarea zgomotelor articulare;<br />
C. în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din<br />
intercuspidare;<br />
D. în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotidomaseterine<br />
E. în diagnosticarea unor procese inflamatorii.<br />
30 Modelarea diagnostică în ceară are drept scop:<br />
A. prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele<br />
funcţionale;<br />
B. stabilirea corecţiilor cosmeto <strong>–</strong> estetice,<br />
C. stabilirea unui diagnostic complet şi complex;<br />
D. asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi<br />
culoare;<br />
E. vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie<br />
armonios.<br />
D pg.90<br />
BE pg.88<br />
BCDE pg.88<br />
ACDE pg.88<br />
, 89<br />
ABC pg.89<br />
Page277
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 59.<br />
<strong>EXAMEN</strong>E CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA<br />
SI EDENTATIA TOTALA (10)<br />
EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Prin palparea masei musculare,se evaluează:<br />
A. Dezvoltarea mușchiului, cu eventualele modificări volumetrice.<br />
B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele<br />
trigger.<br />
C. Consistența<br />
D. Niciuna din acestea.<br />
E. Doar varianta A si B.<br />
ABC Pg 38<br />
2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt:<br />
A. Pterigoidian intern<br />
B. Digastric<br />
C. Narinari<br />
D. Milohioidian<br />
E. Orbicularul buzelor<br />
3 Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază:<br />
A. Poziția condililor<br />
B. Excursiile condiliene<br />
C. Denivelările regiunii pretragiene<br />
D. Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian.<br />
E. Corecte C si D<br />
4 În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea:<br />
A. Prezenței unor formațiuni patologice (bride, cicatrici)<br />
B. Amplitudinei zonei funcționale<br />
C. Prezenței leziunilor carioase<br />
D. Existenței sau nu a pungilor parodontale<br />
E. Toate variantele sunt corecte<br />
5 Zona "Ah":<br />
A. Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare<br />
B. Se examinează static prin manevra Valsalva<br />
C. Face trecerea între palatul dur și palatul moale<br />
D. Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea<br />
mai favorabilă.<br />
E. Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă.<br />
ABD Pag<br />
38<br />
ABC Pag<br />
42<br />
AB Pag<br />
43<br />
CD Pag<br />
44<br />
6 Examenul arcadei dento-alveolare: AB Pag<br />
Page278
A. Cuprinde evaluarea suportului odontal<br />
B. Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial<br />
C. Amplitidinea deschiderii gurii<br />
D. Toate variantele de mai sus.<br />
E. Nici una de mai sus<br />
7 Mobilitatea dentară se apreciază prin:<br />
A. Examen radiologic<br />
B. Testul palpatoriu<br />
C. Model de studiu<br />
D. Testul de solicitare dentară la presiune.<br />
E. Cu ajutorul Diagnodentului<br />
8 Examinul bolții palatine apreciază:<br />
A. Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală<br />
B. Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată<br />
C. Reziliența fibromucoasei<br />
D. Prezența torusului mandibular.<br />
E. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta<br />
9 În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie:<br />
A. Să fie punctiforme<br />
B. În suprafață<br />
C. Să fie multiple și stabile<br />
D. De tip cuspid-cuspid.<br />
E. De tip cuspid <strong>–</strong>margine incizala<br />
10 Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează:<br />
A. Doar în relație centrică<br />
B. Doar în intercuspidare maximă<br />
C. Cu precizarea corelației dintre IM și RC<br />
D. În IM și RC.<br />
E. Nici una din variante<br />
11 Spatiul de inocluzie fiziologică:<br />
A. Este de 2-4 milimetri în zona frontală<br />
B. Este de 2-4 milimetri în zona laterală<br />
C. Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontală<br />
D. Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală.<br />
E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal<br />
12 Relatia centrică este:<br />
A. Indusă prin metoda Jankelson<br />
B. Se induce automat la închiderea gurii<br />
C. Este instabilă la edentatul parțial întins<br />
D. Inregistrată cu folie de ceară<br />
E. Este mereu stabila la edentatul partial intins<br />
13 Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă:<br />
A. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există<br />
46<br />
BD Pag<br />
51<br />
BC Pag<br />
57<br />
AC Pag<br />
59<br />
CD Pag<br />
59<br />
AD Pag<br />
60<br />
AC Pag<br />
60<br />
BD Pag<br />
60<br />
Page279
contacte multiple și stabile<br />
B. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există<br />
suficiente contacte<br />
C. Fără machete de ocluzie<br />
D. Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității<br />
mandibulare.<br />
E. Primele trei variante sunt corecte<br />
14 Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt:<br />
A. Termografia reglatorie<br />
B. Doppler Vascular<br />
C. Examen anatomopatologic<br />
D. Studiul de model nu este necesar în evaluare<br />
E. Variantele C si D sunt corecte<br />
15 Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde:<br />
A. Tipul de afectare ocluzală<br />
B. Cauzele apariției malrelației<br />
C. Diagnosticul de formă clinică Applegate<br />
D. Clasa Kennedy.<br />
E. Malrelatia constatata.<br />
16 *Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde:<br />
A. Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei<br />
B. Evaluarea ortopantomografică<br />
C. Scintigrafia<br />
D. Evaluarea zonei Einsering.<br />
E. Nici o varianta<br />
17 *Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează:<br />
A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte<br />
B. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice<br />
C. Din punct de vedere al acceptării de către pacient<br />
D. Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice.<br />
E. Toate variantele sunt corecte<br />
18 * Mobilitatea dentară după Bratu:<br />
A. Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilă<br />
B. Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologică<br />
C. Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă<br />
D. Apare doar la dinții depulpați.<br />
E. Toate variantele sunt corecte<br />
19 * Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa<br />
orală sunt:<br />
A. Studiul de model<br />
B. Ortopantomografia<br />
C. Diagnodentul<br />
D. Examenul anatomopatologic.<br />
E. Radiografia digitala<br />
ABC Pag<br />
61<br />
CD Pag<br />
78<br />
D Pag<br />
42<br />
D Pag<br />
50<br />
C Pag<br />
51<br />
D Pag<br />
63<br />
Page280
20 * Tomografia ATM:<br />
A. Investigează forma cavității glenoide<br />
B. Este obligatoriu însoțită de CT<br />
C. Se înregistrează dimineața<br />
D. Nu este utilă în protetică.<br />
E. Este utila doar la pacientii edentati total<br />
21 * Analiza T-Scan constă în:<br />
A. Evaluarea tonusului muscular<br />
B. Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare<br />
C. Evaluarea ATM<br />
D. Evaluează contactele dento-dentare.<br />
E. Evalueaza suportul osos<br />
22 * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de:<br />
A. Kineziomandibulograf<br />
B. Computer Tomograf<br />
C. Analiza planului Dreyfus<br />
D. Nu se utilizează în protetică.<br />
E. Nici o varianta nu e corecta<br />
23 * Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă:<br />
A. Apreciază suportul dento-parodontal<br />
B. Evaluează ocluzia<br />
C. Precizează clasa din care face parte edentația<br />
D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.<br />
E. Toate variantele sunt corecte<br />
24 *Diagnosticul de integritate a ocluziei:<br />
A. Precizează clasa Kennedy de edentație<br />
B. Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală<br />
C. Forma clinică este conform claselor Black<br />
D. Se apreciază conform clasificării Angle.<br />
E. Conform clasificarii Lejoyeux<br />
25 * Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare:<br />
A. Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins<br />
B. Se realizează doar pentru edentatul total<br />
C. Anatomo-clinic poate fi artrită,artroză<br />
D. Dacă pacientul este dentat nu se evaluează.<br />
E. Nici o varianta corecta<br />
26 * Diagnosticul de integritate musculară:<br />
A. Se precizează doar forma anatomo-clinică<br />
B. Se evaluează cu ajutorul diagnodentului<br />
C. Face parte din diagnosticul de stare generală<br />
D. Topografic,se indică zona afectată.<br />
E. Se precizeaza doar tratamentul<br />
A Pag<br />
69<br />
D Pag<br />
74<br />
C Pag<br />
74<br />
C Pag<br />
78<br />
D Pag<br />
79<br />
C Pag<br />
80<br />
D Pag<br />
80<br />
Page281
27 * Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene:<br />
A. Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei<br />
B. Presupune precizarea cauzei apariției malrelației<br />
C. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie<br />
D. Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească<br />
diagnosticul.<br />
E. Toate variantele sunt corecte<br />
28 * În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim:<br />
A. Numai examenul ocluziei<br />
B. Numai examenul articulației<br />
C. Existența complicațiilor locale sau la distanță<br />
D. Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic.<br />
E. Doar A si B sunt corecte<br />
29 * În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a<br />
mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăm<br />
A. Tipul de afectare miozită<br />
B. Dishomeostazie manifestă<br />
C. Stomatita<br />
D. Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică).<br />
E. Toate raspunsurile sunt corecte<br />
30 * Diagnosticul de integritate osoasă precizează:<br />
A. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă<br />
B. Etiologic-regiunea afectată<br />
C. Funcțional-cauza apariției afecțiunii<br />
D. Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii.<br />
E. Corecte A si B.<br />
B Pag<br />
80<br />
C Pag<br />
81<br />
C Pag<br />
81<br />
A Pag<br />
82<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 59.<br />
<strong>EXAMEN</strong>E CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA<br />
SI EDENTATIA TOTALA (10)<br />
EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de C p. 31<br />
completare a foii de observaţie:<br />
A. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă<br />
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;<br />
B. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă<br />
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;<br />
C. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă<br />
<strong>–</strong> 61<br />
Page282
şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;<br />
D. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă<br />
şi muncă, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial;<br />
E. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele<br />
prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice.<br />
2 Anamneza cuprinde:<br />
A. istoricul afecţiunii;<br />
B. antecedentele personale, generale şi stomatologice<br />
C. motivele prezentării;<br />
D. datele personale;<br />
E. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice.<br />
3 *Inspecţia de profil urmăreşte, printer altele:<br />
A. profilul facial în funcţie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt;<br />
B. treapta labială;<br />
C. postura buzelor;<br />
D. unghiul nazo-labial;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
4 Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale<br />
sistemului stomatognat:<br />
A. muşchi;<br />
B. puncte de emergenţă ale trigemenului;<br />
C. creastă edentată;<br />
D. ATM;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
5 Inspecţia statică a ATM urmăreşte:<br />
A. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene;<br />
B. starea de integritate a regiunilor pretragiene;<br />
C. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;<br />
D. excursiile condiliene;<br />
E. excursiile mentonului din faţă.<br />
6 *Palparea dinamică a ATM urmăreşte:<br />
A. sensibilitatea regiunilor pretragiene;<br />
B. denivelările regiunilor pretragiene;<br />
C. poziţia condililor;<br />
D. zgomotele articulare.<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
7 Punga Eisenring se examinează prin:<br />
A. palpare cu fuloarul din aproape în aproape;<br />
B. bascularea mandibulei de partea examinată;<br />
C. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;<br />
D. bascularea mandibulei de partea opusă examinării;<br />
E. tracţiunea spre posterior a obrazului.<br />
ABE p. 31<br />
E p. 36<br />
ABD p. 37<br />
ABC p. 41<br />
E p. 42<br />
ABCD p. 43<br />
8 Zona Ah se examinează prin: ABDE p. 44<br />
Page283
A. inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi<br />
palatal moale;<br />
B. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;<br />
C. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul;<br />
D. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;<br />
E. manevra Valsalva.<br />
9 Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de:<br />
A. înclinarea ramului ascendent al mandibulei;<br />
B. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei;<br />
C. rezorbţia crestei edentate din zona laterală;<br />
D. înclinarea unghiului goniac;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
10 *Palparea muşchilor se realizează:<br />
A. intraoral;<br />
B. extraoral;<br />
C. prin pensare;<br />
D. static şi dinamic;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
11 Unghiul goniac are valoarea medie de:<br />
A. 110 0 -125 0 după 12 ani;<br />
B. 95 0 - 111 0 la preşcolari;<br />
C. 120 0 la adulţi;<br />
D. 130 0 -140 0 la vârstnici;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
12 *Corpusculii lui Fordyce sunt:<br />
A. formaţiuni tumorale benigne;<br />
B. noduli varicoşi;<br />
C. formaţiuni grăsoase;<br />
D. formaţiuni chistice;<br />
E. formaţiuni tumorale maligne.<br />
13 *Zonă linguală centrală este o zonă de:<br />
A. închidere marginală;<br />
B. închidere marginală “cheie”;<br />
C. succiune externă a protezei;<br />
D. de sprijin biostatică;<br />
E. adeziune pentru proteza mandibulară.<br />
14 Zona frontală maxilară:<br />
A. este situată între cele două plici alveolo-jugale;<br />
B. este bogată în ţesut submucos;<br />
C. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă;<br />
D. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare;<br />
E. are rol în refacerea funcţiei fizionomice<br />
AD p. 45<br />
E p. 37<br />
ACD p. 37<br />
C p. 12<br />
B p. 46<br />
ABDE p. 44<br />
15 Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: DE p. 50<br />
Page284
A. tuberozităţile maxilare;<br />
B. versanţii crestei edentate;<br />
C. bolta palatină;<br />
D. rafeul median al bolţii palatine;<br />
E. muchia crestei alveolare edentate.<br />
16 Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de:<br />
A. tuberculii piriformi;<br />
B. creasta alveolară reziduală;<br />
C. tuberozităţile maxilare;<br />
D. bolta palatină;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
17 Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi:<br />
A. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale;<br />
B. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană<br />
prin translaţie;<br />
C. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin<br />
rotaţie;<br />
D. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare<br />
maximă;<br />
E. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană<br />
prin basculare.<br />
18 Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici:<br />
A. nu necesită substanţă de contrast;<br />
B. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare;<br />
C. permite evidenţierea meniscului articular;<br />
D. este o metodă netraumatică;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
19 Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici:<br />
A. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast;<br />
B. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare;<br />
C. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;<br />
D. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante;<br />
E. se realizează sub anestezie.<br />
20 *Cineradiografia:<br />
A. permite studierea ATM în poziţie statică;<br />
B. utilizează un amplificator de luminescenţă;<br />
C. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe<br />
mandibulă;<br />
D. permite studierea ATM în poziţie dinamică;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
21 Radiografia simplă a ATM:<br />
A. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor;<br />
B. se realizează sub incidenţe diferite;<br />
C. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase;<br />
AC p. 50<br />
AD p. 60<br />
BC p. 69<br />
BDE p. 69<br />
E p. 69<br />
ABC p. 68<br />
Page285
D. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
22 Radiografia digitală:<br />
A. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;<br />
B. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii;<br />
C. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută;<br />
D. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
23 *Tomografia:<br />
A. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;<br />
B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;<br />
C. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor<br />
adiacente;<br />
D. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
24 Tomodensitometria:<br />
A. este mai puţin iradiantă decât tomografia;<br />
B. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive;<br />
C. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;<br />
D. evaluează starea muşchilor;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
25 Computer - tomografia:<br />
A. este o explorare imagistică secţională;<br />
B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;<br />
C. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM<br />
instalate în urma edentaţiei;<br />
D. combină utilizarea razelor X cu computerul;<br />
E. utilizează un amplificator de luminescenţă.<br />
26 Rezonanţa magnetică nucleară:<br />
A. combină utilizarea razelor X cu computerul;<br />
B. permite evidenţierea ţesuturilor moi;<br />
C. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale;<br />
D. este o metodă non-invazivă;<br />
E. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase.<br />
27 Scintigrafia osoasă:<br />
A. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM;<br />
B. este o metodă non-invazivă;<br />
C. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker<br />
radioactiv;<br />
D. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;<br />
E. foloseşte un detector special numit cameră gama.<br />
28 Mandibulokineziografia:<br />
A. este o metodă non-invazivă;<br />
AD p. 66<br />
C p. 69<br />
ABD p. 70<br />
ACD p. 70<br />
BCD p. 71<br />
ACDE p. 72<br />
Page286<br />
AB p. 73
B. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;<br />
C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;<br />
D. evidenţiază starea ţesuturilor moi;<br />
E. utilizează un amplificator de luminescenţă.<br />
29 Examenul gnatofotostatic:<br />
A. se utilizează în investigarea ocluziei;<br />
B. permite evidenţierea ţesuturilor moi;<br />
C. evaluează starea muşchilor;<br />
D. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
30 Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul:<br />
A. simulatoarelor;<br />
B. articulatoarelor;<br />
C. cheilor de ocluzie;<br />
D. arcurilor faciale.<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 60.<br />
PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE<br />
COMPONENTE.<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
AD p. 74<br />
ABCD p. 74<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Indicațiile protezelor parțiale sunt:<br />
BC Pag<br />
A. În infecții cronice<br />
B. În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy<br />
C. În cazul pacienților cu psihic echilibrat<br />
D. În cazul pacienților cu igienă precară<br />
E. In toate cazurile se indica realizarea acestora.<br />
84<br />
2 Protezarea provizorie:<br />
A. Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării<br />
cranio-mandibulare<br />
B. Este indicată întotdeauna<br />
C. Se indică doar atunci când se realizează extracții<br />
D. Se poate aplica în situațiile de edentații frontale<br />
E. Nu se indica.<br />
3 Protezarea de urgență este indicată:<br />
A. În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară<br />
B. Ca și conformator,postextracțional<br />
C. Când considerente de maximă urgență o impun,fizionomie,fonație<br />
AD Pag<br />
84<br />
BC Pag<br />
85<br />
Page287
D. Când dorim temporizarea planului terapeutic.<br />
E. Corecte A si C<br />
4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt:<br />
A. Conectorul principal bară linguală<br />
B. Șeile mixte<br />
C. Arcada dentară artificială<br />
D. Croșetele din sârmă.<br />
E. Conectorul principal bara maxilara<br />
5 Conform legii biomecanice a lui Chayes:<br />
A. Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu<br />
suprasolicita<br />
B. Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața<br />
de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește<br />
C. Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața<br />
dentară<br />
D. Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii.<br />
E. Nici una din variante<br />
6 Legea lui Ant urmărește:<br />
A. Schimbarea poziției dinților artificiali<br />
B. Reducerea numărului dinților din proteză<br />
C. Reducerea suprafeței ocluzale<br />
D. Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe<br />
care îl înlocuiește.<br />
E. Corecte A si B.<br />
7 Legea lui Ackermann:<br />
A. Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice<br />
B. Se numește Legea celor 3 H<br />
C. Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a<br />
dinților naturali<br />
D. Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2.<br />
E. Nici o varianta corecta<br />
8 Conectorul principal acrilic:<br />
A. La maxilar se numește plăcuță palatină<br />
B. La mandibulă se numește bară linguală<br />
C. Are grosime de 2 mm<br />
D. La maxilar se poate realiza fenestrare<br />
E. Are grosime de 3 mm<br />
9 Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face:<br />
A. Prin decoletare,5-10 mm de colet<br />
B. Prin fenestrare<br />
C. În formă de T<br />
D. În formă de bară.<br />
E. Nu se recomanda ameliorare<br />
CD Pag<br />
86<br />
BC Pag<br />
89<br />
CD Pag<br />
89<br />
BCD Pag<br />
89<br />
ACD Pag<br />
90<br />
ABC Pag<br />
91<br />
Page288
10 Conectorul principal acrilic mandibular:<br />
A. Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime<br />
B. Are formă de placă linguală<br />
C. Are formă de bară linguală pentru comfort<br />
D. Trece în punte peste parodonțiul marginal.<br />
E. Corecte A si B<br />
11 Croșetele din sârmă sunt:<br />
A. Elemente speciale de menținere,sprijin și stabilizare<br />
B. Realizate din sârmă de grosime 0,4-0,5mm<br />
C. Prezintă o elasticitate mare<br />
D. Au contact redus cu dintele.<br />
E. Sunt realizate prin turnare<br />
12 Croșetele simple acrilice alveolare:<br />
A. Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui<br />
B. Sunt realizate din acrilat<br />
C. Utilizează zonele retentive vestibulare<br />
D. Marginea liberă se aplică interdentar.<br />
E. Sunt corecte toate<br />
13 Croșetul cervico-ocluzal deschis dental:<br />
A. Se utilizează pe dinții foarte retentivi<br />
B. Este un bun antibasculant<br />
C. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată<br />
D. Asigură retenția prin brațul elastic.<br />
E. Poate fi acrilic<br />
14 Croșetul cervico-alveolar deschis edental:<br />
A. Are rol antibasculant<br />
B. Se utilizează în edentațiile terminale<br />
C. Are trei brațe,realizând o încercuire foarte bună<br />
D. Are încercuire slabă.<br />
E. Nici una din variante<br />
15 Croșetul cervico-alveolar interdentar:<br />
A. Este situat cu precădere inter-proximal lingual<br />
B. Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt<br />
C. Este situat inter-proximal vestibular<br />
D. Se termină cu o buclă situată interdentar.<br />
E. Toate variantele corecte<br />
16 *Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă:<br />
A. Este varianta de tratament aplicată postextracțional<br />
B. Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei<br />
C. Nu reface funcțiile<br />
D. Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.<br />
E. Corecte A si B.<br />
BD Pag<br />
92<br />
CD Pag<br />
95<br />
BC Pag<br />
94<br />
CD Pag<br />
95<br />
ABD Pag<br />
96<br />
CD Pag<br />
96<br />
D Pag<br />
84<br />
17 *Legea lui Ant: D Pag<br />
Page289
A. Se referă la cei 3 H<br />
B. Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice<br />
C. Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali<br />
D. Micșorează suprafața ocluzală.<br />
E. Nici una din variante<br />
18 *Legea lui Conod:<br />
A. Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor<br />
B. Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială<br />
C. Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii<br />
D. Se referă la proteza totală.<br />
E. Corecte A si B.<br />
19 *Heteronumărul se referă la:<br />
A. Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună<br />
stabilitate<br />
B. Reducerea numărului dinților în arcada artificială<br />
C. Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2<br />
D. Scăderea numărului de croșete aplicate<br />
E. Cresterea numarului de crosete<br />
20 *Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici:<br />
A. Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă<br />
B. Are grosime de 2-4 mm, pentru rezistență<br />
C. Este situat la distanță de 5-10 mm de parodonțiu fiind decoletat<br />
D. Răscroirea distală se face 5-10 mm.<br />
E. Nu se face rascroire distala<br />
21 *Conectorul în formă de T:<br />
A. Este răscroit distal<br />
B. Are aspect de lingură<br />
C. Trimite prelungiri laterale pentru croșete<br />
D. Este doar mandibular datorită dimensiunii mici.<br />
E. Varianta C si B sunt corecte<br />
22 *Croșetele simple acrilice dentare:<br />
A. Se sprijină pe procesul alveolar<br />
B. Sunt foarte avantajoase,având grosime sub 1mm<br />
C. Sunt rigide<br />
D. Extremitatea se situează deasupra liniei ghid<br />
E. Nici o varianta corecta<br />
23 *Croșetul cervico-ocluzal deschis dental:<br />
A. Are rol antibasculant<br />
B. Este utilizat în edentații terminale<br />
C. Este indicat pe dinți foarte retentivi<br />
D. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată.<br />
E. Nu se utilizeaza<br />
89<br />
C Pag<br />
89<br />
B Pag<br />
89<br />
C Pag<br />
91<br />
C Pag<br />
91<br />
C Pag<br />
94<br />
D Pag<br />
95<br />
24 *Croșetul cervico-ocluzal bidentar: C Pag<br />
Page290
A. Este aplicat în situația unei arcade edentată redus<br />
B. Se sprijină pe procesul alveolar<br />
C. Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral<br />
D. Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe.<br />
E. Corecte primele trei variante de raspuns<br />
25 *Croșetul cervico-ocluzal întors:<br />
A. Are trei brațe<br />
B. Este indicat pe premolarul 1 și 2<br />
C. Este indicat pe molarii mezializați<br />
D. Este indicat pe molarii distalizați<br />
E. Se realizeaza prin turnare<br />
26 *Croșetul cervico-alveolar deschis edental:<br />
A. Are rol antibasculant<br />
B. Nu are rol antibasculant<br />
C. Are încercuire excelentă<br />
D. Are încercuire bună.<br />
E. Este realizat din acrilat<br />
27 *Protezarea flexibilă:<br />
A. Este o protezare de urgență<br />
B. Este protezare de temporizare<br />
C. Este contraindicată când există tuberozități voluminoase<br />
D. Este indicată când există tuberozități voluminoase.<br />
E. Nu este o protezare definitiva<br />
28 *Bio Dentaplast are următoarele caracteristici:<br />
A. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min<br />
B. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min<br />
C. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min<br />
D. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min.<br />
E. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min.<br />
29 *Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast:<br />
A. Au culoarea roz<br />
B. Au culoarea dinților<br />
C. Sunt din sârmă<br />
D. Au elasticitate redusă.<br />
E. Corecte A si D<br />
30 *Indicațiile protezelor flexibile Valplast:<br />
A. Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic<br />
B. Pacienții cu despicături palatine<br />
C. Pacienți cu igienă precară<br />
D. Pacienți cu câmp protetic neretentiv.<br />
E. Corecte B si C.<br />
95<br />
C Pag<br />
96<br />
A Pag<br />
95<br />
D Pag<br />
97<br />
C Pag<br />
101<br />
B Pag<br />
102<br />
B Pag<br />
98<br />
Page291
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 61.<br />
ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE<br />
SCHELETATE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici:<br />
AB pag.<br />
A. Volum redus<br />
B. Grosime minima<br />
C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal<br />
D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala<br />
E. Este plasat asimetric<br />
116<br />
2 Conectorul principal metalic sub forma de bara:<br />
A. Latime de 6-7mm<br />
B. Grosime de 3mm<br />
C. Latime de 9-10mm<br />
D. Grosime 4-5mm<br />
E. Forma triunghiulara pe sectiune<br />
3 Conectorul principal metalic sub forma de bara:<br />
A. Latime de 6-7mm<br />
B. Grosime de 3mm<br />
C. Forma ovalara<br />
D. Forma triunghiulara<br />
E. Forma rotunda<br />
4 Conectorii principali metalici:<br />
A. Aliaje metalice cu duritate scazuta<br />
B. Aliaje metalice cu rezistenta mare<br />
C. Aliaje stelite de crom-cobalt<br />
D. Aliaje mobile din aur platinat<br />
E. Aliaje inooxidabile de crom-nichel<br />
5 Bara mandibulara se plaseaza:<br />
A. Lingual<br />
B. Vestibular<br />
C. Mezial<br />
D. Dentar<br />
E. Distal<br />
6 Bara linguala se plaseaza intre:<br />
A. limba<br />
B. dinti<br />
C. planseu bucal<br />
AB pag.<br />
116<br />
ABCE pag.<br />
116<br />
BCDE pag.<br />
116<br />
ABD pag.<br />
118<br />
ABCD pag.<br />
118<br />
Page292
D. parodontiu<br />
E. menton<br />
7 Barele sunt de mai multe tipuri:<br />
A. Gilmore<br />
B. Ackers<br />
C. Dolder<br />
D. Thompson<br />
E. Steg<br />
8 Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri:<br />
A. Crismani<br />
B. Brown<br />
C. Sorensen<br />
D. Mc.Collum<br />
E. Ackers<br />
9 Culisele extracoronare:<br />
A. Fixeaza patricea pe elementul fix<br />
B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de<br />
sustinere parodontala<br />
C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate<br />
D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii<br />
organice<br />
E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea<br />
extracoronara<br />
10 *Conectorul principal metallic sub forma de placuta:<br />
A. Poate fi situat doar maxilar<br />
B. Poate fi situat doar mandibular<br />
C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal<br />
D. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal<br />
E. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de<br />
0.5-0.7 mm<br />
11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina:<br />
A. Se poate realiza intr-o singura varianta<br />
B. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului<br />
principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului<br />
edentat<br />
C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic<br />
D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia<br />
subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici<br />
E. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta<br />
palatina dento-mucozala<br />
12 *Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă<br />
ȋn realizare etape precum:<br />
A. Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe<br />
linia medio-sagitala<br />
ACE pag.<br />
164-<br />
165<br />
ABCD pag.<br />
160<br />
ACD pag.<br />
160-<br />
161<br />
C pag.<br />
119<br />
D pag.<br />
120<br />
B pag.<br />
120-<br />
121<br />
Page293
B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al<br />
fiecarui dinte limitrof<br />
C. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental<br />
a unei perpendiculare de 3mm<br />
D. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm<br />
E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful<br />
rugilor palatine<br />
13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala:<br />
A. La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior<br />
B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica<br />
C. Prezinta marginea libera subtire<br />
D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta<br />
un grad de parodontopatie marginala cronica<br />
E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste<br />
14 *Conectorii secundari:<br />
A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si<br />
stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal<br />
B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar<br />
C. rigizi au forma de “S”<br />
D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune<br />
E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal<br />
15 *Crosetele din sistemul Ney asigura:<br />
A. reciprocitatea<br />
B. Stabilizarea<br />
C. Fixarea<br />
D. Retentia<br />
E. Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau<br />
supraecuatorial<br />
16 *Crosetul continuu Housset:<br />
A. nu reprezinta un element antibasculant<br />
B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa<br />
III Kennedy<br />
C. are latime de 3 mm<br />
D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali<br />
E. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers<br />
17 *Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare:<br />
A. sunt compuse dintr-o singura portiune<br />
B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica<br />
C. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux<br />
D. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare<br />
E. nu necesita preparari complexe<br />
18 *Telescoparea:<br />
A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular<br />
B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o<br />
BD pag.<br />
122-<br />
123<br />
A pag.<br />
123<br />
D pag.<br />
139<br />
D pag.<br />
147<br />
D pag.<br />
152-<br />
153<br />
Page294<br />
C pag.<br />
154-<br />
155
despicatura maxilo-palatina<br />
C. se aplica in defectoproteze<br />
D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un<br />
aspect juvenile<br />
E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza<br />
autocuratirea<br />
19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare<br />
simple sunt reprezentate de:<br />
A. elemente conjunctoare cu amortizor<br />
B. crosetele disjunctoare<br />
C. bara cu capse Ceka<br />
D. sistemul Aktiv click rigid<br />
E. crosetul in forma de balansoar<br />
20 *Linia ghid se mai numeste:<br />
A. linia oblica interna<br />
B. linia ecuatorului protetic<br />
C. linia oblica externa<br />
D. linia de mentinere<br />
E. linia “Ah”<br />
21 Paralelograful prezinta urmatoarele componente:<br />
A. tija de analiza<br />
B. mina de grafit<br />
C. tija de turnare<br />
D. razusele<br />
E. retentiometrul<br />
22 Functia de mentinere a crosetului:<br />
A. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul<br />
protetic<br />
B. asigura stabilizarea orizontala a protezei<br />
C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala<br />
D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului<br />
E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui<br />
23 *Sistemul Ney:<br />
A. unicul sistem standardizat de crosete turnate<br />
B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara<br />
C. este reprezentat de crosete divizate<br />
D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale<br />
E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal<br />
24 Crosetul in “C”:<br />
A. trece in punte peste festonul gingival<br />
B. porneste printr-un conector secundar din sea<br />
C. nu ia contact cu dintele<br />
D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor<br />
E. este utilizat pe incisivul central superior<br />
ABE pag.<br />
166<br />
B pag.<br />
124<br />
ABDE pag.<br />
125-<br />
126<br />
ADE pag.<br />
129<br />
A pag.<br />
139<br />
ABD pag.<br />
143<br />
Page295
25 *Crosetul in “C” este utilizat:<br />
A. pe canin<br />
B. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor<br />
C. pe incisivul lateral<br />
D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori<br />
E. pe fata mezio-vestibulara a molarilor<br />
26 *Crosetul in “L”:<br />
A. trece de punte peste rebordul gingival<br />
B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea<br />
edentatiei<br />
C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in<br />
partea opusa edentatiei<br />
D. porneste direct din seaua protezei<br />
E. are contact intim cu rebordul gingival<br />
27 Crosetul in “U”:<br />
A. porneste direct din sea<br />
B. se termina sub linia ghid prin 2 brate<br />
C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara<br />
D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara<br />
E. este indicat pe incisivii inferiori<br />
28 *Crosetul in “S”:<br />
A. porneste din sea printr-un conector secundar lung<br />
B. merge oblic spre linia ghid<br />
C. nu depaseste linia ghid<br />
D. ia contact cu dintele subecuatorial<br />
E. este utilizat pe caninul superior<br />
29 Crosetul Ackers:<br />
A. este crosetul cu trei brate<br />
B. se aplica pe canin<br />
C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale<br />
favorabile<br />
D. poate fi numai deschis edental<br />
E. are sprijin si stabilizare buna<br />
30 *Crosetul cu 6 brate se numeste:<br />
A. Ackers<br />
B. RPI<br />
C. Bonwill<br />
D. Nally-Martinet<br />
E. Housset<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 62.<br />
B pag.<br />
143<br />
A pag.<br />
143<br />
BCD pag.<br />
143<br />
B pag.<br />
143<br />
ACE pag.<br />
146<br />
C pag.<br />
146<br />
Page296
BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA<br />
ORALA<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi A pag.<br />
craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite:<br />
A. iniţial în juxtapunere anterioară;<br />
B. iniţial în raport de supraetajare;<br />
C. iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate<br />
sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural;<br />
D. iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici<br />
(oftalmici, olfactivi);<br />
E. iniţial în raport de juxtapunere posterioară.<br />
201<br />
2 La mandibulă, sistemul trabecular bazilar este format din:<br />
A. inserţiile musculare ale maseterului;<br />
B. inserţiile musculare ale pterigidianului intern;<br />
C. inserţiile musculare ale suprahiodianului;<br />
D. inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri;<br />
E. inserţiile musculare ale pterigoidianului extern.<br />
3 *În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei<br />
proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de :<br />
A. 50-400 kgf;<br />
B. aproximativ 30-400 kgf;<br />
C. aproximativ 500 kgf;<br />
D. aproximativ 100 kgf;<br />
E. aproximativ 150 kgf.<br />
4 *Desmodonţiul are următoarele caracteristici:<br />
A. asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi<br />
platformelor de rezistenţă;<br />
B. permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă<br />
de la nivelul oaselor maxilare;<br />
C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul<br />
desmodonţiului;<br />
D. asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la<br />
nivelul feţei interne ale mandibulei;<br />
E. determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor<br />
musculare.<br />
5 Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele<br />
fascicole:<br />
A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei;<br />
B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a<br />
orbitei;<br />
ABCD pag.<br />
202<br />
B pag.<br />
202<br />
C pag.<br />
202<br />
ABCD pag.<br />
203<br />
Page297
C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza<br />
zigomatică;<br />
D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre<br />
sfenoid;<br />
E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând<br />
prin oasele nazale.<br />
6 Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de:<br />
A. rezistenţa mecanică a dintelui;<br />
B. rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic;<br />
C. structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;<br />
D. receptorii mucoasei pariferice;<br />
E. rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm 2 .<br />
7 Forţele de tracţiune directă sunt:<br />
A. forţele care se manifestă în sens vertical;<br />
B. forţele generate de alimentele lipicioase;<br />
C. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii,<br />
muşchilor milohioidian şi genioglos;<br />
D. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii;<br />
E. forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului.<br />
8 Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte:<br />
A. apar când proteza nu a fost static corect echilibrată;<br />
B. sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei<br />
croşetelor;<br />
C. se numesc şi forţe de basculare;<br />
D. determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate;<br />
E. sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii orofaciale.<br />
9 Linia croşetelor are următoarele caracteristici:<br />
A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect<br />
retainer);<br />
B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de<br />
basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune;<br />
C. se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei;<br />
D. este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar<br />
proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de<br />
rotaţie;<br />
E. este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de<br />
proteză.<br />
10 *Formula lui Stanitz este:<br />
A. Fa = 2CA/a<br />
B. Fr = 3Isf/l<br />
C. F= S ‟ /SxAxCm<br />
D. M=bFXf<br />
E. F1b1 <strong>–</strong> F2b2 = 0<br />
ABC pag.<br />
209<br />
ABD pag.<br />
215<br />
ABC pag.<br />
216<br />
BD pag.<br />
216<br />
A pag.<br />
216<br />
Page298
11 Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de:<br />
A. gradul de îndoire;<br />
B. secţiunea şi forma braţului la punctul fix;<br />
C. coeficientul de elasticitate;<br />
D. lungimea braţului flexibil;<br />
E. gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului.<br />
12 *Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici:<br />
A. acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului,<br />
neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai<br />
maxilarelor;<br />
B. acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile<br />
protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului<br />
subiacent;<br />
C. intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea<br />
muşchilor ridicători ai mandibulei, de natura alimentului, gradul<br />
de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai<br />
muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă;<br />
D. acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la<br />
maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă;<br />
E. sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor, obrajilor, limbii.<br />
13 Opritorul de basculare poate fi constituit din:<br />
A. un croşet;<br />
B. un croşet continuu;<br />
C. un pinten ocluzal;<br />
D. baza protezei<br />
E. orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie<br />
14 Forţele orizontale sunt:<br />
A. forţe orizontale propriu-zise;<br />
B. forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de<br />
presiune masticatorii<br />
C. forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor;<br />
D. forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor;<br />
E. toate aceste forţe menţionate la punctele a, b, c, d.<br />
15 Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de:<br />
A. greutatea protezei maxilare;<br />
B. nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei;<br />
C. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic;<br />
D. părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă ;<br />
E. alimentele lipicioase.<br />
16 Deplasările meziale ale protezelor se datoresc:<br />
A. angrenajelor interdentare incorecte;<br />
B. acţiunii limbii;<br />
C. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare;<br />
D. versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona<br />
anterioară<br />
ABCD pag.<br />
217<br />
C pag.<br />
217<br />
ABCDE pag.<br />
216<br />
AB pag.<br />
218<br />
ADE pag.<br />
220<br />
ABC pag.<br />
221<br />
Page299
E. nerespctării legii polinomului.<br />
17 Delasările distale:<br />
A. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă;<br />
B. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba de ocluzie<br />
sagitală accentuată;<br />
C. se datorează angrenajelor interdentare incorecte;<br />
D. se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a<br />
dinţilor restanţi;<br />
E. se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali.<br />
18 *Principiul de bază în combaterea basculării este:<br />
A. neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea<br />
elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dentomucozali,<br />
coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braţe<br />
rigide ale croşetelor;<br />
B. utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi<br />
respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare;<br />
C. extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic;<br />
D. utilizarea elementelor rigide ale croşetului;<br />
E. utilizarea plăcuţelor dento-mucozale.<br />
19 *Adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a<br />
braţului retentiv alcroşetului este:<br />
A. 0,25-0,50 mm;<br />
B. 0,75- 1 mm;<br />
C. 1,25-1,50 mm;<br />
D. 0,50-1 mm;<br />
E. 0,20-0,75 mm.<br />
20 *Mişcarea de basculare a protezei reprezintă:<br />
A. deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi;<br />
B. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral;<br />
C. mişcarea complexă a protezei, în cadrul căreia are loc o mişcare<br />
de ridicare, înfundare, de apăsare asociată deseori cu deplasarea<br />
în întregime a protezei spre anterior sau posterior;<br />
D. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal;<br />
E. nici un răspuns nu este corect.<br />
21 *Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea<br />
extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici:<br />
A. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale<br />
croşetelor plasate cel mai posterior;<br />
B. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale<br />
croştelor;<br />
C. trece prin centrul de greutate al câmpului protetic;<br />
D. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale<br />
croşetelor plasate cel mai posterior;<br />
E. trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi.<br />
AB pag.<br />
221<br />
C pag.<br />
222<br />
A pag.<br />
223<br />
C pag.<br />
216<br />
A pag.<br />
226<br />
Page300
22 Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt:<br />
A. dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se<br />
aplică pe aceştia;<br />
B. în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită<br />
de braţele elastice ale croşetelor turnate;<br />
C. pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale<br />
dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate;<br />
D. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;<br />
E. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic.<br />
23 În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile<br />
scheletate se folosesc:<br />
A. curba de ocluzie sagitală inversă;<br />
B. dispozitive mecanice;<br />
C. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor;<br />
D. culise intra şi extra coronare;<br />
E. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial.<br />
24 Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de:<br />
A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor;<br />
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;<br />
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;<br />
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;<br />
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.<br />
25 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate,<br />
ges reprezintă:<br />
A. centrul de greutate al câmpului protetic;<br />
B. centrul comun al şeilor protetice<br />
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;<br />
D. greutatea şeilor protetice;<br />
E. centrul de greutate al al protezei.<br />
26 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate,<br />
G‟ reprezintă:<br />
A. centrul de greutate al câmpului protetic;<br />
B. centrul comun al şeilor protetice<br />
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;<br />
D. greutatea şeilor protetice;<br />
E. centrul de greutate al protezei.<br />
27 *În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate, gs<br />
reprezintă:<br />
A. centrul de greutate al câmpului protetic;<br />
B. centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare)<br />
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;<br />
D. greutatea şeilor protetice;<br />
E. centrul de greutate al protezei.<br />
AB pag.<br />
225<br />
ABCDE pag.<br />
221<br />
AC pag.<br />
208<br />
C pag.<br />
215<br />
E pag.<br />
215<br />
B pag.<br />
215<br />
28 *Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: A pag.<br />
Page301
A. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu<br />
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis<br />
posterior;<br />
B. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu<br />
planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;<br />
C. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu<br />
planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis<br />
anterior;<br />
D. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu<br />
planul bazal mandibular;<br />
E. mişcarea spre anterior a mandibulei.<br />
29 *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ:<br />
A. 3 kgf/cm 2 ;<br />
B. 1,6 kgf/cm 2 ;<br />
C. 2,5 kgf/cm 2 ;<br />
D. 0,5 kgf/cm 2 ;<br />
E. 5,5 kgf/cm 2 .<br />
30 *În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări:<br />
A. mişcări de lateralitate;<br />
B. mişcări de ridicare;<br />
C. mişcări de basculare;<br />
D. mişcări împingere;<br />
E. toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 63.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE<br />
SCHELETATE.AMPRENTAREA (10)<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
208<br />
B pag.<br />
209<br />
A pag.<br />
218<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Tipurile de portamprente standard sunt:<br />
ABCD pag.<br />
A. standard metalica SS White<br />
B. ortomorfa Devin<br />
C. Schrainemakers<br />
D. cu dispozitiv de retentie<br />
E. din placa de baza<br />
279<br />
2 Adaptarea portamprentei se face:<br />
A. in sens transversal<br />
B. in sens sagital<br />
C. in sens vertical<br />
D. mezial<br />
ABC pag.<br />
280<br />
Page302
E. distal<br />
3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie:<br />
A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic<br />
B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta<br />
C. sa asigure o presiune crescuta<br />
D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic<br />
E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta<br />
4 In sens sagital marginile portamprentei trebuie să:<br />
A. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona<br />
frontala<br />
B. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare<br />
C. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare<br />
D. distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine<br />
E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal<br />
5 In sens vertical portamprenta trebuie:<br />
A. să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina<br />
B. să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de<br />
reflexie a mucoasei mobile<br />
C. să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina<br />
D. să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid<br />
E. să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de<br />
reflexie a mucoasei mobile<br />
6 Portamprenta:<br />
A. trebuie sa fie suficient de rigida<br />
B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile<br />
C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic<br />
D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta<br />
E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic<br />
7 *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice:<br />
A. trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile<br />
B. trebuie să cuprindă doar partial campul protetic<br />
C. trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta<br />
D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-<br />
3 mm de linia ghirlandata<br />
E. să fie suficient de rigida<br />
8 *Amprenta preliminara reprezinta:<br />
A. copia pozitiva a campului protetic edentat<br />
B. negativul campului protetic<br />
C. copia negativa a protezei mobile<br />
D. copia duplicat a protezei mobile<br />
E. negativul protezei mobile<br />
9 Amprenta preliminara:<br />
A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale<br />
A pag.<br />
280<br />
ACD pag.<br />
280<br />
AB pag.<br />
280<br />
ABCD pag.<br />
280<br />
B pag.<br />
280<br />
B pag.<br />
281<br />
ACD pag.<br />
281<br />
Page303
campului protetic<br />
B. reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime<br />
C. nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe<br />
care-l utilizam<br />
D. asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor<br />
verticale si retentive ale campului protetic<br />
E. realizeaza compresiuni selective<br />
10 Amprenta preliminara:<br />
A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii<br />
B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor<br />
aproximativi ai amprentarii<br />
C. se ȋnregistrează cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase<br />
termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si<br />
conditiile clinice<br />
D. se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de<br />
amprentare ales<br />
E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului<br />
protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)<br />
11 Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare:<br />
A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul<br />
amprentarii<br />
B. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din<br />
cadrul amprentarii functionale<br />
C. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta<br />
este mai vascos<br />
D. sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si<br />
functionale automatizate<br />
E. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale<br />
automatizate<br />
12 Miscarile realizate in timpul amprentarii:<br />
A. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient<br />
B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic<br />
C. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic<br />
bolnavului sub forma de teste<br />
D. pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic<br />
E. pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama<br />
de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat<br />
13 Amprentele functionale:<br />
A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente<br />
functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al<br />
periferiei campului protetic<br />
B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor<br />
individuale cu margini scurte<br />
C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica<br />
fluiditate<br />
D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara,<br />
BCE pag.<br />
281<br />
BCD pag.<br />
282<br />
BCE pag.<br />
282<br />
AB pag.<br />
283<br />
Page304
etc<br />
E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita<br />
avantajelor lor<br />
14 Amprentele functionale:<br />
A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale<br />
functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste<br />
B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce<br />
se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator<br />
neatent si mai putin versat<br />
C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu<br />
gura inchisa<br />
D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu<br />
gura inchisa si amprente combinate<br />
E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de<br />
inregistrare<br />
15 *Amprentele functionale:<br />
A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente<br />
functionale simple si amprente functionale compozite<br />
B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur<br />
material<br />
C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente<br />
functionale compresive si amprente functionale decompresive<br />
D. compresive se adreseaza campurilor moi<br />
E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure<br />
16 *Amprentele functionale:<br />
A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate<br />
pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie<br />
B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara<br />
sau maxilara, globala<br />
C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri<br />
protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in<br />
totalitate campul protetic sau amprente parcelare<br />
D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale<br />
E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective<br />
17 *Port-amprentele individuale:<br />
A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau<br />
termopolomerizabile<br />
B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si portamprente<br />
distantate parcelar<br />
C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza<br />
contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1<br />
mm de la periferia acestuia<br />
D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele<br />
decompresive<br />
E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona<br />
incisivilor centrali<br />
ABD pag.<br />
283-<br />
284<br />
A pag.<br />
284<br />
A pag.<br />
284-<br />
285<br />
A pag.<br />
285<br />
Page305
18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala:<br />
A. sunt efectuate doar de medic<br />
B. sunt efectuate doar de pacient<br />
C. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau<br />
semifunctionale)<br />
D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic<br />
cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie<br />
E. trebuie sa se realizeze rapid<br />
19 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele:<br />
A. deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului<br />
protetic la nivel canin, premolar 1<br />
B. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii<br />
Eisenring<br />
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare<br />
frontale<br />
D. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei<br />
in zona vestibulara laterala<br />
E. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale<br />
20 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele:<br />
A. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea<br />
zonei anterioare a pungii Eisenring<br />
B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin<br />
deglutitie<br />
C. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)<br />
D. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare<br />
laterale<br />
E. varful limbii intr-un obraz si in celalalt<br />
21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele:<br />
A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii<br />
Eisenring<br />
B. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish<br />
C. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul<br />
molarilor<br />
D. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala<br />
E. sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de<br />
canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana<br />
22 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele:<br />
A. deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen<br />
B. sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch<br />
C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare<br />
frontale<br />
D. balansarea mandibulei dreapta-stanga<br />
E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe<br />
Valsalva, tuse, test fonetic: “a”, “ah”<br />
C pag.<br />
285<br />
B pag.<br />
286<br />
D pag.<br />
286<br />
C pag.<br />
286-<br />
287<br />
A pag.<br />
286-<br />
287<br />
Page306
23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi:<br />
A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de<br />
utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de<br />
deglutitie<br />
B. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor portamprente<br />
individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie<br />
C. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase<br />
D. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea<br />
bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii)<br />
E. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale<br />
(semiautomatizate) cu miscari automatizate<br />
24 *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins:<br />
A. nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)<br />
B. nu se utilizeaza materiale elastice<br />
C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries<br />
de Poggioli<br />
D. nu se utilizeaza materiale cu prize retard<br />
E. nu se utilizeaza masele termoplastice<br />
25 Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale:<br />
A. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral<br />
B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral<br />
C. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale<br />
fata de cea extraorala<br />
D. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona<br />
in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului<br />
protetic<br />
E. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice<br />
26 *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue):<br />
A. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui<br />
material de consistenta fluida<br />
B. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui<br />
material de consistenta vascoasa<br />
C. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2<br />
materiale de consistenta diferita<br />
D. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la<br />
nivelul portamprentei<br />
E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a<br />
materialului thermoplastic<br />
27 *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa:<br />
A. este o metoda de amprentare in 2 timpi<br />
B. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din<br />
acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii<br />
restanti<br />
C. utilizeaza material semirigid<br />
D. este o metoda de amprentare intr-un singur timp<br />
E. utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi<br />
ABCD pag.<br />
287<br />
C pag.<br />
287<br />
BD pag.<br />
288<br />
C pag.<br />
288-<br />
289<br />
D pag.<br />
289<br />
Page307
28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata:<br />
A. vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele<br />
edentate<br />
B. vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii<br />
C. dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o<br />
portamprenta<br />
D. incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul<br />
unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul<br />
peridentar<br />
E. incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune<br />
aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei<br />
29 *Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat:<br />
A. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme<br />
B. se adreseaza edentatiilor frontale<br />
C. nu se adreseaza edentatiilor terminale<br />
D. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate<br />
terminale, la 3 mm distal de dintii restanti<br />
E. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti<br />
30 Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata:<br />
A. a fost introdusa de Boucher si Renner<br />
B. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca<br />
pregatirile proprotetice sa fie realizate<br />
C. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat,<br />
indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce<br />
acrilat elastic<br />
D. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata<br />
si inregistrarea unei noi amprente<br />
E. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia<br />
scheletului<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 64.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE<br />
SCHELETATE: I<strong>NR</strong>EGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
D pag.<br />
290<br />
E pag.<br />
291<br />
ACD pag.<br />
292-<br />
293<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul C pag.<br />
din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă, iar celălalt va fi<br />
protezat prin proteză totală vom utiliza:<br />
A. o folie de ceară decupată după forma arcadei;<br />
B. poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică<br />
296<br />
Page308
prin metoda discriminării tactile;<br />
C. machetele de ocluzie;<br />
D. ocluzorul;<br />
E. articulatorul.<br />
2 Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial:<br />
A. permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la<br />
subiecţii dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total;<br />
B. urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de<br />
închidere/deschidere a simulatorului;<br />
C. permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal;<br />
D. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin<br />
intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă;<br />
E. permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda<br />
compresiunii pe maseteri.<br />
3 *Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper<br />
cranian fix următoarele repere:<br />
A. planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;<br />
B. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau<br />
spina nazala anterioară <strong>–</strong> meatul auditiv extern;<br />
C. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;<br />
D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion<br />
E. planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala<br />
anterioară.<br />
4 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt:<br />
A. spina nazala anterioară <strong>–</strong> meatul auditiv extern;<br />
B. Orbitale-Porion;<br />
C. Orbitale- Nasion;<br />
D. Porion- spina nazala anterioară;<br />
E. Ophrion-Porion.<br />
5 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt:<br />
A. Gnaţion- subnazal;<br />
B. conductul auditiv extern şi intern;<br />
C. spina nazală anterioară <strong>–</strong> meatul auditiv extern;<br />
D. orbitale <strong>–</strong> tragus;<br />
E. Gonion- Zygion.<br />
6 În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial<br />
pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte:<br />
A. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa<br />
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm;<br />
B. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se<br />
plasează la 12 mm înaintea tragusului;<br />
C. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa<br />
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm;<br />
D. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa<br />
interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm;<br />
ABC pag.<br />
299<br />
B pag.<br />
299<br />
B pag.<br />
299<br />
C pag.<br />
299<br />
AB pag.<br />
300<br />
Page309
E. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se<br />
plasează la 5 mm înaintea tragusului.<br />
7 Sistemul N.O.R. este format din :<br />
A. dispozitvul clinic Clini-Nor;<br />
B. dispozitivul de laborator Labo-Nor;<br />
C. element condilian;<br />
D. pantograph<br />
E. stiletele arcului facial.<br />
8 *Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind:<br />
A. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în<br />
relaţia de intercuspidare maximă;<br />
B. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în<br />
relaţie centrică;<br />
C. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în<br />
relaţie de postura;<br />
D. relaţia de ocluzie habituală;<br />
E. toate răspunsurile a-d.<br />
9 Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt:<br />
A. repere osoase, articulare, musculare;<br />
B. repere dentare;<br />
C. repere labiale;<br />
D. repere linguale;<br />
E. repere nazale.<br />
10 În cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ;<br />
A. liniile mediane corespondente;<br />
B. circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara;<br />
C. contactul tripodal;<br />
D. devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de<br />
cei maxilari;<br />
E. feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate<br />
în acelaşi plan frontal.<br />
11 La realizarea relaţiei centrice participă următori factori:<br />
A. factori extrinseci şi intrinseci;<br />
B. factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare;<br />
C. factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice;<br />
D. factori funcţionali neuro-musculari;<br />
E. factori funcţionali masticatorii.<br />
12 În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau<br />
fără proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză<br />
mobilă, caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul<br />
şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza:<br />
A. stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele<br />
edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice<br />
cunoscute;<br />
AB pag.<br />
302<br />
B pag.<br />
303<br />
AB pag.<br />
303<br />
ABCDE pag.<br />
303<br />
BD pag.<br />
299<br />
AB pag.<br />
298<br />
Page310
B. nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă<br />
grupul dentar restant;<br />
C. stabilirii relaţiei de ocluzie corecte;<br />
D. înregistrării relaţiei de postură;<br />
E. măsurării distanţei interpupilare.<br />
13 *În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează:<br />
A. pantograph-ul;<br />
B. punctele care formează triunghiul lui Bonwill;<br />
C. mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet);<br />
D. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil<br />
de pe componenta maxilară a articulatorului.<br />
E. sfera condiliană<br />
14 *Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac<br />
parte?<br />
A. articulatoare simple;<br />
B. articulatoare cu mişcări limitate;<br />
C. articulatoare semi-adaptabile;<br />
D. articulatoare adaptabile;<br />
E. articulatoare complexe.<br />
15 *Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de<br />
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:<br />
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o<br />
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor<br />
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni<br />
externi;<br />
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a<br />
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de<br />
echilibru fiziologic şi psihic;<br />
C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o<br />
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca<br />
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de<br />
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le<br />
caracterizează în momentul amprentării;<br />
D. presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul<br />
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă<br />
celei exercitată în momentul amprentării.<br />
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă<br />
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.<br />
16 *Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de<br />
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:<br />
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o<br />
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor<br />
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni<br />
externi;<br />
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a<br />
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de<br />
A pag.<br />
301<br />
C pag.<br />
301<br />
B pag.<br />
303<br />
A pag.<br />
303<br />
Page311
echilibru fiziologic şi psihic;<br />
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o<br />
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca<br />
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de<br />
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le<br />
caracterizează în momentul amprentării;<br />
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul<br />
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă<br />
celei exercitată în momentul amprentării.<br />
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă<br />
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.<br />
17 *Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de<br />
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:<br />
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o<br />
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor<br />
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni<br />
externi;<br />
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a<br />
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de<br />
echilibru fiziologic şi psihic;<br />
C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o<br />
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca<br />
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de<br />
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le<br />
caracterizează în momentul amprentării;<br />
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul<br />
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă<br />
celei exercitată în momentul amprentării.<br />
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă<br />
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.<br />
18 *Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de<br />
determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:<br />
A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o<br />
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor<br />
mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni<br />
externi;<br />
B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a<br />
relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de<br />
echilibru fiziologic şi psihic;<br />
C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o<br />
amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca<br />
în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de<br />
sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le<br />
caracterizează în momentul amprentării;<br />
D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul<br />
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă<br />
celei exercitată în momentul amprentării.<br />
E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă<br />
C pag.<br />
303<br />
D pag.<br />
303<br />
Page312
de maxilar datorită rezorbţiei osoase.<br />
19 Macheta de ocluzie este alcătuită din:<br />
A. bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat);<br />
B. dinţi artificiali;<br />
C. bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material<br />
termoplastic);<br />
D. conector principal cu sprijin mucozal;<br />
E. toate elemntele precizate la punctele a-d<br />
20 Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde:<br />
A. verificarea extraorală;<br />
B. verificarea intraorală;<br />
C. verificarea montării dinţilor artificiali;<br />
D. verificarea corespondenţei liniilor mediene;<br />
E. verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale.<br />
21 Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte:<br />
A. modalitatea de execuţie a bazei;<br />
B. modalitatea de execuţie a marginilor;<br />
C. modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie;<br />
D. modalitatea de redare a planului de ocluzie;<br />
E. modalitatea de execuţie a conectorului principal.<br />
22 *Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici:<br />
A. este situat la 1.5 <strong>–</strong> 2 mm sub marginea inferioară a buzei<br />
superioare;<br />
B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;<br />
C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;<br />
D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;<br />
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei<br />
superioare.<br />
23 *Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici:<br />
A. este situat la 1.5 <strong>–</strong> 2 mm sub marginea inferioară a buzei<br />
superioare;<br />
B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;<br />
C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;<br />
D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;<br />
E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei<br />
superioare.<br />
24 *Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele<br />
caracteristici:<br />
A. se realizează raportându-se la planul lui Camper ;<br />
B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară;<br />
C. se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt;<br />
D. este paralel cu planul bazal mandibular;<br />
E. este perpendicular pe planul lui Camper<br />
AC pag.<br />
304<br />
AB pag.<br />
304<br />
ABC pag.<br />
304<br />
A pag.<br />
305<br />
B pag.<br />
305<br />
B pag.<br />
305<br />
Page313
25 Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele<br />
caracteristici:<br />
A. este paralel cu planul bazal mandibular;<br />
B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară;<br />
C. se realizează raportându-se la planul lui Camper<br />
D. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea<br />
punctelor craniometrice subnazale-porion;<br />
E. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea<br />
punctelor craniometrice subnazale-gnaţion.<br />
26 *Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de:<br />
A. dimensiunea verticală de postură;<br />
B. dimensiunea verticală în relaţie centrică;<br />
C. dimensiunea verticală a etajului inferior;<br />
D. diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie<br />
centrică;<br />
E. diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi<br />
dimensiunea verticală de postură.<br />
27 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are<br />
următoarele caracteristici:<br />
A. reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în<br />
periplul său static sau dinamic;<br />
B. reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de<br />
postură;<br />
C. constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin<br />
compresiunea postero-superioară a mentonului ;<br />
D. este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă<br />
mult mai retrudată decât relaţia centrică;<br />
E. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei<br />
machetei superioare.<br />
28 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are<br />
următoarele caracteristici:<br />
A. constă în compresiunea maseterului bilateral;<br />
B. în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu<br />
scopul obţinerii contracţiilor echilibrate;<br />
C. în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul<br />
obţinerii contracţiilor echilibrate;<br />
D. metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle;<br />
E. se bazează pe reflexul molar.<br />
29 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are<br />
următoarele caracteristici:<br />
A. se bazează pe reflexul molar;<br />
B. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei<br />
machetei superioare.<br />
C. are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice;<br />
D. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al<br />
temporalului;<br />
CD pag.<br />
305<br />
D pag.<br />
306<br />
CD pag.<br />
306<br />
AB pag.<br />
307<br />
CDE pag.<br />
307<br />
Page314
E. în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari.<br />
30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele<br />
procedee:<br />
A. utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt<br />
introduse în masa de ceară a ambelor machete, solidarizându-le;<br />
B. practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul<br />
primilor premolari;<br />
C. folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete;<br />
D. utilizarea de material Repin sau ceară topită;<br />
E. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale<br />
în ceara bordurilor de ocluzie.<br />
ABCDE pag.<br />
307<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 65.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze:<br />
AC p.<br />
A. cu o bază cât mai extinsă;<br />
B. care să corespundă numai doleanţelor pacientului;<br />
C. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia<br />
câmpului protetic;<br />
D. care să refacă, în principal, funcţia estetică;<br />
E. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa<br />
piesei protetice.<br />
466<br />
2 Un sistem de amprentare constă din:<br />
A. un anumit gen de amprentă preliminară;<br />
B. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează<br />
la tehnica aleasă, în funcţie de particularităţile câmpului protetic;<br />
C. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică, împreună cu<br />
instrumentarul necesar;<br />
D. materiale de amprentare preliminară şi funcţională, alese<br />
corespunzător câmpului protetic edentat total;<br />
E. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de<br />
amprentare.<br />
3 Materialul de amprentare termoplastic:<br />
A. necesită utilizarea unei portamprente metalice;<br />
B. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională<br />
maxilară;<br />
C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase<br />
plastice;<br />
ABD p.<br />
468<br />
ACE p.<br />
469<br />
Page315
D. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională<br />
mandibulară;<br />
E. este indicat numai pentru amprentarea preliminară, atât maxilară,<br />
cât şi mandibulară.<br />
4 *Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează:<br />
A. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă;<br />
B. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă;<br />
C. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă;<br />
D. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca<br />
material de amprentă;<br />
E. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă.<br />
5 Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de<br />
presiune selectivă:<br />
A. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă;<br />
B. creastă balantă anterioară;<br />
C. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică;<br />
D. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de<br />
os;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
6 Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în<br />
protezarea edentaţiei totale sunt:<br />
A. asigurarea sprijinului;<br />
B. asigurarea stabilităţii;<br />
C. asigurarea retenţiei;<br />
D. asigurarea menţinerii crestei reziduale;<br />
E. obţinerea unei estetici corespunzătoare.<br />
7 Retenţia protezei totale este influenţată de:<br />
A. presiunea atmosferică;<br />
B. adeziunea;<br />
C. coeziunea;<br />
D. retentivităţile anatomice;<br />
E. toleranţa pacientului.<br />
8 Portamprenta standard trebuie:<br />
A. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic, cu<br />
aproximativ 3 mm;<br />
B. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic, cu<br />
aproximativ 3 mm;<br />
C. să fie extinsă posterior, pentru a acoperi tuberozităţile maxilare<br />
până în şanţurile pterigo-maxilare;<br />
D. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale, labiale şi/sau<br />
linguale;<br />
E. nici o varianta nu este corectă.<br />
9 *Turnarea modelului într-o amprentă preliminară, înregistrată cu mase<br />
termoplastice, trebuie să se realizeze:<br />
E p.<br />
469<br />
ABC p.<br />
470<br />
ABCDE p.<br />
471<br />
ABCDE p.<br />
471<br />
AC p.<br />
475<br />
B p.<br />
480<br />
Page316
A. în primul sfert de oră;<br />
B. cel târziu după o oră;<br />
C. imediat după amprentare;<br />
D. la 3 ore după amprentare;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
10 *Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din<br />
cavitatea orală:<br />
A. la 1 minut de la gelificare;<br />
B. la 3 minute de la gelificare;<br />
C. imediat după gelificare;<br />
D. la 2 minute de la gelificare;<br />
E. la 5 minute de la gelificare.<br />
11 Obiectivele amprentei finale, formulate de fraţii Green sunt:<br />
A. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor;<br />
B. exinderea maximă a bazei protezei;<br />
C. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale<br />
câmpului protetic;<br />
D. respectarea libertăţii contracţiilor musculare;<br />
E. realizarea închiderii marginale a protezei.<br />
12 În etapa de amprentare finală, adeziunea este determinată de:<br />
A. precizia amprentării suprafeţei de sprijin;<br />
B. extinderea maximă a suprafeţelor verticale;<br />
C. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă;<br />
D. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
13 *Care din următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral:<br />
A. tehnica Frantz Herbst;<br />
B. amprenta de deglutiţie Hromatka;<br />
C. tehnica piezografică;<br />
D. tehnica Lejoyeux;<br />
E. tehnica Pedro Saizar.<br />
14 *În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă, marginile<br />
portamprentei individuale vor fi situate:<br />
A. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;<br />
B. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;<br />
C. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;<br />
D. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;<br />
E. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile.<br />
15 *Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică, materialele<br />
buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de:<br />
A. 37 0 - 40 0 C;<br />
B. 30 0 - 35 0 C;<br />
C. 50 0 C;<br />
D. 25 0 C;<br />
A p.<br />
489<br />
ABCDE p.<br />
502<br />
ACD p.<br />
503<br />
C p.<br />
505<br />
B p.<br />
521<br />
A p.<br />
525<br />
Page317
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
16 *La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va<br />
efectua:<br />
A. mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată;<br />
B. mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi<br />
modelată;<br />
C. mişcare de deschidere-închidere a gurii, neforţată;<br />
D. mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată;<br />
E. mişcări de lateralitate dreapta-stânga.<br />
17 Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin:<br />
A. tracţiunea postero-anterioară a obrazului;<br />
B. ridicarea acestuia;<br />
C. tracţiunea antero-posterioară a obrazului;<br />
D. eversarea buzei superioare;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
18 Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se<br />
realizează prin:<br />
A. deschiderea maximă a gurii;<br />
B. surâsul forţat;<br />
C. ţuguierea buzelor;<br />
D. deschiderea uşoară a gurii;<br />
E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.<br />
19 Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function:<br />
A. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice<br />
edentate total;<br />
B. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic;<br />
C. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea<br />
funcţională marginală se face cu gura deschisă;<br />
D. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea<br />
retenţiei materialului, la nivelul marginilor portamprentei;<br />
E. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea<br />
funcţională marginală se face cu gura închisă.<br />
20 În amprentarea finală, pastele ZOE se indică:<br />
A. în edentaţia totală, pentru finisarea amprentelor luate cu material<br />
termoplastice (tehnica de spălare);<br />
B. ca material unic în amprenta finală, în portamprente individuale<br />
bine adaptate;<br />
C. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;<br />
D. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale;<br />
E. nici o varianta nu este corectă.<br />
21 Amprenta finală “ambulatorie”:<br />
A. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă;<br />
B. utilizează ca material de amprentare, materialele cu resilienţă<br />
temporară;<br />
D p.<br />
526<br />
BC p.<br />
527<br />
AE p.<br />
530<br />
CD p.<br />
532<br />
ABC p.<br />
535<br />
ABCE p.<br />
540<br />
Page318
C. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării;<br />
D. utilizează ca material de amprentare, materialele siliconice<br />
vâscoase;<br />
E. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă<br />
polisulfidică de consistenţă fluidă.<br />
22 *Tehnica Lejoyeux, de închidere palatinală posterioară, presupune:<br />
A. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a<br />
vălului palatin şi palatal dur;<br />
B. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie,<br />
realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă;<br />
C. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul,<br />
pentru ca poziţia vălului să fie joasă);<br />
D. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material<br />
termoplastic;<br />
E. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii<br />
active de 2-2,5 mm.<br />
23 Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are<br />
următoarele roluri:<br />
A. dirijarea turnării ghipsului dur;<br />
B. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat;<br />
C. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus<br />
soclul modelului;<br />
D. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste<br />
pereţii exterior ai amprentei;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
24 *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară,<br />
zona disto-vestibulară a amprentei apare:<br />
A. ca un şanţ uşor evidenţiat;<br />
B. aplatizată şi largă;<br />
C. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;<br />
D. ca mici linii în materialul de amprentă;<br />
E. adâncită sau pliată spre exterior.<br />
25 *Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii:<br />
A. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic, atunci<br />
când mucoasa este dezinserată şi mobilă;<br />
B. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de<br />
pacient;<br />
C. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea<br />
adaptării cu o proteză imediată;<br />
D. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale.<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
26 Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică:<br />
A. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total;<br />
B. la modelarea marginală a portamprentei individuale;<br />
C. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah;<br />
A p.<br />
549<br />
BD p.<br />
545<br />
E p.<br />
543<br />
E p.<br />
536<br />
AB p.<br />
535<br />
Page319
D. la adaptarea portamprentei individuale;<br />
E. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de<br />
spălare.<br />
27 Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor:<br />
A. fidelitate deosebită;<br />
B. miros neplăcut;<br />
C. sunt materiale hidrofile;<br />
D. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate.<br />
E. stabilitate dimensional bună.<br />
28 *Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de<br />
zinc-eugenol:<br />
A. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a<br />
detaliilor;<br />
B. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei;<br />
C. distorsionare minimă a ţesuturilor,<br />
D. rapiditate în manipulare;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
29 Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL:<br />
A. este o metodă de amprentare combinată, gură-închisă, gurădeschisă;<br />
B. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare<br />
McGrane,<br />
C. necesită portamprente speciale “Si-Plast”;<br />
D. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial;<br />
E. necesită un articulator ergonomic complex.<br />
30 Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR:<br />
A. este o metodă de amprentare bimaxilară;<br />
B. este o metodă de amprentare cu gura închisă;<br />
C. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru<br />
determinarea relaţiilor intermaxilare;<br />
D. este o metodă de amprentare cu gura deschisă;<br />
E. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient.<br />
ACE p.<br />
536<br />
E p.<br />
535<br />
ABCD p.<br />
519<br />
ABC p.<br />
519<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 66.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA<br />
RELATIILOR INTERMAXILARE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: A p.<br />
Page320
A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona<br />
frontală;<br />
B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona<br />
frontală;<br />
C. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate,<br />
în zona laterală;<br />
D. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona<br />
laterală;<br />
E. nici un răspuns nu este corect.<br />
2 *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală:<br />
A. este mai puţin înalt, decât în zona frontală;<br />
B. depinde de lăţimea crestelor alveolare;<br />
C. se determină cu ajutorul Compasului de Aur;<br />
D. este mai apropiat de câmpul protetic deficitar;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie:<br />
A. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt<br />
în zonele laterale;<br />
B. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale;<br />
C. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu<br />
planul Frankfurt în zonele laterale;<br />
D. paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul<br />
Camper, în zonele laterale;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
4 Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a<br />
etajului inferior sunt reprezentate de:<br />
A. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din<br />
perioada dentată;<br />
B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);<br />
C. metoda Swenson;<br />
D. metoda Willis;<br />
E. metoda Boianov.<br />
5 *Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV<br />
a etajului inferior sunt reprezentate de:<br />
A. metoda compasului de aur Appenrodt;<br />
B. metoda Wright;<br />
C. metoda Silvermann;<br />
D. utilizarea profilometrului lui Sears;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
6 *Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior:<br />
A. utilizează fotografii din perioada dentată;<br />
B. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre<br />
fanta labial şi unghiul extern al ochiului;<br />
C. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa<br />
intercomisurală;<br />
550<br />
D p.<br />
551<br />
D p.<br />
551<br />
AC p.<br />
554<br />
A p.<br />
555<br />
D p.<br />
555<br />
Page321
D. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu<br />
dimensiunea modificată subnazale-gnation;<br />
E. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazaleofrion.<br />
7 *Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior:<br />
A. utilizează sârma de contur;<br />
B. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan<br />
Frankfurt- plan basilar mandibular;<br />
C. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau<br />
celluloid transparent;<br />
D. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice;<br />
E. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară<br />
distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation.<br />
8 *Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră:<br />
A. Gn-St = distanţa intercomisurală;<br />
B. Gn-St = distanţa interpupilară;<br />
C. Gn-Sn = Sn-Oph;<br />
D. Gn-Sn = Sn-N;<br />
E. Gn-Sn = Sn-Tr.<br />
9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu<br />
repere pre-extracţionale se numără şi:<br />
A. metoda Leonardo da Vinci;<br />
B. metoda Wright;<br />
C. metoda Boianov;<br />
D. metoda Boianov modificată;<br />
E. metoda compasului de aur a lui Appenrodt.<br />
10 *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe:<br />
A. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii<br />
posterior, pe bobiţa de ceară Walkof, fixată pe faţa mucozală a<br />
bazei machetei maxilare;<br />
B. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de<br />
deglutiţie;<br />
C. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar, în<br />
mişcarea de deglutiţie;<br />
D. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul<br />
compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter;<br />
E. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea<br />
vechilor reflexe parodonto-musculare.<br />
11 *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi:<br />
A. stimularea reflexului de ocluzie molară;<br />
B. manevra maseterină Gysi;<br />
C. memoria ocluzală Lejoyeux;<br />
D. metoda Patterson;<br />
E. manevra temporală Green.<br />
E p.<br />
554<br />
C p.<br />
555<br />
B p.<br />
554<br />
A p.<br />
558<br />
C p.<br />
560<br />
Page322
12 *La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să<br />
fie:<br />
A. paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în<br />
zona frontală;<br />
B. paralelă cu linia bipupilară în zona laterală;<br />
C. divergentă cu planul Camper în zona laterală;<br />
D. convergentă cu planul Camper în zona frontală;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
13 *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi:<br />
A. metoda înscrierii grafice;<br />
B. utilizarea autoocluzorului Lande;<br />
C. memoria ocluzală Lejoyeux;<br />
D. metoda Patterson;<br />
E. utilizarea centrocordului Opotow.<br />
14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu:<br />
A. ştifturi de interpoziţionare între cele două machete;<br />
B. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul<br />
primilor premolari;<br />
C. pastă Repin;<br />
D. anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor<br />
borduri;<br />
E. toate variantele corecte.<br />
15 *Linia surâsului:<br />
A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare;<br />
B. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal<br />
superior;<br />
C. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;<br />
D. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor<br />
artificiali superiori;<br />
E. toate răspunsurile sunt corecte.<br />
16 Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de:<br />
A. linia mediană;<br />
B. planul lui Camper;<br />
C. linia caninilor;<br />
D. planul bazal mandibular;<br />
E. linia surâsului.<br />
17 Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale<br />
coletelor incisivilor şi caninilor superiori:<br />
A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;<br />
B. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central;<br />
C. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;<br />
D. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
A p.<br />
552<br />
D p.<br />
559<br />
E p.<br />
562<br />
B p.<br />
563<br />
ACE p.<br />
563<br />
AC p.<br />
564<br />
18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea D p.<br />
Page323
marginii coletului oral al:<br />
A. incisivilor centrali maxilari;<br />
B. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari;<br />
C. incisivilor laterali maxilari;<br />
D. caninilor maxilari;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
19 *Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma<br />
arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de:<br />
A. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul mediosagital;<br />
B. prima pereche de rugi palatine;<br />
C. delimitarea tuberozităţilor maxilare;<br />
D. mijlocul crestei reziduale;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
20 În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei<br />
reziduale maxilare:<br />
A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;<br />
B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor<br />
caninilor;<br />
C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali<br />
laterali;<br />
D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
21 Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul<br />
Biofuncţional Protetic) sunt:<br />
A. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică<br />
(în cazul anomaliilor existente în perioada dentată;<br />
B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;<br />
C. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor<br />
maxilare;<br />
D. tangenta premolară la maxilar;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
22 Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul<br />
Biofuncţional Protetic) sunt:<br />
A. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor;<br />
B. punctual simfizar;<br />
C. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2;<br />
D. tuberculii piriformi;<br />
E. punctele canine ale mandibulei.<br />
23 Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul<br />
Biofuncţional Protetic) sunt:<br />
A. tangenta premolară la mandibulă;<br />
B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;<br />
C. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor<br />
mandibulari;<br />
565<br />
E p.<br />
564<br />
ABCD p.<br />
565<br />
AD p.<br />
565<br />
BDE p.<br />
566<br />
AD p.<br />
566<br />
Page324
D. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile<br />
recente) şi trapezoidală (în atrofii severe);<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
24 Liniile lui Pound suntreprezentate de:<br />
A. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita lingual a tuberculului<br />
piriform;<br />
B. linia şanţurilor mezio-distale, corespunzător muchiei crestelor<br />
reziduale;<br />
C. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală;<br />
D. verticala ridicată de pe linia milohioidiană, care nu va fi depăşită<br />
de suprafaţa orală a dinţilor laterali.<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
25 *Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere:<br />
A. vestibulul oral (fornix vestibuli);<br />
B. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular<br />
superior şi inferior;<br />
C. liniile interalveolare;<br />
D. arcul frontal vestibular;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
26 *Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă<br />
cu aproximativ:<br />
A. 7 mm;<br />
B. 5 mm;<br />
C. 2 mm;<br />
D. 6 mm;<br />
E. 3 mm.<br />
27 *La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este<br />
în medie de.<br />
A. 8 -10 mm;<br />
B. 11 - 13 mm;<br />
C. 15 - 17 mm<br />
D. 18 - 20 mm;<br />
E. 20 - 22 mm.<br />
28 *Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la<br />
edentatul total, are ca dezavantaje:<br />
A. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate,<br />
din etapa anterioară, se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin;<br />
B. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor<br />
artificiali (linia mediană, linia surâsului, linia caninilor);<br />
C. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă,<br />
mult mai retrudată decât relaţia centrică;<br />
D. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului<br />
planului de ocluzie;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
AD p.<br />
567<br />
E p.<br />
568<br />
A p.<br />
568<br />
E p.<br />
568<br />
B p.<br />
561<br />
Page325
29 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de<br />
ocluzie molară:<br />
A. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune<br />
exercitată în timpul mişcării de deschidere;<br />
B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra<br />
mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;<br />
C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de<br />
poziţionare centrică;<br />
D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda<br />
înscrierii grafice;<br />
E. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând<br />
emergenţa trigemenului din cutia craniană.<br />
30 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson:<br />
A. utilizează, în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare<br />
centrică, machete de ocluzie special pregătite;<br />
B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra<br />
mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;<br />
C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de<br />
poziţionare centrică;<br />
D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda<br />
înscrierii grafice;<br />
E. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune<br />
exercitată în timpul mişcării de deschidere.<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 67.<br />
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE.<br />
PROBA MACHETELOR<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
C p.<br />
559<br />
A p.<br />
559<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face:<br />
ABC p.<br />
A. conform datelor înregistrate în fişa de laborator;<br />
B. în absenţa pacientului;<br />
C. conform indicaţiilor trasate pe şabloane;<br />
D. în prezenţa pacientului;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
568<br />
2 *Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total, presupune:<br />
A. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă;<br />
B. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama;<br />
C. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării;<br />
D. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor<br />
în plan median;<br />
A p.<br />
568<br />
Page326
E. toate variantele sunt corecte.<br />
3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:<br />
A. controlul arcadelor artificiale;<br />
B. corectitudinea realizării bordurilor de ceară;<br />
C. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului<br />
protetic;<br />
D. papilele interdentare să fie modelate concave;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
4 *Controlul bazelor din ceară ale machetelor, urmăreşte:<br />
A. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic;<br />
B. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate;<br />
C. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex;<br />
D. să comprime uşor fundurile de sac;<br />
E. versantul lingual să fie modelat convex.<br />
5 Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele<br />
cerinţe:<br />
A. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor<br />
de sac;<br />
B. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor, baza machetei<br />
trebuie să se desprindă cu uşurinţă;<br />
C. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele;<br />
D. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, până la<br />
linia de vibraţie anterioară;<br />
E. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide<br />
gura.<br />
6 *Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi, se verifică prin:<br />
A. teste funcţionale fonetice;<br />
B. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale<br />
PM şi M;<br />
C. teste funcţionale masticatorii;<br />
D. testele Herbst;<br />
E. teste de deglutiţie.<br />
7 *Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt<br />
determinate de:<br />
A. existenţa unor creste laterale reziduale înalte;<br />
B. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al<br />
crestei, din zona laterală;<br />
C. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late;<br />
D. montarea dinţilor laterali în afara crestei;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
8 *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu<br />
dinţi se realizează:<br />
A. cu gura întredeschisă;<br />
B. cu gura închisă;<br />
AC p.<br />
569<br />
C p.<br />
570<br />
AC p.<br />
570<br />
B p.<br />
570<br />
D p.<br />
570<br />
A p.<br />
570<br />
Page327
C. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta -<br />
stânga;<br />
D. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere <strong>–</strong><br />
deschidere;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
9 Testele Herbst se folosesc pentru:<br />
A. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite<br />
zone;<br />
B. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare;<br />
C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în<br />
anumite zone;<br />
D. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare.<br />
E. nici o variantă nu este corectă.<br />
10 În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic, rolul principal îl<br />
are:<br />
A. poziţia anterioară a limbii;<br />
B. poziţia posterioară a limbii;<br />
C. gravitaţia;<br />
D. adeziunea;<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
11 *Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a<br />
pacientului edentat total:<br />
A. numai poziţia intermediară a limbii;<br />
B. poziţia anterioară şi posterioară a limbii;<br />
C. numai poziţia anterioară a limbii;<br />
D. numai poziţia posterioară a limbii;<br />
E. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii.<br />
12 *Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se<br />
indică:<br />
A. în primul timp, inserţia machetei maxilare;<br />
B. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a<br />
gurii;<br />
C. în primul timp, inserţia machetei mandibulare;<br />
D. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă.<br />
E. toate variantele sunt corecte.<br />
13 Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea<br />
orală:<br />
A. a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă<br />
B. b.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil<br />
C. c.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară<br />
D. d.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte<br />
plenitudinea ei<br />
E. e.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător<br />
buzelor şi obrajilor<br />
AC p.<br />
571<br />
AC p.<br />
571<br />
D p.<br />
571<br />
C p.<br />
571<br />
BDE p.<br />
571<br />
Page328
14 Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea<br />
orală:<br />
A. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât<br />
buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în<br />
supraocluzie frontală<br />
B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală<br />
inversă<br />
C. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap<br />
D. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un<br />
aspect facial estetic<br />
E. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea<br />
inversă frontală<br />
15 În protezarea totală:<br />
A. refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii<br />
B. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea<br />
orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de<br />
ele<br />
C. forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu<br />
aspectele conturului gingival<br />
D. egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce<br />
întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării<br />
E. toate variantelesunt corecte<br />
16 Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea<br />
orală:<br />
A. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie<br />
vizibil<br />
B. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică<br />
C. să existe armonie dento-facială<br />
D. să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi<br />
obraji<br />
E. curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a<br />
buzei superioare<br />
17 Dacă la controlul ocluziei:<br />
A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute<br />
B. DVO este mărită pacientul are aspect crispat<br />
C. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic<br />
D. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare<br />
E. dinţii se ating între ei<br />
18 Dacă la controlul ocluziei:<br />
A. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit<br />
B. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili<br />
C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat<br />
D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele<br />
antagoniştilor atunci DVO este mică<br />
E. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci<br />
DVO este mărită<br />
ACE p.<br />
571<br />
ABC p.<br />
572<br />
BCD<br />
BDE p.<br />
576<br />
ABDE p.<br />
576<br />
Page329
19 *Proba spatulei negativă:<br />
A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers<br />
B. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap<br />
C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers<br />
D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent<br />
E. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect<br />
20 *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca:<br />
A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect<br />
B. angrenajul dinţilor frontali este corect<br />
C. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut<br />
D. angrenajul dinţilor laterali este corect<br />
E. nici o variantă corectă<br />
21 Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm:<br />
A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară<br />
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite<br />
C. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri<br />
selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie<br />
D. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite<br />
E. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare<br />
22 *Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă:<br />
A. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite<br />
B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite<br />
C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare<br />
D. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete<br />
E. nici o variantă corectă<br />
23 La emisia şuierată a fonemei S:<br />
A. frontalii superiori sunt prea oralizaţi<br />
B. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi<br />
C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi<br />
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi<br />
E. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea<br />
mare<br />
24 La controlul fonetic:<br />
A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi<br />
B. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi<br />
C. dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi<br />
D. dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi<br />
E. toate variantele sunt corecte<br />
25 *La controlul fonetic:<br />
A. pacientul este rugat să numere de la 55 la 65<br />
B. pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare<br />
C. pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei<br />
maxilare este pudrată cu talc<br />
E p.<br />
557<br />
C p.<br />
577<br />
BC p.<br />
577<br />
C p.<br />
576<br />
BDE p.<br />
579<br />
CD p.<br />
579<br />
E p.<br />
579<br />
Page330
D. pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către<br />
medic<br />
E. toate variantele corecte<br />
26 Datele transmise pe model în laborator sunt:<br />
A. legate de zonele neretentive ale câmpului protetic<br />
B. legate de zonele retentive ale câmpului protetic<br />
C. forma zonei vestibulare frontale<br />
D. adâncimea zonei vestibulare frontale<br />
E. forma şi profunzimea zonei Ah<br />
27 Gravarea modelului:<br />
A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a<br />
celei anterioare pe model<br />
B. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor<br />
C. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele<br />
D. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare<br />
palatinale<br />
E. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare<br />
palatinale<br />
28 Zonele de despovărare:<br />
A. sunt zone localizate prin desen pe model<br />
B. exostozele se numără printre ele<br />
C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model<br />
D. gradul de foliere nu variază<br />
E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea<br />
29 Zonele retentive:<br />
A. nu crează probleme în protezare<br />
B. pot schimba axul de inserţie al protezei<br />
C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei<br />
D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din<br />
material rezilient<br />
E. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din<br />
material rigid<br />
30 Datele transmise în laborator prin fişă:<br />
A. sunt detalii asupra localizării zonelor retentive<br />
B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive<br />
C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta<br />
funcţională<br />
D. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta<br />
preliminară<br />
E. toate variantele corecte<br />
BE p.<br />
580<br />
ABE p.<br />
581<br />
ABC p.<br />
581<br />
BD p.<br />
582<br />
AB p.<br />
582<br />
Page331
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 68.<br />
VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Retuşarea protezelor totale:<br />
CD p.<br />
A. necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie<br />
B. se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă<br />
C. se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa<br />
dreaptă<br />
D. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic<br />
E. nici o variantă corectă<br />
583<br />
2 Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt:<br />
A. Zona Ah<br />
B. la nivelul mucoasei fixe palatinale<br />
C. la nivelul frenului buzei superioare<br />
D. zonele retentive ale crestei edentate<br />
E. toate variantele corecte<br />
3 Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt:<br />
A. la nivelul tuberozităţilor<br />
B. zonele retentive ale crestei edentate<br />
C. bride vestibulare laterale<br />
D. torus mandibular<br />
E. torus maxilar<br />
4 *Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei :<br />
A. daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin<br />
reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei<br />
B. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează<br />
prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei<br />
C. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se<br />
poate echilibra ocluzal proteza<br />
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se<br />
instruieşte pacientul<br />
E. necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală<br />
5 *Lipsa menţinerii protezei :<br />
A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat<br />
B. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu<br />
Kerr şi se căptuşeşete marginal<br />
C. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea<br />
şi se lustruieşte<br />
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul<br />
chimic şi se retuşează<br />
E. este dată de respectarea culoarului neutral<br />
ACD p.<br />
583<br />
BCD p.<br />
583<br />
C p.<br />
584<br />
B p.<br />
584<br />
Page332
6 Lipsa stabilităţii protezei :<br />
A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface<br />
proteza<br />
B. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface<br />
proteza<br />
C. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se<br />
căptuşeşete marginal<br />
D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat<br />
E. toate variantele corecte<br />
7 În cazul unei dimensiuni verticale prea mari :<br />
A. proteza nu are menţinere<br />
B. proteza nu are stabilitate<br />
C. pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente<br />
D. proteza nu are sprijin<br />
E. se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză<br />
8 Controlul extraoral al protezelor mandibulare:<br />
A. urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în<br />
grosime<br />
B. urmăreşte dacă protezele sunt curate<br />
C. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi<br />
D. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică<br />
E. toate variantele corecte<br />
9 *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: :<br />
A. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere<br />
B. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite<br />
C. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri<br />
D. dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită<br />
E. toate variantele corecte<br />
10 Aplicarea protezelor mandibulare:<br />
A. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat<br />
B. se face după ce se spală cu peria şi săpun<br />
C. are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă<br />
D. se face după umezirea lor<br />
E. toate variantele corecte<br />
11 Zonele de suprapresiune :<br />
A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control<br />
B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale<br />
C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare<br />
D. se pot identifica cu Kerr verde<br />
E. toate variantele corecte<br />
12 *Zonele de suprapresiune :<br />
A. sunt zone funcţionale periferice<br />
B. sunt zone funcţionale de sprijin<br />
AB p.<br />
585<br />
BC p.<br />
584-<br />
585<br />
BC p.<br />
585<br />
B p.<br />
585<br />
BD p.<br />
586<br />
AC p.<br />
586<br />
D p.<br />
586<br />
Page333
C. sunt zone care se foliază obligatoriu<br />
D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în<br />
totalitate<br />
E. nici o variantă corectă<br />
13 *Controlul stabilităţii protezei mandibulare:<br />
A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control<br />
B. se face cu ajutorul pastei de identificare<br />
C. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale<br />
premolarilor<br />
D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa<br />
internă a protezei<br />
E. toate variantele corecte<br />
14 Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi:<br />
A. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală<br />
B. atrofii accentuate ale osului alveolar<br />
C. rezilienţă crescută a mucoasei fixe<br />
D. montarea dinţilor laterali în afara crestei<br />
E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform<br />
15 Controlul menţinerii protezei mandibulare:<br />
A. se face atât în repaus cât şi în mişcare<br />
B. presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor<br />
protezei<br />
C. presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient<br />
D. se face în 2 şedinţe<br />
E. toate variantele corecte<br />
16 Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt:<br />
A. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali<br />
B. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali<br />
inferiori<br />
C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali<br />
inferiori<br />
D. tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali<br />
E. presiune în sens vertical<br />
17 Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare:<br />
A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice<br />
B. se vor folia zonele de suprapresiune<br />
C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară<br />
cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea<br />
interioară a protezei<br />
D. se vor identifica zonele de suprapresiune<br />
E. toate variantele corecte<br />
18 Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără:<br />
A. spălarea ei cu perie şi săpun<br />
B. corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare<br />
C p.<br />
586<br />
BCD p.<br />
586<br />
ABC p.<br />
586-<br />
587<br />
BD p.<br />
587<br />
AC p.<br />
586-<br />
587<br />
Page334<br />
BCD p.<br />
586-<br />
587
C. controlul fizionomiei<br />
D. controlul menţinerii<br />
E. controlul sprijinului<br />
19 Aplicarea protezei maxilare:<br />
A. se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat<br />
B. în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va<br />
aplica întâi pe celelalte zone neretentive<br />
C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se<br />
reduce din faţa internă a protezei<br />
D. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie<br />
E. toate variantele corecte<br />
20 Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:<br />
A. se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină<br />
B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile<br />
către piept<br />
C. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor<br />
D. se clăteşte gura cu apă călduţă<br />
E. nu există soluţie în afara îndepărtării protezei<br />
21 *Controlul stabilităţii protezelor maxilare:<br />
A. se face la deschiderea uşoară a gurii<br />
B. verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la<br />
nivelul feţei ocluzale a premolarului<br />
C. verifică adeziunea protezei<br />
D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări<br />
funcţionale<br />
E. nici un răspuns corect<br />
22 Cauzele basculării transversale pot fi:<br />
A. erori de amprentare<br />
B. folierea insuficientă a torusului mandibular<br />
C. rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste<br />
D. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste<br />
E. toate variantele corecte<br />
23 În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor:<br />
A. se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic<br />
B. se aplică proteza în cavitatea orală<br />
C. se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului<br />
D. se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare<br />
E. operaţiunea se repetă până dispare bascularea<br />
24 Verificarea menţinerii protezei totale maxilare<br />
A. se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă<br />
B. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă<br />
C. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă<br />
D. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale<br />
E. toate variantele corecte<br />
CD p.<br />
587<br />
ABC p.<br />
588<br />
B p.<br />
588<br />
ABD p.<br />
588<br />
ABDE p.<br />
588<br />
BCD p.<br />
588-<br />
589<br />
Page335
25 Tratamentul xerostomiei se poate face cu:<br />
A. pilocarpină<br />
B. coleretice de tipul sulfarenului<br />
C. substanţe sialogoge<br />
D. articaină<br />
E. toate răspunsurile corecte<br />
26 Succiunea se verifică astfel:<br />
A. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor<br />
vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale<br />
B. se cere pacientului să zâmbească<br />
C. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală<br />
a feţei palatinale a incisivilor<br />
D. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a<br />
protezei<br />
E. toate variantele sunt corecte<br />
27 La controlul fizionomiei şi fonaţiei:<br />
A. se observă forma şi culoarea feţei<br />
B. se observă respectarea criteriilor estetice<br />
C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare<br />
D. se efectuează primele probe fonetice<br />
E. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor<br />
superiori<br />
28 Controlul relaţiilor intermaxilare :<br />
A. se verifică DVO folosind testul Silvermann<br />
B. în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi<br />
simultane<br />
C. nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale<br />
D. presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut<br />
după Gysi<br />
E. permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare<br />
29 La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală:<br />
A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii<br />
superiori sunt prea vestibularizaţi<br />
B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii<br />
superiori sunt prea oralizaţi<br />
C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii<br />
superiori sunt prea vestibularizaţi<br />
D. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii<br />
superiori sunt prea oralizaţi<br />
E. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii<br />
inferiori sunt prea lingualizaţi<br />
30 Purtătorii de proteze totale:<br />
A. trebuie să evite mâncăruruile lipicioase<br />
B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea<br />
ABC p.<br />
588<br />
CD p.<br />
589<br />
BCDE p.<br />
589<br />
AB p.<br />
589-<br />
590<br />
BCE p.<br />
590<br />
Page336<br />
ABCDE p.<br />
591-<br />
592
protezelor<br />
C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă<br />
D. trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci<br />
apă şi săpun<br />
E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile<br />
medicului curant<br />
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 69.<br />
STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se CE p.<br />
numără:<br />
A. igiena necorespunzătoare a piesei protetice<br />
B. autocurăţirea<br />
C. diabetul zaharat<br />
D. microporozităţile acrilatului<br />
E. insuficienţa renală cronică<br />
593<br />
2 *Teoria bacteriotoxică susţine că:<br />
A. stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze<br />
B. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub<br />
acţiunea factorilor locali şi generali<br />
C. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori<br />
D. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei<br />
bucale<br />
E. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale<br />
acrilatului<br />
3 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără:<br />
A. totale-tulburări vasculare<br />
B. marginale-eroziuni in situ<br />
C. bazale-ulceraţii bazale tardive<br />
D. bazale-eroziuni in situ<br />
E. marginale-eroziuni la inserţia protezei<br />
4 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără:<br />
A. marginale-hiperplazii<br />
B. bazale-leziuni eritemato-congestive<br />
C. bazale <strong>–</strong>eroziuni in situ<br />
D. totale-tulburări vasculare<br />
E. totale-alergii<br />
D p.<br />
594<br />
BDE p.<br />
595<br />
ABDE p.<br />
595<br />
Page337
5 Eroziunile in situ:<br />
A. apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de<br />
ulceraţii<br />
B. nu sunt dureroase<br />
C. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează<br />
D. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate<br />
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi<br />
6 Eroziunile in situ:<br />
A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive<br />
B. în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu<br />
creion de anilină<br />
C. după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu<br />
este obligatorie<br />
D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu<br />
antiinflamatoare<br />
E. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei<br />
7 Reacţiile imediate bazale:<br />
A. sunt consecinţa erorilor în amprentare<br />
B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator<br />
C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei<br />
D. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic<br />
E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale<br />
8 Reacţiile imediate totale:<br />
A. se declanşează datorită structurii chimice a protezelor<br />
B. apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat<br />
autopolimerizabil<br />
C. se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care<br />
acţionează direct asupra mucoasei<br />
D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator<br />
E. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic<br />
9 Reacţiile imediate totale:<br />
A. se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei<br />
B. sunt complet nedureroase<br />
C. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic<br />
D. clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic,uneori<br />
şi a mucoasei jugale<br />
E. pacienţii acuză dureri vii de tip arsură<br />
10 Reacţiile imediate totale:<br />
A. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice<br />
B. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină<br />
C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator<br />
D. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic<br />
E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice<br />
CD p.<br />
595<br />
AB p.<br />
595-<br />
596<br />
CD p.<br />
596<br />
ABC p.<br />
596<br />
DE p.<br />
596<br />
ABE p.<br />
596<br />
11 *Reacţiile tardive marginale: C p.<br />
Page338
A. sunt consecinţa erorilor în amprentare<br />
B. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei<br />
C. pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat<br />
D. nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale<br />
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi<br />
12 Reacţiile tardive marginale:<br />
A. sunt cauzate de structura chimică a protezelor<br />
B. pot fi acoperite de false membrane<br />
C. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem<br />
D. nu se pot suprainfecta<br />
E. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor<br />
purtate timp îndelungat<br />
13 După Burket leziunile maligne:<br />
A. au floră microbiană moderată<br />
B. au floră microbiană abundentă<br />
C. nu au miros fetid<br />
D. au halenă fetidă prezentă<br />
E. nu necesită examene complementare<br />
14 După Burket leziunile maligne:<br />
A. au adenopatie relativ constantă<br />
B. apar mai frecvent în zona canină la maxilar<br />
C. pot fi localizate la orice nivel<br />
D. nu se excizează<br />
E. toate variantele corecte<br />
15 *Hiperplaziile marginale:<br />
A. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite<br />
B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie<br />
C. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei<br />
D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele<br />
E. toate variantele corecte<br />
16 *Reacţiile tardive bazale:<br />
A. se pot datora porozităţilor protezei<br />
B. se pot datora igienei necorespunzătoare<br />
C. se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal<br />
D. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid<br />
E. toate variantele corecte<br />
17 Reacţiile tardive traumatice:<br />
A. sunt greu de diagnosticat<br />
B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic<br />
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact<br />
D. nu necesită echilibrare ocluzală<br />
E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur<br />
596<br />
BCE p.<br />
596<br />
BD p.<br />
597<br />
AC p.<br />
597<br />
E p.<br />
597<br />
E p.<br />
597<br />
BE p.<br />
598<br />
18 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: AE p.<br />
Page339
A. pot apare sub formă de franjuri<br />
B. sunt de natură alergică<br />
C. pot fi cauzate de boli generale<br />
D. apar în special lanivel lingual<br />
E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului<br />
19 Hiperplazia epitelio-conjunctivă:<br />
A. tratmentul ei constă în excizia chirurgicală<br />
B. impune examen histologic de fiecare dată<br />
C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la<br />
nivelul componentei osoase<br />
D. are halenă fetidă<br />
E. are floră microbiană abundentă<br />
20 *Candidoza cronică atrofică:<br />
A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice<br />
B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau<br />
generali favorizanţi<br />
C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat<br />
D. este o afecţiune rară<br />
E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate<br />
21 Candidoza cronică atrofică este cauzată de :<br />
A. deficienţe imunologice congenitale<br />
B. igienă orală deficitară<br />
C. imperfecţiunea bazei protezei<br />
D. dezechilibrul ocluzal<br />
E. nici o variantă corectă<br />
22 Candidoza cronică atrofică:<br />
A. apare imediat după inserţia protezelor<br />
B. are predilecţie pentru mucoasa palatină<br />
C. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură<br />
D. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de<br />
imunofluorescenţă<br />
E. nu e dureroasă niciodată<br />
23 Tratamentul candidozei cronice atrofice:<br />
A. este chirurgical<br />
B. include toaleta riguroasă a protezei<br />
C. este doar medicamentos<br />
D. include îndepărtarea protezelor noaptea<br />
E. nu se tratează<br />
24 Stomatitele:<br />
A. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii<br />
B. nu necesită diagnostic diferenţial<br />
C. nu sunt procese inflamatorii<br />
D. primul stadiu al lor este cel eritematos<br />
E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos<br />
598<br />
ABC p.<br />
598<br />
D p.<br />
599<br />
AB p.<br />
599<br />
BCD p.<br />
600-<br />
601<br />
BD p.<br />
601<br />
AD p.<br />
601<br />
Page340
25 În evoluţia stomatopatiilor:<br />
A. afecţiunea se poate opri la unul din stadii<br />
B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială<br />
C. un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară<br />
D. zonele eritematoase pot persista pe toată durata purtării protezei<br />
E. nici o variantă nu e corectă<br />
26 *Teoria alergică:<br />
A. susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de<br />
hipersensibilitate la componentele acrilatului<br />
B. incriminează implicarea mai multor factori în etiologia<br />
stomatopatiilor<br />
C. incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în<br />
etiologia stomatopatiilor<br />
D. consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar<br />
avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale<br />
E. incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia<br />
stomatopatiilor<br />
27 Clasificarea stomatopatiilor:<br />
A. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor<br />
B. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului<br />
generator<br />
C. s-a făcut în funcţie de semnele clinice<br />
D. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată<br />
E. nici o variantă nu e corectă<br />
28 Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt<br />
A. hemopatiile<br />
B. bolile vasculare<br />
C. vârsta înaintată<br />
D. autocurăţirea<br />
E. imperfecţiuni de execuţie a protezei<br />
29 În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă:<br />
A. rigurozitatea igienei protezei<br />
B. ritmicitatea igienei protezei<br />
C. alternarea unor pauze în purtarea protezelor<br />
D. clătiri orale cu clorhexidină<br />
E. diagnosticul diferenţial<br />
30 Formele candidozelor orale sunt:<br />
A. acută hipertrofică<br />
B. acută atrofică<br />
C. cronică pseudomembranoasă<br />
D. muco-cutanată familială<br />
E. cronică atrofică<br />
ABCD p.<br />
601<br />
A p.<br />
594<br />
ABD p.<br />
595<br />
DE p.<br />
593-<br />
594<br />
ABC p.<br />
601<br />
BDE p.<br />
600<br />
Page341
<strong>TEMA</strong> <strong>NR</strong>. 70.<br />
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE<br />
<strong>–</strong> 30 intrebari<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Intrebare Răspuns Pag.<br />
1 Indicaţiile căptuşirii sunt:<br />
ACDE p.<br />
A. deteriorarea modelului funcţional<br />
B. ameliorarea sprijinului<br />
C. ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus<br />
proeminent<br />
D. profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii<br />
E. în amprentare funcţională greşită<br />
693<br />
2 Contraindicaţiile căptuşirii sunt:<br />
A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate<br />
B. dinţi laterali montaţi în afara crestei<br />
C. DVO supraevaluată<br />
D. atrofie avansată a zonei de sprijin<br />
E. profilaxia ţesuturilor sensibile<br />
3 Obiectivele căptuşirii sunt:<br />
A. îmbunătăţirea menţinerii protezei<br />
B. creşterea înălţimii crestei alveolare<br />
C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare<br />
D. reechilibrarea ocluzală<br />
E. stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale<br />
4 Căptuşirea directă are ca avantaje:<br />
A. stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi<br />
B. rapiditatea<br />
C. fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală<br />
D. economie-se consumă numai materialele din cabinet<br />
E. profilaxia dento-prodontală<br />
5 *Căptuşirea directă are ca dezavantaje:<br />
A. iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic<br />
B. durează mult<br />
C. consum mare de materiale<br />
D. pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator<br />
E. nici un răspuns corect<br />
6 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:<br />
A. acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de<br />
leucoplast<br />
B. îndepărtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faţa internă a şeilor<br />
ABC p.<br />
693<br />
AE p.<br />
693-<br />
694<br />
BD p.<br />
694<br />
A p.<br />
694<br />
ABDE p.<br />
694<br />
Page342
C. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor<br />
D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil<br />
când acesta se trage în fire<br />
E. exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară<br />
a protezei<br />
7 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:<br />
A. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor<br />
B. mobilizarea protezei după priza acrilatului<br />
C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională<br />
D. modelarea marginilor protezei de către medic<br />
E. prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire<br />
provizorie<br />
8 Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă:<br />
A. are 2 timpi<br />
B. are 3 timpi<br />
C. are 4 timpi<br />
D. poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul<br />
E. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature<br />
9 Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu,1999)<br />
A. presupune îndepărtarea 1,5mm de acrilat de pe faţa mucozală a<br />
protezei<br />
B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală<br />
C. este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv<br />
D. presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a<br />
unui strat de ceară bucoplastică<br />
E. îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după<br />
răcire cu apă<br />
10 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:<br />
A. presupune turnarea de gips dur în amprentă<br />
B. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei<br />
C. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi<br />
pacient<br />
D. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul<br />
superior al presei<br />
E. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza<br />
gipsului<br />
11 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:<br />
A. include izolarea modelelor cu un material d eizolat<br />
B. durează 1-2 săptămâni<br />
C. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi<br />
D. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T 0<br />
de 39 0 C timp de 30 min, la presiune de 15-20 psi<br />
E. presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei<br />
CE p.<br />
694-<br />
695<br />
BE p.<br />
695<br />
BCDE p.<br />
695<br />
ABDE p.<br />
695-<br />
696<br />
ADE p.<br />
696<br />
12 Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: BCD p.<br />
Page343
A. boli cardiovasculare grave<br />
B. leziuni de decubit<br />
C. masticaţie dificilă<br />
D. inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare<br />
E. igienă orală precară<br />
13 Căptuşirea temporară:<br />
A. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin<br />
muco-osoasă<br />
B. materialele folosite au vîscozitate lent progresivă<br />
C. materialele se prezintă sub formă de monocomponent<br />
D. durează 1-2 zile<br />
E. nu reface ţesuturile traumatizate<br />
14 Căptuşirea definitivă:<br />
A. este doar directă<br />
B. poate fi directă sau indirectă<br />
C. materialele folosite au consistenţă elastică<br />
D. materialele folosite au rezistenţă mecanică mare<br />
E. materialele folosite au grad de porozitate scăzut<br />
15 Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia<br />
protezelor sunt:<br />
A. rezilienţa neuniformă a câmpului<br />
B. schimbarea de formă a substratului muco-osos<br />
C. schimbarea de volum a substartului muco-osos<br />
D. igienă orală defectuoasă<br />
E. ţesuturi traumatizate<br />
16 Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt:<br />
A. montarea dinţilor în afara crestelor<br />
B. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor<br />
zone proeminente ale câmpului protetic<br />
C. ruperea croşetelor<br />
D. deficienţe de preparare, îndesare şi polimerizare a acrilatului<br />
E. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare<br />
17 *Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt:<br />
A. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea<br />
croşetelor<br />
B. montarea dinţilor laterali în afara crestelor<br />
C. grosimea neuniformă a bazei protezei<br />
D. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare<br />
E. toate variantele sunt corecte<br />
18 Tehnicile de reparaţie a protezei:<br />
A. se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator<br />
B. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali<br />
C. nu pot fi executate decât în cabinet<br />
D. includ completarea unuia sau mai multor dinţi<br />
695-<br />
696<br />
AB p.<br />
695<br />
BC p.<br />
696<br />
ABC p.<br />
697<br />
BDE p.<br />
698<br />
E p.<br />
698<br />
ABD p.<br />
699<br />
Page344
E. nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi<br />
19 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:<br />
A. include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine<br />
uscate , de-a lungul liniei de fractură<br />
B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire<br />
provizorie cu cianoacrilaţi<br />
C. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare<br />
cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură<br />
D. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor<br />
E. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei<br />
cu scopul de a realiza un model<br />
20 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:<br />
A. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul<br />
protezei cu scopul de a obţine un model<br />
B. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de<br />
pe model<br />
C. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi<br />
D. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de<br />
proteze<br />
E. toate variantele corecte<br />
21 Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului:<br />
A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe<br />
B. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate<br />
C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între<br />
fragmente<br />
D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu<br />
5-7 mm paralel cu linia de fractură<br />
E. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură<br />
retentivă în formă d ecoadă de rândunică<br />
22 În cadrul reparaţiilor de proteză:<br />
A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic<br />
B. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face<br />
C. se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi<br />
D. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două<br />
fragmente<br />
E. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model<br />
23 Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă:<br />
A. dintele se repune în lăcaşul său<br />
B. reparaţia nu se poate face în cabinet<br />
C. se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui<br />
D. este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie<br />
E. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de<br />
retenţie create<br />
ABC p.<br />
699<br />
ABD p.<br />
699-<br />
700<br />
BCDE p.<br />
699-<br />
700<br />
BCD p.<br />
699-<br />
700<br />
ACE p.<br />
701<br />
24 Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: ABE p.<br />
Page345
A. e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în<br />
gură<br />
B. amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în<br />
două etape<br />
C. se repoziţionează dintele<br />
D. se reface întreaga proteză<br />
E. în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin<br />
şlefuire<br />
25 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:<br />
A. se înregistrează amprentă cu silicon solid<br />
B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din<br />
gură<br />
C. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură<br />
D. modelul se toarnă din gips extradur<br />
E. modelul se toarnă din gips obişnuit<br />
26 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:<br />
A. se înregistrează amprentă cu alginat<br />
B. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde<br />
coada croşetului<br />
C. lăcaşul se amplasează aleatoriu<br />
D. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se<br />
face lăcaşul în placa protetică<br />
E. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică<br />
27 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:<br />
A. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură<br />
B. se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare,<br />
fundului de sac vestibular şi antagoniştilor<br />
C. amprenta se înregistrează cu materiale elastice<br />
D. modelul se va turna într-un timp<br />
E. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj<br />
28 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:<br />
A. în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi<br />
B. montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile<br />
fizionomice ci doar de cele masticatorii<br />
C. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală<br />
D. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală<br />
E. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în<br />
cheie<br />
29 În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali:<br />
A. reparaţia se poate executa oricând<br />
B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de<br />
proteză<br />
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul<br />
protetic<br />
D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici<br />
701<br />
ACE p.<br />
701<br />
BDE p.<br />
701-<br />
702<br />
ABC p.<br />
702<br />
ADE p.<br />
702<br />
BC p.<br />
702-<br />
703<br />
Page346
E. proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate<br />
tuberozitatea<br />
30 *În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente .<br />
A. reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil<br />
B. modelul se izolează cu o substanţă alginică<br />
C. suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer<br />
D. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt<br />
ca este fragilă<br />
E. unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea<br />
acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării<br />
B p.<br />
700<br />
Page347