SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1 ...

SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ 

TEMA NR. 1. 

Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) – 30 intrebari 

Nr. 

crt. 

Intrebare Răspuns Pag. 

1 Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate: 

A. Apare prin înţeparea plexului branhial 

B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene 

C. Se resoarbe în 2-3 ore 

D. Necesită antibioterapie 

E. Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere 

BD 37 

2 Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt : 

A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă 

B. Paloare faciala 

C. Hiperventilaţie 

D. Diaforeză 

E. Greaţă 

3 Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă? 

A. Este o catecolamină 

B. Este simpatomimetică 

C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale 

D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000 

E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit 

4 Anestezia tronculară periferică: 

A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale 

B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică 

C. Deformează regiunea anesteziată 

D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație 

E. Include anestezia tronculară bazală 

5 Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea 

lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei: 

A. Are efect teratogen 

B. Poate determina hipotensiune de sarcină 

C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală 

D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul 

trimestru de sarcină 

E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân 

pentru 24 de ore 

6 Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: 

A. Ulceraţii ale mucoasei 

BCDE 43 

CD 15 

AD 23 

ABD 10 

AC 39 

Page1

B. Ruperea acului 

C. Alveolita postextracţională 

D. Pareza facială tranzitorie 

E. Hematom 

7 Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: 

A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului 

B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur 

C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide 

D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide 

E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a 

osului palatin 

8 *Anestezia locală prin infiltraţie nu include: 

A. Anestezia de contact 

B. Anestezia submucoasă 

C. Anestezia intradermică 

D. Anestezia plexală 

E. Anestezia intraligamentară 

9 Gaura infraorbitară este situată: 

A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare 

B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră 

C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori 

D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior 

E. Deasupra suturii zigomato-maxilare 

10 Manifestările clinice ale alergiei sunt: 

A. Dispnee cu wheezing 

B. Angioedem 

C. Hipotensiune arterial 

D. Bradicardie 

E. Colaps 

11 Anestezia plexală: 

A. Este o anestezie supraperiostală 

B. Rar utilizată la maxilar 

C. Este paraapicală 

D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri 

E. Este o anestezie prin imbibiţie 

12 Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: 

A. Creasta zigomato-alveolară 

B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani 

C. Mucoasa mobilă 

D. Înainte muşchiului maseter 

E. Marginea inferioară a osului zigomatic 

13 *Lidocaina: 

A. Are pH-ul 8 

ACE 26 

A 20 

CD 28 

ABCE 45 

AC 21 

ABC 25 

D 8 

Page2

B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină 

C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei 

D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic 

E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie 

14 Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: 

A. Sincopa vaso-vagală 

B. Durerea 

C. Alveolita postextractională 

D. Pareza facială tranzitorie 

E. Descuamarea epitelială 

15 Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune: 

A. Oxigenoterapie 

B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 

subcutanat 

C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser 

fiziologic 

D. Administrare de epinefrină în bronhospasm 

E. Administrare de antibiotice în edem laringian 

16 *Anestezia la spina Spix : 

A. Se efectuează rar pe cale orală 

B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura 

mentonieră 

C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori 

D. Determină anestezia nervului bucal 

E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal 

17 *Articaina: 

A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor 

B. Este contraindicată la copii sub 4 ani 

C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente 

D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina 

E. Se recomandă injectare rapidă 

18 *Anestezia intraligamentară: 

A. Nu necesită seringi speciale 

B. Durata de instalare este mare 

C. Reduce riscul de alveolită postextracţională 

D. Durerea locală postanestezică e mai redusă 

E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic 

19 Necroza mucoasei: 

A. Apare pe fondul ischemiei prelungite 

B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular 

C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului 

D. Are culoare roşie intensă 

E. Este un accident al anesteziei loco-regionale 

BD 35 

ABCD 45 

B 29 

B 13 

E 22 

AC 39 

Page3

20 *Anestezia topică: 

A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru 

injectare 

B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1% 

C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ 

submucos 

D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a 

anestezicului 

E. Durata este de aproximativ două ore 

21 Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în: 

A. Procese inflamatorii retrotuberozitare 

B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior 

C. Pacienţi sub tratament anticoagulant 

D. Hemofilici 

E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente 

22 Catecolaminele au ca efecte locale : 

A. Vasoconstricţie la locul injectării 

B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin 

C. Putere anestezică mai mare 

D. Efect mai îndelungat 

E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari 

23 Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: 

A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei 

B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice 

C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice 

D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit 

E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool 

24 Mepivacaina: 

A. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină 

B. Durata anesteziei este crescută 

C. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină 

D. Nu este metabolizată în ficat 

E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60% 

25 Articaina este contraindicată la 

A. Pacienţi epileptici fără tratament 

B. Pacienţi cu porfirie acută recurentă 

C. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică 

D. Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe 

E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant 

26 Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt 

A. Stare de agitaţie nemotivată 

B. Tegumente uscate 

C. Senzaţia de greaţă 

D. Cefalee intensă 

C 19 

ABCD 24 

ACDE 16 

ABCE 35 

ABC 11 

ABCD 13 

ACD 51 

Page4

E. Frison 

27 Tratamentul anginei pectoral constă în: 

A. Poziţia declivă a pacientului 

B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală 

C. Administrarea unui vasodilatator coronarian 

D. Oprirea intervenţiei dentare 

E. Administrarea de antiedematoase per os 

28 Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt: 

A. Ruperea acului 

B. Producerea unui hematom 

C. Trismus persistent 

D. Injectite postanestezice 

E. Congestia tegumentelor 

29 Reperele pentru spina Spix sunt: 

A. Creasta temporală a mandibulei 

B. Tuberozitatea mandibulară 

C. Incizura sigmoidă 

D. Plica pterigomandibulară 

E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori 

30 Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: 

A. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi 

B. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi 

C. Posibilitatea localizării la un singur dinte 

D. Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică 

E. Nu necesită seringi speciale 


Extractia dentara (1, pag. 64-102) – 30 intrebari 

ACD 49 

AB 30 

ADE 29 

ABCD 22 

Nr. 

crt. 


1 Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de: 

A. Starea dintelui respectiv 

B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă 

C. Patologia structurilor adiacente 

D. Afecțiuni asociate 

E. Vârsta pacientului 

ACD 64 

2 Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt: 

A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți 

ABE 64,65 

Page5

B. Dinți temporari cu procese carioase complicate 

C. Dinți temporari cu macrodonție 

D. Dinți temporari cu procese carioase meziale 

E. Dinți temporari fracturați 

3 Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt: 

A. Leucemia acută 

B. Hipertensiunea arterială controlată 

C. Diabetul zaharat tip 2 

D. Tratamentul cronic cu aspirina 

E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni 

4 Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt: 

A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc) 

B. Plăgi ale buzelor 

C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial 

D. Tumori benigne de mici dimensiuni 

E. Sinuzita maxilară rinogenă 

5 *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: 

A. Formula eritrocitara 

B. Hemostaza 

C. Formula leucocitara 

D. Cresterea VSH-ului 

E. Scaderea hematocritului 

6 Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : 

A. Transplante 

B. Afectiuni cardiovasculare 

C. Diabet insulinodependent 

D. Reactii de hipersessibilitate 

E. Boli autoimune 

7 Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : 

A. Sindesmotoame 

B. Instrumentar rotativ 

C. Elevatoare 

D. Stilet butonat 

E. Clesti de extractie 

8 *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: 

A. In zona posterioara a arcadei dentare 

B. In zona anterioara frontala 

C. Pentru extractia premolarilor inferiori 

D. Pentru extractia molarilor de minte superiori 

E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare 

9 *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: 

A. Spre partea meziala a dintelui 

B. In axul dintelui 

AE 65 

ACE 65 

B 66 

ADE 66 

ACE 69 

B 70 

B 72 

Page6

C. Oblic anterior dreapta 

D. Orizontal 

E. Spre partea distala a coroanei 

10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de 

anestezie locala: 

A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva 

B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare 

C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva 

D. Anestezie la Spina Spix 

E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive 

11 *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o 

amplitudine mai mare spre: 

A. Lingual 

B. Vestibular 

C. Mezial 

D. Distal 

E. Coletul dintelui 

12 Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele 

indicatii: 

A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau 

usor divergente 

B. Radacini recurbate spre distal 

C. Radacini recurbate spre mezial 

D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu 

clestele 

E. Radacini cu odontoame satelite 

13 Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: 

A. Extractia cu clestele de radacini 

B. Extractia cu sindesmotoamele 

C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor 

D. Extractia cu ciupitorul de os 

E. Extractia prin alveolotomie 

14 Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: 

A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara 

B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare 

C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular 

gros 

D. Dinti cu osteita periradiculara 

E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza 

15 *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os 

integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: 

A. 2 mm de defectul osos creat 

B. 6-8 mm de defectul osos creat 

C. 2-3 mm de defectul osos creat 

AE 75 

B 79 

AD 79 

ACE 82 

ACE 86 

B 86 

Page7

D. 2-4 mm de defectul osos creat 

E. 1 cm de defectul osos creat 

16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este 

indicata pentru: 

A. Resturi radiculare mici, situate profund 

B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare 

C. Radacini deformate in regiunea apicala 

D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii 

E. Radacini cu procese periapicale 

17 *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea 

osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai 

intai: 

A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale 

B. Inciziile de descarcare 

C. Papilele dentare 

D. 1/3 mijlocie a lamboului 

E. Unghiurile lamboului 

18 *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de 

coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: 

A. Elevatoarele 

B. Clestele de electie pentru premolari 

C. Sindesmotoamele 

D. Dalta si ciocanul 

E. Separatie radiculara 

19 In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori 

legati de: 

A. Leziuni patologice preexistente 

B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate 

C. Starea generala a pacientului 

D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras 

E. Starea de igiena a cavitatii orale 

20 In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: 

A. Radacini curbe,cudate,in”baioneta” 

B. Creasta zigomato-alveolara 

C. Anchiloza dento-alveolara 

D. Sept interradicular gros 

E. Os alveolar dens 

21 *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor 

din zone cu corticala subtire: 

A. Corticala orala la nivelul caninului superior 

B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior 

C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori 

D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori 

E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori 

B 87 

E 90 

E 90 

ABD 92 

ACDE 92 

B 94 

Page8

22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat 

aproape exclusiv cu: 

A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior 

B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 

C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula 

D. Sustinerea incorecta a mandibulei 

E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare 

23 Accidentele sinusale constau in: 

A. Deschiderea sinusului maxilar 

B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar 

C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala 

D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala 

E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara 

24 *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: 

A. 1% din cazuri 

B. 0,1% din cazuri 

C. 0,6-5% din cazuri 

D. 7% din cazuri 

E. 8% din cazuri 

25 *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: 

A. 3 minute 

B. 5 minute 

C. 8 minute 

D. 10 minute 

E. 15-20 minute 

26 Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: 

A. Fractura procesului alveolar 

B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) 

C. Mesarea alveolei 

D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola 

E. Sutura plagii postextractionale 

27 *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: 

A. Tratamentele citostatice 

B. Accidentele ischemice cerebrale 

C. Starea de graviditate 

D. Hipotensiunea arteriala 

E. Infarctul miocardic 

28 *Alveolita postextractionala este favorizata de: 

A. Pansament supraalveolar prelungit 

B. Infectii preexistente acute sau cronice 

C. Sutura plagii postextractionale 

D. Extractii atraumatice 

E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional 

A 95 

ACD 96 

C 97 

E 98 

ABD 99 

A 99 

B 100 

Page9

29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase 

intense,care apar: 

A. Imediat dupa extractie 

B. La 2-3 zile postextractional 

C. Dupa 4 zile de la extractie 

D. La 5 zile postextractional 

E. Dupa o saptamana de la extractie 

30 Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: 

A. Dehiscenta plagii 

B. Radioterapia 

C. Solutia anestezica 

D. Tratamentul cu citostatice 

E. Varsta pacientului 

B 100 

ABE 101 


Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) – 30 intrebari 

Nr. 

crt. 


1 Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în 

grosimea osului producând incluzia dentară sunt : 

A. Poziţia ectopică a germenului dentar 

B. Malformaţiile coronare 

C. Malpoziţii ale dinţilor vecini 

D. Fibromucoasa densă 

E. Plicaturarea lamei dentare 

ABE 116 

2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea 

erupţiei dintelui reprezentate de: 

A. Malformaţii corono-radiculare 

B. Hiperplazii gingivale 

C. Fracturi ale oaselor maxilare 

D. Sindromul compresiei de maxilar 

E. Traumatisme 

3 Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt : 

A. Razele X 

B. Factorii ereditari 

C. Hipertiroidismul 

D. Traumatismele 

E. Sindromul Turner 

B 116 

ABE 116 

Page10

4 Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare 

prin următoarele mecanisme (pag 116): 

A. Macrodonţii 

B. Sindromul compresiei de maxilar 

C. Ereditatea încrucişată 

D. Traumatisme locale 

E. Osteita deformantă 

5 Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după 

următoarele criterii: 

A. După criteriul morfologic 

B. După criteriul etiologic 

C. După criteriul topografic 

D. După criteriul antropologic 

E. După criteriul filogenetic 

6 Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de: 

A. Prezenţa tremelor 

B. Prezenţa diastemelor 

C. Existenţa pe arcadă a unui spaţiu 

D. Mobilitate accentuată a dintelui temporar 

E. Mobilitate accentuată a dinţilor vecini 

7 Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia 

dentară sunt: 

A. Poziţia dintelui inclus 

B. Adîncimea incluziei 

C. Starea dinţilor vecini 

D. Densitatea osoasa 

E. Ocluzia centrica 

8 *Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în 

incluziile dentare heterotopice sunt : 

A. Apofizele stiloide 

B. Conductul auditiv intern 

C. Oasele parietale 

D. Apofizele mastoide 

E. Conductul auditiv extern şi intern 

9 *Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în: 

A. Incluzia molarului de minte superior 

B. Incluzia molarului de minte inferior 

C. Incluzia caninului superior 

D. Incluzia molarilor maxilari situaţi oblic 

E. Incluzia premolarilor superiori 

10 Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile: 

A. Dintele inclus 

B. Arcadele dento-alveolare 

C. Dinţii în erupţie 

ABC 116 

ABC 117 

ABC 117 

ABC 117 

A 119 

B 120 

ABCD 118 

Page11

D. Starea dinţilor vecini 

E. Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare 

11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt 

în legătură cu: 

A. Angularea 

B. Relaţia cu canalul mandibular 

C. Morfologia rădăcinii 

D. Natura ţesutului acoperitor 

E. Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus 

12 Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne 

permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt: 

A. Angularea 

B. Relaţia cu planul ocluzal 

C. Relaţia cu ramul mandibular 

D. Morfologia rădăcinii 

E. Vârsta pacientului 

13 *Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce 

permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se 

descriu: 

A. Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă 

B. Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă 

C. Incluzia verticală –odontectomie uşoară 

D. Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară 

E. Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă 

14 După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între 

orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus, 

incluzia poate fi : 

A. Incluzie cu ax inversat –unghi negativ 

B. Incluzie orizontală 

C. Incluzie mezio-angulară 

D. Incluzie verticală 

E. Incluzie axială 

15 Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul 

mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : 

A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă 

de marginea anterioară a ramului mandibular 

B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea 

anterioară a ramului mandibular 

C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul 

mandibular 

D. Clasa III: coroana molarului inclus situată vestibular este parţial 

acoperită de ramul mandibular 

E. Clasa III: coroana molarului inclus situată lingual nu este total 

acoperită de ramul mandibular 

E 131 

ABCD 131 

E 131 

ABCD 131 

ABC 133 

Page12

16 În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului 

de minte inclus prin: 

A. Curbura rădăcinilor 

B. Lungimea rădăcinii 

C. Spaţiul periodontal 

D. Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această 

dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară 

extracţia 

E. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei 

17 *În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există 

spaţiu: 

A. Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă 

B. Extracţia molarului de minte este mult mai facilă 

C. Se vor folosi numai elevatoarele 

D. Se va folosi numai cleştele corespunzător 

E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici 

18 Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt: 

A. Poziţia mezio-angulară 

B. Poziţia disto-angulară 

C. Clasa II după Pell şi Gregory 

D. Spaţiu parodontal larg 

E. Os elastic 

19 *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt: 

A. Poziţia mezio-angulară 

B. Poziţia disto-angulară 

C. Clasa II după Pell şi Gregory 

D. Rădăcini scurte 

E. Clasa B după Pell şi Gregory 

20 Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: 

A. Complicaţii septice 

B. Complicaţii trofice 

C. Complicaţii tumorale 

D. Complicaţii mecanice 

E. Complicaţii osoase 

21 *Incluzia caninului superior este: 

A. Mai frecventă la sexul masculin 

B. Mai frecventă la sexul feminine 

C. Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă 

D. Mai frecventă în poziţie vestibulară 

E. Mai frecventă în poziţie orizontală 

22 În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente 

intraoperatorii: 

A. Deschiderea foselor nazale 

B. Deschiderea sinusului maxilar 

ABC 136 

B 137 

ADE 141 

B 141 

ABCD 141 

B 159 

ABCD 163 

Page13

C. Luxarea dinţilor vecini 

D. Fractura procesului alveolar 

E. Sinuzita maxilară odontogenenă 

23 *Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt: 

A. La pacienţii tineri 

B. În incluzii profunde 

C. În anomalii de formă 

D. În anomalii de volum 

E. La adulti 

24 În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa: 

A. Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia 

B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari 

C. Unei boli intercurente 

D. Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada 

E. Unor modificări morfologice ale maxilarelor 

25 Transplantarea caninului inclus constă în: 

A. Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată 

în creasta alveolară 

B. Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus 

C. Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după 

extracţia dintelui temporar 

D. Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus 

E. Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus 

26 Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau 

conservatoare în raport cu : 

A. Poziţia incluziei 

B. Profunzimea incluziei 

C. Spaţiul existent pe arcadă 

D. Vârsta pacientului 

E. Poziţia dinţilor antagonisti 

27 Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: 

A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată 

B. Incluzie vestibulară 

C. Incluzie intermediară sau transversală 

D. Incluzie joasă 

E. Incluzie înaltă 

28 *Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată 

incluziei caninului superior pot evolua spre: 

A. Rinite supurate 

B. Tromboflebita sinusului cavernos 

C. Meningite 

D. Pericardite 

E. Septicemie 

A 165 

AB 166 

AC 166 

ABCD 160 

ABC 160 

A 160 

Page14

29 *Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163): 

A. Incluziile vestibulo-palatine transversale 

B. Incluziile înalte 

C. Incluziile superficiale 

D. Incluziile complicate 

E. Incluziile profunde 

30 În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde 

trei etape principale: 

A. Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă 

B. Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui 

C. Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe 

arcadă 

D. Transplantarea dintelui 

E. Extracţia propriu-zisă 


Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194) 

– 30 intrebari 

A 163 

ABC 165 

Nr. 

crt. 


1 Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele: 

A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ 

B. Canale cu curburi accentuate 

C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare 

D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale 

E. Resorbţii radiculare externe sau interne 

ABE 174 

2 Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: 

A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor 

mandibulari 

B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ 

C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine 

evaluat preoperator 

D. Fractura radicularǎ verticala 

E. Pacienţi cu imunosupresie 

3 Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: 

A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un 

inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de 

localizat 

B. Se intervine asupra marginii gingivale libere 

C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce 

BDE 175 

AC 177 

Page15

duce la delabrarea lamboului la capete 

D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ 

E. Incizie şi decolare facile 

4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: 

A. Accesul chirurgical este foarte bun 

B. Tensiunea în lambou este minimǎ 

C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ 

D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate 

E. Igiena orala este mai dificil de menţinut 

5 Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: 

A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului 

B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata 

C. Colţurile lamboului se pot necroza 

D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ 

E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire 

6 Avantajele lamboului gingival in plic sunt: 

A. Decolarea lamboului este dificilǎ 

B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ 

C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia 

D. Accesul si vizibilitatea sunt minime 

E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi 

7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ 

sunt: 

A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ 

B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ 

C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre 

eminenţele radiculare 

D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa 

liberǎ 

E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile 

anatomice de vecinǎtate 

8 Decolarea unui lambou se va realiza: 

A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale 

lamboului 

B. Se începe decolarea la colţurile lamboului 

C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte 

integrantǎ a lamboului 

D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata 

decolarea continua a lamboului 

E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical 

9 Principii generale in depǎrtarea lamboului: 

A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou 

B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente 

C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ 

ABD 179 

CDE 178 

CE 179 

AE 180 

BC 182 

ACE 183 

Page16

D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt 

instrument 

E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi 

incizia 

10 In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a 

leziunii periapicale se face pe baza: 

A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare 

B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia 

apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ 

C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei 

retroalveolare izometrice 

D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea 

acului folosit pentru tratamentul mecanic 

E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un 

material radioopac, apoi se face radiografie de control 

11 Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: 

A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os 

B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în 

întregime 

C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale 

D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic 

E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ 

12 Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ 

propriu-zisǎ): 

A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm 

B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei 

osoase 

C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii 

D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚) 

E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia 

şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ 

13 Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat 

intraoperator pe cale directǎ: 

A. Canale cu secreţie persistentǎ 

B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic 

C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare 

D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 

1/3 apicala 

E. Corp strǎin pe canal 

14 Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ 

îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate: 

A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular 

B. Sǎ fie biocompatibile 

C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ 

D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric 

ADE 183 

BCD 184 

CDE 186 

ABDE 188 

ABE 190 

Page17

E. Sǎ prezinte radioopacitate 

15 Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt: 

A. Suprainfectarea 

B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire 

C. Hematomul 

D. Fractura rǎdǎcinii 

E. Hemoragia postoperatorie 

16 *Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: 

A. Leziuni nervoase 

B. Hemoragie postoperatorie 

C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie 

retrogradǎ 

D. Necroza osului 

E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive 

17 *Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt: 

A. Fractura radicularǎ verticalǎ 

B. Corticala vestibularǎ groasa 

C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ 

D. Pacienţi cu imunosupresie 

E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare 

18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt: 

A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere, 

fistulǎ) 

B. Dinte nefuncţional 

C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice 

D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât 

cea preexistentǎ 

E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ 

19 *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: 

A. incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2 

extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare 

B. incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale 

C. incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi 

douǎ incizii oblice de descǎrcare 

D. incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie 

verticalǎ de descǎrcare 

E. incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ 

20 *În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale: 

A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva 

B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii 

C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ 

D. Nu se continuǎ intervenţia 

E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ 

BD 193 

A 192 

B 175 

C 175 

D 178 

C 186 

Page18

21 *Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu: 

A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0 

B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 

C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0 

D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0 

E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0 

22 *Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt: 

A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece 

B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de 

clorhexidinǎ 

C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei 

D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate 

E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ 

intervenţie 

23 *Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: 

A. Edem 

B. Leziuni nervoase 

C. Hemoragie postoperatorie 

D. Mobilitate excesivǎ a dintelui- 

E. Necroza osului prin frezaj intempestiv 

24 *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: 

A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia 

acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor 

B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul 

chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale 

C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al 

rǎdǎcinii unui dinte 

D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice 

E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces 

25 *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: 

A. Decolarea lamboului este facila 

B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ 

C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia 

D. Accesul si vizibilitatea sunt minime 

E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi 

26 Decolarea unui lambou se va realiza: 

A. Cu un decolator ascuţit 

B. Se începe decolarea de la baza lamboului 

C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ 

D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata 

marginal 

E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala 

27 *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ 

propriu-zisǎ): 

A 190 

B 193 

B 192 

E 194 

C 179 

AC 182 

D 186 

Page19

A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm 

B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei 

osoase 

C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii 

D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚) 

E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ 

rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în 

leziunea chisticǎ 

28 *Principii generale in depǎrtarea lamboului: 

A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou 

B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente 

C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune 

D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt 

instrument 

E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi 

incizia 

29 *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: 

A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului 

B. Se intervine asupra marginii gingivale libere 

C. Incizie si decolare facila 

D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ 

E. Incizie şi decolare dificile 

30 Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: 

A. Bisturiu 

B. Sindesmotom 

C. Pensa ciupitor de os 

D. Chiurete de diferite dimensiuni 

E. Pensa Kocher 


Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220) 


E 183 

C 177 

AD 176 

Nr. 

crt. 


1 *În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de: 

A. 45 0 

B. 90 0 

C. 60 0 

D. 30 0 

E. 15 0 

C 199 

Page20

2 *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: 

A. Trapezoidala 

B. La nivelul insertiei alveolare a frenului 

C. În „baionetă” 

D. Tip Pichler 

E. In „L” 

3 *Frenul lingual este constituit din: 

A. Țesut conjunctiv lax 

B. Țesut fibros 

C. Fibre musculare 

D. Mucoasă acoperitoare groasa 

E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din 

mușchiul genioglos 

4 *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: 

A. Determinata de fumat 

B. Iritativ-mecanică cronică 

C. Iritativ-mecanică acută 

D. Neoplazică 

E. Idiopatică 

5 *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: 

A. Verticala 

B. Oblic mezial dreapta 

C. In „Z” 

D. Transversala, perpendiculara pe fren 

E. In „V” 

6 *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: 

A. Trapezoidal 

B. Liniar 

C. Romboidal 

D. Triunghiular 

E. Arcuat 

7 *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de: 

A. Trauner 

B. MacIntosh 

C. Kazanjian 

D. Obwegesser 

E. Valerian Popescu 

8 *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: 

A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare 

B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular 

C. Insertie joasa a frenurilor 

D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in 

unele situatii 

B 199 

E 200 

B 206 

D 206 

C 201 

C 208 

D 214 

Page21

E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare 

9 *Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor 

egresati urmarește: 

A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate 

B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate 

C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate 

D. Înălțarea crestei edentate 

E. Creșterea lățimii crestei edentate 

10 *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă 

realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită: 

A. Pericolului lezării nervului bucal 

B. Pericolul lezării limbii 

C. Pericolul lezării arterei faciale 

D. Pericolul lezării nervului lingual 

E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator 

11 *Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii: 

A. Relațiilor interdentare 

B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate 

C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale 

D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase 

E. Starii de igiena orala a pacientului 

12 *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este: 

A. În „L” 

B. În „V” 

C. În „Z” 

D. În „H” inversat 

E. In „W” 

13 *Torusul mandibular este localizat: 

A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau 

bilateral în zona canin-premolar 

B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona 

incisivo-canină 

C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral 

în zona molarului 3 

D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în 

zona incisivo-canină 

E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona 

canin-premolar 

14 *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare 

supraperiostală se prepară: 

A. lambouri totale vestibulare 

B. lambouri totale linguale 

C. lambouri parțiale vestibulare și linguale 

D. lambouri parțiale jugale 

C 213 

D 215 

C 217 

D 218 

A 219 

C 209 

Page22

E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare 

15 Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a 

frenurilor labiale: 

A. Vestibuloplastia 

B. Frenectomia 

C. Frenoplastia in „Z” 

D. Tuberoplastia 

E. Frenoplastia cu vestibuloplastie 

16 In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele 

formatiuni anatomice: 

A. Canalul Wharton 

B. Artera faciala 

C. Vena linguala 

D. Glanda sublinguala 

E. Vena faciala 

17 Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a 

mucoasei fundului de sac vestibular: 

A. Hiperplazia palatinală 

B. Hiperplazia de proteza 

C. Epulis fissuratum 

D. Epulis granulomatos 

E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos 

18 Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta: 

A. În plan vertical 

B. În plan sagital 

C. În plan transversal 

D. În ambele planuri 

E. În plan antero-posterior 

19 În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este 

obligatorie pentru: 

A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii 

B. A infirma evoluția în părțile osoase 

C. A infirma evoluția în sinusul maxilar 

D. A exclude prezența unui dinte inclus 

E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale 

20 Hiperplazia gingivală este caracterizată prin: 

A. Creșterea asimptomatica a gingiei 

B. Creșterea rapidă a gingiei 

C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei 

D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei 

E. Creștere simptomatică a gingiei 

21 Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje: 

A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din 

BCE 198, 

199 

AC 202 

BC 203 

ACD 204 

ABDE 204 

ACD 206 

AD 208 

Page23

cauza bridelor cicatriciale 

B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare 

C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual 

D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare 

E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare 

22 Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează: 

A. Perpendicular pe festonul gingival 

B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei 

C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei 

D. Până la nivelul periostului 

E. Obligatoriu interesează și periostul 

23 Creasta balantă reprezintă: 

A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator 

B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator 

C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar 

cat si la mandibula 

D. Localizată în zonele frontale dentate 

E. O zonă de hipertorfie 

24 *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă: 

A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile 

B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea 

mobilă 

C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate 

D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate 

E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe 

25 Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand: 

A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm 

B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara 

C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a 

musculaturii 

D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm 

E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale 

26 Principiile alveoplastiei sunt: 

A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei 

B. Inciziile se realizează pe versanții crestei 

C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare 

D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului 

trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi 

E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă 

27 Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: 

A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare 

B. Se realizează fără conservarea osului alveolar 

C. Se realizează cu conservarea osului alveolar 

D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate 

CD 206 

BC 207 

B 208 

CD 208 

ACE 211 

ACD 211 

Page24

și/sau a septurilor interradiculare 

E. Se realizează fără regularizare osoasă 

28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: 

A. La nivelul festonului gingival 

B. La 1 cm de festonul gingival 

C. La nivelul fundului de sac vestibular 

D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila 

E. In mucosa mobila 

29 Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: 

A. Vestibular la mandibula 

B. Vestibular la maxilar 

C. Oral la maxilar 

D. Central intraosos 

E. Vestibulo-oral 

30 LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: 

A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine 

B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții 

palatine 

C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții 

palatine 

D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții 

palatine 

E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții 

palatine 


Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288) 


A 211 

AB 220 

BCD 218 

Nr. 

crt. 


1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: 

A. Specifica 

BCE 242 

B. Nespecifica 

C. Mixta 

D. Compusa doar din germeni anaerobi 

E. Polimorfa 

2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : 

A. infectiile spatiilor fasciale primare 

D 246 

Page25

B. infectiile spatiilor fasciale secundare 

C. supuratiile difuze 

D. actinomicoza 

E. supuratiile circumscrise 

3 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: 

A. per primam 

B. per secundam 

C. dupa sutura intradermica 

D. dupa sutura in planuri anatomice 

E. Dupa sutra de pozitie 

4 *Flegmonul este o supuratie difuza in care: 

A. exista o colectie supurata 

B. sint prezente sfacele si bule gazoase 

C. nu este modificata temperatura corporala 

D. valoarea procalcitoninei este normala 

E. apare constant poliuria 

5 In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: 

A. de congestia tegumentului 

B. de febra inalta 

C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal 

D. de dureri intense 

E. stare generala intens alterata 

6 Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: 

A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare 

B. alveolita postextractionala 

C. abcesul palatinal 

D. fibromatozele gingivale localizate 

E. chistul de maxilar suprainfectat 

7 *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: 

A. tumefactie discreta 

B. deglutitie imposibila 

C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase 

D. torticolis 

E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier 

8 *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: 

A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide 

B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior 

C. abcesul spatiului genian 

D. nevralgiile de trigemen 

E. pericoronarita molarului 3 inferior 

9 Flegmonul de planseu bucal poate determina: 

A. Tromboza septica a sinusurilor craniene 

B. Meningita septica 

B 246 

B 245 

CD 247 

AE 247 

C 252 

D 256 

ABDE 271 

Page26

C. Pareza de facial 

D. Mediastinita acuta 

E. Gangrena pulmonara 

10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: 

A. Laterofaringian 

B. Infratemporal 

C. Sinusul maxilar 

D. Mentonier 

E. Submandibular 

11 Fasciita necrozanta: 

A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi 

B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba 

C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna 

D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice 

E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta 

12 Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : 

A. Adenopatii cervicale suprainfectate 

B. Tumori benigne ale glandelor salivare 

C. Supuratii difuze 

D. Lipomatoza cervicala 

E. Tumori maligne suprainfectate 

13 Abcesul cerebral : 

A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene 

B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana 

C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast 

D. Tratamentul este specific neurochirurgical 

E. Evolueaza spre septicemie 

14 Osteoperiostita: 

A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata 

B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita 

C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului 

anatomopatologic 

D. Tratamentul consta in sechestrectomie 

E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea 

capacitatii de aparare a organismului 

15 Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: 

A. Osteomielite supurate, acute sau cornice 

B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen 

C. Osteomielite dupa infectii specifice 

D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen 

E. Osteomielita radionecrotica 

16 Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: 

A. Tumori benigne osoase 

BCE 272 

AE 273 

ACE 274 

CD 276 

ABE 281 

ACD 282 

ACDE 283 

Page27

B. Infectii nespecifice osoase 

C. Tumori maligne osoase 

D. Displazia fibroasa 

E. Supuratii periosoase 

17 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: 

A. Este o infectie contagioasa nespecifica 

B. Evolueaza in mai multe stadii 

C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome 

D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice 

specifice 

E. Tratamentul este chirurgical 

18 Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se 

stabileste: 

A. In urma examenului clinic 

B. Pe baza IDR la tuberculina 

C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura 

D. Examen RMN 

E. Lavaj bronho-alveolar 

19 Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: 

A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul 

gravitational 

B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab 

vascularizate 

C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile 

anatomice afectate 

D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical 

E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional 

20 Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: 

A. Punctii sinusale gresit efectuate 

B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori 

C. Punctii septice la spina Spix 

D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier 

E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine 

21 Spatiul submandibular este delimitat de : 

A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos 

B. Inferior: tegument si platisma 

C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian 

D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter 

E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian 

22 Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: 

A. Litiaza submandibulara supurata 

B. Abcesul spatiului submandibular 

C. Warthonita, periwarthonita 

D. Tumorile chistice de planseu bucal 

BCD 287 

AB 288 

ACD 245 

ABE 255 

ADE 257 

BCDE 259 

Page28

E. Flegmonul difuz al planseului bucal 

23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : 

A. Spatiul laterofaringian 

B. Spatiul prevertebral 

C. Spatiul pterigomaxilar 

D. Spatiul retrofaringian 

E. Spatiul pterigomandibular 

24 Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: 

A. Flegmonul amigdalian 

B. Flegmonul pterigomandibular 

C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus 

D. Abcesul planseului bucal 

E. Tumorile laterofaringiene 

25 Spatiul retrofaringian este delimitat de : 

A. Medial: spatiul prevertebral 

B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala 

C. Superior: baza craniului 

D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul 

E. Anterior:peretele posterior al faringelui 

26 Flegmonul planseului bucal: 

A. Se mai numeste angina Ludwig 

B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile 

sublinguale, spatiul submentonier 

C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, 

genian, spatiul maseterin 

D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul 

spatiului pterigomandibular 

E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau 

pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori 

27 Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: 

A. Colectie difuza 

B. Colectie bine delimitata 

C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita 

D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive 

E. Starea generala nu este alterata 

28 Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: 

A. Tumorile de parotida 

B. Chistul sebaceu supurat 

C. Abcesul spatiului parotidian 

D. Artita cronica temporo mandibulara 

E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata 

29 Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: 

A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri 

ABD 265 

ACE 266 

BCE 266 

AB 270 

BCD 278 

AC 278- 

279 

BC 279, 

280 

Page29

B. Este nedureroasa 

C. Ganglionii sunt fermi si mobili 

D. Se insoteste de febra, splenomegalie 

E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau 

IgM 

30 Sifilisul tertiar 

A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide 

B. Se insoteste de adenopatie 

C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si 

gome 

D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a 

reactiilor serologice specifice 

E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani 


Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308) 


CD 287 

Nr. 

crt. 


1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: 

A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare 

B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului 

C. inferior, reprezentata de osul palatin 

D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale 

E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului. 

D 292 

2 Sinusul maxilar: 

A. este o cavitate anexa a foselor nazale 

B. se deschide in meatul superior 

C. se deschide in meatul mijlociu 

D. se deschide in meatul inferior 

E. este implicat in apararea imuna nespecifica 

3 Sinusul maxilar: 

A. este o cavitate anexa a cavitatii orale 

B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie 

C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului 

mijlociu al fetei 

D. este structura de sustinere a globului ocular 

E. este o structura compacta 

ACE 292 

BC 293 

Page30

4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : 

A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza 

B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza 

C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili 

D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat 

E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator 

5 Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : 

A. infectioase 

B. alergice 

C. traumatice 

D. neoplazice 

E. autoimune 

6 Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : 

A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar 

B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare 

C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare 

D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada 

E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar 

7 *Sinuzita maxilara de cauza dentara : 

A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului 

B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului 

C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului 

D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma 

interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale 

invecinate si sinusul maxilar 

E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala 

8 *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : 

A. caria dentara simpla 

B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale 

C. candidoza orala 

D. xerostomia 

E. lipsa igienei orale 

9 Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : 

A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale 

B. deviatia de sept nazal 

C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal 

D. anclavarea dentara 

E. candidoza orala cronica atrofica 

10 *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: 

A. caria dentara a dintilor maxilari 

B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali 

C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari 

D. necroza dentara a dintilor maxilari 

E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali 

CDE 293 

ABD 293 

ABC 293 

D 294 

B 295 

ABC 295 

E 295 

Page31

11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : 

A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali 

B. incluzia dentara a caninilor maxilari 

C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali 

D. gingivita cronica 

E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii 

maxilari 


A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari 

B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali 

C. incluzia caninului maxilar 

D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar 

E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali 


A. obturatii de canal la dintii maxilari 

B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali 

C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali 

D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali 

E. toate cauzele de mai sus 


A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare 

B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor 

sinuzali 

C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata 

D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata 

E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv 


A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv 

B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv 

C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei 

dentare 

D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei 

E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul 

odontectomiei 

16 *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei 

faze successive: 

A. tumor, calor si dolor 

B. congestiva, catarala si supurata 

C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza 

D. exudativa, de granulare si epitelizare 

E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate 

17 In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : 

A. congestionata 

ACE 295 

BDE 295 

BCD 295 

CD 295 

ACE 295 

B 296 

BDE 296 

Page32

B. hiperplaziata 

C. atrofiata 

D. cu formatiuni polipoide si chistice 

E. profund alterata 

18 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: 

A. scaderea IgA 

B. cresterea IgA 

C. scaderea vascozitatea mucusului 

D. cresterea vascozitatea mucusului 

E. disparitia partiala sau totala a cililor 

19 In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: 

A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara 

B. disparitia complexelor immune circulante 

C. lipsa celulelor caliciforme 

D. fibroza parcelara sau totala 

E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala 

20 Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara 

sunt : 

A. haemophilus influenzae 

B. germenii microbieni probiotici 

C. pneumococii 

D. colibacilii 

E. stafilococus aureus 

21 Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : 

A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in 

regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de 

pozitia decliva a capului 

B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in 

pozitia decliva a capului 

C. febra 38-39C 

D. iritatie faringiana 

E. cacosmie subiectiva 

22 Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in 

sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: 

A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism 

B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit 

C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la 

periferie 

D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata 

central 

E. marimea si forma sinusurilor maxilare 

23 *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face 

cu : 

A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica 

BDE 296 

ACDE 296 

CD 296 

BD 297 

CE 297 

A 299 

Page33

B. sinuzitele maxilare specifice 

C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom 

intrasinuzal infectat 

D. sinuzita maxilara alergica 

E. sinuzita maxilara fungica 

24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face 

cu : 

A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica 

B. sinuzitele maxilare specifice 

C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom 

intrasinuzal infectat 

D. sinuzita maxilara alergica 

E. sinuzita maxilara fungica 

25 In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : 

A. asigurarea drenajului sinuzal 

B. antibioterapie 

C. corticoterapie 

D. indepartarea factorului cauzal 

E. cura radicala a sinusului maxilar 

26 *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va 

efectua : 

A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a 

B. antibioterapie cu macrolide 

C. antibioterapie cu lincosamide 

D. corticoterapie 

E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului 

27 *Cura radicala a sinusului maxilar : 

A. consta in realizarea unei meatotomii 

B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara 

C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III 

D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV 

E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale 

28 Cura radicala a sinusului maxilar : 

A. are ca scop crearea unei meatotomii 

B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale 

C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar 

D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal 

E. are ca scop indepartarea factorului cauzal 

29 Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de 

diagnostic: 

A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat 

B. scurgere abundenta de secretie purulenta 

C. halena fetida 

D. refluarea alimentelor pe fosa nazala 

BCDE 299 

ABCD 300 

E 301 

D 301 

CD 302 

AE 303 

Page34

E. proba Valsalva pozitiva 

30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, 

de peste 7 mm, se va tine cont de : 

A. adancimea vestibului maxilar 

B. prezenta sau absenta dintilor 

C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe 

D. adancimea boltii palatine 

E. optiunea chirurgului 

BCE 304 


Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388- 

394) – 30 intrebari 

Nr. 

crt. 


1 Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt: 

A. Corpi străini restanţi în plagă 

B. Sutura plăgii în tensiune 

C. Vârsta pacientului 

D. Plăgi zdrobite 

E. Imunosupresia 

ABD 314 

2 După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt 

localizate la nivelul: 

A. Ramului mandibulei 

B. Condilului mandibular 

C. Zonei parasimfizare 

D. Procesului alveolar 

E. Procesului coronoid 

3 *Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie: 

A. Accidentele rutiere 

B. Agresiunea 

C. Accidentele sportive 

D. Accidentele de muncă 

E. Iatrogenia 

4 Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei 

sunt: 

A. Gaura mentonieră 

B. Simfiza mentonieră 

C. Zona parasimfizară 

B 315 

B 316 

ACE 316 

Page35

D. Apofiza coronoidă 

E. Unghiul mandibulei 

5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele: 

A. Flexia 

B. Presiunea 

C. Tasarea 

D. Smulgerea 

E. Compresia 

6 După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în: 

A. Unice 

B. Multiple 

C. Duble 

D. Cominutive 

E. Triple 

7 Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este: 

A. Laterale 

B. Verticale 

C. Oblice 

D. Mediane 

E. Paramediane 

8 Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de 

mandibulă sunt: 

A. Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase 

B. Modificări ale raporturilor de ocluzie 

C. Edemul părţilor moi 

D. Durere spontană 

E. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei 

9 La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea 

focarelor de fractură, se urmăresc: 

A. Puncte dureroase 

B. Discontinuitatea osoasă 

C. Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate 

D. Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei 

E. Prezenţa crepitaţiilor osoase 

10 *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină: 

A. Ocluzie deschisă anterioară 

B. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată 

C. Ocluzie în doi timpi 

D. Devierea liniei mediene de partea fracturată 

E. Ocluzie cap la cap 

11 Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza: 

A. Simptomatologie clinică 

B. Ortopantomografie 

ABCD 316 

ACDE 320 

ADE 321 

ABE 322 

ABE 322, 

323 

A 327 

ABCE 332 

Page36

C. Computertomografie 

D. Radiografie în incidenţă Hirtz 

E. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată (laterală) 

12 Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: 

A. Consolidarea întârziată 

B. Consolidarea vicioasă 

C. Pseudartroza 

D. Supuraţii periosoase 

E. Osteomielita mandibulei 

13 În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate: 

A. Osul maxilar propriu-zis 

B. Oasele zigomatice 

C. Osul mandibular 

D. Oasele palatine 

E. Apofizele pterigoide 

14 Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte: 

A. Disjuncţie cranio-maxilară joasă 

B. Fractură transversală joasă 

C. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă 

D. Fractură tip GUERIN 

E. Fractură WALTHER 

15 Fractura orizontală Le Fort I interesează: 

A. Apertura piriformă 

B. Creasta zigomato-alveolară 

C. Tuberozitatea maxilară 

D. Apofizele pterigoide 1/3 medie 

E. Fosa canină 

16 Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: 

A. Edem facial important („facies în butoi”) 

B. Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin) 

C. Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens 

transversal 

D. Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul 

molarilor, bilateral 

E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral 

17 Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează : 

A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale 

B. Peretele inferior al orbitei 

C. Apofiza pterigoidă în 1/3 medie 

D. Peretele extern al orbitei 

E. Arcada temporo-zigomatică 

18 Complexul zigomatic este alcătuit din : 

A. Osul malar 

ABC 335 

ABDE 361 

BD 363, 

368 

ABCE 363 

BCE 364 

ABDE 365 

ABCE 379 

Page37

B. Arcada temporo-zigomatică 

C. Marginea inferioară a orbitei 

D. Marginea superioară a orbitei 

E. Podeaua şi peretele lateral al orbitei 

19 Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: 

A. Fisuri ale complexului zigomatic 

B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral 

C. Fractura –disjuncţie de malar 

D. Fractura ,,blow-aut” a podelei orbitei 

E. Fractura cominutivă 

20 Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: 

A. Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar 

B. Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar 

inferior 

C. Diplopie 

D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice 

E. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de 

partea lezata 

21 Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă 

următoarele tipuri de investigaţii radiografice: 

A. Computertomografie 

B. Radiografie în incidenţă Parma 

C. Ortopantomografie 

D. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz 

E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell) 

22 Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: 

A. Cădere accidentală 

B. Accidente de circulaţie 

C. Agresiune umană sau animală 

D. Iatrogenie 

E. Complicaţii secundare infecţioase 

23 Traumatismele dento-alveolare se clasifică în: 

A. Leziuni dentare 

B. Leziuni osoase 

C. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare 

D. Traumatisme ale procesului alveolar 

E. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile 

24 Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice: 

A. Fisură coronară 

B. Fisura radiculara 

C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare 

D. Fractură radiculară 

E. Avulsie dentară 

BCDE 379, 

380 

ABCE 381, 

382 

AD 322 

ABCD 388 

ACDE 388 

ACD 388 

Page38

25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi 

realizat prin: 

A. Coafaj indirect 

B. Coafaj direct 

C. Amputaţie vitală 

D. Extirpare vitală 

E. Extracţie dentară 

26 Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi: 

A. Contuzia dentară 

B. Luxaţia cu extruzie 

C. Contuzia parodontală 

D. Avulsia completă 

E. Contuzia coronara 

27 În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini 

terapeutice: 

A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur 

B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu 

fixarea lui la dinţii vecini 

C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, 

cu fixarea lui la dinţii vecini 

D. Extracţia dintelui luxat 

E. Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat 

28 Etapele replantării dentare sunt: 

A. Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser 

fiziologic 

B. Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice 

C. Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă 

D. Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile 

E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni 

29 Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt: 

A. Asigură o bună imobilizare 

B. Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale 

C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic 

D. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând 

extracţia lentă 

E. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând 

leziuni ale cementului 

30 Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele: 

A. Gutiere acrilice 

B. Imobilizare rigidă intermaxilară 

C. Imobilizare cu sârmă cu 8 (ligatură hipocratică) 

D. Şinele vestibulo-linguale 

E. Imobilizare semirigida 

BCD 389 

BCD 390 

ACE 391 

ACD 392 

AC 393 

ACE 393 

Page39


Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare 

(1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) – 30 intrebari 

Nr. 

crt. 


1 Chistul branhial: 

A. Este adenopatie laterocervicală 

B. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin 

C. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical 

D. Abordul chirurgical este pe cale intraorală 

E. Poate maligniza 

CE 407 

2 Chistul canalului tireoglos: 

A. Se mai numește și chistul median al gâtului 

B. Apare numai la copil 

C. Poate fistuliza tegumentar 

D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară 

E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom 

3 Sialochistul: 

A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor 

salivare accesorii 

B. Apare doar la vârstnici 

C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare 

D. Poate fi localizat si in parotida 

E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar 

4 Mucocelul: 

A. Este o tumoră malignă 

B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul 

mucoasei orale 

C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale 

D. Consistenta este fluctuenta 

E. Este foarte dureros la palpare 

5 Ranula: 

A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac” 

B. Este situată totdeauna pe linia mediană 

C. Se poate perfora spontan 

D. Se suprainfectează frecvent 

E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre 

6 Chistul sebaceu: 

A. Are originea în celulele adipoase din derm 

ACE 409 

ADE 411 

BD 411 

CE 413 

CDE 414 

Page40

B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare 

C. Își are originea la nivelul foliculului pilos 

D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale 

E. Cavitatea chistică este umplută de sebum 

7 In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face 

cu: 

A. Chistul dermoid 

B. Tumori benigne parotidiene 

C. Limfangiomul chistic 

D. Chistul canalului tireoglos 

E. Ranula in bisac 

8 Epulis fissuratum: 

A. Este o tumoră malignă a cavității orale 

B. Apare la purtatorii de proteza mobila 

C. Se localizeaza pe mucoasa jugala 

D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic 

E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori 

maligne 

9 Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: 

A. Este localizată doar la nivelul limbii 

B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate 

C. Este intalnita predominant la bărbați 

D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici 

dimensiuni cu aspect de „broboane” 

E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala 

10 *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este 

cunoscut si sub denumirea de: 

A. Epulis Fibros 

B. Epulis granulomatos 

C. Epulis angiogranulomatos 

D. Botriomicom 

E. Hiperplazie papilomatoasa 

11 Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: 

A. Fibromul osifiant periferic 

B. Papilomul mucoasei orale 

C. Fibromul mucoasei orale 

D. Granulomul periferic cu celule gigante 

E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare 

12 Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: 

A. Granulomul piogen gingival 

B. Chistul de eruptie 

C. Papilomul 

D. Granulomul periferic cu celule gigante 

E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de 

ABD 415 

BDE 417 

BDE 417, 

418 

D 418 

ADE 420 

ADE 421 

Page41

debut 

13 *Granulomul periferic cu celule gigante: 

A. Este asociat cu hipeparatiroidismul 

B. Este prevalent la sexul masculin 

C. Apare mai frecvent la virste tinere 

D. Este localizat palatinal 

E. Se mai numeste epulis cu celule gigante 

14 Granulomul congenital (epulisul congenital): 

A. Este o leziune frecventă 

B. Afectează adesea sexul masculin 

C. Apare la nivelul mucoasei jugale 

D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara 

maxilara,paramedian 

E. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce 

15 *Papilomul este: 

A. proliferare tumorala maligna 

B. proliferare celulara fibroblastica benigna 

C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului 

D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului 

E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale 

16 Papilomul: 

A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV 

B. Are întotdeauna consistență fermă 

C. Obișnuit, este pediculat 

D. Are culoare albăstruie 

E. Poate apărea la orice varstă 

17 Fibromul 

A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității 

orale 

B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală 

C. Apare doar la bărbați 

D. Apare la orice varsta 

E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm 

18 Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu: 

A. Melanomul cavității orale 

B. Granulomul piogen 

C. Papilomul mucoasei orale 

D. Mucocelul 

E. Ranula 

19 *Tratamentul fibroamelor constă în: 

A. Radioterapie 

B. Chimioterapie 

C. Radioterapie și chimioterapie 

E 421 

DE 423 

C 425 

ACE 425 

BD 428 

BC 429 

D 429 

Page42

D. Extirpare chirurgicală în totalitate 

E. Cauterizare 

20 Fibromatoza gingivală: 

A. Este congenitală 

B. Este ereditară 

C. Are cauză traumatică 

D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie 

E. Tratamentul este chirurgical 

21 Lipomul: 

A. Este o tumoră malignă 

B. Este un sarcom 

C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial 

D. Apare mai frecvent la persoanele obeze 

E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale 

22 Lipomul se localizeaza: 

A. Pe trunchi si membre 

B. Frecvent oral 

C. La nivel cervico facial 

D. Mai rar oral 

E. In derm 

23 Sindromul Madelung: 

A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale 

B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in 

regiunea cervico-faciala 

C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat 

D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz 

E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive 

24 Schwannomul: 

A. Este o tumoră benignă 

B. Are originea în celulele Schwann 

C. Este congenitală 

D. Apare numai la vârstnici 

E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical 

25 Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde: 

A. Hemangioamele 

B. Angiosarcoamele 

C. Fibrosarcoamele 

D. Malformațiile vasculare 

E. Malformațiile limfatice (limfangoamele) 

26 Hemangiomul: 

A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1) 

B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial 

C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere 

BE 430 

DE 431 

ACD 431 

BDE 432 

AB 433 

ADE 437 

CD 438 

Page43

D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei 

E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent 

27 Tratamentul hemangioamelor poate consta în: 

A. Pansament modelant 

B. Scleroterapie 

C. Producerea de sângerări 

D. Radioterapie 

E. Dispensarizare 

28 Malformațiile vasculare: 

A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața 

B. Au întotdeauna flux crescut 

C. Au întotdeauna flux scăzut 

D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut 

E. Malformațiile capilare au flux scăzut 

29 Sindromul Sturge-Weber: 

A. Afecțiune tip hamartom 

B. Are si manifestări neurologice 

C. Sunt doar leziuni de tip capilar 

D. Sunt leziuni strict tegumentare 

E. Sunt leziuni strict mucozale 

30 *Limfangiomul: 

A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial 

B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii 

C. Evoluția este rapidă 

D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical 

E. Raspund la tratament sclerozant 


Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare 

(1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) – 30 intrebari 

BDE 439 

ADE 439 

AB 441 

B 443 

Nr. 

crt. 


1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: 

A. keratochistul odontogen 

B. chistul nazo-palatin 

C. chistul gingival al adultului 

D. chistul rezidual 

E. defectul osos Stafne 

AC 450 

2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: 

A. chistul folicular 

BC 453 

Page44

B. ameloblastomul 

C. mixomul odontogen 

D. chistul parodontal lateral 

E. chistul residual 

3 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: 

A. chistul folicular 

B. tumora odontogena adenomatoida 

C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic 

D. mixomul odontogen 

E. malformatiile arterio-venoase osoase central 

4 Chistul folicular: 

A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare 

B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare 

C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei 

D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in 

cazul unui dinte semiinclus 

E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de 

sex feminin 

5 Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: 

A. chistul nazo-palatin 

B. chistul median palatinal 

C. chistul nazo-labial 

D. chistul radicular 

E. chistul osos anevrismal 

6 Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: 

A. chistul radicular lateral 

B. chistul folicular 

C. keratochistul odontogen primordial 

D. ameloblastomul 

E. fibromul ameloblastic 

7 Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: 

A. chistul parodontal lateral 

B. keratochistul odontogen primordial 

C. parodontopatia marginala cronica profunda 


E. fibromul ameloblastic 

8 Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: 

A. ameloblastomul 

B. tumora odontogena scuamoasa 

C. tumora odontogena epiteliala calcificata 

D. fibromul ameloblastic 

E. odontoameloblastomul 

ABC 453 

ABC 456 

ABC 450 

ABC 460 

ABC 470 

ABC 474 

9 Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu ABC 474 

Page45

odontogen inclus fac parte: 

A. fibromul odontogen 

B. mixomul odontogen 

C. cementoblastomul 


E. odontoameloblastomul 

10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: 

A. poate aparea la orice varsta 

B. exceptional la copii sub 10 ani 

C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin 

D. la maxilar sunt mai frecvente 

E. initial tumora este simptomatica 

11 Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre 

care cele mai frecvente sunt: 

A. formal foliculara 

B. forma plexiforma 

C. forma acantomatoasa 

D. forma desmoplastica 

E. forma bazocelulara 

12 Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: 

A. hiperplazii epulis like 

B. tumori benigne gingivale 

C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale 

D. tumori maligne endoosoase 

E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa 

13 Tumora odontogena calcificata: 

A. este o tumora rara 

B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare 

C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula 

D. afecteaza in special copiii 

E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida, 

dureroasa 

14 Fibromul ameloblastic: 

A. apare in special la pacienti tineri 

B. mai frecvent la sexul feminin 

C. localizarea predilecta este la maxilar 

D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni 

E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase 

15 Odontomul: 

A. este o tumora odontogena relativ frecventa 

B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale 

C. prezinta doua forme anatomo-clinice 

D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt 

si dentina fara a avea configuratia unui dinte 

ABC 474 

AB 475 

ABC 482 

ABC 483 

AD 483 

ABC 484 

Page46

E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar 

16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: 

A. osteomul 

B. perlele de smalt 

C. corpi straini intraososi 


E. chistul radicular 

17 Fibromul odontogen central: 

A. este o tumora frecventa 

B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen 

matur 

C. poate fi prezenta la orice varsta 

D. se localizeaza mai frecvent la maxilar 

E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte 

18 Tumora odontogena cu celule granulare: 

A. este extreme de rara 

B. apare la adulti in general peste 40 de ani 

C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara 

D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase 

E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata 

19 Mixomul odontogen: 

A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei 

mugurelui dentar 

B. apar si la nivelul oaselor lungi 

C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare 

ameloblastoamelor 

D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani 

E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei 

20 Cementoblastomul: 

A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani 

B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare 

C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza 

D. mucoasa acoperitoare este modificata 

E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital 

21 Osteoblastomul: 

A. este o tumora benigna osoasa 

B. este derivata din osteoclaste 

C. are incidenta scazuta 

D. apare mai frecvent la mandibula 

E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere 

22 Torusul mandibular: 

A. este o exostoza 

B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului 

ABC 485 

BC 488 

ABC 489 

ABC 490 

AC 492 

ACDE 497 

ACD 505 

Page47

mandibular 

C. afecteaza mai frecvent sexul masculin 

D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de 

bruxism 

E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat 

23 Boala Paget: 

A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie 

osoasa 

B. etiologie bine stabilita 

C. apare in special la persoane de peste 40 de ani 

D. apare mai frecvent la sexul masculin 

E. intereseaza doar oasele viscerocraniului 

24 In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi 

urmatoarele: 

A. subfebrilitate 

B. scadere in greutate 

C. exoftalmie 

D. pancitopenie 

E. anizocorie 

25 *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: 

A. chistul radicular 

B. keratochistul odontogen 

C. chistul gingival 

D. chistul parodontal lateral 

E. chistul follicular 

26 *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: 

A. chistul globulomaxilar 

B. chistul gingival al adultului 

C. chistul folicular 

D. chistul de eruptie 

E. chistul rezidual 

27 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: 

A. ameloblastomul 

B. fibromul ameloblastic 

C. odontoameloblastomul 

D. cementoblastomul 

E. mixomul odontogen 

28 *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: 

A. fibromul ameloblastic 

B. ameloblastomul 

C. tumora odontogena calcificata 

D. cementoblastomul 

E. mixomul odontogen 

ACD 515 

ABCD 514 

A 450 

A 450 

A 474 

A 474 

Page48

29 *In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: 

A. osteopetroza 

B. osteomul 

C. condromul 

D. osteocondromul 

E. torusuri 

30 *Tumora odontogena adenomatoida: 

A. mai este numita si «tumora celor doua treimi » 

B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni 

C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani 

D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin 

E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte 


Tumori maligne oro-maxilo-faciale 

(1, pag. 545 - 584) – 30 intrebari 

A 493 

A 486 

Nr. 

crt. 


1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale ABD 545, 

fac parte: 

A. tutunul 

B. alcoolul 

C. varsta 

D. radiatiile solare 

E. paramixovirusurile 

546 

2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale 

fac parte: 

A. varsta 

B. radiatiile solare 

C. deficitul imunitar 

D. alcoolul 

E. fumatul 

3 Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: 

A. buza 

B. mucoasa jugala 

C. bolta palatina 

D. fata ventral a limbii 

E. fata dorsala a limbii 

AC 547, 

548 

ABD 550 

4 Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: ACD 550 - 

Page49

A. fibroza submucoasa orala 

B. eritroplzia 

C. lichenul plan 

D. glosita sifilitica 

E. leucoplazia 

5 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: 

A. lichenul plan 

B. eritroleucoplazia 

C. eritroplazia 

D. glosita sifilitica 

E. candidoza cronica hiperplazica 

6 Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare 

fac parte: 

A. localizarea tumorii primare 

B. dimensiunile tumorii primare 

C. profunzimea invaziei 

D. invazia perinervoasa 

E. nici un raspuns corect 

7 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre 

afectiunile congenitale fac parte: 

A. chistul canalului tireoglos 

B. chistul branhial 

C. ranula in bisac 

D. teratomul 

E. laringocelul 

8 In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre 

tumorile benigne cervicale fac parte: 

A. tumori chistice 

B. limadenite cronice 

C. tumori vasculare 

D. amilidoza 

E. sarcoame ganglionare 

9 Biopsia incizionala este indicate in cazul: 

A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici 

B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radiochimioterapeutic 

C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi 

tratamentul chirurgical 

D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala 

E. leziunilor acute cu caracter inflamator 

10 Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic 

citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: 

A. infectioase 

B. tumorale benigne 

551 

BC 550, 

552 

ABCD 558 

ABD 561 

AC 561 

BCD 562 

ABCD 563 

Page50

C. tumorale maligne 

D. leziuni specifice 

E. lezini ulcerative 

11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: 

A. leziuni acute cu caracter inflamator 

B. leziuni vasculare 

C. tumori parotidiene 

D. zone anatomice cu risc vital 

E. leziuni provocate de traumatisme vechi 

12 Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: 

A. gradul I –absenta celulelor atipice 

B. gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru 

malignitate 

C. gradul III –citologie anormala, dar fara semne de maligntate 

D. gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate 

E. gradul V – caracter net de malignitate 

13 Clasificarea TNM: 

A. Tx – tumora primara nu poate fi evaluata 

B. T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima 

C. T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima 

D. T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima 

E. T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima 

14 Clasificarea TNM: 

A. Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati 

B. N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm 

C. N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice 

cervical 

D. N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 

cm 

E. N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm 

15 Gradul de diferentiere a tumorii maligne: 

A. Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat 

B. G4 – bine diferentiata 

C. G4 – nediferentiata 

D. G3 – slab diferentiata 

E. G3 – moderat diferentiata 

16 Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: 

A. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi 

B. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical 

C. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali 

D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale 

E. toate raspunsurile de mai sus sunt false 

ABCD 562 

ADE 563 

ADE 566 

ABCD 566 

ACD 567 

ABCD 569 

17 Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ABCE 569 

Page51

oro-maxilo-faciale sunt: 

A. plamanii 

B. ficatul 

C. oasele 

D. rinichii 

E. creierul 

18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul 

extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii: 

A. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm 

B. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1,5 

cm 

C. pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm 

D. pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm 

E. pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm 

19 Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: 

A. diminuarea durerii 

B. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor 

functionale pe care le induce 

C. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic 

D. limitarea cresterii exofitice 

E. reducerea riscului de suprainfectare 

20 Lambourile arteriale: 

A. au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare” 

B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul 

lamboului 

C. sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare” 

D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea 

arterelor septocutanate 

E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul 

arterelor septocutanate 

21 Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: 

A. glanda submandibulara 

B. ganglionii cervical 

C. vena jugulara externa 

D. muschiul omohioidian 

E. teaca carotica 

22 Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana 

sunt: 

A. glanda submandibulara 

B. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si 

submandibular 

C. ganglionul jugulodigastric 

D. vena jugulara interna 

E. teaca carotica 

ACD 571 

ACD 572 

ABDE 572 

ABDE 575 

ABCE 578 

Page52

23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: 

A. nivelul II 

B. nivelul III 

C. nivelul IV 

D. nivelul I 

E. ganglionii suboccipitali 

24 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: 

A. se impune un abord cervical pentru tumora primara 

B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii 

chirurgicale 

C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de 

lunga durata 

D. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin 

temporizare 

E. profilactic 

25 *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: 

A. se impune un abord cervical pentru tumora primara 

B. profilactic 

C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de 

lunga durata 

D. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin 

temporizare 

E. scurtarea timpului interventiei 

26 *Radiatiile solare: 

A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm 

B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm 

C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului 

conjunctiv 

D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm 

E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare 

27 *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: 

A. fibroza submucoasa orala 

B. eritroleucoplazia 

C. lichenul plan 

D. glosita sifilitiica 

E. candidoza cronica hiperplazica 

28 *Eritroplazia: 

A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen 

B. nu poate fi indepartata prin stergere 

C. clinic se prezinta deseori izolata 

D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan 

E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale 

mucoasei cavitatii orale 

ABCE 579 

ACD 582 

B 582 

A 546 

B 551, 

552 

B 552 

29 *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: A 553 

Page53

A. fundul ulceratiei are aspect granular 

B. fundul ulceratiei are aspect neted 

C. marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior 

D. marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos 

E. marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive 

30 *Cheilita actinica: 

A. apare la personae sub 45 de ani 

B. mai frecventa la femei 

C. se localizeaza in special pe buza superioara 

D. se localizeaza in special pe buza inferioara 

E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza 


Patologia articulatiei temporo-mandibulare 

(1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) – 30 intrebari 

D 556 

Nr. 

crt. 


1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor 

normala, centrica, sunt: 

A. Pierderea molarilor si premolarilor 

B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor 

C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei 

D. Incluzia molarilor de minte inferiori 

E. Interferente in lateralitate 

ABCE 679 

2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: 

A. Pozitia craniala in fosa 

B. Pozitia caudala 

C. Pozitia centrica 

D. Pozitia dorsala 

E. Pozitia ventrala 

3 Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: 

A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare 

B. Spasm muscular 

C. Deviatiile mandibulei 

D. Crepitatii si cracmente 

E. Durere 

4 Semnele clinice in contuziile ATM sunt: 

A. Devierea mentonului de partea afectata 

B. Trismus accentuat 

ABDE 679 

BDE 681 

CD 687 

Page54

C. Durere articulara spontana 

D. Articulatie sensibila la palpare 

E. Hipersialie 

5 In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt: 

A. Laxitatea capsulei articulare 

B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori 

C. Cavitate glenoida putin adanca 

D. Deformari condiliene 

E. Tubercul articular cu panta accentuata 

6 In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: 

A. Gura este partial deschisa 

B. Mandibula este retruzata 

C. Inocluzie verticala frontala 

D. Depresiune pretragiana 

E. Linia interincisiva deplasata 

7 In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: 

A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata 

B. Linia interincisiva este deplasata contralateral 

C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa 

D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata 

E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei 

8 Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: 

A. Doar unilaterala 

B. Tubercul articular cu relief accentuat 

C. Spasm muscular in sindromul epileptic 

D. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare 

E. Apare un cracment caracteristic 

9 Simptomatologia in luxatia posterioara : 

A. Miscari mandibulare absente 

B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive 

C. Gura intredeschisa la 1-2 cm 

D. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala 

E. Obraji turtiti 

10 Simptomatologia sinovitei si capsulitei : 

A. Dureri localizate articular 

B. Miscari mandibulare dureroase 

C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata 

D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial 

E. Impingerea condilului mandibular spre posterior 

11 Retrodiscita este descrisa ca: 

A. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal 

B. Are o frecventa destul de mica 

C. Produsa prin traumatism articular acut 

ACD 688 

ACD 688 

AB 689 

CDE 690 

ABCE 693 

ABCD 695 

BCDE 695 

Page55

D. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc 

E. Produsa prin deplasari anterioare exagerate 

12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: 

A. Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular 

B. Congestie si tumefactie preauriculara 

C. Tulburari functionale progresive 

D. Nu afecteaza si conductul auditiv extern 

E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie 

13 Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: 

A. Foliculita pretragiana 

B. Furunculul pretragian 

C. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori 

D. Limfadenita pretragiana 

E. Parotiditele urliene 

14 Simptomatologia in artrita reumatoida este : 

A. Tumefactie articulara 

B. Durere iradianta, cu caracter nocturn 

C. Limitarea progresiva a functiei articulare 

D. Crepitatii 

E. Modificari ale ocluziei 

15 Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : 

A. Miscari mandibulare atipice 

B. Asimetrie faciala progresiva 

C. Pastrarea dimensiunii verticale 

D. Tumefactie pretragiana 

E. Zgomote articulare 

16 Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: 

A. Deteriorarea tesutului articular moale 

B. Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte 

C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente 

D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular 

E. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani 

17 Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : 

A. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii 

B. Devierea mandibulei de partea sanatoasa 

C. Miscari de protruzie si lateralitate posibile 

D. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza 

intracapsulara 

E. Se observa un proces coronoid deformat 

18 Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : 

A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii 

B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica 

C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii 

ABCE 695, 

696 

ABDE 696 

ACDE 697 

ABE 699 

ABCE 699 

AC 702 

ABDE 702 

Page56

suprahioidiene 

D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare” 

E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos 

19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional 

sunt: 

A. Ortopantomografia 

B. Radiografia de profil in incidenta Parma 

C. Radiografia in incidenta mandibula defilata 

D. Computer tomografia 

E. Rezonanta magnetica nucleara 

20 Principiile de tratament in plagile articulare : 

A. Curatirea mecanica a plagii 

B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase 

C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani 

D. Sutura in doua sau mai multe planuri 

E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani 

21 Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : 

A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani 

B. Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter 

C. Ocluzie deschisa in zona frontala 

D. Marirea simetrica a condilului 

E. Alungirea ramului si corpului mandibular 

22 Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: 

A. Deviatiile mandibulei 

B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare 

C. Limitarea miscarilor mandibulare 

D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare 

E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala 

23 Durerea in Sindromul algodisfunctional este: 

A. Inconstanta 

B. Are caracter cronic 

C. Are caracter acut 

D. Este simptomul predominant 

E. Este constanta 

24 *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul 

algodisfunctional, nu este corecta: 

A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului 

B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid 

C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala 

D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime 

E. Terapia prin exercitii – mecanoterapia 

25 Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : 

A. Modificarea dietei (regim semilichid) 

ABDE 682 

ABD 687 

ABDE 686 

ACD 681 

CDE 681 

B 683 

ACDE 683, 

684 

Page57

B. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior 

C. Fizioterapia 

D. Terapia ocluzala 

E. Stimularea electrica nervoasa transcutanata 

26 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : 

A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului 

B. De obicei este bilaterala 

C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce 

D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare 

E. Terapia ortodontica precoce 

27 Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: 

A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor 

B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul 

mandibulei 

C. Se aplica o miscare initiala de coborire 

D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior 

E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc 

28 Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : 

A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral 

B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos 

C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton 

D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului 

E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie 

29 Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : 

A. Frecventa extreme de rara 

B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana 

C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene 

D. Menton deviat de partea opusa leziunii 

E. Ocluzie incrucisata 

30 Artrita sifilitica se descrie prin : 

A. Leziuni de intensitate redusa 

B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute 

C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne 

D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica 

E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice 


Patologia glandelor salivare 

(1, pag. 719 -720, 723- 738, 744-753, 760-770) – 30 intrebari 

ADE 685, 

686 

BCDE 690 

ACDE 689 

ABCE 693 

ABDE 697 

Page58

Nr. 

crt. 


1 In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai 

importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt: 

A. hemoragia 

B. hematomul intraparotidian 

C. fistula salivara 

D. paralizia n.facial 

E. sindromul Frey 

CD 719 

2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: 

A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete 

B. radioterapie in doze sclerozante 

C. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului 

sectionat 

D. plastia canalului cu grefa 

E. parotidectomie superficiala 

3 *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza 

pacientii intre: 

A. 5-10 ani 

B. 10-15 ani 

C. 20-30 ani 

D. 30-60 ani 

E. 60-70 ani 

4 Calculii salivari sunt formati din: 

A. fosfati de calciu 

B. fosfati de sodiu 

C. oxalati de calciu 

D. oxalati de potasiu 

E. carbonat de calciu 

5 Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: 

A. febra 

B. criza dureroasa 

C. sialoree reflexa 

D. congestie tegumentara submandibulara 

E. tumora salivara fantoma 

6 *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: 

A. saliva cu aspect normal 

B. saliva opalescenta 

C. puroi 

D. secretie seroasa 

E. secretie sero- sanguinolenta 

7 *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: 

A. frecvente 

AC 719 

D 723 

ACE 725 

BE 726 

C 727 

E 728 

Page59

B. foarte frecvente 

C. rare 

D. foarte rare 

E. exceptionale 

8 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon 

presupune o serie de riscuri: 

A. hematom disecant al planseului bucal 

B. lezarea nervului lingual 

C. lezarea arterei faciale 

D. lezarea venei faciale 

E. lezarea nervului hipoglos 

9 *Submaxilectomia este necesara atunci cand: 

A. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara 

B. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei 

C. calcul situat intraglandular 

D. exista calculi paracanaliculari 

E. exista stadiul de abces salivar 

10 *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon 

este: 

A. litotritia extracorporeala 

B. parotidectomia superficiala 

C. endoscopic 

D. masajul glandei 

E. parotidectomie totala 

11 *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: 

A. glanda parotida bilateral 

B. glanda submandibulara bilateral 

C. glanda parotida unilateral 

D. glanda submandibulara unilateral 

E. glandele salivare accesorii 

12 Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: 

A. circumscrisa 

B. goma 

C. pseudotumorala 

D. difuza 

E. tumorala 

13 *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: 

A. glandelor salivare accesorii 

B. parotidei 

C. glandei submandibulare 

D. gandei sublinguale 

E. glandelor molare 

B 730 

C 733 

C 733 

C 735 

AD 736, 

737 

B 744 

14 Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este: AC 744 

Page60

A. crestere lenta,progresiva 

B. durere 

C. absenta durerii 

D. se asociaza cu tulburari functionale ale facialului 

E. se asociaza cu adenopatii cervicale 

15 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se 

face cu: 

A. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala 

B. abcesul salivar 

C. colica salivara 

D. adenopatie submandibulara nespecifica 

E. adenopatie submandibulara metastatica 

16 Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: 

A. aparitia adenopatiei regionale 

B. alterarea starii generale 

C. hiposialie 

D. fixarea la tesuturile adiacente 

E. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial 

17 *Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta: 

A. 20-30 ani 

B. 30-40 ani 

C. 45-50 ani 

D. 50-60 ani 

E. 60-70 ani 

18 *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: 

A. glanda parotida 

B. glanda submandibulara 

C. buza superioara 

D. glanda sublinguala 

E. valul palatin 

19 *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate 

cu: 

A. varsta pacientului 

B. gradul de diferentiere histologica 

C. aspectul salivei 

D. afectiuni generale asociate 

E. localizarea tumorii 

20 Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: 

A. formatiune tumorala difuza 

B. formatiune tumorala relativ bine delimitate 

C. tumora asimptomatica 

D. tumora dureroasa la palpare 

E. crestere lenta cativa ani 

ADE 746 

ABDE 747 

D 748 

C 748 

B 749 

BCE 749 

Page61

21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza 

cel mai frecvent la nivelul: 

A. vestibulului bucal 

B. planseului bucal 

C. mucoasei jugale 

D. fibromucoasei palatului dur 

E. valului palatin 

22 Carcinomul adenoid chistic apare: 

A. la copii 

B. la adolescenti 

C. la varsta adulta 

D. mai frecvent la sexul masculin 

E. fara predilectie pentru un anumit sex 

23 Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: 

A. frecvent in ganglionii loco-regionali 

B. rareori in ganglionii loco-regionali 

C. hematogen pulmonar 

D. frecvent hepatic 

E. rar osos 

24 Adenomul pleomorf malign reprezinta: 

A. forma maligna a adenomului pleomorf 

B. o tumora maligna per primam 

C. o forma de tip carcinosarcom 

D. o forma de carcinoma 

E. o forma de sarcom 

25 *In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile 

glandelor salivare se impart in: 

A. 2 categorii 

B. 3 categorii 

C. 4 categorii 

D. 5 categorii 

E. 6 categorii 

26 Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea: 

A. pareza definitiva in teritoriul n. facial 

B. defect volumetric retromandibular 

C. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial 

D. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii 

E. sindromul Frey 

27 Sindromul Frey se caracterizeaza prin: 

A. asialie 

B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine 

C. pareza tranzitorie a n.facial 

D. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor 

E. hipoestezie in teritoriul n. auriculotemporal 

D 750 

CE 751 

BCE 752 

BC 753 

B 760 

BCDE 764 

BD 764 

Page62

28 Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru 

tumori maligne sunt: 

A. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund 

B. tumori cu malignitate scazuta 

C. tumori cu malignitate intermediara 

D. tumori cu malignitate crescuta 

E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4) 

29 Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt: 

A. pareza preoperatorie in teritoriul n. facial 

B. tumora benigna localizata pe lobul profund 

C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene 

D. unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala 

maligna 

E. tumori de consistenta dura 

30 Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: 

A. tumori cu malignitate crescuta 

B. tumori maligne ale lobului superficial 

C. tumori maligne ale lobului profund 

D. tumori maligne cu afectarea n. facial 

E. tumori cu malignitate scazuta 


Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe 

(1, pag. 787-816) – 30 intrebari 

ADE 768 

AD 768 

ACD 768 

Nr. 

crt. 


1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: 

A. la orice virsta 

B. intre 12-16 ani 

C. cind cresterea somatica este complet incheiata 

D. dupa 20 de ani 

E. in functie de tratamentul ortodontic 

C 787 

2 *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se 

aplica: 

A. sectorial pe arcada superioara 

B. concomitent bimaxilar 

C. numai la mandibula 

D. numai la maxilar 

E. secvential pentru fiecare arcada 

A 787 

Page63

3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de 

discrepanta intre: 

A. ocluzie si pozitia buzei superioare 

B. ocluzie si pozitia nasului 

C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie 

D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie 

E. pozitia partilor moi 

4 *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: 

A. inchiderea spatiilor interdentare 

B. corectarea inocluziei verticale 

C. alinierea dentara 

D. corectii ocluzale minore 

E. contentia ocluzala a rezultatului operator 

5 *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui 

prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: 

A. 0,5% 

B. 1% 

C. 2-3% 

D. 5% 

E. 10% 

6 *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism 

mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in 

proportie de : 

A. 18-20% 

B. 2-3% 

C. 10-15% 

D. 50% 

E. 100% 

7 *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele 

interventii: 

A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare 

B. genioplastii 

C. rinoplastii 

D. condilectomii 

E. osteotomii segmentare 

8 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: 

A. Etajul inferior al fetei micsorat 

B. Buza superioara pare alungita 

C. Mentonul pare/este retrudat 

D. Mentonul pare/este proeminent 

E. Buza superioara pare scurtata 

9 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: 

A. Decompensare ocluzala 

C 788 

E 795 

A 795 

A 795 

A 815 

ADE 810 

ABC 787 

Page64

B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa 

C. Corectia arcadelor dentare 

D. Degajari coronare 

E. Extractia molarilor de minte 

10 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la 

urmatoarele intrebari: 

A. Este nevoie de extractii dentare? 

B. Care dinti vor fi extrasi? 

C. Exista suficient os alveolar? 

D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? 

E. Care va fi rezultatul final? 

11 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: 

A. Ocluzogramei 

B. Analizei pe modele de studiu 

C. Schemelor de predictie cefalometrica 

D. Schemelor de predictie chirurgicala 

E. Audiogramei 

12 Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe 

care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: 

A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase 

B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii 

C. Necesitatea unor interventii associate 

D. Viitoarea pozitie a partilor moi 

E. Eliberarea cailor respiratorii 

13 Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: 

A. Permite simularea aspectului facial postoperator 

B. Usureaza elaborarea planului de tratament 

C. Efect psihologic benefic pentru pacient 

D. Introduce factori de eroare suplimentari 

E. Cost redus 

14 Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: 

A. Pret ridicat 

B. Necesitatea calificarii personalului 

C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari 

D. Usureaza elaborarea planului de tratament 

E. Efect psihologic negativ asupra pacientului 

15 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula 

sunt: 

A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular 

B. Osteotomia verticala a ramului mandibular 

C. Osteotomia in L inversat 

D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular 

E. Osteotomia segmentara 

ABCD 787 

ABCD 787 

ABC 787, 

788 

ABC 788 

ABC 788 

ABCD 789 

Page65

16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: 

A. Interventii pe condilul mandibular 

B. Interventii pe unghiul mandibular 

C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei 

D. Osteotomii segmentare 

E. Osteotomii oblice 

17 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: 

A. Lezarea nervului infraorbitar 

B. Fractura etajului anterior al bazei craniului 

C. Fractura lamelor pterigoide 

D. Sectionarea arterei maxilare 

E. Leziuni oftalmice 

18 Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: 

A. Leziuni ale nervului alveolar inferior 

B. Tulburari neurosenzoriale 

C. Hemangioame 

D. Necroze 

E. Leziuni oftalmice 

19 Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: 

A. Inchiderea spatiilor interdentare 

B. Corectarea inocluziei verticale 

C. Alinierea dentara 

D. Corectii ocluzale minore 

E. Corectarea eruptiei molarului de minte 

20 In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: 

A. Profilul este concav 

B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita 

C. Profilul este convex 

D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare 

E. Profilul nu este modificat 

21 In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are 

urmatoarele semnificatii: 

A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar 

B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular 

C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata 

D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar 

E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular 

22 Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a 

III-a Angle sunt: 

A. Decompensarea anomaliei 

B. Corectarea formei arcadelor 

C. Alinierea dentara 

D. Corectarea bascularilor dentare 

E. Repozitionarea punctelor craniometrice 

AB 790 

ACDE 795 

ABCD 795 

ABCD 795 

AB 795 

ABC 795, 

796 

ABCD 796 

Page66

23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: 

A. Retrudarea mandibulei prognate 

B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar 

C. Asocierea acestora 

D. Avansarea mandibulei prognate 

E. Retrudarea maxilarului 

24 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii 

clinice: 

A. Prognatism mandibular 

B. Retrognatism maxilar 

C. Profil facial concav 

D. Prognatism maxilar 

E. Retrognatism mandibular 

25 In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: 

A. Profil facial accentuat convex 

B. Profil facial accentuat concav 

C. Hipoplazie mandibulara 

D. Hiperplazie mandibulara 

E. Aspect clinic cu profil de pasare 

26 In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner 

arata: 

A. SNA marit 

B. SNB marit 

C. SNA micsorat 

D. SNB micsorat 

E. SNA marit si SNB micsorat 

27 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical 

vizeaza: 

A. Avansarea mandibulei retrognate 

B. Retrudarea maxilarului prognat 

C. Asocierea intre acestea 

D. Retrudarea mandibulei retrognate 

E. Avansarea maxilarului prognat 

28 Genioplastia se practica: 

A. Pe cale orala 

B. Pe cale cutanata 

C. Pecale mixta 

D. Cu retrudarea mentonului 

E. Cu avansarea mentonului 

29 Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: 

A. Infectii ale partilor moi 

B. Osteite 

C. Osteomielite 

ABC 796 

DE 804 

ACE 804 

ADE 804 

ABC 805 

ADE 792 

ABC 817 

Page67

D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos 

E. Elongarea excesia a structurilor nervoase 

30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de 

maxilar se au in vedere urmatoarele: 

A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior 

B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 

3-5 mm 

C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata 

D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament 

ortodontic postchirurgical 

E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare 


Despicaturi labio-maxilo-palatine 

(1, pag. 824-855) – 30 intrebari 

ABCD 813 

Nr. 

crt. 


1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : 

A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina 

B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina 

C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina 

D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina 

E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina 

E 824 

2 *Formarea palatului primar are loc : 

A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina 

B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina 

C. prin fuziunea proceselor nazale laterale 

D. prin fuziunea proceselor nazale mediane 

E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale 

laterale 

3 *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi 

afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie 

este : 

A. intre 12-17% 

B. intre 17-20% 

C. intre 20-24% 

D. intre 24-27% 

E. intre 27-29% 

D 824 

B 826 

4 *In sindromul Pierre-Robin coexista : C 826 

Page68

A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala 

B. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina 

C. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina 

D. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina 

E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala 

5 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : 

A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie 

B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare, 

anencefalie 

C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase, 

arinencefalie 

D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare, 

arinencefalie 

E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase, 

arinencefalie 

6 *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : 

A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale 

B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale 

C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale 

D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace 

E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace 

7 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : 

A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina 

B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala 

C. daca este insotita de agenezie 

D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare 

E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare 

8 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt 

afectate : 

A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia 

B. toata structura buzei pana la palatul primar 

C. se poate asocia cu despicatura palatina 

D. nu modifica podeaua nazala 

E. afecteaza procesul alveolar 

9 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala : 

A. nu se asociaza cu despicatura palatina 

B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti 

C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti 

D. nu afecteaza procesul alveolar 

E. prezinta prolabium hipoplazic 

10 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu uranostafiloschisis: 

A. este interesat palatul dur in totalitate 

B. este interesat palatul dur partial 

D 826 

B 826 

ABD 828 

BC 828 

CE 829 

BC 829 

Page69

C. este interesat valul palatin in totalitate 

D. este interesat valul palatin partial 

E. este interesat procesul alveolar 

11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: 

A. partile moi labiale 

B. doar planseul nazal 

C. doar procesul alveolar 

D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul 

alveolar 

E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala 

12 Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: 

A. Partiale 

B. Despicatura procesului alveolar 

C. Asociate 

D. Totale 

E. Despicatura palatine unilateral totala 

13 Dupa Veau, clasificare despicaturilor labiale include: 

A. despicatura labial cicatriceala 

B. despicatura partial anterioara 

C. despicatura labiala bilateral asimetrica 

D. despicatura labiala centrala 

E. despicaturi asociate 

14 Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale 

totale sunt : 

A. usureaza respiratia 

B. usureaza alimentatia 

C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare 

D. impiedica interpozitia limbii in despicatura 

E. elimina folosirea suzetei 

15 Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : 

A. simpla 

B. complexa 

C. asimetrica 

D. totala 

E. asociata 

16 *In despicatura labiala bilaterala asimetrica : 

A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni 

B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni 

C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni 

D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni 

E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni 

17 In despicatura labiala bilaterala asimetrica : 

A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical 

DE 831 

ACD 829 

ACD 828, 

829 

BCDE 834 

ACD 838 

C 839 

BD 839 

Page70

B. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali 

C. cheilorafia se practica prin tehnica Millard 

D. cheilorafia se practica prin tehnica Malek 

E. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja 

18 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale 

bilaterale : 

A. per primam se intervine ortopedic 

B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea 

vomerului 

C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de 

labioplastie 

D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic 

E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali 

19 *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : 

A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp 

B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi 

C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi 

D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi 

E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp 

20 In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic: 

A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat 

B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat 

C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar 

D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar 

E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului 

21 In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic: 

A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara 

B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara 

C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, 

palatoglos, palatofaringian si palatostafilin 

D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si 

palatostafilin 

E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern 

22 *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : 

A. tratament ortopedic 

B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie 

C. palatoplastie 

D. stafilorafia 

E. uranoplastie 

23 *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : 

A. tratament ortopedic 

B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie 

C. palatoplastie 

D. stafilorafie 

C 839 

E 840 

BDE 842 

BC 842 

D 842 

E 844 

Page71

E. uranostafilorafie 

24 *In despicatura palatina unilaterala totala : 

A. de regula, tratamentul este ortopedic 

B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp 

operator 

C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat 

D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni 

E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni 

25 In despicatura palatina bilaterala totala: 

A. se asociaza protruzia premaxilei 

B. se asociaza retruzia premaxilei 

C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator 

D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori 

E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori 

26 Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina 

alveolara sunt: 

A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate 

B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor 

postoperatorii 

C. copil normosom, normotrof 

D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator 

E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni 

27 Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : 

A. localizarea malformatiei 

B. severitatea malformatiei 

C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical 

D. varsta la care s-a intervenit 

E. coexistenta altor malformatii congenitale 

28 Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilopalatine 

sunt : 

A. subdimensionarea rosului de buza 

B. supradimensionarea rosului de buza 

C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase 

D. fistule cutanate 

E. comunicare oro-nazala 

29 *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza 

ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza : 

A. corectia prin plastie in « V » 

B. corectia prin plastie in « Y » 

C. corectia prin plastie in « Z » 

D. corectie prin osteotomia premaxilei 

E. corectie prin alungirea columelei 

C 845 

ABE 845 

ABC 846 

BCD 847 

BCE 847 

C 848 

30 In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se BC 854 

Page72

practica : 

A. palatoplastia secundara 

B. stafilorafia secundara 

C. uranostafilorafia secundara 

D. rinoplastie secundara 

E. cheiloplastie secundara 


Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen 

(1, pag. 916 - 919) – 30 intrebari 

Nr. 

crt. 


1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: 

A. de cauza neurogena 

B. de cauza somatica 

C. de cauza psihogena 

D. de cauza dentara 

E. de cauza musculara 

ABC 916 

2 In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente 

cauze sunt: 

A. demielinizare 

B. anevrisme 

C. procese expansive tumorale intracraniene 

D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen 

E. cauza odontogena 

3 Nevralgia de trigemen: 

A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta 

nevralgia trigeminala 

B. incidenta este mai ridicata la tineri 

C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 

52-58 de ani 

D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani 

E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in 

favoarea sexului feminin 

4 Nevralgia trigeminala clasica: 

A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica 

B. apare frecvent pe traiectul oftalmicului 

C. este tipic unilaterala 

D. poate fi si bilateral la 4% din pacienti 

E. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense 

ABCD 916 

ACE 916 

CDE 916- 

917 

Page73

5 Nevralgia trigeminala clasica: 

A. durerea are caracter lancinant 

B. durerea are caracter de soc electric 

C. durerea are debut lent si sfarsit brusc 

D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal 

E. apare inainte de 40 de ani 

6 Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: 

A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde 

pana la cateva ore 

B. durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de 

“impungere” 

C. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ 

D. nu exista deficit neurologic evident clinic 

E. nu sunt atribuite altor afectiuni 

7 In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele 

caracteristici: 

A. intensa 

B. ascutita 

C. superficiala 

D. declansata de factorii trigger 

E. profunda 

8 Nevralgia trigeminala simptomatica: 

A. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser 

B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie 

a trigemenului 

C. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori 

D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii 

E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti 

9 In nevralgia trigemnala simptomatica: 

A. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara 

B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara 

C. durerea este provocata de compresia vasculara 

D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele 

decat compresia vasculara 

E. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala 

10 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul 

unghiului ponto-cerebelos: 

A. neurinom de acustic 

B. neurinom de trigemen 

C. meningiom 

D. chist epidermoid 

E. chistul dermoid 

ABD 917 

BDE 917 

ABCD 917 

ABC 917 

ADE 917 

ABCD 917 

11 Nevralgia trigeminala simptomatica: AE 917 

Page74

A. diagnosticul se stabileste pe baze clinice 

B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger” 

C. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din 

ramurile trigemenului 

D. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile 

trigemenului 

E. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din 

ramurile trigemenului 

12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: 

A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla 

B. nevralgia nervului facial 

C. nevralgia trigeminala postherpetica 

D. nevralgia parietala 

E. nevralgia occipitala 

13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: 

A. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la 

farmacoterapie 

B. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si 

cauza subiacenta 

C. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel 

D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta 

E. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie 

anticonvulsivanta 

14 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: 

A. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul 

nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina 

B. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in 

tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida 

C. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul 

nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat 

D. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina 

E. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre 

anticonvulsivante 

15 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: 

A. sedarea 

B. hiponatremia 

C. leucopenia 

D. rash 

E. alopecie 

16 Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: 

A. leucocitoza 

B. hirsutism 

C. sedare 

D. hiponatremie 

E. alopecie 

ABCE 918 

BD 918 

AC 918 

ABC 918 

ABE 918 

Page75

17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: 

A. crestere in greutate 

B. alopecie 

C. greata 

D. hirsutism 

E. sedare 

18 Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: 

A. hirsutismul 

B. hipertrofie gingivala 

C. crestere in greutate 

D. sedare 

E. greata 

19 Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: 

A. hiponatremia 

B. hipercolesterolemie 

C. sedare 

D. crestere in greutate 

E. greata 

20 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: 

A. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca 

medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica 

B. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in 

practica 

C. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica 

D. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser 

E. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool 

sau glicerol 


A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau 

glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe 

termen lung sunt mai bune 

B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau 

glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen 

lung sunt mai bune 

C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie 

faciala 

D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii 

dureroase 

E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie 

dureroasa, insa se insotesc frecvent de keratite 

22 In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale 

vizeaza: 

A. termocoagularea prin radiofrecventa 

B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare 

ABC 918 

AB 918 

ABDE 918 

BE 918 

ACDE 918 

ACE 918 

Page76

C. blocajul chimic anestezic 

D. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului 

sfenopalatin 

E. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare 


A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 

82-100% din pacienti 

B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 

60% din pacienti 

C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% 

dintre pacienti 

D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore 

sunt rare 

E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore 

sunt dese 

24 In cazul procedeului Janetta: 

A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre 

pacienti 

B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre 

pacienti 

C. mortalitatea chirurgicala este de 1% 

D. rata de recurenta este de 1-6 % 

E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de 

prima intentie 

25 Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se 

numara: 

A. criochirurgia 

B. umflarea unui balon in cavul Meckel 

C. blocajul chimic anestezic 

D. termocoagularea prin radiofrecventa 

E. procedeul Janetta 

26 *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: 

A. 52-58 de ani 

B. 30-40 de ani 

C. 60-70 de ani 

D. 58-72 de ani 

E. 42-78 de ani 

27 *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: 

A. nu exista deficit neurologic evident clinic 

B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ 

C. nu sunt atribuite altor afectiuni 

D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda 

pana la cateva ore 

E. nu prezinta arii de declansare “trigger” 

ACD 919 

ACD 919 

AB 919 

A 916 

B 917 

Page77

28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: 

A. carbamazepina 

B. valproat de potasiu 

C. aulin 

D. dexametazona 

E. diclofenac 

29 *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: 

A. blocajul chimic anestezic 

B. procedure neurolitice percutanate 

C. termocoagularea prin radiofrecventa 

D. infiltratii cu ser fiziologic 

E. precedeul Janetta 

30 *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: 

A. alopecie 

B. crestere in greutate 

C. hirsutism 

D. leucopenia 

E. rash 


Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete 


A 918 

D 918 

E 918 

Nr. 

crt. 


1 Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi: 

A. Şanţuri largi în formă de “V”, cu diametru mic şi puţin adânci 

B. Şanţuri în formă de “I”, adânci şi înguste 

C. Şanţuri în formă de “Y”, strangulate 

D. Şanţuri în formă de “M”, înguste 

E. Şanţuri largi, în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci 

BE 

2 Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc 

interacţiunii mai multor factori: 

A. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel 

proximal 

B. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea 

smalţ-dentină la nivelul şanţurilor 

C. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi 

fosete 

D. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea 

smalţ-dentină în cazul şanţurilor 

ACD 

Page78

E. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune. 

3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac 

parte următoarele etape: 

A. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene 

B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului 

C. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la 

orificiul şanţului 

D. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului 

E. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi 

crescute de proteine la baza şanţului 

4 Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice: 

A. Copii cu policarii care au o igienă orală bună 

B. Copii cu policarii care au o igienă orală proastă 

C. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii 

D. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate 

E. Copii cu stare generală bună 

5 Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este: 

A. Un material care eliberează fluor 

B. Este un monomer metacrilic 

C. Este o moleculă hibrid mare 

D. Este un cianoacrilat 

E. Seamănă cu o răşină epoxidică 

6 Calităţile unui sigilant sunt: 

A. Penetranţă scăzută 

B. Fluiditate 

C. Biocompatibilitate 

D. Absorbţia crescută a apei 

E. Timp de priză scurt 

7 Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt: 

A. Materialul se întăreşte în 5 secunde 

B. Nu se mai încorporează bule de apă 

C. Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea 

D. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde 

E. Nu se mai încorporează bule de aer 

8 Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt: 

A. Reducerea timpului de priză 

B. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni 

C. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată 

D. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare 

E. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare 

9 *Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează: 

A. În primele două zile 

B. În primele 24 de ore 

BCE 

BCD 

BCE 

BCE 

CDE 

ABD 

B 

Page79

C. Într-o perioadă de cel puţin 2 ani 

D. În următoarele 2 ore de la aplicare 

E. În mod constant, în primele două săptămâni 

10 Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt: 

A. Adeziune bună 

B. Capacitate de etanşare 

C. Biocompatibilitate 

D. Hidrofilie crescută 

E. Contracţie crescută la polimerizare 

11 Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: 

A. Aplicare mai greoaie 

B. Sensibilitate în mediu uscat 

C. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale 

D. Timp de priză scurt 

E. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii 

12 Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici: 

A. Manevrare mai uşoară 

B. Timp de priză crescut 

C. Sensibilitate crescută în mediu umed 

D. Adaptare marginală mai bună 

E. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede 

13 Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este: 

A. Izolarea, curăţirea suprafeţelor dentare, prepararea sigilantului 

B. Curăţirea suprafeţei dentare, izolarea, pregătirea suprafeţelor de smalţ 

C. Spălarea şi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea 

materialului de sigilare 

D. Verificarea sigilării, controlul în relaţie ocluzală, controale periodice 

E. Prepararea materialului de sigilare, spălare şi uscare, aplicarea 

materialului de sigilare 

14 *Gravajul acid în sigilare se face cu: 

A. H3PO4 – 37% 

B. NaOCl – 6% 

C. H3PO4 – 60% 

D. H2SO4 – 30-50% 

E. HCl – 37% 

15 *Controlul periodic al sigilării este necesar: 

A. Lunar 

B. Anual 

C. Odată la 6 luni 

D. La 2 ani 

E. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an 

16 Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu: 

A. Fuxină bazică 2,5% 

ABC 

ACE 

ADE 

BCD 

A 

C 

BCE 

Page80

B. Raze X 

C. Cristal violet 

D. Examen cu sondă 

E. Izotopi radioactivi C14, S35 

17 Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda: 

A. Sigilarea este intactă – nu se intervine 

B. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea 

C. Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea 

D. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing 

E. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă 

intervenţie 

18 Enameloplastia: 

A. Este o tehnică invazivă 

B. Este o tehnică neinvazivă 

C. Este o tehnică de sigilare restrânsă 

D. Este o sigilare lărgită 

E. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal 

19 Enameloplastia se realizează cu: 

A. Freză cilindro-conică fină 

B. Freză sferică ¼ 

C. Freză Sorensen 

D. Polipanturi 

E. Cupe de cauciuc 

20 Enamelopastia se recomandă: 

A. Pe suprafeţe proximale 

B. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci 

C. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare 

D. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale 

E. În hiperemia pulpară 

21 Indicaţiile sigilării: 

A. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă 

B. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură 

C. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă 

D. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară 

E. Dinţi cu distrofii 

22 *Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: 

A. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină 

B. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică 

C. Când leziunea are o extindere mare în dentină 

D. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă 

E. În cazul marmoraţiilor 

23 *Verificarea sigilării se poate face: 

A. Prin examen cu sonda 

ABD 

ADE 

ABC 

BCD 

ABCD 

B 

A 

Page81

B. Prin colorare cu fuxină bazică 2% 

C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25% 

D. Utilizând izotopi radioactivi C16, S45 

E. Utilizând raze γ 

24 *Odontotomia profilactică poate fi utilă în: 

A. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea 

B. În cazul marmoraţiilor 

C. Cazul copiilor cu igienă orală bună 

D. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate 

E. Copii cu sănătate generală bună 

25 *Proprietăţile ideale ale unui sigilant: 

A. Penetranţă medie 

B. Timp de lucru lung 

C. Timp de priză mediu 

D. Absorbţia scăzută a apei 

E. Rezistenţă medie la uzură 

26 *Perioada optimă recomandată pentru sigilare este: 

A. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari 

B. 6-8 ani pentru primii molari permanenţi 

C. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari 

D. 9-12 ani pentru premolari 

E. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent 

27 Controlul periodic al sigilării este necesar: 

A. Odată la 6 luni 

B. Odată la 3 luni 

C. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore, 

Rock, Horowitz 

D. Paraclinic prin diferite procedee 

E. Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării 

28 Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag 

presupune: 

A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor 

B. Izolarea redusă 

C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu 

o freză diamantată sferică, cilindrică, a fissuri 

D. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului 

E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu 

29 *Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii: 

A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii 

B. În pulpite seroase totale 

C. În necroză pulpară 

D. Copii cu stare generală bună 

E. În traumatismele dentare penetrante 

A 

A 

D 

C 

ACD 

ACD 

Page82

30 *Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei 

autopolimerizabili: 

A. Materialul se întăreşte în 5-10 secunde 

B. Nu se încorporează bule de apă 

C. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde 

D. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada 

aplicării 

E. Preţ de cost foarte ridicat 


Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar 


Nr. 

crt. 


1 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: ACD 3, 

A. arhitectonicii speciale; 

pag. 

B. structurii osului maxilar; 

C. funcţiilor glandulare; 

D. ţesutului venos erectil; 

E. poziţiei mandibulare. 

318 

2 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: 

A. structurii osului etmoidal; 

B. arhitectonicii speciale; 

C. funcţiilor epiteliului; 

D. inervaţiei; 

E. poziţiei mandibulare. 

3 Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în: 

A. erupţia dentară; 

B. umectarea şi sterilizarea aerului; 

C. reducerea globală a debitului de aer; 

D. structura osului alveolar; 

E. reglarea cantităţii de aer. 

4 Aerul inspirat pe gură are ca efect: 

A. îngustarea maxilarului; 

B. înălţarea bolţii palatine; 

C. retrodenţia superioară; 

D. aplatizarea bolţii palatine; 

E. prodenţia superioară. 

C 

BCD 3, 

pag. 

318 

BCE 3, 

pag. 

321 

ABE 3, 

pag. 

323 

Page83

5 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra: 

A. bolţii palatine; 

B. buzei superioare; 

C. mandibulei; 

D. maxilarului; 

E. coanelor. 

6 Aerul inspirat pe gură are ca efect: 

A. aplatizarea bolţii palatine; 

B. înălţarea bolţii palatine; 


D. îngustarea maxilarului; 

E. prodenţia superioară. 

7 Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt: 

A. repetarea mişcărilor de propulsie; 

B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie); 

C. creşterea secreţiei salivare; 

D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei; 

E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor. 

8 Puterea de suport a dinţilor este de: 

A. 32 kg pentru incisivi; 

B. 35 kg pentru canini; 

C. 44 kg pentru premolari secunzi; 

D. 64 kg pentru molari primi; 

E. 45,70 kg pentru molari de minte. 

9 Puterea de suport a dinţilor este de: 

A. 35 kg pentru incisivi; 

B. 32 kg pentru canini; 

C. 44 kg pentru premolari secunzi; 

D. 45,70 kg pentru molari primi; 

E. 64 kg molari de minte. 

10 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: 

A. 28 kg pentru temporal; 

B. 26 kg pentru maseter; 

C. 16 kg pentru pterigoidian intern; 

D. 28 kg pentru pterigoidian extern; 

E. 64 kg pentru buccinator. 

11 Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: 

A. 35 kg pentru temporal; 

B. 32 kg pentru maseter; 

C. 16 kg pentru pterigoidian intern; 

D. 28 kg pentru pterigoidian extern; 

E. 64 kg pentru buccinator. 

ABCDE 3, 

pag. 

323 

BDE 3, 

pag. 

323 

BD 3, 

pag. 

332 

ABC 3, 

pag. 

340 

CDE 3, 

pag. 

340 

BCD 3, 

pag. 

340 

ACD 3, 

pag. 

340 

12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento- ABCE 3, 

Page84

maxilare sunt: 

A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii; 

B. lipsa abraziei fiziologice; 

C. contactele premature; 

D. hipersecreţia salivară; 

E. hiposecreţia salivară. 

13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin: 

A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal; 

B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii; 

C. ocluzia dezechilibrată; 

D. lezarea directă a mucoasei orale; 

E. ocluzia echilibrată. 

14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează 

prin: 

A. angrenajele inverse; 

B. ocluzia eugnată; 

C. ocluzia adâncă; 

D. ocluzia inversă; 

E. ocluzia lingualizată. 

15 Deglutiţiile normale evolutive sunt: 

A. deglutiţia de tip infantil; 

B. deglutiţia de tip adult; 

C. deglutiţia protruzivă; 

D. deglutiţia sublinguală; 

E. deglutiţia de tranziţie. 

16 Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin: 

A. coborârea limbii în planşeul bucal; 

B. contracţia muşchiului milohiodian; 

C. deschiderea epiglotei; 

D. unda peristaltică a limbii; 

E. unda peristaltică faringiană. 

17 Formele deglutiţiei anormale sunt: 

A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate; 

B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult; 

C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate; 

D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact; 

E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact. 

18 Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită: 

A. imaturităţii neuro-musculare; 

B. tulburărilor rino-faringiene; 

C. potenţialului de creştere normală; 

D. maturităţii neuro-musculare; 

E. obiceiului vicios de sugere a degetului. 

pag. 

344 

ABCD 3, 

pag. 

345- 

347 

ACDE 3, 

pag. 

346- 

347 

ABE 3, 

pag. 

353- 

354 

BDE 3, 

pag. 

355- 

356 

ACD 3, 

pag. 

358 

ABE 3, 

pag. 

360- 

362 

Page85

19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: 

A. laringoscopia stroboscopică; 

B. cinematografia corzilor vocale; 

C. ortopantomografia; 

D. glotografia electrică; 

E. linguopalatograma. 

20 Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: 

A. deschidere a glotei; 

B. neutralitate a glotei; 

C. elongaţie maximă; 

D. închidere a glotei; 

E. acolare a glotei. 

21 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa: 

A. palatinală a incisivilor superiori; 

B. linguală a incisivilor inferiori; 

C. palatinală a premolarilor superiori; 

D. linguală a premolarilor inferiori; 

E. linguală a caninilor inferiori. 

22 În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între: 

A. incisivi; 

B. canini; 

C. premolari; 

D. obraji; 

E. molari. 

23 Dislalia poate îmbrăca forme variate: 

A. sigmatismul; 

B. rotacismul; 

C. dislalia labialelor; 

D. rinolalia închisă; 

E. disritmiile. 

24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dentomaxilor 

prin: 

A. inserţiile osoase; 

B. articulaţia temporo-mandibulară; 

C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase; 

D. poziţia de echilibru a mandibulei; 

E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar. 

25 Pe o electromiogramă se poate aprecia: 

A. amplitudinea potenţialului electric; 

B. intensitatea impulsurilor nervoase; 

C. energia cinetică; 

D. frecvenţa impulsurilor nervoase; 

E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune. 

ABD 3, 

pag. 

370- 

371 

ACDE 3, 

pag. 

373 

AB 3, 

pag. 

381 

AC 3, 

pag. 

381 

ABC 3, 

pag. 

384 

ACE 3, 

pag. 

405 

ADE 3, 

pag. 

412 

Page86

26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: 

A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor 

musculare antagoniste; 

B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile; 

C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor 

musculare deficitare; 

D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe; 

E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor 

morfologice. 

27 Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: 

A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare; 

B. descompunerea forţelor verticale; 

C. normalizarea funcţiilor perturbate; 

D. stimularea erupţiei dentare; 

E. stimularea dezvoltării maxilarelor. 

28 Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: 

A. tonusul labial scăzut; 

B. incompetenţa labială; 


D. tip anormal de deglutiţie; 

E. prognaţia mandibulară funcţională. 

29 Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt: 

A. proalveolodenţia superioară; 

B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale; 

C. retrognaţia mandibulară funcţională; 

D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate; 

E. ocluzie inversă laterală. 

30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri 

vicioase sunt: 

A. intensitatea şi durata practicării; 

B. plasticitatea oaselor maxilare; 

C. poziţia de echilibru a mandibulei; 

D. bilanţul forţelor oro-faciale; 

E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare. 


Dezvoltarea ocluziei dentare 


ACE 3, 

pag. 

415 

ABCE 3, 

pag. 

416 

ABD 3, 

pag. 

439 

BDE 3, 

pag. 

443 

ABD 3, 

pag. 

444 

Nr. Intrebare Răspuns Pag. 

Page87

crt. 

1 Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt: 

A. retrognaţia maxilară; 

B. retrognaţia mandibulară; 

C. prognaţia maxilară; 

D. prognaţia mandibulară; 

E. biretognaţia. 

2 *Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este: 






3 Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este: 






4 Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin: 

A. dinţii apar mai întâi la mandibulă; 

B. dinţii apar mai întâi la mxilar; 

C. erup la întervale ciclice de 6 luni; 

D. caninul erupe înaintea molarul prim; 

E. caninul erupe după molarul prim. 

5 Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin: 

A. dinţii apar mai întâi la mandibulă; 

B. dinţii apar mai întâi la mxilar; 

C. erup la întervale ciclice de 6 luni; 

D. caninul erupe înaintea molarul prim; 

E. caninul erupe după molarul prim. 

6 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin: 

A. reducerea spaţiului primat; 

B. reducerea inocluziei sagitale; 

C. a doua mezializare a ocluziei dentare; 

D. reducerea gradului de supraacoperire; 

E. a doua înălţare a ocluziei dentare. 

7 Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin: 


B. reducerea inocluziei sagitale; 


D. reducerea gradului de supraacoperire; 


BD 4, 

pag. 

36 

B 4, 

pag. 

38 

ACDE 4, 

pag. 

38 

ACE 4, 

pag. 

39 

BD 4, 

pag. 

39 

BCD 4, 

pag. 

40 

AE 4, 

pag. 

40 

Page88

8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există: 

A. o malocluzie clasa a III-a; 

B. un comportament muscular anormal; 

C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior; 

D. o ocluzie cap la cap; 

E. o ocluzie adâncă. 

9 Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există: 

A. caria dentară; 

B. un comportament muscular anormal; 

C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior; 

D. o ocluzie cap la cap; 

E. o malocluzie clasa a III-a. 

10 Erupţia primilor molari permanenţi produce: 

A. a doua mezializare a mandibulei; 

B. a doua înălţare a ocluziei dentare; 

C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; 

D. deglutiţia de tip adult; 

E. reglarea relaţiei de postură. 

11 Erupţia primilor molari permanenţi nu produce: 




D. deglutiţia de tip adult; 


12 *Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: 

A. cuspid în şanşul intercuspidian; 

B. mezializat; 

C. distalizat; 

D. cuspid la cuspid; 

E. neutral. 

13 *Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: 





E. psalidodont. 

14 *Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: 





E. neutral. 

BCD 4, 

pag. 

42 

BCDE 4, 

pag. 

42 

BC 4, 

pag. 

42-45 

ADE 4, 

pag. 

42-45 

D 4, 

pag. 

43 

A 4, 

pag. 

43 

C 4, 

pag. 

43 

15 Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: ABCE 4, 

Page89





E. neutral. 

16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar: 





E. psalidodont. 

17 Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar: 





E. neutral. 

18 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii 

factori: 

A. creşterea scheletală; 

B. deschiderea ocluziei frontale; 

C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; 

D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi; 

E. a treia înălţare a ocluziei dentare. 

19 Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii 

factori: 

A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare; 

B. spaţiul de derivă Nance; 


D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; 

E. creşterea scheletală. 

20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia 

molarilor de 6 ani sunt: 


B. modificarea lungimii arcadei; 


D. modificarea formei arcadei; 


21 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia 

molarilor de 6 ani sunt: 

A. modificarea formei arcadei; 

B. prima înălţare a ocluziei dentare; 

C. reducerea spaţiului primat; 

D. modificarea lungimii arcadei; 

pag. 

43 

BCDE 4, 

pag. 

43 

ABDE 4, 

pag. 

43 

AD 4, 

pag. 

44 

BE 4, 

pag. 

44 

ABDE 4, 

pag. 

45 

ACD 4, 

pag. 

45 

Page90

E. a doua mezializare a ocluziei dentare; 

22 *Erupţia primilor molari permanenţi produce: 



C. prima mezializare a mandibulei; 

D. a treia înălţare a ocluziei dentare; 


23 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între: 

A. 1,7 – 2; 

B. 0,9 – 2; 

C. 0,9 – 1,5; 

D. 1,7 – 4; 

E. 0,9 – 1,7. 

24 *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între: 

A. 1,7 – 2-4; 

B. 1,7 – 2; 

C. 0,9 – 1,5; 

D. 1,7 – 4; 

E. 0,9 – 1,7. 

25 Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: 






26 *Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: 

A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare; 


C. a doua mezializare a mandibulei; 

D. prima mezializare a mandibulei; 


27 *Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: 



C. deschiderea ocluziei frontale; 

D. a treia înălţare a ocluziei dentare. 

E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. 

28 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: 

A. incongruenţa dento-alveolară terţiară; 





B 4, 

pag. 

45 

C 4, 

pag. 

46 

A 4, 

pag. 

46 

DE 4, 

pag. 

48 

E 4, 

pag. 

48 

C 4, 

pag. 

49 

AB 4, 

pag. 

49 

Page91

29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: 

A. a treia înălţare a ocluziei dentare; 

B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare; 

C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei; 

D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare; 

B. deschiderea ocluziei frontale. 

30 Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce: 

A. incongruenţa dento-alveolară terţiară; 






Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali 


DE 4, 

pag. 

49 

CD 4, 

pag. 

49 

Nr. 

crt. 


1 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: ACE 4, 

A. retenţia prelungită a dinţilor temporari; 

pag. 

B. modificarea lungimii arcadei; 

C. caria dentară a dinţilor temporari; 

D. modificarea formei arcadei; 

E. pierderea prematură a dinţilor temporari. 

73 

2 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: 

A. deglutiţiile atipice; 

B. retenţia prelungită a dinţilor temporari; 


D. pierderea prematură a dinţilor temporari; 

E. anomaliile gentice. 


A. deglutiţia infantilă; 

B. retenţia prelungită a dinţilor temporari; 



E. sugerea policelui. 


A. retenţia prelungită a dinţilor temporari; 

BCD 4, 

pag. 

73 

BCD 4, 

pag. 

73 

Page92 

ABD 4, 

pag.

B. caria dentară a dinţilor temporari; 

C. respiraţia orală; 



5 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea 

funcţiei: 

A. de deglutiţie; 

B. masticatorie; 

C. fizionomice; 

D. fonatorie; 

E. respiratorie. 

6 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: 

A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare; 

B. funcţiei respiratorii; 

C. funcţiei de deglutiţie; 

D. dimensiunii verticale faciale; 

E. funcţiei fonatorii. 

7 Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: 

A. alungirea arcadei dentare; 

B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance; 

C. scurtarea arcadei dentare; 

D. pierderea dimensiunii verticale faciale; 

E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. 

8 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral 

poate produce: 

A. incluzia dintelui permanent; 

B. deschiderea ocluziei dentare; 

C. pierderea spaţiului de rezervă Nance; 

D. instalarea disfuncţiei fonatorii; 

E. instalarea ocluziei adânci. 

9 *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral 

poate produce: 


B. scurtarea arcadei dentare; 

C. malpoziţia dintelui permanent; 



10 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: 

A. tulburări verticale interarcadice; 

B. supraerupţia antagoniştilor; 


D. pierderea dimensiunii verticale faciale; 


73 

BC 4, 

pag. 

73 

AD 4, 

pag. 

73 

CE 4, 

pag. 

73 

C 4, 

pag. 

73 

B 4, 

pag. 

73 

AB 4, 

pag. 

73 

Page93

11 *Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate 

produce: 






12 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate 

produce: 




D. dezechilibru în dinamica mandibulară; 


13 Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate 

produce: 

A. supraerupţia antagoniştilor; 





14 Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: 

A. spaţierea dinţilor permanenţi; 

B. înghesuirea dinţilor permanenţi; 


D. îngustarea arcadei dentare; 

E. pierderea dimensiunii verticale faciale. 

15 Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi: 

A. interferenţe ocluzale; 

B. contacte premature; 


D. îngustarea arcadei dentare; 

E. angrenaje inverse. 

16 Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: 

A. tulburări dento-alveolare; 

B. supraerupţia antagoniştilor; 

C. afectarea germenului subiacent; 

D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent; 


17 *Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: 





E 4, 

pag. 

73 

DE 4, 

pag. 

73 

ADE 4, 

pag. 

73 

BD 4, 

pag. 

73 

ABDE 4, 

pag. 

73 

ACD 4, 

pag. 

74 

C 4, 

pag. 

74 

Page94


18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: 

A. pierderea dimensiunii verticale faciale; 

B. tulburări ocluzale; 


D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent; 

E. incongruenţa dento-alveolară. 

19 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: 

A. incongruenţa dento-alveolară; 

B. tulburări ocluzale; 


D. incluzia germenului subiacent; 

E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. 

20 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: 

A. angrenaje inverse; 

B. migrarea dinţilor limitrofi; 

C. întârzieri în reglarea ocluziei; 

D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă; 

E. interpoziţii ale părţilor moi. 

21 Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: 


B. anclavarea dintelui temporar; 

C. întârzieri în reglarea ocluziei; 

D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă; 

E. malpoziţia dintelui permanent. 

22 *Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: 




D. incongruenţa dento-alveolară; 


23 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: 

A. bariere osoase; 


C. bariere fibroase; 

D. migrarea dinţilor antagonişti; 


24 Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: 

A. angrenaje inverse; 


C. ocluzia distalizată; 

D. migrarea dinţilor antagonişti; 


BDE 4, 

pag. 

74 

ABDE 4, 

pag. 

74 

CD 4, 

pag. 

74 

ACDE 4, 

pag. 

74 

D 4, 

pag. 

74 

BDE 4, 

pag. 

74 

ABDE 4, 

pag. 

74 

Page95


A. anodonţia; 

B. anomaliile dentare izolate; 

C. respiraţia orală; 

D. meziodens-ul; 



A. anomaliile dentare de poziţie; 

B. anomaliile dentare izolate; 

C. anomaliile dentare de număr; 

D. anomaliile dentare de formă; 


27 *Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: 

A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare; 

B. incongruenţa dento-alveolară; 

C. diastema interincisivă; 

D. incluzia dintelui permanent; 

E. supraerupţia antagoniştilor. 

28 *Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce: 


B. incongruenţa dento-alveolară; 



E. perturbarea dinamicii mandibulare. 

29 *Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce: 


B. disarmonia dento-alveolară; 


D. incongruenţa dento-alveolară; 


30 *Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: 


B. instalarea ocluziei distalizate; 





Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 

ABD 4, 

pag. 

74 

BCD 4, 

pag. 

74 

C 4, 

pag. 

74 

E 4, 

pag. 

74 

B 4, 

pag. 

75 

A 4, 

pag. 

75 

Page96


Nr. 

crt. 


1 *Angle clasifică malocluziile după criteriul: 

C 4, 

A. etiologic; 

pag. 

B. funcţional; 

C. relaţiei mandibulo-maxilare; 

D. fizionomic; 

E. descriptiv. 

77 

2 *Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia: 

A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior; 

B. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior 

în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior; 

C. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani 

superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani 

inferior; 

D. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani 

inferior; 

E. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani 

inferior. 

3 *Angle împarte malocluziile în: 

A. clase; 

B. sindroame; 

C. false şi adevărate; 

D. normale şi anormale; 

E. subdiviziuni. 

4 *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: 

A. neutral; 



D. vestibularizat; 

E. lingualizat. 

5 *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului: 

A. lateral; 

B. posterior; 

C. distal; 

D. mezial; 

E. frontal. 

6 *Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia: 

A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului 

D 4, 

pag. 

77-78 

A 4, 

pag. 

78-79 

A 4, 

pag. 

78 

E 4, 

pag. 

78 

Page97 

D 4, 

pag.

mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; 

B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în 

faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani 

superior; 

C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul 

vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani 

superior; 

D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în 

spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior; 

E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele 

vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior. 

7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: 

A. neutral; 





8 *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin 

raport molar bilateral: 

A. neutral şi ocluzie adâncă; 

B. mezializat şi ocluzie inversă frontală; 

C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş; 

D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită; 

E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală. 

9 *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin 

raport molar bilateral: 

A. neutral şi ocluzie adâncă; 

B. mezializat şi ocluzie inversă frontală; 

C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş; 

D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie; 

E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită. 

10 *Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia: 

A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului 

mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; 

B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în 

faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani 

superior; 

C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul 

vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani 

superior; 

D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în 

spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior; 

E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa 

78 

C 4, 

pag. 

78 

C 4, 

pag. 

78 

E 4, 

pag. 

78 

E 4, 

pag. 

79 

Page98

vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani 

superior. 

11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: 

A. neutral; 





12 *Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul: 

A. etiologic; 





13 *Şcoala germană împarte malocluziile în: 

A. clase; 

B. sindroame; 

C. false şi adevărate; 

D. normale şi anormale; 

E. diviziuni. 

14 *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă 

următoarele variante clinice: 

A. cu ocluzie adâncă acoperită; 

B. cu protruzie şi înghesuire; 

C. fals şi adevărat; 

D. cu ocluzie deschisă; 

E. cu conducere forţată. 

15 Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele 

variante clinice: 

A. cu ocluzie adâncă acoperită; 

B. cu protruzie şi înghesuire; 

C. fals şi adevărat; 

D. cu ocluzie deschisă; 

E. cu conducere forţată. 

16 *Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul: 

A. etiologic; 





17 *Şcoala franceză denumeşte malocluziile: 

A. anomalii dento-maxilare; 

B. anomalii maxilo-mandibulare; 

B 4, 

pag. 

79 

A 4, 

pag. 

79 

B 4, 

pag. 

79 

B 4, 

pag. 

79 

CE 4, 

pag. 

80 

E 4, 

pag. 

80 

Page99 

D 4, 

pag. 

80

C. anomalii dento-alveolare; 

D. disarmonii; 

E. anomalii pluricauzale. 

18 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens 

sagital ale buzelor este: 

A. procheilie; 

B. retrognaţie; 

C. vestibulo-poziţie; 

D. retrocheilie; 

E. endocheilie. 


sagital ale bazelor scheletale este: 

A. progenie; 


C. exognaţie; 

D. endoalveolie; 

E. prognaţie. 


transversal ale bazelor scheletale este: 

A. progenie; 


C. exognaţie; 

D. endognaţie; 

E. prognaţie. 


sagital ale arcadelor alveolare este: 

A. supraalveolie; 

B. retroalveolie; 

C. exoalveolie; 


E. proalveolie. 

22 *Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens 

transversal ale arcadelor alveolare este: 

A. infraalveolie; 

B. supraalveolie; 

C. retroalveolie; 




vertcal ale arcadelor alveolare este: 

A. infraalveolie; 

B. retroalveolie; 

C. supraalveolie; 


AD 4, 

pag. 

81 

BE 4, 

pag. 

81 

CD 4, 

pag. 

81 

BE 4, 

pag. 

81 

D 4, 

pag. 

81 

AC 4, 

pag. 

81 

Page100



sagital ale mentonului este: 

A. progenie; 


C. retrogenie; 


E. laterogenie. 


sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: 

A. vestibulo-versie; 

B. retrodenţie; 

C. infra-poziţie; 

D. palato-gresie; 

E. prodenţie. 


sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este: 

A. disto-versie; 



D. mezio-gresie; 



transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: 

A. disto-versie; 



D. mezio-gresie; 



vertical ale poziţiilor dinţilor este: 

A. vestibulo-versie; 

B. supra-poziţie; 



E. mezio-gresie. 


vertical ale ocluziei dentare este: 

A. vestibulo-poziţie; 

B. disto-ocluzie; 

C. infra-ocluzie; 


E. supra-poziţie. 

AC 4, 

pag. 

81 

ABDE 4, 

pag. 

81-82 

AD 4, 

pag. 

81-82 

AD 4, 

pag. 

81-82 

BC 4, 

pag. 

81-82 

C 4, 

pag. 

82 

Page101


sagital ale ocluziei dentare este: 

A. linguo-ocluzie; 

B. supra-ocluzie; 

C. disto-ocluzie; 

D. infra-ocluzie; 

E. mezio-ocluzie. 


Examenul radiologic în ortodonţie 


CE 4, 

pag. 

82 

Nr. 

crt. 


1 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: 

ABD 4, 

A. radiografia cu film retroalveolar; 

pag. 

B. ortopantomografia; 

145- 

C. radiografia panoramică; 

D. teleradiografia; 

E. rezonanţa magnetică nucleară. 

146 

2 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: 

A. radiografia cu film retroalveolar; 

B. ortopantomografia; 

C. radiografia panoramică; 

D. teleradiografia; 

E. radiografia cu fim muşcat. 

3 Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: 

A. malpoziţonaţi; 

B. înghesuiţi; 

C. incluşi; 

D. egresionaţi; 

E. ectopici. 

4 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: 



C. incluşi; 


E. fracturaţi. 

5 *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: 



ABDE 4, 

pag. 

145- 

146 

CE 4, 

pag. 

145- 

146 

C 4, 

pag. 

145- 

146 

Page102 

E 4, 

pag. 

145-

C. cariaţi; 


E. ectopici. 

6 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe 

ortopantomografie prin: 

A. unghi mandibular închis; 

B. condil subţire; 

C. ramură orizontală lată şi înclinată; 

D. canal dentar angulat; 

E. simfiză de dimensiune mică. 

7 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe 


A. unghi mandibular deschis; 

B. condil înalt; 

C. ancoşă preangulară discretă; 

D. canal dentar drept; 

E. simfiză de dimensiune mare. 

8 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe 







9 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe 







10 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe 







11 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe 






146 

ADE 4, 

pag. 

152 

BC 4, 

pag. 

152 

BC 4, 

pag. 

152 

ADE 4, 

pag. 

152 

BC 4, 

pag. 

152 

ADE 4, 

pag. 

152 

Page103


12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează 

pe ortopantomografie prin: 






13 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează 

pe ortopantomografie prin: 






14 Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în 

sens: 

A. sagital; 

B. transversal; 

C. vertical; 

D. biaxial; 

E. tridimensional. 

15 Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în 

sens: 

A. sagital; 

B. transversal; 

C. vertical; 

D. biaxial; 

E. tridimensional. 

16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este 

definit ca: 

A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern; 

B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos; 

C. punctul cel mai superior al şeii turceşti; 

D. punctul cel mai superior al condilului mandibular; 

E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos. 

17 *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este 

definit ca: 

A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere; 

B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare; 

C. punctul cel mai superior al şeii turceşti; 

D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular; 

E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere. 

ADE 4, 

pag. 

152 

BC 4, 

pag. 

152 

BC 4, 

pag. 

153 

AC 4, 

pag. 

153 

B 4, 

pag. 

154 

E 4, 

pag. 

154 

Page104

18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este 

definit ca: 

A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale; 

B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale; 

C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale; 

D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale; 

E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale. 

19 *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care 

uneşte punctele: 

A. S – N; 

B. S – Ba; 

C. Or – Po; 

D. Nsa – Nsp; 

E. S – Gn. 

20 *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care 

uneşte punctele: 






21 *Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: 






22 Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: 


B. condil îngust; 

C. coroane dentare mărite; 


E. etaj inferior micşorat. 



B. condil lat; 

C. corticala simfizei posterioare fină; 


E. etaj inferior mărit. 



B. ATM plasată înalt; 

C. unghi molar diminuat; 

D. volum dento-alveolar mărit; 

B 4, 

pag. 

154 

A 4, 

pag. 

155 

C 4, 

pag. 

155 

E 4, 

pag. 

156 

BCD 4, 

pag. 

156 

ACE 4, 

pag. 

156 

BCD 4, 

pag. 

156 

Page105


25 *Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: 

A. prognaţie mandibulară; 

B. retrognaţie mandibulară; 

C. clasă a III-a scheletală; 

D. prognaţie maxilară; 

E. retrognaţie maxilară. 

26 *Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: 



C. clasă a II-a scheletală; 



27 *Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: 



C. clasă a II-a scheletală; 



28 *Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: 






29 *Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil 

indică o: 


B. clasă I scheletală; 



E. clasă a II-a scheletală. 

30 *Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil 

indică o: 

A. retrognaţie mandibulară; 

B. clasă I scheletală; 


D. retrognaţie maxilară; 

E. clasă a II-a scheletală. 

E 4, 

pag. 

161- 

162 

D 4, 

pag. 

161- 

162 

B 4, 

pag. 

162 

A 4, 

pag. 

162 

E 4, 

pag. 

164 

C 4, 

pag. 

164 

Page106


ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A 


Nr. 

crt. 


1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză CD 4, 

prezintă următoarele forme clinice: 

pag. 

A. sindromul de compresiune maxilară; 

B. protruzia şi înghesuirea; 

C. laterodeviaţia mandibulară; 

D. endognaţia; 

E. ocluzia încrucişată. 

379 

2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană 

prezintă următoarele forme clinice: 

A. sindromul de compresiune maxilară; 

B. cu protruzia şi înghesuirea; 


D. endognaţia; 

E. ocluzia încrucişată. 

3 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: 

A. reducerea diametrelor mandibulare; 

B. reducerea diametrelor maxilare; 

C. reducerea diametrelor alveolare; 

D. reducerea diametrelor dentare; 

E. reducerea diametrelor sagitale. 


A. protruzia procesului dento-alveolar superior; 

B. reducerea diametrelor mandibulare; 

C. reducerea diametrelor alveolare; 

D. reducerea diametrelor dentare; 

E. retruzia procesului dento-alveolar superior. 



B. inocluzie sagitală; 

C. ocluzie distalizată; 

D. ocluzie deschisă; 

E. retruzia procesului dento-alveolar superior. 


A. protruzia procesului dento-alveolar superior; 

B. ocluzie inversă frontală; 


AE 4, 

pag. 

380 

BCD 4, 

pag. 

380 

ACD 4, 

pag. 

381 

BCD 4, 

pag. 

381 

ACE 4, 

pag. 

381 

Page107

D. ocluzie mezializată; 

E. ocluzie adâncă. 


A. laterodeviaţie mandibulară; 




E. ocluzie deschisă. 

8 Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: 

A. ereditatea; 

B. factorul funcţional; 

C. factorul constituţional; 

D. factorii generali; 

E. factorii locali. 


A. respiraţia orală; 

B. deglutiţia atipică; 

C. deglutiţia infantilă; 

D. sugerea degetului; 

E. sugerea limbii. 



B. tipul dolicocefal; 



E. tipul mezoprosop. 


A. edentaţia; 



D. rahitismul; 

E. tipul mezoprosop. 

12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: 

A. disfuncţie respiratorie; 

B. profil concav; 

C. tegumente palide; 

D. tip mezoprosop; 

E. fantă labială deschisă. 


A. tip euriprosop; 

B. profil prognatic; 

C. tip normocephal; 

D. tip dolicocephal; 

ACE 4, 

pag. 

381 

ABCDE 4, 

pag. 

381 

ABDE 4, 

pag. 

382- 

383 

ABD 4, 

pag. 

381- 

383 

ABD 4, 

pag. 

381- 

383 

ACE 4, 

pag. 

383 

DE 4, 

pag. 

383 

Page108

E. profil retognatic. 


A. profil retognatic; 

B. respiraţie nazală; 



E. respiraţie orală. 


A. profil prognatic; 

B. respiraţie nazală; 

C. tip leptoprosop; 


E. respiraţie orală. 


A. incisivi superiori înghesuiţi; 

B. arcadă dento-alveolară în W; 

C. incisivi superiori spaţiaţi; 

D. mărirea diametrelor dentare; 

E. arcadă dento-alveolară în M. 

17 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: 

A. incisivi superiori vestibularizaţi; 

B. incisivi superiori oralizaţi; 

C. incisivi inferiori vestibularizaţi; 

D. incisivi superiori înghesuiţi; 

E. diastemă interincisivă inferioară. 


A. arcadă dento-alveolară în omega; 

B. arcadă dento-alveolară în trapez; 

C. arcadă dento-alveolară în W; 

D. arcadă dento-alveolară în V; 

E. arcadă dento-alveolară în M. 


A. prodenţie superioară; 

B. prodenţie inferioară; 

C. prodenţie bimaxilară; 

D. retrodenţie superioară; 

E. retrodenţie inferioară. 


A. boltă palatină adâncă; 

B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori; 


D. boltă palatină gotică; 

E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. 

ADE 4, 

pag. 

383 

CDE 4, 

pag. 

383 

BCE 4, 

pag. 

383- 

384 

A 4, 

pag. 

384 

ABCDE 4, 

pag. 

385 

ABCE 4, 

pag. 

385 

ABCD 4, 

pag. 

385 

Page109


A. îngustarea arcadelor alveolare; 


C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori; 

D. asimetrie alveolară; 



A. unghi SNA micşorat; 

B. unghi SNB mărit; 

C. unghi SNA mărit; 

D. unghi SNB normal; 

E. unghi SNA normal. 




C. unghi SNB micşorat; 




A. unghi Ii micşorat; 

B. unghi IF mărit; 

C. unghi PrAF micşorat; 

D. unghi SNB mărit; 

E. unghi SNA micşorat. 

26 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: 

A. profilului facial; 

B. profilului constituţional; 

C. măsurătorilor antropologice; 

D. măsurătorilor faciale; 

E. examinării ortopantomografiei. 

27 Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: 

A. măsurătorilor teleradiografice; 

B. studiului de model; 

C. măsurătorilor antropologice; 

D. măsurătorilor faciale; 

E. examinării ortopantomografiei. 

28 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: 

A. endoalveolia cu spaţiere; 

B. laterodeviaţia mandibulară; 

C. ocluzia deschisă scheletală; 

D. meziopoziţia; 

E. macrodonţia. 

ABCD 4, 

pag. 

385 

C 4, 

pag. 

387 

C 4, 

pag. 

387 

AB 4, 

pag. 

388 

AC 4, 

pag. 

390 

ABC 4, 

pag. 

390 

DE 4, 

pag. 

390 

Page110


A. macrodonţia; 

B. endoalveolia cu înghesuire; 



E. endoalveolia cu spaţiere. 


A. endoalveolia cu spaţiere; 


C. microdonţia; 


E. macrodonţia. 


MALOCLUZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2 


ABD 4, 

pag. 

390 

BDE 4, 

pag. 

390 

Nr. 

crt. 



ABD 4, 

A. reducerea diametrelor premolare; 

pag. 

B. reducerea diametrelor molare; 

C. prodenţie; 

D. retrodenţie; 

E. spaţiere dentară. 

396 


A. reducerea diametrelor molare; 

B. inocluzie sagitală; 



E. retrodenţie. 


A. prodenţie; 




E. ocluzie adâncă. 

4 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: 




ACE 4, 

pag. 

396 

CE 4, 

pag. 

396 

C 4, 

pag. 

396 

Page111



5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: 

A. genetici; 

B. funcţionali; 

C. constituţionali; 

D. generali; 

E. locali. 





D. genetici; 

E. sugerea degetului. 



B. genetici; 



E. tipul dolicocefal. 


A. edentaţia; 




E. genetici. 


A. disfuncţie respiratorie; 

B. nas proeminent; 

C. tegumente palide; 

D. tip mezoprosop; 

E. fantă labială fermă. 


A. retrodenţie; 

B. etaj inferior micşorat; 

C. fantă labială deschisă; 

D. etaj inferior mărit; 

E. înghesuire dentară. 




C. ocluzie adâncă; 


A 4, 

pag. 

396 

D 4, 

pag. 

396 

B 4, 

pag. 

396 

E 4, 

pag. 

396 

BE 4, 

pag. 

397 

ABE 4, 

pag. 

397 

CE 4, 

pag. 

397 

Page112

E. retrodenţie. 




C. etaj inferior micşorat; 


E. şanţ labio-mentonier accentuat. 


A. menton proeminent; 


C. etaj inferior micşorat; 

D. menton şters; 

E. şanţ labio-mentonier şters. 


A. buze subţiri; 

B. treaptă labială inversată; 

C. ocluzie labială fermă; 

D. buze groase; 

E. ocluzie labială înaltă. 


A. incivivi laterali superiori retroclinaţi; 

B. arcadă dento-alveolară în trapez; 

C. incivivi centrali superiori verticali; 

D. incivivi centrali superiori proclinaţi; 

E. incivivi centrali superiori retroclinaţi. 


A. incivivi laterali superiori verticali; 

B. incisivi inferiori proclinaţi; 

C. incisivi inferiori retroclinaţi; 

D. incivivi laterali superiori retroclinaţi; 

E. incivivi centrali superiori retroclinaţi. 


A. înghesuire dentară; 

B. incisivi superiori proclinaţi; 

C. spaţieri dentare; 

D. incisivi inferiori proclinaţi; 

E. incisivi inferiori retroclinaţi. 


A. boltă palatină adâncă; 

B. leziuni parodontale; 


D. angrenaje inverse; 


CE 4, 

pag. 

397 

AC 4, 

pag. 

397 

ACE 4, 

pag. 

397 

BCE 4, 

pag. 

398 

BCE 4, 

pag. 

398 

ADE 4, 

pag. 

398 

BD 4, 

pag. 

398 

Page113


A. asimetrie alveolară; 


C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori; 




A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei; 

B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular; 

C. curba Spee inversată; 

D. curba Spee accentuată; 

E. tip masticator frecător. 


A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei; 

B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular; 

C. curba Spee inversată; 

D. curba Spee accentuată; 

E. tip masticator tocător. 


A. tip de rotaţie facială anterioară; 

B. tip mezoprosop; 



E. tip de rotaţie facială posterioară. 



B. ocluzie deschisă; 

C. spaţieri dentare; 


E. canini temporari neatriţionaţi. 



B. abrazie palatinală a dinţilor superiori; 

C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori; 


E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. 


A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori; 

B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori; 

C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină; 

D. canini temporari neatriţionaţi; 

E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. 

D 4, 

pag. 

398 

ABD 4, 

pag. 

398 

BDE 4, 

pag. 

398 

A 4, 

pag. 

398 

D 4, 

pag. 

398 

BE 4, 

pag. 

398 

ACE 4, 

pag. 

398 

Page114


A. curba Spee inversată; 

B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior; 

C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior; 

D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior; 

E. curba Spee accentuată. 




C. distanţă Nsa-Gn mărită; 

D. distanţă Nsa-Gn normală; 

E. distanţă Nsa-Gn micşorată. 




C. distanţă Nsa-Gn mărită; 

D. unghi Go micşorat; 

E. distanţă Nsa-Gn micşorată. 




C. ocluzia adâncă clasa a II-a; 

D. clasa a II-a diviziunea 1; 





C. ocluzia adâncă clasa I; 

D. clasa a II-a diviziunea 1; 



MALOCLUZIA DE CLASA A III-A 


CE 4, 

pag. 

398- 

399 

E 4, 

pag. 

399 

DE 4, 

pag. 

399 

DE 4, 

pag. 

399 

CDE 4, 

pag. 

399 

Nr. 

crt. 


1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: 

BE 4, 


pag. 



405 

Page115

D. ocluzie intercalată; 

E. ocluzie mezializată. 






E. ocluzie intercalată. 


A. ocluzie distalizată; 

B. ocluzie mezializată; 

C. ocluzie intercalată; 

D. ocluzie inversă frontală; 



A. profil drept; 

B. faţă aplatizată; 

C. profil concav; 

D. buză superioară înfundată; 

E. unghi mandibular închis. 


A. obraji înfundaţi; 

B. faţă aplatizată; 

C. profil convex; 

D. buză inferioară înfundată; 

E. incongruenţă dento-alveolară. 


A. obraji înfundaţi; 

B. buză inferioară avansată; 

C. profil convex; 

D. treaptă labială inversată; 

E. buză inferioară înfundată. 

7 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea 

punctului: 

A. Nsa înaintea planului Dreyfuss; 

B. Gn înaintea planului Dreyfuss; 

C. Nsa înapoia planului Dreyfuss; 

D. Gn înaintea planului Simon; 

E. Nsa înapoia planului Simon. 

8 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei 

gurii: 

A. mai mare de 10°; 

B. mai mic de 10°; 

BD 4, 

pag. 

405 

BDE 4, 

pag. 

405 

BCD 4, 

pag. 

406 

ABE 4, 

pag. 

406 

ABD 4, 

pag. 

406 

CD 4, 

pag. 

406 

BDE 4, 

pag. 

406 

Page116

C. de +15°; 

D. de +1°; 

E. de –1°. 








A. unghi IF mărit; 






A. unghi SNA mărit; 

B. unghi SNB micşorat; 

C. unghi ANB mărit; 

D. unghi IF mărit; 

E. unghi ANB negativ. 


A. unghi ANB micşorat; 


C. unghi PrAF micşorat; 


E. unghi ANB mărit. 


A. unghi IF mărit; 



D. unghi Tweed micşorat; 



A. unghi Tweed negativ; 






A. unghi ANB mărit; 

B. unghi ANB micşorat; 

C. unghi ANB normal; 

AB 4, 

pag. 

406 

ABE 4, 

pag. 

406 

DE 4, 

pag. 

406 

AB 4, 

pag. 

406 

ABE 4, 

pag. 

406 

BD 4, 

pag. 

406 

BE 4, 

pag. 

406 

Page117

D. unghi Tweed negativ; 


16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: 

A. distanţa Nsa-Nsp micşorată; 

B. distanţa S-Nsa mărită; 

C. distanţa Nsa-Nsp mărită; 

D. distanţa Nsa-Nsp normală; 

E. distanţa S-Nsa normală. 




C. distanţa Nsa-Nsp mărită; 

D. distanţa S-Nsa micşorată; 



A. profil drept; 



D. buză superioară înfundată; 

E. aspect de lăţire a feţei. 


A. ocluzie inversă incisivă; 


C. pierderea dimensiunii verticale faciale; 

D. ocluzie inversă canină; 



A. drum de închidere în treaptă mezializată; 

B. drum de închidere în treaptă distalizată; 

C. zâmbet gingival; 

D. zâmbet disgraţios; 


21 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări: 

A. masticatorii; 

B. fizionomice; 

C. articulare; 

D. respiratorii; 

E. fonatorii. 


A. prezenţa ghidajului anterior; 

B. prezenţa ghidajului lateral; 

C. absenţa ghidajului lateral; 

D. afectarea ATM; 

A 4, 

pag. 

406 

AD 4, 

pag. 

406 

BCDE 4, 

pag. 

406 

ABD 4, 

pag. 

406 

ADE 4, 

pag. 

406 

ABCE 4, 

pag. 

406- 

407 

BDE 4, 

pag. 

407 

Page118



A. spasme musculare; 

B. afectarea parodontală; 

C. sugerea policelui; 

D. buză superioară proeminentă; 

E. afectarea ATM. 


A. afectarea ATM; 

B. cracmente; 

C. crepitaţii; 


E. afectarea cartilajelor de creştere. 


A. unghi Tweed negativ; 

B. unghi Margolis mărit; 

C. unghi Tweed mărit; 




A. unghi Tweed mărit; 



D. unghi IF micşorat; 





C. distanţa Go-Gn mărită; 

D. distanţa Nsa-Nsp mărită; 



A. distanţa Go-Kdl micşorată; 

B. distanţa Go-Kdl mărită; 

C. distanţa Go-Gn mărită; 

D. distanţa Go-Gn micşorată; 

E. distanţa Nsa-Nsp mărită. 

29 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă 

apare: 


B. proalveolodenţia inferioară; 

C. proalveolodenţia bimaxilară; 

D. retroalveolodenţia superioară; 

ABE 4, 

pag. 

407 

ABC 4, 

pag. 

407 

BCD 4, 

pag. 

406- 

407 

ABE 4, 

pag. 

406- 

407 

AC 4, 

pag. 

406- 

407 

BC 4, 

pag. 

407 

AE 4, 

pag. 

407 

Page119

E. retroalveolodenţia inferioară. 

30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă 

mezializată apare: 


B. proalveolodenţia inferioară; 

C. proalveolodenţia bimaxilară; 

D. retroalveolodenţia superioară; 

E. retroalveolodenţia inferioară. 


SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ 


BD 4, 

pag. 

408 

Nr. 

crt. 


1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: 

ABDE 4, 

A. genetici; 

pag. 

B. funcţionali; 


D. generali; 

E. locali. 

419 

2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: 

A. sindromul Down; 

B. sindromul Klinefelter; 

C. sindromul Klinefelter; 

D. sindromul Apert Crouzon; 

E. sindromul Turner. 


A. genetici; 

B. dismetaboli; 


D. generali; 

E. iatrogeni. 


A. sindromul Turner; 

B. sindromul Down; 



E. genetici. 

A 4, 

pag. 

419 

ABDE 4, 

pag. 

419- 

420 

BDE 4, 

pag. 

419- 

420 

5 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: E 4, 

Page120

A. sindromul oro-digito-facial; 

B. disostoza cranio-facială; 

C. disostoza mandibulo-facială; 

D. disostoza cleido-craniană; 

E. condrodistrofiile. 

6 *Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: 



C. deglutiţia de tranziţie; 

D. genetici; 

E. sugerea degetului. 

7 Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: 

A. caria dentară frontală; 

B. cicatricile cheloide; 

C. afecţiuni reumatice ale ATM; 


E. genetici. 


A. incongruenţa dento-alveolară secundară; 


C. sindromul Turner; 

D. condrodistrofiile; 

E. incongruenţa dento-alveolară primară. 


A. incongruenţa dento-alveolară secundară; 


C. afecţiuni reumatice ale ATM; 

D. deglutiţia infantilă; 

E. rahitismul. 

10 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: 


B. fizionomice; 



E. fonatorii. 

11 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: 


B. parodontale; 



E. fonatorii. 

12 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: 

A. hiperplazii dentare; 

pag. 

420 

B 4, 

pag. 

422 

BC 4, 

pag. 

425- 

426 

ABE 4, 

pag. 

425- 

426 

ABC 4, 

pag. 

425- 

426 

ABCE 4, 

pag. 

431- 

432 

ABCE 4, 

pag. 

431- 

432 

Page121 

BCE 4, 

pag.

B. incisivi Hutchinson; 

C. molari Moser; 

D. incisivi nanici; 

E. hipoplazii dentare. 


A. dinţi baroc; 

B. incisivi Hutchinson; 

C. molari Moser; 

D. dinţi nanici; 

E. hipergenezii. 

14 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea 

muşchiului: 

A. pterigoidian lateral; 

B. pterigoidian intern; 

C. orbicularis oris; 

D. pterigoidian extern; 

E. pterigoidian median. 

15 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea 

muşchiului: 

A. pterigoidian lateral; 



D. limbii; 

E. temporal. 


muşchiului: 

A. mentonier; 



D. limbii; 

E. temporal. 


muşchiului: 

A. mentonier; 


C. pătrat al buzei inferioare; 

D. limbii; 

E. temporal. 


A. afectarea ATM; 

B. cracmente; 

C. crepitaţii; 


E. afectarea cartilajelor de creştere. 

433 

BC 4, 

pag. 

433 

AD 4, 

pag. 

433 

ADE 4, 

pag. 

433 

ADE 4, 

pag. 

433 

ACDE 4, 

pag. 

433- 

434 

ABC 4, 

pag. 

434 

Page122


A. rahitism; 

B. faţă scurtă; 

C. fantă labială deschisă; 

D. faţă alungită; 

E. fantă labială fermă. 


A. rahitism; 

B. faţă scurtă; 

C. şant labio-mentonier accentuat; 

D. faţă alungită; 

E. şant labio-mentonier şters. 


A. tip hiperleptoprosop; 



D. şant labio-mentonier şters; 

E. aspect de lăţire a feţei. 


A. unghi NSBa micşorat; 


C. unghi NSBa mărit; 

D. unghi Go mărit; 

E. unghi Tweed micşorat. 



B. unghi NSBa mărit; 

C. distanţă S-N mărită; 

D. distanţă S-Ba micşorată; 

E. distanţă S-N micşorată. 



B. unghi NSBa normal; 

C. distanţă S-N micşorată; 


E. distanţă S-N mărită. 


A. unghi Tweed mărit; 


C. unghi SNA micşorat; 

D. distanţă N-Nsa mărită; 


ACD 4, 

pag. 

434 

ADE 4, 

pag. 

434 

AD 4, 

pag. 

434 

AD 4, 

pag. 

436 

AE 4, 

pag. 

436 

AC 4, 

pag. 

436 

ADE 4, 

pag. 

436- 

437 

Page123



B. unghi SNA mărit; 


D. unghi SNB mărit; 

E. unghi Go mărit. 



B. distanţă S-N micşorată; 



E. unghi NSBa mărit. 


A. unghi NSBa mărit; 

B. unghi SNA mărit; 

C. unghi SNB mărit; 

D. unghi Tweed mărit; 

E. unghi Go mărit. 


A. distanţa Go-Kdl micşorată; 


C. unghi Kdl micşorat; 

D. unghi Go micşorat; 

E. distanţă N-Nsa mărită. 


A. distanţa Go-Kdl normală; 


C. unghi Kdl micşorat; 

D. distanţă N-Nsa mărită; 

E. unghi Go micşorat. 


ANODONŢIA 


ACE 4, 

pag. 

436- 

437 

ABC 4, 

pag. 

436- 

437 

DE 4, 

pag. 

436- 

437 

ABE 4, 

pag. 

436- 

438 

ABD 4, 

pag. 

436- 

438 

Nr. 

crt. 


1 *Anodonţia se caracterizează prin: 

D 5, 

A. inversarea locului a doi dinţi vecini; 

pag. 

B. spaţiul între incisivii centrali; 

C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula 

15 

Page124

dentară; 

D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; 

E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 

2 Anodonţia utilizează şi denumirea de: 

A. agenezie; 

B. poligenezie; 

C. adenţie; 

D. oligodonţie; 

E. pleodonţie. 


A. hiperdonţie; 

B. pleiodonţie; 

C. hipodonţie; 

D. aplazie; 

E. oligodonţie. 


A. agenezie; 

B. ateleodonţie; 

C. atelectodonţie; 

D. poliodonţie; 

E. poligenezie. 


A. aplazie; 


C. oligodonţie; 


E. atelectodonţie. 


A. atelectodonţie; 

B. agenezie; 

C. hiperodontogenie; 


E. ateleodonţie. 

7 *Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi: 

A. supranumerari; 

B. meziodens; 

C. dens in dente; 

D. anastrofici; 

E. subnumerari. 

8 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: 

A. teoria mugurilor adamantini multipli; 

B. teoria metabolică; 

C. teoria reducţiei terminale; 

ACD 5, 

pag. 

15 

CDE 5, 

pag. 

15 

AC 5, 

pag. 

15 

ACE 5, 

pag. 

15 

ABD 5, 

pag. 

15 

E 5, 

pag. 

15 

CE 5, 

pag. 

19-23 

Page125

D. teoria atavică; 

E. teoria proterogenetică. 


A. teoria celei de-a treia dentiţii; 

B. teoria ereditară; 


D. teoria metabolică; 

E. teoria evaginării epiteliului adamantin. 



B. teoria proterogenetică; 


D. teoria hiperactivităţii lamei dentare; 

E. teoria diviziunii lamei dentare. 

11 Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: 

A. incisivul; 

B. caninul; 

C. premolarul; 

D. molarul; 

E. supranumerarul. 


A. premolarul prim superior; 

B. premolarul secund superior; 

C. premolarul secund inferior; 

D. molarul secund inferior; 

E. premolarul prim inferior. 


A. incisivul central superior; 

B. incisivul central inferior; 

C. incisivul lateral superior; 

D. incisivul lateral inferior; 

E. premolarul secund inferior. 


A. molarul de minte superior; 

B. molarul secund inferior; 

C. molarul de minte inferior; 

D. premolarul secund inferior; 

E. molarul prim inferior. 

15 Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne: 

A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; 

B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; 

C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă; 

D. distrugerea germenului dentar; 

BC 5, 

pag. 

19-23 

BC 5, 

pag. 

19-23 

ACD 5, 

pag. 

24 

BC 5, 

pag. 

24 

BCE 5, 

pag. 

24 

ACD 5, 

pag. 

24 

ACD 5, 

pag. 

24 

Page126

E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. 

16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin: 

A. persistenţa incisivului lateral superior temporar; 

B. reincluzia incisivului lateral superior temporar; 

C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior; 

D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior; 

E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar. 

17 Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin: 

A. persistenţa incisivului central inferior temporar; 

B. reincluzia incisivului central inferior temporar; 

C. reducerea spaţiului incisivului central inferior; 

D. închiderea spaţiului incisivului central inferior; 

E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar. 

18 Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt: 

A. fizionomice; 

B. de deglutiţie; 

C. de fonaţie; 

D. ocluzale; 

E. odontale. 

19 Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin: 

A. persistenţa molarului secund temporar; 

B. reincluzia molarului secund temporar; 

C. reducerea spaţiului premolarului secund; 

D. închiderea spaţiului premolarului secund; 

E. fără persistenţa molarului secund temporar. 

20 *Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt: 


B. de deglutiţie; 


D. ocluzale; 

E. odontale. 

21 Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin: 

A. etaj inferior al feţei micşorat; 

B. profil convex; 

C. buza inferioară răsfrântă; 

D. profil concav; 

E. şanţ labio-mentonier accentuat. 

22 Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi: 

A. aşezaţi simetric; 

B. cu rădăcini curbe; 

C. reduşi de volum; 

D. atipici; 

E. cu rădăcini scurte. 

ACDE 5, 

pag. 

25-26 

ACDE 5, 

pag. 

27 

ACD 5, 

pag. 

27 

ABCE 5, 

pag. 

27-28 

D 5, 

pag. 

29 

ACDE 5, 

pag. 

31 

ACDE 5, 

pag. 

31 

Page127

23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt: 


B. respiratorii; 


D. ocluzale; 

E. masticatorii. 

24 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: 

A. vârsta pacientului; 

B. starea dinţilor temporari; 

C. starea dinţilor permanenţi; 

D. tulburările ocluzale; 

E. localizarea anomaliei. 

25 Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: 




D. momentul depistării; 


26 Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea: 

A. păstratea dintelui temporar; 

B. extracţia dintelui temporar; 

C. rezolvarea prin mijloace protetice; 

D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi; 

E. menţinerea spaţiului. 

27 Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea: 

A. păstratea dintelui temporar; 

B. extracţia dintelui temporar; 

C. rezolvarea prin mijloace protetice; 

D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi; 

E. menţinerea spaţiului. 

28 Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt: 

A. stimularea dezvoltării osoase; 

B. extracţia dinţilor temporari; 

C. obţinerea eficienţei masticatorii; 


E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. 

29 Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de: 




D. tulburările ocluzale; 


ACE 5, 

pag. 

31 

ABE 5, 

pag. 

34 

ABDE 5, 

pag. 

34 

ACE 5, 

pag. 

34-35 

BD 5, 

pag. 

35 

ACE 5, 

pag. 

38 

CD 5, 

pag. 

34 

Page128

30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt: 

A. stimularea dezvoltării osoase; 

B. extracţia dinţilor temporari; 

C. obţinerea eficienţei masticatorii; 


E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. 


DINŢII SUPRANUMERARI 


BD 5, 

pag. 

38 

Nr. 

crt. 


1 *Dinţii supranumerari se caracterizează prin: 

C 5, 


pag. 

B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi; 

C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula 

dentară; 

D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; 


40 

2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: 

A. oligodonţie; 



D. dinţi suplimentari; 

E. hiperdonţie. 


A. poliodonţie; 

B. pleodonţie; 

C. agenezie; 




A. agenezie; 


C. atelectodonţie; 




A. poligenezie; 

B. agenezie; 

BDE 5, 

pag. 

40 

ABE 5, 

pag. 

40 

BDE 5, 

pag. 

40 

Page129 

ACE 5, 

pag. 

40

C. hiperodontogenie; 



6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: 

A. hipertrofici; 

B. meziodens; 

C. paramolari; 

D. distrofici; 

E. sixtum. 


A. Moser; 

B. Carabelli; 

C. Bolk; 

D. dens in dente; 

E. anastrofici. 


A. hipertrofici; 

B. meziodens; 

C. Bolk; 

D. sixtum; 

E. distomolari. 


A. Carabelli; 

B. distrofici; 

C. paramolari; 

D. distomolari; 

E. anastrofici. 


A. anastrofici; 


C. hipertrofici; 


E. paramolari. 


A. dens in dente; 


C. Carabelli; 

D. anastrofici; 

E. Bolk. 

12 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: 

A. teoria ontogenetică; 



BC 5, 

pag. 

40 

DE 5, 

pag. 

40 

BE 5, 

pag. 

40 

CDE 5, 

pag. 

40 

ADE 5, 

pag. 

40 

AD 5, 

pag. 

40 

BD 5, 

pag. 

42, 

47 

Page130

D. teoria atavică; 



A. teoria celei de-a treia dentiţii; 



D. teoria metabolică; 



A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; 

B. teoria mugurilor adamantini multipli; 

C. teoria ontogenetică; 

D. teoria evaginării epiteliului adamantin; 

E. teoria reducţiei terminale. 



B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; 


D. teoria hiperactivităţii lamei dentare; 



A. teoria diviziunii lamei dentare; 

B. teoria mugurilor adamantini multipli; 

C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; 

D. teoria factorilor funcţionali; 

E. teoria diviziunii mugurilor dentari. 


A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie; 

B. teoria factorilor necunoscuţi; 

C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare; 

D. teoria diviziunii mugurilor dentari; 


18 Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: 

A. apare pe mandibulă; 

B. erupe pe arcadă; 

C. erupe la distanţă de arcadă; 

D. rămâne inclus; 

E. apare pe maxilar. 

19 Mesiodens-ul este de obicei: 

A. unicuspidat; 

B. uniradicular; 

C. bicuspidat; 

D. biradicular; 

AB 5, 

pag. 

43, 

47 

BD 5, 

pag. 

44, 

46 

AD 5, 

pag. 

44, 

45 

BE 5, 

pag. 

44, 

46 

CD 5, 

pag. 

46, 

47 

BDE 5, 

pag. 

51 

ABE 5, 

pag. 

51 

Page131

E. conic. 

20 Mesiodens-ul poate fi: 

A. unic; 

B. dublu; 

C. bicuspidat; 

D. biradicular; 

E. conic. 

21 Mesiodens-ul produce: 

A. incluzia caninului superior pemanent; 

B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari; 

C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi; 

D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi; 

E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. 

22 Mesiodens-ul nu produce: 

A. incluzia caninului superior pemanent; 

B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari; 

C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi; 

D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi; 

E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. 

23 Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: 

A. dens invaginatus; 

B. meziodens; 

C. dentoid in dente; 


E. sixtum. 


A. sixtum; 

B. meziodens; 

C. peridens; 

D. dentoid in dente; 

E. dens in dente. 

25 *Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: 

A. mastra per evcessum; 

B. meziodens; 

C. paramolar; 


E. sixtum. 


A. sixtum; 

B. meziodens; 

C. peridens; 

D. dentoid in dente; 

E. tectodont. 

ABE 5, 

pag. 

51 

CD 5, 

pag. 

51 

ABE 5, 

pag. 

51 

ACD 5, 

pag. 

56 

DE 5, 

pag. 

56 

D 5, 

pag. 

56 

DE 5, 

pag. 

56 

Page132

27 Dinţii supranumerari produc: 

A. tulburări de deglutiţie; 

B. înghesuiri dentare; 

C. tulburări de ocluzie; 

D. tulburări fizionomice; 

E. tulburări de respiraţie. 


A. spaţieri dentare; 

B. înghesuiri dentare; 

C. tulburări de respiraţie; 

D. tulburări ocluzo-articulare; 

E. tulburări de deglutiţie. 


A. tulburări de deglutiţie; 

B. tulburări de respiraţie; 

C. tulburări de ocluzie; 

D. tulburări fizionomice; 

E. resorbţii radiculare. 

30 *Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în: 

A. macrodonţie; 


C. microdonţie; 




INCLUZIA DENTARĂ 


BCD 5, 

pag. 

65 

BD 5, 

pag. 

65 

CDE 5, 

pag. 

65 

C 5, 

pag. 

65 

Nr. 

crt. 


1 *Incluzia dentară se caracterizează prin: 

E 5, 


pag. 


C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt; 

D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare; 


73 

2 *Incluzia dentară este o anomalie dentară de: 

A. număr; 

B. volum; 

Page133 

E 5, 

pag. 

73

C. sediu; 

D. poziţie; 

E. erupţie. 

3 *Incluzia dentară mai este denumită şi: 

A. reincluzie dentară; 

B. anchiloză dentară; 

C. retenţie primară; 

D. anchiloglosie; 

E. retenţie secundară. 

4 Incluzia dentară mai este denumită şi: 

A. scufundare dentară; 

B. retenţie totală; 




5 Incluzia dentară mai este denumită şi: 

A. reincluzie dentară; 

B. retenţie totală; 


D. retenţie parţială; 


6 *Un dinte inclus este denumit şi: 

A. dinte retenţionat; 

B. dinte inclavat; 

C. dinte încleştat; 

D. dinte înclinat; 

E. dinte geminat. 

7 Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la: 

A. dentiţia mixtă; 

B. dentaţia temporară; 

C. dinţii supranumerari; 

D. dentaţia permanentă; 

E. edentaţie. 

8 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: 

A. incisivul; 

B. caninul; 


D. molarul; 


9 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: 

A. caninul superior; 

B. caninul inferior; 

C. premolarul superior; 

C 5, 

pag. 

74 

BC 5, 

pag. 

74 

BC 5, 

pag. 

74 

A 5, 

pag. 

74 

BCD 5, 

pag. 

74 

B 5, 

pag. 

74 

A 5, 

pag. 

74 

Page134

D. molarul inferior; 

E. molarul superior. 

10 *Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: 

A. premolarul prim superior; 

B. premolarul secund superior; 


D. molarul secund inferior; 

E. premolarul prim inferior. 

11 Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: 

A. incisivul central superior; 

B. incisivul central inferior; 

C. incisivul lateral superior; 

D. incisivul lateral inferior; 


12 Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este: 

A. caninul superior temporar; 

B. molarul secund inferior temporar; 

C. caninul inferior temporar; 

D. molarul secund superior temporar; 

E. molarul prim inferior temporar. 

13 Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: 

A. dentare izolate; 

B. asociate; 

C. de grup; 

D. de ocluzie; 

E. monocauzale. 

14 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: 

A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare; 


C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare; 

D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; 

E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare. 



B. compresiunea de maxilar; 

C. spaţierea dentară; 

D. ocluzia distalizată; 

E. reincluzia molarului prim permanent. 

16 Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la 

nivelul: 

A. incisivului central superior; 

B. caninului superior; 

C. premolarului prim inferior; 

C 5, 

pag. 

74 

AE 5, 

pag. 

74 

BE 5, 

pag. 

74 

AE 5, 

pag. 

75 

ABCE 5, 

pag. 

75 

AB 5, 

pag. 

76 

BDE 5, 

pag. 

76-77 

Page135

D. molarului de minte; 

E. premolarului secund inferior. 



B. proalveolia maxilară; 

C. meziopoziţia generalizată; 

D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului; 

E. secvenţa de erupţie favorabilă. 

18 *Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul: 



C. caninului inferior; 



19 *Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: 

A. microdonţia; 

B. hiperexcitabilitatea musculară; 

C. reincluzia molarului prim permanent; 

D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; 

E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar. 

20 *Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei 

dentare la nivelul: 



C. premolarului prim inferior; 




A. poziţia mezială de formare a germenului dentar; 

B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă; 

C. chistul folicular; 

D. erupţia unui dinte supranumerar; 

E. fibromucoasa densă şi dură. 


A. formarea foarte înaltă a germenului dentar; 

B. configuraţia anatomică favorabilă; 

C. transpoziţia dentară; 

D. angulaţia corono-radiculară; 

E. curbura accentuată a rădăcinii. 

23 Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: 

A. incluzia totală; 

B. incluzia completă; 

C. incluzia parţială; 

ACD 5, 

pag. 

77 

B 5, 

pag. 

77 

E 5, 

pag. 

77 

D 5, 

pag. 

77 

BCDE 5, 

pag. 

77-78 

ADE 5, 

pag. 

79 

ABCD 5, 

pag. 

80 

Page136

D. incluzia incompletă; 

E. incluzia înaltă. 

24 *Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară: 

A. verticală; 

B. orizontală; 

C. în retroversie; 

D. heterotopică; 

E. subtotală. 

25 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne: 

A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; 


C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă; 

D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate; 


26 Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: 

A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; 

B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; 

C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; 

D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; 







E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus. 






E. extracţia dintelui supranumerar erupt. 

29 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: 

A. periotisular; 

B. peritisular; 

C. intratisular; 

D. extratisular; 

E. transtisular. 

30 Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: 

A. ligatură metalică pe coroană; 

B. butonul colat pe coroană; 

C. bracket-ul colat pe coroană; 

D. ligatură elastică pe coroană; 

A 5, 

pag. 

83 

ABCE 5, 

pag. 

84 

BCD 5, 

pag. 

90-91 

BCDE 5, 

pag. 

90-91 

BCDE 5, 

pag. 

90-91 

BCE 5, 

pag. 

92 

BCE 5, 

pag. 

92-93 

Page137

E. nu se ancorează. 


REINCLUZIA DENTARĂ 


Nr. 

crt. 


1 *Reincluzia dentară se caracterizează prin: 

C 5, 


pag. 


C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt; 

D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare; 


107 

2 *Reincluzia dentară este o anomalie dentară de: 

A. număr; 

B. volum; 

C. sediu; 

D. poziţie; 

E. erupţie. 

3 Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: 


B. asociate; 

C. de grup; 


E. monocauzale. 

4 Reincluzia dentară mai este denumită şi: 

A. incluzie dentară; 


C. retenţie dentară primară; 


E. retenţie dentară secundară. 

5 Reincluzia dentară mai este denumită şi: 

A. scufundare dentară; 


C. retenţie dentară primară; 


E. retenţie dentară secundară. 

6 Un dinte reinclus este denumit şi: 

A. dinte anastomorf; 

E 5, 

pag. 

107 

AE 5, 

pag. 

107 

BE 5, 

pag. 

107 

ABE 5, 

pag. 

107 

BC 5, 

pag. 

Page138

B. dinte inclavat; 

C. dinte încleştat; 

D. dinte înclinat; 

E. dinte geminat. 

7 Reincluzia unui dinte poate fi: 

A. primară; 

B. totală; 

C. secundară; 

D. parţială; 

E. incompletă. 

8 Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în: 



C. dentaţia deciduală; 



9 *Reincluzia dentară se depistează predominant în: 






10 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: 

A. incisivul; 

B. caninul; 


D. molarul; 


11 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: 

A. caninul superior; 


C. premolarul superior; 

D. molarul inferior; 

E. molarul superior. 

12 *Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: 

A. molarul prim superior temporar; 

B. molarul secund superior permanent; 


D. molarul secund inferior temporar; 

E. molarul prim superior permanent. 

13 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: 


B. molarul secund superior permanent; 

107 

BD 5, 

pag. 

107 

BC 5, 

pag. 

108- 

109 

A 5, 

pag. 

108- 

109 

D 5, 

pag. 

108- 

109 

D 5, 

pag. 

108- 

109 

D 5, 

pag. 

108- 

109 

Page139 

DE 5, 

pag. 

108-



E. molarul prim inferior permanent. 

14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: 


B. molarul secund inferior permanent; 



E. molarul prim inferior permanent. 

15 Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: 

A. totală; 

B. completă; 

C. parţială; 

D. incompletă; 

E. subtotală. 

16 Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin: 

A. coroană dentară inevizibilă; 

B. coroană dentară vizibilă; 

C. o parte din coroana dentară vizibilă; 

D. coroană dentară în suprapoziţie; 

E. coroană dentară în infrapoziţie. 

17 *Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin: 

A. coroană dentară inevizibilă; 

B. coroană dentară vizibilă; 

C. o parte din coroana dentară vizibilă; 

D. coroană dentară în suprapoziţie; 

E. coroană dentară în infrapoziţie. 

18 Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: 

A. incluzia dentară; 

B. anodonţia; 

C. oprirea în erupţie a unui dinte; 

D. extracţia dentară; 

E. intruzia posttraumatică parţială. 

19 *Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: 





E. intruzia posttraumatică totală. 

20 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: 




109 

BDE 5, 

pag. 

108- 

109 

AC 5, 

pag. 

113 

CE 5, 

pag. 

113 

A 5, 

pag. 

113 

CE 5, 

pag. 

116- 

117 

C 5, 

pag. 

116- 

117 

ABD 5, 

pag. 

116- 

117 

Page140


E. intruzia posttraumatică parţială. 

21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: 





E. intruzia posttraumatică totală. 

22 Consecinţele reincluziei dentare sunt: 

A. denivelarea planului de ocluzie; 

B. incluzia succesorului permanent; 

C. anodonţia succesorului permanent; 

D. înclinarea dinţilor vecini; 

E. ectopia succesorului permanent. 


A. denivelarea planului de ocluzie; 

B. denivelarea planului maxilar; 

C. migrarea dinţilor antagonişti; 


E. denivelarea planului mandibular. 


A. cariile radiculare ale dinţilor vecini; 

B. cariile de colet ale dinţilor vecini; 

C. cariile aproximale ale dinţilor vecini; 

D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti; 

E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini. 


A. mezializarea dinţilor vecini; 

B. denudarea dinţilor vecini; 

C. migrarea dinţilor antagonişti; 


E. distalizarea dinţilor vecini. 


A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini; 

B. hiperestezia dinţilor vecini; 

C. halistereza dinţilor vecini; 

D. hipersensibilitatea dinţilor vecini; 

E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini. 

27 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: 

A. expectativa; 

B. extracţia dentară; 

C. implantul protetic; 

D. aparatul ortodontic; 

ABDE 5, 

pag. 

116- 

117 

ABDE 5, 

pag. 

117 

ACD 5, 

pag. 

117 

AB 5, 

pag. 

117 

BCD 5, 

pag. 

117 

BDE 5, 

pag. 

117 

AB 5, 

pag. 

118 

Page141

E. aparatul protetic. 

28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: 

A. descoperirea dintelui; 

B. extracţia dintelui; 

C. reimplantarea dintelui; 

D. coroană de înveliş; 

E. luxarea dintelui. 

29 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de: 


B. dintele în cauză; 

C. felul dentatiei; 

D. consecinţele produse; 

E. forma clinică. 

30 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză: 

A. temporar; 

B. lateral; 

C. posterior; 

D. permanent; 

E. frontal. 


ECTOPIA DENTARĂ 


BCE 5, 

pag. 

118 

BDE 5, 

pag. 

118 

ABDE 5, 

pag. 

118 

Nr. 

crt. 


1 Ectopia dentară se caracterizează prin: 

DE 5, 


pag. 


C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini; 

D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare; 

E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare. 

121 

2 Ectopia dentară se caracterizează prin: 

A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare; 

B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare; 

C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini; 

D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare; 

E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare. 

3 Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni: 

A. entopie; 

ABDE 5, 

pag. 

121 

Page142 

AC 5, 

pag.


C. distopie; 


E. hipodonţie. 

4 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: 

A. incisivul lateral; 

B. caninul; 

C. incisivul central; 

D. molarul; 


5 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: 

A. incisivul inferior; 


C. caninul superior; 

D. molarul superior; 

E. incisivul superior. 

6 Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: 

A. incisivii; 

B. caninii; 

C. premolarii; 

D. molarii; 

E. supranumerarii. 


A. premolarii superiori; 

B. caninii inferiori; 

C. caninii superiori; 

D. molarii superiori; 

E. incisivii superiori. 


A. molarii superiori; 


C. caninii superiori; 

D. premolarii primi superiori; 

E. premolarii secunzi superiori. 


A. caninii superiori; 


C. molarii inferiori; 

D. premolarii primi inferiori; 

E. premolarii secunzi inferiori. 


A. caninii superiori; 


121 

B 5, 

pag. 

121 

C 5, 

pag. 

121 

BC 5, 

pag. 

121 

ABC 5, 

pag. 

121 

BCDE 5, 

pag. 

121 

ABE 5, 

pag. 

121 

Page143 

ABD 5, 

pag. 

121

C. molarii inferiori; 

D. premolarii secunzi superiori; 

E. premolarii primi inferiori. 

11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: 

A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză; 

B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză; 

C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză; 

D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză; 

E. diastema interincisivă. 

12 Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui 

dinte sunt: 

A. diastema interincisivă; 

B. dinţii supranumerari; 

C. dinţii temporari; 

D. o fibromucoasă dură; 

E. dinţii permanenţi. 


dinte sunt: 

A. diastema interincisivă; 

B. erupţia unui dinte supranumerar; 

C. persistenţa unui dinte temporar; 

D. extracţia precoce a unui dinte permanent; 

E. incluzia unui dinte supranumerar. 


dinte sunt: 

A. persistenţa unui dinte temporar; 

B. extracţia unui dinte supranumerar; 

C. existenţa unui capac osos dens; 

D. extracţia precoce a unui dinte; 

E. incluzia unui dinte supranumerar. 


dinte sunt: 

A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. 


dinte sunt: 

A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare; 

E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. 

AC 5, 

pag. 

122 

BCD 5, 

pag. 

122 

BCE 5, 

pag. 

122 

ACE 5, 

pag. 

122 

ACE 5, 

pag. 

123 

ABCE 5, 

pag. 

123 

Page144

17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: 


B. microdonţia; 

C. meziopoziţia generalizată; 

D. endoalveolia mandibulară; 

E. prodenţia maxilară. 


A. retrodenţia maxilară; 


C. retrodenţia mandibulară; 

D. retrognaţia maxilară; 



A. endoalveolia mandibulară; 


C. endoalveolia maxilară; 

D. retrognaţia maxilară; 



A. retrodenţia maxilară; 


C. endoalveolia maxilară; 

D. prognaţia maxilară; 

E. endoalveolia mandibulară. 

21 Ectopia canină provoacă tulburări: 



C. ocluzale; 

D. de deglutiţie; 

E. fonatorii. 

22 Ectopia canină provoacă tulburări: 

A. de abrazie dentară; 



D. parodontale; 

E. masticatorii. 

23 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: 

A. deplasarea dentară; 

B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare; 

C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; 

D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent; 

E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie. 

AC 5, 

pag. 

123 

AD 5, 

pag. 

123 

CD 5, 

pag. 

123 

AC 5, 

pag. 

123 

AC 5, 

pag. 

125 

ACDE 5, 

pag. 

126 

BCE 5, 

pag. 

126 

Page145

24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: 

A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului; 

B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare; 

C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; 

D. extracţia dirijată a dinţilor; 

E. deplasarea dentară. 

25 Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: 


B. forma clinică a ectopiei; 

C. tratamentul cariilor dentare; 


E. vârsta pacientului. 


A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară; 


C. vârsta pacientului; 


E. tratamentul cariilor dentare. 


A. cauza determinantă; 


C. vârsta pacientului; 

D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară; 

E. tratamentul cariilor dentare. 

28 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară 

se recurge la: 

A. extracţia unui dinte temporar; 

B. tratamentul cariilor dentare; 

C. expansiunea transversală; 

D. extracţia unui dinte permanent; 

E. expansiunea sagitală. 

29 În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară 

se recurge la: 



C. expansiunea transversală; 

D. extracţia unui dinte permanent; 

E. tratamentul focarului de incongruenţă. 

30 În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada 

dentară se recurge la: 



C. obţinerea spaţiului pe arcadă; 

D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare; 

BCD 5, 

pag. 

127 

BE 5, 

pag. 

128 

ABC 5, 

pag. 

128 

ABCD 5, 

pag. 

128 

CDE 5, 

pag. 

129 

CD 5, 

pag. 

129 

CD 5, 

pag. 

131 

Page146

E. extracţia dintelui ectopic. 


DIASTEMA 


Nr. 

crt. 


1 *Diastema se caracterizează prin: 

E 5, 


pag. 

B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari; 

C. existenţa unui spaţiu între incisivi; 

D. tulburare de erupţie; 

E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. 

133 

2 Diastema se caracterizează prin: 

A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori; 

B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi; 

C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari; 

D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori; 

E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. 


A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari; 

B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari; 

C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari; 

D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi 

mandibulari; 

E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. 


A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi; 

B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari; 

C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori; 

D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori; 

E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori. 

5 Diastema este o anomalie de: 

A. număr; 

B. volum; 

C. erupţie; 

D. poziţie; 

E. structură. 

BC 5, 

pag. 

133 

CDE 5, 

pag. 

133 

ACD 5, 

pag. 

133 

CD 5, 

pag. 

133 

6 Diastema mai este denumită şi: AE 5, 

Page147

A. diastemă patologică; 




E. diastema vera. 

7 Diastema mai este denumită şi: 

A. diastemă primară; 

B. diastemă secundară; 

C. diastemă patologică; 

D. diastema primatelor; 




B. diastemă adevărată; 

C. diastemă primară; 

D. diastemă vera; 

E. diastemă interincisivă. 



B. diastemă patologică; 

C. diastemă falsă; 

D. diastemă secundară; 

E. diastemă interincisivă. 



B. dens in densis; 


D. strungăreaţă; 


11 Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: 


B. diastemă patologică; 

C. diastemă falsă; 


E. diastemă terţiară. 





D. diastemă vera; 

E. diastemă secundară. 


A. diastemă falsă; 

pag. 

133 

ACE 5, 

pag. 

133 

ABCDE 5, 

pag. 

133 

ABE 5, 

pag. 

133 

ADE 5, 

pag. 

133 

ACD 5, 

pag. 

133 

BCE 5, 

pag. 

133 

Page148 

ABCD 5, 

pag.




E. diastemă patologică. 

14 *Diastema interincisivă primară este cauzată de: 

A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; 

B. nanismul hipofizar; 

C. displazia ectodermală; 

D. meziodens erupt; 

E. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 

15 Diastema interincisivă primară este cauzată de: 

A. Anodonţia incisivului lateral; 

B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare; 

C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare; 

D. meziodens erupt; 


16 Diastema interincisivă adevărată este cauzată de: 



C. inserţia joasă a frenului buzei superioare; 

D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual; 

E. Anodonţia incisivului lateral. 

17 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: 


B. Anodonţia incisivului lateral; 

C. Anodonţia dinţilor laterali; 

D. meziodens; 


18 Diastema interincisivă secundară este cauzată de: 




D. meziodens; 


19 *Diastema interincisivă falsă este cauzată de: 






20 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: 


B. nanismul hipofizar; 

133 

E 5, 

pag. 

133 

BE 5, 

pag. 

133 

BC 5, 

pag. 

133 

BD 5, 

pag. 

133 

AD 5, 

pag. 

133 

E 5, 

pag. 

133 

Page149 

ABCD 5, 

pag. 

133

C. displazia ectodermală; 

D. meziodens; 


21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: 




D. meziodens; 


22 Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de: 






23 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: 


B. Anodonţia incisivului lateral; 

C. Anodonţia dinţilor laterali; 

D. meziodens; 


24 Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: 




D. meziodens; 


25 Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de: 






26 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: 

A. ameloplastie modelantă a incisivilor; 

B. tehnici adezive; 

C. egresie; 

D. stripping; 

E. deplasare corporeală a dinţilor. 

27 *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: 

A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor; 

B. coroane de substituţie; 

C. deplasare corporeală a dinţilor; 

ACD 5, 

pag. 

133 

ADE 5, 

pag. 

133 

ACE 5, 

pag. 

133 

BCE 5, 

pag. 

133 

ABCD 5, 

pag. 

133 

E 5, 

pag. 

142 

C 5, 

pag. 

142 

Page150

D. stripping; 

E. ameloplastia modelantă a incisivilor. 

28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali: 

A. inele metalice; 

B. inele de cauciuc; 

C. ligatiri în "8"; 

D. tracţiuni elastice; 

E. brackets. 

29 Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin: 

A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor; 

B. coroane de substituţie; 

C. deplasarea corporeală a dinţilor; 

D. stripping; 

E. ameloplastia modelantă a incisivilor. 

30 Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali: 

A. inele metalice; 

B. inele de cauciuc; 

C. ligaturi în "8"; 

D. tracţiuni elastice; 

E. brackets. 


TRANSPOZIŢIA DENTARĂ 


ADE 5, 

pag. 

142 

ABDE 5, 

pag. 

142 

BC 5, 

pag. 

142 

Nr. 

crt. 


1 *Transpoziţia dentară este o anomalie: 

C 5, 

A. dento-maxilară; 

pag. 

B. dento-alveolară; 

C. dentară; 

D. scheletală; 

E. alveolară. 

149 

2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de: 

A. număr; 

B. volum; 

C. structură; 

D. poziţie; 

E. erupţie. 

DE 5, 

pag. 

149 

3 *Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: E 5, 

Page151

A. inferiori; 

B. antagonişti; 

C. supranumerari; 

D. superiori; 

E. învecinaţi. 

4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor: 


B. asociate; 

C. de grup; 


E. dentare de erupţie. 

5 *Transpoziţia dentară se întâlneşte în: 






6 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: 

A. incisivul; 

B. caninul; 


D. molarul; 


7 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: 

A. incisivul inferior; 


C. caninul superior; 

D. molarul superior; 

E. incisivul superior. 

8 Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt: 

A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari; 

B. pierderea precoce a dinţilor temporari; 

C. cronologia dentară; 

D. pierderea precoce a caninului de lapte; 

E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari. 

9 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: 

A. transpoziţie totală; 

B. transpoziţie completă; 

C. transpoziţie parţială; 

D. transpoziţie incompletă; 

E. transpoziţie subtotală. 

10 Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: 

A. transpoziţie completă sau totală; 

pag. 

149 

ABE 5, 

pag. 

149 

D 5, 

pag. 

149 

B 5, 

pag. 

149 

C 5, 

pag. 

149 

CDE 5, 

pag. 

150 

ABCD 5, 

pag. 

151 

Page152 

AC 5, 

pag.

B. transpoziţie completă sau parţială; 

C. transpoziţie incompletă sau parţială; 

D. transpoziţie incompletă sau totală; 

E. transpoziţie completă sau subtotală. 

11 *Transpoziţia dentară completă presupune inversarea: 

A. parţială a doi dinţi vecini; 

B. limitată a doi dinţi vecini; 

C. incompletă a doi dinţi vecini; 

D. totală a doi dinţi vecini; 

E. definitivă a doi dinţi vecini. 

12 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce 

tulburări: 



C. ocluzale; 

D. de deglutiţie; 

E. de fonaţie. 

13 *În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare: 

A. înghesuri dentare; 

B. contacte premature; 

C. ocluzii duale; 

D. spaţieri dentare; 

E. ocluzii distalizate. 

14 *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce 

tulburări: 



C. ocluzale; 

D. auditive; 

E. fonatorii. 

15 *Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea: 

A. parţială a doi dinţi vecini; 

B. limitată a doi dinţi vecini; 

C. completă a doi dinţi vecini; 

D. totală a doi dinţi vecini; 

E. definitivă a doi dinţi vecini. 

16 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi 

dinţi situaţi: 

A. unul lângă altul; 

B. unul în dreptul celuilalt; 

C. unul la distanţă de altul; 

D. unul sub altul; 

E. unul peste altul. 

151 

D 5, 

pag. 

151 

C 5, 

pag. 

151 

B 5, 

pag. 

151 

A 5, 

pag. 

152 

A 5, 

pag. 

152 

B 5, 

pag. 

152 

Page153



A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei; 

B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei; 

C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei; 

D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei; 

E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei. 

18 Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi 



B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic; 

C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei; 

D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic; 

E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. 



A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic; 

B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal; 

C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral; 

D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial; 

E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. 







E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. 




B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei; 



E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. 







E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. 

23 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi 

incisivul lateral vor viza: 

D 5, 

pag. 

152 

BDE 5, 

pag. 

152 

ACE 5, 

pag. 

152 

CE 5, 

pag. 

152 

BC 5, 

pag. 

152 

C 5, 

pag. 

152 

Page154 

BCD 5, 

pag.


B. ameloplastia modelantă a caninului; 

C. cosmetizarea prin adiţie a caninului; 

D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; 

E. transformarea în transpoziţie incompletă. 

24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi 


A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral; 

B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului; 


D. deplasarea dentară; 

E. ameloplastia modelantă a caninului. 

25 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi 

primul premolar vor viza: 




D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; 


26 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi 

primul premolar vor viza: 

A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; 



D. transformarea în transpoziţie incompletă; 


27 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi 





D. deplasarea dentară; 


28 *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi 




C. deplasarea dentară; 

D. stripping-ul; 


29 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul 

central şi lateral vor viza: 

A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral; 

B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral; 

153 

ABCE 5, 

pag. 

153 

D 5, 

pag. 

153 

A 5, 

pag. 

153 

D 5, 

pag. 

154 

C 5, 

pag. 

154 

CDE 5, 

pag. 

154 

Page155


D. transformarea în transpoziţie completă; 

E. tehnicile adezive. 

30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul 

central şi lateral vor viza: 

A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral; 

B. tehnicile adezive; 


D. stripping-ul; 

E. transformarea în transpoziţie completă. 


TRATAMENTUL CARIEI DENTARE 


BCDE 5, 

pag. 

154 

Nr. 

crt. 


1 În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt: 

ABCDE 6; 

A. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei 

pag. 

necesare pentru pulpă 

B. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv 

C. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil 

D. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se 

fractureze şi nici să nu disloce restaurarea 

E. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu 

disloce restaurarea 

171 

2 *Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă: 

A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final 

prepararea, cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor 

cavităţii 

B. crearea unui contur retentiv 

C. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final 

prepararea, împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a 

marginilor cavităţii 

D. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos 

E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire 

artificială. 

3 Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor 

sunt: 

A. handicap fizic sau psihic 

B. vârsta înaintată a pacientului 

C. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei 

A 6; 

pag. 

174 

ABC 6; 

pag. 

176 

Page156

D. dinţii persoanelor tinere 

E. dinţi devitali 

4 Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt 

următoarele: 

A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la 

forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte 

B. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor 

şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport 

C. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în 

restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale 

D. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i 

preveni fractura sub încărcătura ocluzală 

E. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm. 

5 *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la 

joncţiunea smalţ-dentină, la o distanţă de minim: 

A. 2 mm 

B. 0,2 mm 

C. 1 mm 

D. 1,5 mm 

E. 0,02 mm 

6 Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să 

îndeplinească următoarele condiţii: 

A. să se exercite o presiune minimă 

B. căldura fricţională să fie aproape zero 

C. să existe un control complet al instrumentului folosit 

D. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat 

E. să se facă numai manual 

7 *În cavităţile de clasa I pentru amalgam, pantele înclinate ale cuspizilor şi 

convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de: 

A. 75º 

B. 90º 

C. 110º 

D. 95º 

E. 45º 

8 Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite 

materiale, cum ar fi: 

A. incrustaţii 

B. răşini compozite 

C. cimenturi ionomere de sticlă 

D. amalgam de argint 

E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină 

9 Toaleta finală a cavităţii include: 

A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat 

B. uscarea cavitătii 

ABCD 6; 

pag. 

177 

B 6; 

pag. 

178 

ABC 6; 

pag. 

180 

B 6; 

pag. 

181 

AB 6; 

pag. 

182 

Page157 

ABC 6; 

pag. 

182

C. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării 

D. degresarea cavităţii 

E. neutralizarea acizilor din cavitate 

10 Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli: 

A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei; 

B. au efect toxic 

C. au efect iritant 

D. deshidrateaza dentina 

E. sunt indicaţi în coafajul indirect 

11 Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: 

A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga 

dentinară 

B. aderă chimic la ţesuturile dentare; 

C. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice 

D. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de 

coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea 

dentinei; 

E. rezistenţă la uzură masticatorie 

12 Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: 

A. alcool 

B. cloroform 

C. eugenol 

D. timol 

E. benzen 

13 *După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului, 

rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de: 

A. 1mm 

B. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura 

chimică a acesteia 

C. 1,5mm 

D. 100 μm 

E. 150 μm 

14 Dezavantajele linerilor sunt: 

A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al 

materialului de obturaţie coronară 

B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale 

C. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei 

de priză a răşinilor acrilice sau compozite 

D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative 

E. izolarea termică necorespunzătoare 

15 Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare: 

A. soluţie de hidroxid de calciu 

B. suspensie de hidroxid de calciu 

C. pastă de hidroxid de calciu 

BCD 6; 

pag. 

184 

AD 6; 

pag. 

294 

ABE 6; 

pag. 

294 

B 6; 

pag. 

294 

BCDE 6; 

pag. 

296 

BCDE 6; 

pag. 

297 

Page158

D. ciment de hidroxid de calciu 

E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil 

16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje: 

A. pH în apropierea neutralităţii 

B. neiritanţi pulpari 

C. efect sedativ pulpar 

D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală 

E. nu inhibă polimerizarea răşinilor 

17 *Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea 

iniţilă, atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge: 

A. 2 mm 

B. 0,5 mm 

C. 1 mm 

D. 0,1 mm 

E. 2,5 mm 

18 Obiectivele obturaţiei de bază sunt: 

A. stimularea neodentinogenezei 

B. substituirea dentinei cariate 

C. economisirea materialelor de obturaţie coronară 

D. sigilarea canaliculelor dentinare 

E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii 

19 Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă 

compromisă prin: 

A. temperatura crescută a mediului exterior 

B. raportul scăzut pulbere/lichid 

C. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de 

pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea 

unei consistenţe mult reduse) 

D. contactul prematur cu lichidele bucale 

E. contactul cu limfa dentinară 

20 Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin : 

A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care 

îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi 

reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină 

B. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care, prin 

depunerea ionilor de fier, potenţează reacţia chimică dintre CIS şi 

hidroxiapatita dentinei 

C. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa 

plăgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai 

reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS 

D. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează 

detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea 

unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină 

E. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează 

detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea 

ABC 6; 

pag. 

298 

C 6; 

pag. 

301 

BCE 6; 

pag. 

301- 

302 

BCD 6; 

pag. 

304 

ABC 6; 

pag. 

311 

Page159

unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină 

21 În hibridizarea dentinei umede: 

A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării 

apei îşi menţine permeabilitatea normală 

B. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu 

fie complet înlocuită de primerul hidrofil 

C. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă 

D. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi 

reumezită după aplicarea primerului 

E. Nu prezintă riscul de supraumectare 

22 Avantajele primerilor autogravanţi sunt: 

A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea 

intensă 

B. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe 

sisteme 

C. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a 

detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente 

D. Scurtarea timpului de lucru 

E. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient 

23 Sistemele adezive în trei etape distincte presupun: 

A. Gravarea acidă, care elimină detritusul dentinar remanent şi 

demineralizează superficial dentina 

B. Primingul care promovează adeziunea, executat cu monomeri 

amfifili 

C. Aplicarea răşinii adezive, care încheie hibridizarea prin 

fotopolimerizare 

D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv 

E. Aplicarea primerilor autogravanţi 

24 Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt: 

A. Aplicarea răşinii adezive, preferabil fără umplutură, într-un strat 

cât mai subţire 

B. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40% 

timp de 15s 

C. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează 

detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte 

D. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe 

dentina umedă (însă nu excesiv) 

E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei 

coronare din compozit 

25 În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde 

de: 

A. Uscarea imediată după aplicare 

B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite 

pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei 

dentinare demineralizate 

AB 6; pag 

342- 

343 

ACDE 6; pag 

345 

ABC 6; pag 

339- 

340 

BCDE 6; pag 

346 

BC 6; pag 

340 

Page160

C. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare 

scurtă, moderată, înaintea aplicării răşinii adezive 

D. Lavajul anterior aplicării adezivului 

E. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare 

tratate cu primer 

26 *În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent: 

A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă 

B. Nu necesită gravare acidă 

C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat 

D. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei 

demineralizate în profunzime 

E. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care, 

printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă 

un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat 

27 *Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte: 

A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar 

remanent 

B. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului 

dentinar remanent 

C. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent 

D. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi 

E. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină 

28 În tehnica hibridizării dentinei uscate: 

A. Există riscul de supraumectare 

B. Nu există riscul de supraumenctare 

C. Necesită o uscare moderată de cca.5 secunde a plăgii dentinare 

spălate cu apă după gravare acidă 

D. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina 

uscată în prealabil 

E. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei 

fibrilare de colagen colabate 

29 În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona): 

A. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi 

prelungită 

B. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care, fiind 

volatil, determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei 

răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată 

C. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în 

cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate 

D. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare 

locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă 

E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă 

30 Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ: 

A. Aplicarea, lavajul şi uscarea, anterior aplicării răşinii adezive 

B. Aplicarea obligatorie într-un singur strat, cât mai subţire 

E 6; pag 

343 

A 6; pag 

344 

BCE 6; pag 

342 

BCD 6; pag 

343- 

344 

Page161 

CDE 6; pag 

346

C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii 

D. Aplicarea suficient de lungă a primerului 

E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt 


ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 


Nr. 

crt. 


1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se ACD 6; pag 

numără: 

A. carenţa de vitamina A 

B. carenţa de vitamina PP 

C. carenţa de vitamina C 

D. unele boli infecto-contagioase 

E. carenţa de vitamina E 

33 

2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului 

se numără: 

A. carenţa de calciu şi fosfat 

B. bolile sistemice grave 

C. carenţa de vitamina D 

D. unele dereglări hormonale 

E. excesul de proteine 

3 Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori: 

A. terenul 

B. flora microbiană 

C. alimentaţia 

D. factori locali 

E. factori morfologici 

4 *Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din: 

A. salivă 

B. secreţie gastrică regurgitată 

C. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale 

D. exudat din pungile parodontale 

E. mucus nazofaringian 

5 *Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de: 

A. 0,5-1,5 mililitri 

B. 2-2,5 mililitri 

C. 0,5-1,5 litri 

D. 3-4 mililitri 

E. 4-5 mililitri 

ACD 6; pag 

34 

ABC 6; pag 

31 

A 6; 

pag 

35 

C 6; pag 

36 

Page162

6 *În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub: 

A. 0,2 ml/min 

B. 0,5 ml/min 

C. 0,1 ml/min 

D. 0,1 l/min 

E. 0,7 ml/min 

7 Materialul anorganic salivar este reprezentat de: 

A. calciu 

B. mucine 

C. fosfaţi 

D. lactoferină 

E. fluor 

8 Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de: 

A. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian 

B. sursa salivară 

C. ritmul secreţiei salivare 

D. pH-ul salivar 

E. ritmul circadian 

9 Glucidele salivare se găsesc sub formă de: 

A. glucide libere 

B. glucide legate de proteine 

C. staterină 

D. polimeri ai glucozei şi fructozei, sintetizaţi de glicoziltransferazele 

bacteriene 

E. alfa protează 

10 Sistemele tampon salivare includ: 

A. sistemul fosfat organic 

B. sistemul fosfat anorganic 

C. sistemul acid carbonic/bicarbonat 

D. sistemul macromolecular proteinic 

E. sistemul uree-amoniac 

11 Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze 

colonizarea cavităţii bucale: 

A. lizozimul 

B. lactoferina 

C. sistemul acid carbonic/bicarbonat 

D. peroxidazele 

E. aglutininele 

12 Din categoria aglutininelor salivare fac parte: 

A. amilaza 

B. peroxidaza 

C. mucinele 

D. glicoproteinele din saliva parotidiană 

E 6; pag 

36 

ACE 6; pag 

37-38 

BCDE 6; pag 

38 

ABD 6; pag 

39 

BCD 6; 

pag 

40 

ABDE 6; pag 

41-42 

CDE 6; pag 

42 

Page163

E. fibronectina 

13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: 

A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile 

B. favorizarea adeziunii bacteriene 

C. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi 

substanţe alcaline 

D. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme 

cariogene 

E. remineralizarea cariilor incipiente 

14 Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc 

solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea 

lor, datorită: 

A. consistenţei mai reduse 

B. prezenţei unor fosfaţi organici 

C. concentraţiei mai mici de glucide 

D. prezenţei unor substanţe tampon 

E. vâscozităţii crescute 

15 Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen 

favorizant, poate fi cauzată de: 

A. ritmul scăzut al secretiei salivare 

B. conţinutul scăzut de mucină al salivei 

C. vâscozitatea scăzută a salivei 

D. factori retentivi bucali (carii, obturaţii coronare anfractuoase, 

lucrări protetice) 

E. ritmul crescut al secreţiei salivare 

16 Contramăsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance 

al glucidelor, se bazează pe: 

A. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor 

alimente de consistenţă crescută 

B. scăderea secreţiei salivare 

C. utilizarea unor alimente detergente 

D. folosirea gumei de mestecat 

E. periajul imediat după mese 

17 Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen 

deoarece: 

A. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare 

B. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt 

principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare 

C. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene 

D. este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o 

producţie masivă şi rapidă de acizi organici 

E. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare 

18 *Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor 

propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal 

rămâne sub valoarea: 

ACE 6; pag 

43 

BD 6; pag 

44 

AD 6; pag 

46 

ACDE 6; pag 

46 

BCD 6; pag 

47 

Page164 

D 6; pag 

48

A. 3,5 

B. 4 

C. 4,5 

D. 6 

E. 7 

19 Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt 

reprezentate de: 

A. obezi 

B. bolnavii cronici 

C. bolnavii psihic 

D. profesori 

E. gravide 

20 Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul 

la carie prin: 

A. fosfaţi 

B. faina din cerealele rafinate 

C. grăsimi 

D. cacao 

E. brânzeturi 

21 Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi: 

A. conţinut crescut în fluor 

B. substituirea glucidelor din alimentaţie 

C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de 

lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace 

D. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ 

E. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii 

22 Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum: 

A. conţinutul în fosfaţi de calciu 

B. capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor 

C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină 

D. stimularea secreţiei salivare 

E. formarea excesivă de tartru 

23 Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte: 

A. sorbitolul 

B. zaharina 

C. xilitolul 

D. ciclamatul 

E. aspartamul 

24 Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de: 

A. regimul alimentar 

B. igiena bucală 

C. vârsta 

D. gradul de mineralizare a dentinei 

E. salivă 

ABCE 6; pag 

49 

ACDE 6; pag 

49-50 

BCDE 6; pag 

50 

ABCD 6; pag 

50 

BDE 6; pag 

51 

ABCE 6; pag 

52 

Page165

25 Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de: 

A. Lactobacillus 

B. Actinomyces 

C. Bacteroides 

D. Streptococcus 

E. Staphylococcus 

26 Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: 

A. formarea materiei alba 

B. precipitarea iniţială a lipidelor salivare 

C. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă 

D. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţiale 

E. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe 

27 Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt: 

A. celule epiteliale 

B. protozoare 

C. eritrocite 

D. particule alimentare 

E. leucocite 

28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două 

proprietăţi importante: 

A. acidogeneza 

B. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari 

C. producţia de lipide 

D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare 

E. producţia de amilază 

29 *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: 

A. Streptococul salivarius 

B. Streptococul sanguis 

C. Streptococul mutans 

D. Streptococul mitior 

E. Streptococul β hemolitic 

30 Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, 

rezidă în: 

A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă 

mică 

B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de 

hidraţi de carbon 

C. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare 

D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de 

hidraţi de carbon prin alimentaţie 

E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic 

de 5,5 

DE 6; pag 

53 

CD 6; pag 

54 

ABCDE 6; pag 

55 

AB 6; pag 

57 

C 6; pag 

57 

ABDE 6; pag 

57-58 

Page166


FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR 

PERMANENŢI 


Nr. 

crt. 


1 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: 

B 7 

A. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, 

(pag. 

localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios 

profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, 

teste de vitalitate pozitive 

B. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului, 

localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui 

proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe 

dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive 

C. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului, 

nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare, 

existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente 

recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive 

D. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului, 

localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios 

profund, penetrant, percuţie în ax pozitivă 

E. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul, localizată, provocată 

mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund, 

nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de 

vitalitate pozitive 

71) 

2 Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie: 

A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect 

B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul 

deschiderii accidentale a camerei pulpare 

C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul 

deschiderii accidentale a camerei pulpare 

D. amputaţie vitală 

E. extirpare vitală 

3 Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : 

A. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară 

B. gangrena pulpara 

C. pulpita cronică deschisă ulceroasă 

D. pulpita cronică închisă propriu-zisă 

E. pulpite acute coronare 

4 Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: 

A. caria simplă dentară 

ACDE 7, 

(pag. 

72) 

AE 7 

(pag. 

71) 

Page167 

BCDE 7 

(pag.

B. hiperemia preinflamatorie 

C. pulpita acută seroasă totală 

D. pulpita purulentă parţială 

E. pulpita purulentă totală 

5 *In pulpita seroasă parţială : 

A. percuţia în ax este dureroasă 

B. percuţia transversală este dureroasă 

C. testele de vitalitate sunt slab pozitive 

D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută 

E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere 

prelungita 

6 În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate 

iradia către: 

A. dinţii vecini 

B. dinţii antagonişti 

C. hemimaxilarul opus 

D. zona temporală 

E. zona orbitală 

7 *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este 

dominata de: 

A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni 

B. tendinta de iradiere a durerii 

C. caracterul pulsatil al durerii 

D. percutia in ax pozitiva 

E. prezenta unui proces carios profund 

8 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: 

A. caracterului discontinuu al durerii 

B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice 

C. calmarii temporare prin lichide reci 

D. prezentei cavitatii carioase profunde 

E. sensibilitatea la percuţia în ax negativă 

9 * “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea 

intensităţii durerii din: 

A. pulpita acută seroasă parţială 

B. pulpita acută seroasă totală 

C. parodontita apicală acută seroasă 

D. pulpita acută purulentă parţială 

E. pulpita acută purulentă totală 

10 Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: 

A. hiperemia preinflamatorie 

B. pulpite seroase parţiale acute 

C. pulpite seroase totale 

D. pulpite purulente parţiale acute 

E. pulpite purulente totale 

74) 

E 7 

pag.7 

3 

ABDE 7 

(pag. 

75) 

B 7 

(pag. 

75) 

B 7 pag. 

(76) 

B 7 

(pag. 

75) 

CE 7 

(pag. 

76, 

80) 

Page168

11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: 

A. caria simplă 

B. pulpite acute seroase 

C. pulpite acute purulente 

D. pulpite cronice deschise 

E. pulpite cronice închise 

12 Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: 

A. tratamentul cariei simple si coafajul indirect; 

B. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in 

deschiderile accidentale ale camerei pulpare; 

C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand 

prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara; 

D. extirparea vitala 

E. extractia 

13 Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii: 

A. hiperemia preinflamatorie 

B. pulpita seroasă parţială 

C. pulpita seroasă totală 

D. pulpita cronică deschisă 

E. pulpita purulentă parţială 

14 Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu: 

A. caria dentară simplă 

B. pulpita seroasă coronară 

C. pulpita seroasă totală 

D. pulpita purulentă corono-radiculară 

E. parodontita apicală acută purulentă 

15 *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: 

A. caracterului lancinant al durerii 

B. testelor de vitalitate reduse 

C. calmarii temporare prin lichide calde 

D. sensibilitatii la percutia transversală 

E. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul 

rădăcinii dintelui 

16 *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face 

cu: 

A. pulpita seroasă parţială 

B. pulpita seroasa totală 

C. parodontita apicală acută seroasă (difuză) 

D. hiperemia pulpară 

E. pulpita cronică deschisă ulceroasă 

17 Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: 

A. ulceroasă 

B. polipoasă 

B 7 

(pag. 

72- 

81) 

ABCD 7 

(pag. 

72) 

BCE 7 

(pag. 

75) 

BD 7 

(pag. 

79) 

B 7 

(pag. 

80) 

A 7 

(pag. 

79) 

Page169 

AB 7 

(pag. 

80)

C. scleroatrofică 

D. hiperplazică 

E. propriu-zisă 

18 *La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: 

A. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă a 

camerei pulpare 

B. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici 

C. palparea cu sonda nedureroasa superficial 

D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare 

E. percutia in ax si transversala negative 

19 *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe 

urmatoarele semne: 

A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară 

B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui 

C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda 

D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui 

E. raspunsuri negative la testele de vitalitate 

20 *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase 

din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune 

axială prezenţa lor începând cu: 

A. primul strat 

B. al doilea strat 

C. al treilea strat 

D. al patrulea strat 

E. al cincilea strat 

21 Granulomul intern al lui Palazzi: 

A. este o pulpită cronică deschisă polipoasă 

B. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă 

C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică 

D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular 

E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei 

22 *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: 

A. boala „pink spots”sau boala”petelor roz” 

B. pulpită cronică deschisa granulomatoasa 

C. granulom simplu conjunctiv 

D. pulpita cronica inchisa propriu zisa 

E. granulom chistic 

23 Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase 

poate apărea: 

A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se 

exercită presiuni în spaţiul endodontic 

B. palparea cu sonda în profunzime 

C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase 

pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare 

A 7 

(pag. 

85) 

C 7 

(pag. 

85) 

C 7 

(pag. 

83) 

CDE 7 

(pag. 

92) 

A 7 

(pag. 

90) 

ABCD 7 

(pag. 

84) 

Page170

D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor 

E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale 

excitanţilor 

24 Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se 

face cu: 

A. caria dentară profundă 

B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă 

C. polipul gingival 

D. necroza pulpară 

E. pulpita cronică deschisă ulceroasă 

25 Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica 

cu: 

A. pulpită seroasă parţială 

B. pulpită seroasă totală 

C. necroză pulpară 

D. fracturi ale dintelui 

E. parodontită apicală cronică 

26 *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: 

A. durerea localizata 

B. durerea violenta 

C. durerea spontana 

D. durerea continua 

E. percutia axiala pozitiva 

27 Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente 

totale: 

A. durere continua 

B. durere pulsatila 

C. hipersensibilitate la teste de vitalitate 

D. sensibilitate la percutia in ax 

E. durere localizata 

28 Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: 

A. forme subacute de pulpita seroasa 

B. forme subacute de pulpita purulenta 

C. fractura coronara 

D. gangrena 

E. pulpita cronica polipoasa 

29 Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: 

A. caracterul pulsatil al durerii 

B. exacerbare la rece, diminuare la cald 

C. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare 

D. hipoexcitabilitate 

E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat 

CDE 7 

(pag. 

87) 

CD 7 

(pag. 

93) 

A 7 

(pag 

75) 

AB 7 

(pag 

79) 

ABCD 7 

(pag 

85) 

ACD 7 

(pag 

79) 

30 In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ABCD 7 

Page171

A. fibre conjunctive 

B. limfocite 

C. histiocite 

D. macrofage 

E. pulpa cu structura aparent normala 


NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ 


Nr. 

crt. 


1 *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: C 7, 

A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate; 

(pag. 

B. luxaţii, intruzii; 

C. diabet, hipertensiune arteriala; 

D. temperaturi mai mari de 75°C; 

E. temperaturi sub 0°C. 

94) 

2 *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare: 

A. celulele; 

B. fibrele conjunctive; 

C. pereţii vasculari; 

D. fibrele nervoase; 

E. substanţa fundamentală. 

3 *Necroza de colicvaţie: 

A. este o formă a gangrenei pulpare; 

B. este produsă sub acţiune enzimatică; 

C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei; 

D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale; 

E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină; 

4 *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia: 

A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare; 

B. dintele este modificat de culoare; 

C. testele biochimice sunt negative; 

D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals 

negativ; 

E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals 

pozitiv. 

5 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: 

A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ; 

B. avitaminozele (A şi C) ; 

(pag 

84) 

A 7 , 

(pag. 

97) 

B 7 , 

(pag. 

98) 

D 7 , 

(pag. 

98) 

Page172 

C 7 , 

(pag. 

99)

C. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ; 

D. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ; 

E. luxaţii cu intruzii. 

6 Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: 

A. gangrena pulpară simplă; 

B. pulpita cronică deschisă; 

C. pulpita cronică închisă; 

D. fractura dentară; 

E. parodontita apicală cronică. 

7 Necroza pulpară: 

A. se tratează ca o pulpită cronică închisă; 

B. extirparea devitală este de elecţie; 

C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie 

radiculară corectă; 

D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare 

aseptică; 

E. se tratează ca o gangrenă pulpară. 

8 După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: 

A. se produce o necroză de coagulare; 

B. se produce o necroză de colicvaţie; 

C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă; 

D. pulpa necrozată are aspect uscat; 

E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu 

9 Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza 

următoarelor aspecte: 

A. examen bacteriologic pozitiv; 

B. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi 

insensibilitate totală la sondajul explorator; 

C. fetiditate (nu este caracteristică); 

D. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei); 

E. examen bacteriologic negativ. 

10 Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu: 

A. pulpita acuta; 

B. pulpita cronica; 

C. necroza pulpară; 

D. gangrena complicată; 

E. caria dentară. 

11 Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre: 

A. parodontita apicală; 

B. necroza pulpară; 

C. fractura coronară; 

D. boala de focar; 

E. fractura corono-radiculară. 

ABCE 7 , 

(pag. 

98- 

99) 

CE 7, 

(pag. 

99) 

ADE 7 , 

(pag. 

98) 

ABC 7 , 

(pag. 

101) 

BCD 7 , 

(pag. 

102) 

ACDE 7 , 

(pag. 

102) 

Page173

12 Examenul radiologic în gangrena pulpară: 

A. este elocvent; 

B. poate releva o radiotransparenţă periapicală; 

C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular; 

D. poate evidenţia existenţa denticulilor; 

E. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului 

radicular. 

13 Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: 

A. necroza pulpară; 

B. pulpita cronică deschisă; 

C. gangrena pulpară; 

D. pulpita cronică închisă hiperplazică; 

E. pulpita cronică închisă propriu-zisă. 

14 Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: 

A. streptococi beta hemolitici; 

B. stafilococul alb; 

C. stafilococul auriu; 

D. gonococi; 

E. pneumococi. 

15 Gangrena umedă se caracterizează prin: 

A. tesut pulpar putrificat ferm; 

B. imagine radiologică cu modificări periapical; 

C. tesut pulpar putrificat foarte moale; 

D. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei; 

E. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei. 

16 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: 

A. pulpa uscata; 

B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; 

C. consistenta pulpara este redusa; 

D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal; 

E. apare adesea dupa arsenic. 

17 Necroza de colicvatie este produsa prin: 

A. enzime vegetale; 

B. enzime animale; 

C. solutii antiseptic; 

D. arsenic; 

E. bradichinina. 

18 Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: 

A. cavitatea bucala; 

B. chisturi de vecinatate; 

C. canal radicular lateral; 

D. circulatie generala prin anacoreza; 

E. osul alveolar. 

CDE 7 , 

(pag. 

101) 

ACD 7 , 

(pag. 

91, 

95) 

ABCE 7 , 

(pag. 

99) 

CE 7 , 

(pag. 

100) 

ABDE 7 , 

(pag. 

98) 

ABC 7, 

(pag. 

98) 

ACD 7, 

(pag. 

99) 

Page174

19 Semnele de gangrena simpla sunt: 

A. test de vitalitate negative; 

B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ; 

C. camera pulpara inchisa; 

D. dinte modificat de culoare; 

E. modificari periapicale pe radiografie. 

20 Gangrena uscata: 

A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase; 

B. succede un traumatism; 

C. succede actiunii unui agent chimic; 

D. are peretii dentinari alterati profund; 

E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. 

21 *Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe: 

A. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare; 

B. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare; 

C. teste de vitalitate pozitive; 

D. examen bacteriologic pozitiv; 

E. durere la excitanţi termici. 

22 *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele: 

A. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini; 

B. durere la excitanţii termici; 

C. durere la excitanţi chimici; 

D. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie; 

E. durere la percuţia în ax a dintelui. 

23 *Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin: 

A. interesează strict pulpa, fără răspuns din partea parodonţiului 

apical; 

B. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza 

parodonţiul apical; 

C. interesează numai parţial teritoriul pulpar; 

D. interesează numai teritoriul periapical; 

E. toate răspunsurile sunt corecte. 

24 *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: 

A. modificarea de culoare a dintelui; 

B. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară; 

C. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular; 

D. teste de vitalitate pozitive; 

E. însămanţare bacteriană pozitivă. 

25 *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: 

A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie; 

B. avitaminoze; 

C. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic; 

D. luxaţii, intruzii; 

E. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele. 

ABD 7 , 

(pag. 

101) 

BCE 7 , 

(pag. 

100) 

D 7, 

(pag. 

101) 

D 7 , 

(pag. 

98) 

B 7, 

(pag. 

101) 

A 7, 

(pag. 

98) 

C 7 , 

(pag. 

94) 

Page175

26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: 

A. formolul; 

B. cresterile mari si bruste de temperatura; 

C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana; 

D. dezechilibrul circulator, 

E. pansamentul arsenical. 

27 *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : 

A. gangrena pulpara simpla; 

B. parodontita apicala cronica; 

C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa; 

D. pulpita cronica deschisa; 

E. pulpita acuta purulenta totala. 

28 Necroza pulpara poate evolua spre: 

A. ramane o perioada in acest stadiu; 

B. vindecare spontana; 

C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa; 

D. gangrena pulpara; 

E. fractura dentara. 

29 Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: 

A. modificarea brutala a pH-ului; 

B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; 

C. paralizia peretilor vasculari; 

D. blocarea respiratiei celulare; 

E. depolimerizarea colagenului. 

30 Simptomatologia clinica in necroza pulpara: 

A. dintele are culoare modificata; 

B. prezinta hiperestezie; 

C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare 

rosie vie; 

D. probe de vitalitate negative; 

E. la percutie rezonanta este mata. 


PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE 


C 7, 

(pag. 

100) 

E 7, 

(pag. 

98- 

99) 

ADE 7, 

(pag. 

99) 

CD 7 , 

(pag. 

97) 

ADE 7 , 

(pag. 

98) 

Nr. 

crt. 


1 *Parodontita apicală acută hiperemică: 

C 7, 

A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare 

(pag. 

Page176

B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale 

C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical 

D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular 

E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar 

2 *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita 

apicala acuta hiperemica: 

A. este numită „timpul mut‟ 

B. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice 

C. este faza de alterare tisulară primară 

D. este o hiperemie de tip pasiv 

E. durează între câteva ore şi câteva zile 

3 *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi 

enumerate următoarele, cu excepţia: 

A. parodontita apicală cronică fibroasă 

B. granulom simplu conjunctiv 

C. granulom epitelial 

D. granulom chistic 

E. parodontita apicală cronică condensantă. 

4 *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: 

A. în 90% din cazuri 

B. în 20% din cazuri 

C. în 100% din cazuri 

D. în 70% din cazuri 

E. în 50% din cazuri 

5 Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele 

aspecte: 

A. absentă 

B. nevralgiformă 

C. senzaţie de uşoară egresiune 

D. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie 

E. pulsatilă 

6 Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele: 

A. este o osteită apicală cronică 

B. este o parodontită apicală cronică 

C. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi 

D. prezintă 4 zone 

E. cel mai concludent este examenul radiologic 

7 Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: 

A. este diferită in funcţie de factorii etiologici 

B. percuţia laterală este pozitivă 

C. percuţia în ax este negativă 

D. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal 

E. percuţia în ax este pozitivă 

104) 

B 7, 

(pag. 

106) 

E 7, 

(pag. 

114) 

B 7, 

(pag. 

114) 

BCD 7, 

(pag. 

114) 

ABDE 7, 

(pag. 

117) 

ADE 7, 

(pag. 

106) 

Page177

8 *Abcesul Phonix: 

A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente 

B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente 

C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente 

D. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu 

E. este o parodontită apicală acută seroasă 

9 Edemul din parodontita apicală acută seroasă: 

A. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori 

B. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv 

C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori 

D. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori 

E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori 

10 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face 

cu: 

A. pulpita acută seroasă parţială 

B. pulpita acută seroasă totală 

C. pulpita acută purulentă parţială 

D. pulpita acută purulentă totală 

E. parodontita apicala cronica fibroasa 

11 Examenul radiologic este elocvent: 

A. în parodontita apicală acută hiperemica 

B. în parodontita apicală acută seroasă totală 

C. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii 

D. în parodontite apicale cronice 

E. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază 

12 *Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este: 

A. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare înguste 

B. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă 

C. îngustarea spaţiului periapical 

D. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate 

E. percuţia în ax este pozitivă 

13 Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: 

A. foliculita acută a dinţilor incluşi 

B. parodontite apicale cronice 

C. pulpite acute totale 

D. parodontita apicală acută supurată 

E. nevralgia de trigemen 

14 *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută 

purulenta: 

A. în stadiu endoosos 

B. în stadiu de fistulă 

C. în stadiu de hiperemie 

D. în stadiu subperiostal 

E. în stadiu submucos 

D 7, 

(pag. 

119) 

ACD 7, 

(pag. 

108) 

BD 7 , 

(pag. 

107) 

ADE 7 , 

(pag. 

113) 

C 7 , 

(pag. 

124) 

ACDE 7, 

(pag. 

109) 

D 7, 

(pag. 

111) 

Page178

15 Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei 

apicale acute seroase: 

A. pe canal este prezentă o secreţie seroasă 

B. durerea are caracter acut 

C. durerea este prezentă la percuţia în ax 

D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari 

ale stimulului 

E. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor 

16 Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: 

A. parodontita apicala acuta purulenta 

B. complicare cu un proces osteomielitic 

C. cronicizare 

D. sinuzita maxilara 

E. cuprinderea apexului dintilor vecini 

17 Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: 

A. mobilitatea dintelui 

B. febra 

C. lipsa adenopatiei 

D. senzatie de egresiune a dintelui 

E. teste de vitalitate negative 

18 Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: 

A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii 

B. gangrena pulpara simpla 

C. utilizarea arsenicului 

D. lucrari protetice defectuoase 

E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal 

19 *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este 

dominat de: 

A. modificarile vasculare 

B. modificarile chimice 

C. modificarile enzimatice 

D. durere 

E. resorbtie osoasa 

20 Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea 

originea in: 

A. resturile epiteliale Malassez 

B. mucoasa sinusala 

C. mucoasa bucala in cazul unor fistule 

D. pulpa dintelui 

E. osul alveolar 

21 Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza 

prin: 

A. turgescenta pernitelor vasculare 

ABCE 7, 

(pag. 

108) 

AC 7, 

(pag. 

109) 

ABDE 7, 

(pag 

112) 

ABCE 7, 

(pag 

116) 

A 7, pag 

108 

ABC 7, 

pag. 

109 

Page179 

ABE 7, 

pag. 

108

B. ligamente alveolare ingrosate 

C. fenomene de agregare eritrocitara 

D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey 

E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat 

22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: 

A. durere cu caracter acut 

B. senzatie de egresiune a dintelui 

C. adenopatie regionala 

D. durere este localizata 

E. facies rigid 

23 Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se 

caracterizeaza prin: 

A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. 

B. durerea este localizata 

C. tensiune mare intratisulara 

D. tumefierea si infiltrarea mucoasei 

E. liza tesutului osos 

24 Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: 

A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica 

B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara 

C. complicare cu un proces osteomelitic 

D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana 

E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale 

25 Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva 

urmatoarele: 

A. palparea ganglionilor este edificatoare 

B. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru 

diagnostic 

C. percutia verticala este intens pozitiva 

D. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales 

pe mucoasa vestibulara 

E. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in 

dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni 

periapicale voluminoase,vibratii ale apexului 

26 Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza 

prin: 

A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar 

B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat 

in interior 

C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul 

traiectului lor 

D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic 

E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii 

intratrabeculare 

ABCE 7, 

(pag. 

108) 

ACE 7, 

(pag 

110) 

BCE 7, 

(pag. 

112) 

BDE 7, 

(pag. 

114) 

ACD 7, 

(pag. 

116) 

Page180

27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face 

cu: 

A. pulpita acuta seroasa totala 

B. gangrena pulpara simpla 

C. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie 

D. parodontita apicala acuta seroasa 

E. parodontita apicala cronica condensanta 

28 La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu 

urmatoarele zone: 

A. zona de stimulare 

B. zona de colicvatie 

C. zona de iritatie 

D. zona exudativa 

E. zona de necroza 

29 Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata 

urmatoarele: 

A. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare 

B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche 

C. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara 

D. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune 

E. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari 

30 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive 

Partsch se face cu: 

A. granulomul chistic 

B. actinomicoza 

C. granulomul epitelial 

D. adenopatii supurate 

E. parodontita apicala cronica cu hipercementoza 


TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE 


BC 7, 

(pag. 

117) 

ACDE 7, 

(pag. 

118) 

BCD 7, 

(pag. 

119) 

ABD 7, 

(pag. 

124) 

Nr. 

crt. 


1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei C 7, pag 

pulpare: 

A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului 

B. este facultativa pe tot timpul tratamentului 

C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament 

ocluziv 

D. este obligatorie in a treia sedinta 

167 

Page181

E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive 

2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: 

A. radacini in baioneta 

B. radacini cu curburi exagerate 

C. cai false interradiculare 

D. implantare deficitara 

E. toate de mai sus 

3 *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: 

A. 10-11 

B. 11-12 

C. 12-13 

D. 7-9 

E. 8-10 

4 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: 

A. pana la foramenul apical 

B. pana la constrictia apicala 

C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului 

D. pana la ½ canalului 

E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale 

5 *O preparatie mecanica corecta a canalului: 

A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea 

sunt iritante 

B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului 

C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, 

laser 

D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din 

celelalte tehnici 

E. se realizeaza pana la apexul radiologic 

6 *Cloroterapia NU este indicata in: 

A. gangrena pulpara 

B. pulpita purulenta totala 

C. parodontitele apicale cronice 

D. parodontitele apicale acute 

E. hiperemia pulpara 

7 *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele 

metode, cu exceptia celor: 

A. manuale 

B. mecanice 

C. ultrasonice 

D. radiologice 

E. sonice 

8 *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia: 

A. clorfenol 

B. camfor 

E 7, pag 

159 

B 7, pag 

198 

B 7, pag 

166 

D 7, pag 

173 

E 7, pag 

211 

D 7, pag 

166 

Page182 

D 7, pag 

181

C. iodoform 

D. cloroform 

E. mentol 

9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: 

A. manuale 

B. sonice 

C. ultrasonice 

D. cu laser 


10 *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: 

A. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH - , cuprins intre 

11-12 

B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca 2+ , cuprins intre 

11-12 

C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH - , cuprins intre 13- 

14 

D. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a 

ionului OH - 

E. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a 

ionului Ca 2+ 

11 *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este 

considerata: 

A. metoda clinica 

B. metoda clinico-radiologica 

C. metoda radiologica 

D. metoda electronica 

E. metoda intepaturii apicale 

12 *In extirparea pulpara: 

A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic 

B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala 

C. tratamentul se executa in mai multe sedinte 

D. nu este necesara izolarea dintelui 

E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase 

13 *Solutia Walkhoff contine: 

A. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10% 

B. monoclorfenol si alcool 10% 

C. p-monoclorfenol, camfor si mentol 

D. p-monoclorfenol si tricrezol 

E. p-monoclorfenol, alcool si eter 10% 

14 *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand: 

A. avem un canal uscat 

B. pulpite cronice 

C. pupite acute purulente, partiale sau totale 

D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de 

E 7, 

pag. 

166 

A 7, pag 

198 

D 7 pag. 

163 

B 7, 

pag. 

166- 

167 

C 7, pag 

177 

A 7, 

pag. 

170 

Page183

saliva 

E. cand nu putem opri hemoragia 

15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, 

depinde de urmatorii factori: 

A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; 

B. evitarea unor doze insuficiente; 

C. evitarea antagonismelor 

D. evitarea rezistentei incrucisate 

E. toate de mai sus. 

16 Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, 

tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de 

permeabilizare : 

A. sarea sodica de EDTA solutie 10% 

B. acid sulfuric solutie 20-30% 

C. antiformina 

D. solutia clorhexidina 1% 

E. eugenol 

17 Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in 

gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: 

A. sistemul Giromatic 

B. canal Master U 

C. metoda conversiunii 

D. canal Finder 

E. sistemul treptelor consecutive 

18 In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul 

gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: 

A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) 

B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical 

C. tipul de reactivitate al pacientului 

D. concentratia solutiei 

E. lipsa efectului bactericid al substantei 

19 In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele 

forme sau proceduri: 

A. pansamente endodontice 

B. irigatii endodontice 

C. asociate cu agenti fizici 

D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari 

E. numai la persoane varstnice 

20 Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu 

necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: 

A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam 

B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui 

C. topografia dintelui 

D. afectiunile de sistem 

E. starea parodontiului marginal 

E 7, 

pag. 

187 

ABC 7, pag 

162 

ABD 7, pag 

171 

ABC 7, pag 

173 

ABC 7, pag 

210 

BCE 7, 

pag. 

158- 

159 

Page184

21 Cauzele generale ale hemoragiei sunt: 

A. hemofilie 

B. diateze hemoragice 

C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a 

sangelui 

D. stari fiziologice congestive: menstruatie 

E. graviditate 

22 Pasta iodoformata Walkhoff, contine: 

A. iodoform 

B. clorfenol 

C. timol 

D. oxid de zinc 

E. formol 

23 Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi 

clasificate astfel: 

A. analogice 

B. audiometrice 

C. digitale 

D. de inalta frecventa 

E. sonda bimetalica Curalt 

24 Compusii cuaternari de amoniu: 

A. sunt detergenti cationici 

B. reduc tensiunea superficiala a solutiei 

C. sunt mai activi in mediu acid 

D. sunt mai activi in mediu alcalin 

E. sunt toxici citoplasmatici puternici 

25 Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele 

instrumente: 

A. ace Miller 

B. ace Donaldson fine si foarte fine 

C. ace Hedstroem fine 

D. freze globulare mici 

E. ace Kerr fine si foarte fine 

26 Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: 

A. tricrezolformalina 

B. Walkhoff 

C. Chlumski 

D. clorhexidina 

E. creozotul de mesteacan 

27 Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : 

A. crearea accesului in camera pulpara 

B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos 

C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului 

ABCD 7, 

pag 

166 

ABCD 7, 

pag 

181 

ABCD 7, pag 

165 

ABD 7, 

pag. 

182 

AE 7, 

pag. 

162 

BD 7, 

pag. 

176- 

181 

ABCD 7, 

pag. 

160 

Page185

D. stabilirea lungimii canalului 

E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta 

28 Tratamentul Spad : 

A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale 

B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare 

C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad 

D. utilizeaza pasta Spad 

E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide 

29 Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: 

A. efect lent bactericid si fungicid 

B. actiune antibacteriana indelungata 

C. usurinta introducerii pe canale 

D. interferarea proceselor de vindecare periapicala 

E. tensiune superficiala mare 

30 Pasta Ledermix contine: 

A. prednisolon 

B. clorhidrat de neomicina 

C. oxid de zinc 

D. hidroxid de calciu 

E. streptomicina 


OBTURAREA CANALELOR RADICULARE 


BD 7, pag 

185 

BC 7, pag 

175 

CD 7, 

pag. 

192 

Nr. 

crt. 


1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a C 7, pag 

gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : 

A. la constrictia apicala 

B. la 1 mm de constrictia apicala 

C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala 

D. la 4-3 mm de constrictia apicala 

E. la apexul radiologic 

235 

2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin 

incalzire este urmatoarea: 

A. largirea adecvata a canalului radicular 

B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare 

C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii 

apicale 

D. plasarea corecta a varfului canulei 

C 7, 

pag 

237 

Page186

E. largirea excesiva a canalului radicular 

3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand 

spreadere: 

A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii 

B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau 

C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila 

D. partea activa are forma cilindrica 

E. lungimea partii active este de cca 20 mm. 

4 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica 

Endotec, se recomanda introducerea conului master: 

A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie 

B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie 

C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie 

D. dincolo de limita apicala 

E. pana in treimea medie a canalului 

5 *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : 

A. necesita instrumentar endodontic special 

B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului 

C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala 

D. necesita un calibru larg al portiunii apicale 

E. este dificil de indepartat 

6 *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: 

A. canale inguste 

B. canale curbe 

C. foramen apical larg 

D. delta apicala 

E. perforatii in 1/3 coronara a canalului 

7 *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: 

A. volumul canalelor 

B. topografia dintilor 

C. integritatea fizica a acului Lentulo 

D. numarul canalelor 

E. gradul de curbura al canalelor 

8 *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se 

recomanda introducerea conului master : 

A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie 

B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie 

C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie 

D. dincolo de limita apicala 

E. Pana in treimea medie a canalului 

9 *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea 

plugger/spreader-ului incalzit din canal, este: 

A. 10-15 sec 

C 7, pag 

223 

C 7, pag 

229 

B 7, 

pag. 

241 

C 7, pag 

241 

D 7, pag 

215 

C 7, 

pag. 

229 

Page187 

A 7, 

pag. 

229

B. 30 sec 

C. 60 sec. 

D. 50 sec 

E. 70 sec 

10 *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc 

Spadden) 

A. este mai lenta 

B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor 

C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic 

D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical 

corespunzator 

E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului 

de sustinere 

11 *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt 

reprezentate de: 

A. asigura o obturatie omogena a canalelor 

B. nu necesita o largire excesiva a canalelor 

C. nu necesita mult timp 

D. nu necesita instrumente speciale 

E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte 

tehnici 

12 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand 

spreadere: 

A. utilizare mai usoara in zonele distale 

B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri 

C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii 

D. sunt mai subtiri 

E. sunt mai flexibile 

13 *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal 

cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: 

A. 1 mm de constrictia apicala 

B. 2 -3mm de constrictia apicala 

C. 4 mm de constrictia apicala 

D. 5 mm de constrictia apicala 

E. 10 mm de constrictia apicala 

14 *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in 

cloroform, dureaza: 

A. 3-4 secunde 

B. 3 minute 

C. 1 minut 

D. 2 minute 

E. 20 minute 

15 *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara 

sunt: 

C 7, 

pag. 

234 

A 7, 

pag. 

232 

C 7, 

pag. 

223 

B 7, 

pag. 

232 

A 7, 

pag. 

225 

Page188 

B 7, 

pag.

A. inchiderea perfecta a canalelor 

B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala 

urmarita 

C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie 

neetansa 

D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari 

perfecte 

E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. 

16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a 

gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : 

A. la constrictia apicala 

B. la 1,5 mm de constrictia apicala 

C. la 2mm de constrictia apicala 

D. la 3-4 mm de constrictia apicala 

E. la apexul radiologic 

17 Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este 

benefica, deoarece: 

A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite 

B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale 

C. irita parodontiul apical 

D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare 

E. produc coloratii ale dintilor 

18 Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta 

urmatoarele caracteristici: 

A. este simplu si ergonomic 

B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon 

C. incalzirea poate fi calibrata perfect 

D. racire rapida 

E. nu poate fi utilizat in canale curbe 

19 In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara 

respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: 

A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor 

B. plasarea corecta a varfului canulei 

C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect 

D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata 

E. proba clinica prealabila a pluggerelor 

20 Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele 

avantaje: 

A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con 

B. prezinta succes clinic considerabil in timp 

C. asigura o obturatie foarte omogena 

D. simplitatea si rapiditatea executiei 

E. nu da fenomene de iritatie apicala 

243 

B 7, 

pag. 

235 

CD 7, 

pag. 

214 

ABCD 7, 

pag. 

229 

BCDE 7, 

pag. 

237 

AB 7, 

pag. 

224 

21 Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD 7, 

Page189

calibrate se numara si: 

A. individualizarea conului de gutaperca 

B. proba clinico-radiologica a conului 

C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica 

D. introducerea cimentului de sigilare pe canal 

E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul 

22 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: 

A. sunt nedeformabile 

B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de 

sigilare 

C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint 

D. lipsa coroziunii 

E. biocompatibilitate 

23 Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt 

urmatoarele: 

A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului 

B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a 

canalului 

C. depasirea lungimii de lucru 

D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al 

canalului radicular 

E. canale cu apex larg deschis 

24 Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face 

dupa urmatoarele criterii: 

A. topografia dintilor 

B. integritatea fizica a acului Lentulo 

C. volumul canalelor radiculare 

D. morfologia canalelor radiculare 

E. materialul utilizat 

25 Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand 

spreadere: 

A. confera sensibilitate tactila 

B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii 

C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau 

propriu, in ambele sensuri 

D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau 

propriu, in sensul acelor de ceasornic 

E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca 

26 In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia 

radiculara, trebuie ca acesta: 

A. sa aiba spirale integre 

B. sa fie usor indoit 

C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal 

D. sa nu fie ruginit 

E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de 

pag. 

221 

CDE 7, 

pag. 

244 

ABCD 7, 

pag. 

220- 

221 

ABC 7, 

pag. 

215 

ABC 7, 

pag. 

223 

AD 7, 

pag. 

219 

Page190

ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal 

27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con 

unic, calibrat la apex, sunt: 

A. solubilitatea sigilantilor 

B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala 

C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici 

D. dezobturare dificila in caz de necesitate 

E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali 

28 Inconvenientele obturarii cu gutaperca: 

A. timp indelungat pentru largirea canalelor 

B. dificultatea obturarii canalelor inguste 

C. dificultatea obturarii canalelor curbe 

D. obturatii de canal incomplete 

E. obturatii de canal tridimensionale 

29 Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: 

A. necesita mult timp 

B. laborioasa 

C. reclama o largire excesiva a canalului 

D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire 

E. consum mai mare de conuri de gutaperca 

30 Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : 

A. canale inguste 

B. canale cu curbura accentuata 

C. canale ovale 

D. foramen apical larg 

E. resorbtii radiculare interne 


TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI 

CRONICE 


ACE 7, 

pag. 

219 

ABCD 7, 

pag. 

242 

ABC 7, 

pag. 

232 

AB 7, 

pag. 

245 

Nr. 

crt. 


1 *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor B 7, 

medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: 

pag. 

A. Dontisolon 

B. pasta Walkhoff 

C. ciment zinc oxid eugenol 

D. Endomethasone 

E. ciment fosfat de zinc 

259 

Page191

2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: 

A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice 

B. permeabilizarea apexului 

C. lasarea deschisa a dintelui 

D. aplicarea de prisnite reci 

E. toate de mai sus. 

3 *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: 

A. extractia dintelui 

B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos 

C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice 

D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial 


4 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in 

depasirile apicale NU sunt reprezentati de : 

A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie 

B. volumul de substanta care a depasit apexul 

C. calitatea materialului de obturatie 

D. forma pe sectiune a canalului radicular 

E. tipul de reactivitate individuala 

5 *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces 

cronic preexistent, se realizeaza: 

A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului 

B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului 

C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff) 

D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile 

E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta 

6 *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se 

recomanda: 

A. extractia dintelui 

B. chiuretare pana in os sanatos 

C. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial 

D. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata 

E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice 

7 *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica: 

A. tratamentul medicamentos cu antiseptice 

B. cauterizarea chimica 

C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase 

D. cauterizarea electrica 

E. paste cu antibiotice 

8 *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului 

cu material de obturatie, este contraindicata: 

A. expectativa 

B. interventia chirurgicala 

E 7, pag 

256 

E 7, pag 

256 

D 7, 

pag. 

251- 

252 

A 7, 

pag. 

255 

D 7, 

pag. 

216 

C 7, 

pag. 

258- 

259 

C 7, 

pag. 

256 

Page192

C. dezobturarea canalului radicular 

D. administrarea de antialgice 

E. infiltratia plexala cu novocaina 1% 

9 *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se 

practica: 

A. drenaj endodosos 

B. drenaj transosos 

C. drenaj alveolar 

D. medicatie analgetica 

E. pansament cu antiseptice 

10 *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, 

ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: 

A. 0,250 g de 4 ori pe zi 

B. 0,250 g de 6 ori pe zi 

C. 0,500 g o data pe zi 

D. 0,200 g de 5 ori pe zi 

E. 0,500 g de 2 ori pe zi 

11 *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in 

stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia: 

A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice 

B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara 

A. C.drenaj alveolar prin extractia dintelui 

C. medicatie analgetica, tranchilizante 

D. extractie si replantare 

12 *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale 

acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: 

A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea 

pacientului este alterata 

B. in faza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite 

cauze 

C. in faza subperiostala 

D. in faza submucoasa 

E. cand nu se poate face un tratament corect endodontic 

13 *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor 

clinice in depasirile apicale: 

A. volumul de substanta care a depasit apexul 

B. calitatea materialului de obturatie 

C. vecinatatea unor formatiuni nervoase 

D. tipul de reactivitate individuala 


14 *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala 

cronica NU se indica: 

A. drenaj endodontic 

B. lasarea deschisa a dintelui 

E 7, 

pag. 

257 

B 7, 

pag. 

252 

E 7, 

pag. 

257 

A 7, 

pag. 

254 

E 7, 

pag. 

251 

E 7, 

pag. 

259 

Page193

C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase 

D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu 

E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 

15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in 

depasirile apicale NU sunt reprezentati de: 

A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie 

B. volumul de substanta care a depasit apexul 

C. calitatea materialului de obturatie 

D. forma pe sectiune a canalului radicular 

E. tipul de reactivitate individuala 

16 *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale 

cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt 

antiseptic dupa: 

A. sedinta 

B. doua sedinte 

C. 4 sedinte 

D. 5 sedinte 

E. 10 sedinte 

17 Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala, 

forma usoara, cuprinde: 

A. tratament cu diatermie 

B. indepartarea pansamentului arsenical 

C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de 

dimercaptopropanol 

D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal 

E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice 

18 Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele 

apical cronice sunt: 

A. mese impinse dincolo de apex 

B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente 

C. utilizarea incorecta a agentilor fizici 

D. pozitia dintelui pe arcada 

E. varsta pacientului 

19 In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, 

terapia este urmatoarea: 

A. drenaj endodontic 

B. ionoforeza endocanalara cu enzime 

C. incizia mucoasei 

D. extractia dintelui si drenaj alveolar 

E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare 

20 Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase 

spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament 

medicamentos cu: 

A. antibiotice 

D 7, 

pag. 

251- 

252 

B 7, 

pag. 

258 

BC 7, 

pag. 

256 

ABC 7, 

pag. 

258 

ACD 7, 

pag. 

257 

ACD 7, 

pag. 

253 

Page194

B. anticoagulante 

C. antiinflamatoare nespecifice 

D. antialgice 

E. antiacide 

21 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde 

urmatorii timpi: 

A. tratament de gangrena 

B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula 

C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului 

D. se sutureaza fistula 

E. se obtureaza dintele retrograd 

22 Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: 

A. profesia pacientului 

B. sexul pacientului 

C. reactivitatea individuala 

D. forma anatomo-clinica de inflamatie 

E. pozitia dintelui pe arcada 

23 In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei 

pulpare, pasta cu antibiotice: 

A. se aplica din prima sedinta 

B. nu se aplica din prima sedinta 

C. se mentine 48 de ore 

D. se mentine minimum 72 de ore 

E. se mentine o saptamana 

24 Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul 

endodontic: 

A. obturatii coronare de amalgam 

B. dinti acoperiti de coroane 

C. lucrari protetice cu ancoraj in canal 

D. corpi straini in canal 

E. radacini curbe 

25 Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: 

A. apex larg deschis la copii si adolescenti 

B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic 

C. mese impinse dincolo de apex 

D. tratamente endodontice incomplete 

E. canale curbe 

26 Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute 

este in raport de: 

A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale 

B. stadiul ei de evolutie 

C. conditiile topografice locale 

D. conditiile topografice generale 

E. starea generala a pacientului 

ABC 7, 

pag. 

260 

CDE 7, 

pag. 

249 

AC 7, 

pag. 

250 

CDE 7, 

pag. 

253 

ABC 7, 

pag. 

258 

ABCE 7, 

pag. 

249 

Page195

27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care 

consta in: 

A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o 

afectiune pulpara 

B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si 

produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator 

C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante 

D. realizarea rezectiei apicale 

E. simpla extirpare a tesutului pulpar 

28 Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a 

exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: 

A. imobilizarea dintelui 

B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia 

C. anestezia 

D. premedicatia antibiotica 

E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma 

pulpara 

29 Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu 

forme lezionale grave: 

A. cauterizare chimica 

B. cauterizare electrica 

C. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui 

D. extractia dintelui 

E. schimbarea medicatiei endodontice 

30 Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi 

etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele 

modificari determinate de: 

A. lungimea de lucru 

B. persistenta secretiei pe canal 

C. existenta unor fistule 

D. medicatia folosita 

E. statusul general al pacientului 


MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8, Pag. 26-89) 


AB 7, 

pag. 

249 

ABC 7, 

pag. 

252 

CD 7, 

pag. 

260 

BC 7, 

pag. 

258 

Nr. 

crt. 


1 Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu: 

A. vârsta 

AD 8/43 

Page196

B. microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate 

C. cantitatea de gingie ataşată adiacentă 

D. traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori 

E. adâncimea şantului gingival 

2 Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă: 

A. este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală 

B. constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi 

deplasare ale marginii gingivale libere 

C. are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii 

frontali 

D. are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar 

E. aderă ferm la dinte şi osul subiacent 

3 *Şanţul marginii gingivale libere reprezintă: 

A. porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al 

şanţului gingival 

B. sulcusul gingival 

C. limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă, dar uneori 

este şters sau lipseşte 

D. epiteliul de joncţiune 

E. linia muco-gingivală 

4 Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale: 

A. culoare roz palid 

B. culoare roz palid cu pigmentări melanice 

C. consistenţă moale la palpare 

D. aspect de “gravură punctată” 

E. consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare 

5 Epiteliul de joncţiune: 

A. are o grosime care variază între 0,25 şi 1,35 mm 

B. prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural 

C. este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului 

adamantin redus 

D. prezintă un grad semnificativ de keratinizare 

E. aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate 

pelicule sau cuticule 

6 *Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de 

joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt: 

A. absenţa digitaţiilor epiteliale 

B. hiperkeratinizarea 

C. interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o 

nutriţie bogată 

D. numar mare de punţi desmodontale intercelulare 

E. existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa 

7 Lichidul gingival are următoarele roluri: 

A. îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau 

BE 8/44 

C 8/42 

ABDE 8/45 

CE 8/50 

A 8/50 

Page197 

ABCE 8/52

sub formă de particule străine, unele cu acţiune antigenică şi 

efecte agresive 

B. activitate antimicrobană complexă prin anticorpi 

C. activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine 

plasmatice 

D. conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea 

locală 

E. conţine enzime lizozomale 

8 Fibroblaştii : 

A. sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi 

între elementele fibrilare 

B. se găsesc în ţesutul gingival inflamat 

C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol în 

menţinerea integrităţii corionului gingival 

D. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie 

E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen 

9 Cementul primar, fibrilar: 

A. este celular 

B. este acelular 

C. este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii 

D. histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi 

suprafaţa radiculară 

E. substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine, 

aciculare de hidroxiapatită 

10 *Desmodonţiul reprezintă: 

A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival 

B. totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar 

C. un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care 

acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor 

D. totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor 

sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal 

E. plexul vascular periodontal 

11 Celulele epiteliale Malassez: 

A. sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială 

în cursul cementogenezei 

B. sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul 

normar 

C. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti, 

cementoblaşti 

D. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului 

E. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului 

12. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi: 

A. lamina dura 

B. lamina cribriforma 

C. os alveolar susţinător 

ACE 8/55 

BDE 8/60 

B 8/61 

AD 8/62 

ABD 8/64 

Page198

D. corticala internă a osului alveolar 

E. os medular 

13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi: 

A. TSH 

B. hormonal paratiroidian 

C. estrogenii 

D. progesteronul 

E. testosteronul 

14 Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: 

A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant 

B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os 

C. întăreşte structura corionului gingival 

D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea 

microbiană 

E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni 

mecanice directe asupra marginii gingivale libere 

15 Despre atriţie se poate spune că: 

A. este o lipsă de substanţă dentară la colet , produsă prin 

demineralizare acidă 

B. este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin 

traumă ocluzală 

C. prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat 

D. transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o 

zonă extinsă 

E. reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana 

clinic 

16 Mobilitatea dentară fiziologică: 

A. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi 

mişcarea sa vestibule-oral 

B. are valori diferite în funcţie de momentul zilei 

C. variază funcţie de la o persoană la alta 

D. variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient 

E. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi 

alveolară 

17 Mezializarea fiziologică reprezintă: 

A. procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital 

B. procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte 

vecinul său mezial 

C. procesul de erupţie permanent a dintelui 

D. are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe 

edentate 

E. are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de 

contact interdentar 

BCDE 8/75- 

6 

ACDE 8/71 

CDE 8/87- 

8 

BCE 8/89 

ADE 8/89 

18 Contactul interdentar are următoarele roluri: ABC 8/89 

Page199

A. transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei 

B. direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari, 

ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion 

C. protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor 

D. protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic 

E. protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar 

19 Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de: 

A. fumat 

B. caldură 

C. frig 

D. stress 

E. hormoni 

20 Cementul radicular are următoarele funcţii: 

A. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal 

B. rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea 

continuă 

C. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea 

microbiană 

D. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia 

continuă 

E. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii 

funcţionale 

21 În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, 

osul alveolar asigură implantarea dintilor prin: 

A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele 

B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal 

C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea 

în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar 

D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care 

se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar 

E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza 

marginală fiziologică 

22 Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin 

orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni: 

A. terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor 

dureroşi 

B. terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă 

C. chemoreceptori 

D. corpusculi de tip Ruffini şi Krause 

E. terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a 

parodonţiului 

23 Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone: 

A. molarii şi premolarii inferiori 

B. creasta zigomato-alveolară 

C. tuberozităţile maxilare 

ACD 8/69 

ABD 8/71 

BCD 8/74- 

5 

ABDE 8/70 

AC 8/65 

Page200

D. lamina cribriforma 

E. faţa vestibulară a grupului frontal superior 

24 Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim: 

A. celule mezenchimale nediferenţiate 

B. fibroblaşti 

C. ameloblaşti 

D. osteoblaşti 

E. osteoclaşti 

25 Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de: 

A. gradul de erupţie 

B. gradul de funcţionalitate a dintelui 

C. dimensiunea rădăcinii 

D. afecţiuni sistemice 

E. sex 

26 În gingie se întâlnesc componente histochimice: 

A. glicogen 

B. mucopolizaharide 

C. enzime 

D. markeri neuro-endocrini 

E. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice 

27 Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare: 

A. smalţ 

B. dentină 

C. cement 

D. os alveolar 

E. desmodonţiu 

28 Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii 

clinice: 

A. plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o 

deschidere puţin extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui 

eventual drenaj 

B. sutura se face cu uşurinţă 

C. procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă 

D. prezintă numeroase formaţiuni papilare 

E. protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa 

diferitelor zone ale mucoasei masticatorii 

29 Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire 

acavităţii bucale: 

A. este bogat keratinizată 

B. are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax 

C. se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbii 

D. se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului 

bucal 

E. se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare 

ABDE 8/62 

ABD 8/61 

ACE 8/58 

BCDE 8/31 

AE 8/41 

BDE 8/41 

Page201

30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: 

A. strat bazal, spinos, granolos, cornos 

B. strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat 

C. strat bazal,spinos şi descuamativ 

D. strat spinos, granulos şi keratinizat 

E. strat germinativ, granulos şi exfoliativ 


ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE 

(8, pag 103-155) 


AB 8/47 

Nr. 

crt. 


1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: 

A. ora dupa periaj 

B. saptamana dupa periaj 

C. Circa 10 zile 

D. Circa 30 zile 

E. 45 de zile dupa periaj 

D 8/109 

2 *In compozitia placii bacteriene, bacteriile se gasesc intr-un procent de: 

A. 25% 

B. 35% 

C. 60-70% 

D. 75-80% 

E. 70-80% 

3 Pelicula are urmatoarele caracteristici: 

A. Are o compozitie omogena 

B. Are o compozitie heterogena 

C. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii 

D. Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore 

E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva 

4 *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : 

A. 500-1000 n.m 

B. 800 n.m 

C. 1000 n.m 

D. 200 n.m 

E. 800-1000 n.m 

5 *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme 

exceptand unul: 

E 8/106 

BD 

8/107 

A 8/107 

Page202 

B 8/107 

-108

A. Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime 

B. Aderenta prin mecanisme hidrofile 

C. Aderente prin structuri bacteriene specializate 

D. Aderenta prin mecanisme hidrofobe 

E. Aderenta prin mechanism electrostatic 

6 *In componenta matricei placii bacteriene intra: 

A. Glicoproteine 

B. Imunoglobuline 

C. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din 

placa 

D. Celule fagocitare 

E. Produse de metabolism celular 

7 Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene 

sunt: 

A. Enzimele litice 

B. Saruri de potasiu 

C. Endotoxine 

D. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica 

E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare 

8 Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: 

A. Impiedica aderenta bacteriana 

B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice 

C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor 

D. Actioneaza litic asupra bacteriilor 

E. Produc acizi lactici 

9 Placa dentara tanara contne: 

A. Flora gram-pozitiva 

B. Flora gram-negativa 

C. Treponeme 

D. Coci 

E. Bacili 

10 Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele 


A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale 

B. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare 

C. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare 

D. Flora bacteriana este gram-pozitiva 

E. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional 

11 *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este 

formata din: 

A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica 

B. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica 

C. Bacili gram-negativi cu orientare specifica 

D. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi 

C 8/106 

ACD 108 

ABCD 8/125 

ADE 8/110 

ACD 8/110 

C 8/110 

Page203

E. Bacterii flagelate si spirochete 

12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are 

urmatoarele caracteristici: 

A. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete 

B. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare 

C. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice 

D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica 

E. Are aspect characteristic de “perie cu tepi” 

13 Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: 

A. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala 

B. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale 

C. Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza 

D. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula 

bacteriana 

E. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat 

14 *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: 

A. Leucocitele din lichidul santului gingival 

B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular 

C. Macrofagele 

D. Antigenele de invelis 

E. epiteliul gingival 

15 Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii 

bacterieni sunt: 

A. Acid butiric 

B. Amine 

C. Hidrogen sulfurat 

D. Dimetilsulfit 

E. Hialuronidaza 

16 Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: 

A. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional 

B. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival 

C. Factori umorali prezenti in punga parodontala 

D. Prezenta exotoxinelor 

E. Factori celulari din tesut 

17 Factorii umorali de aparare antibacteriana: 

A. Sunt prezenti doar in saliva 

B. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival 

C. Sunt prezenti doar in lichidul gingival 

D. Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza 

E. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale 

18 In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: 

A. Exototinele 

B. Endotoxinele 

ABC 8/111 

ABD 8/120 

-121 

A 8/122 

ABCD 8/122 

ABCE 8/125 

BDE 8/125 

Page204 

CE 8/126

C. Complementul extravazat din ser 

D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat 

E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat 

19 Complementul din lichidul gingival este activat de : 

A. Bacteriile opsonizate 

B. Produsele metabolice bacteriene 

C. Endotoxinele bacteriene 

D. Celule polimorfonucleare 

E. Macrofage 

20 Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: 

A. Anticorpi din clasa IgG 

B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM 

C. Elastaze 

D. Hialuronidaze 

E. Factorul de necroza al tumorilor 

21 *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: 

A. 8-10 luni dupa tratament 

B. 4 saptamani dupa tratament 

C. 8-12 luni dupa tratament 

D. 7 saptamani dupa tratament 

E. 4-6 luni dupa tratament 

22 Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: 

A. Porphyromonas gingivalis 

B. Actinobacillus actinomycetemcomitans 

C. Eikenella corrodens 

D. Treponema denticola 

E. Prevotella melaninogenica 

23 *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un 

interval de: 

A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa 

B. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa 

C. 10-14 zile 

D. 9 zile 

E. 20-30 de zile 

24 Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: 

A. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila 

B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata 

C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult 

D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate 

E. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina) 

25 Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: 

A. Leucotoxina 

B. Factori antifagocitari 

ABC 8/126 

CDE 8/127 

C 8/130 

BCE 8/130 

B 8/111 

ACE 8/112 

Page205 

BCD 8/114

C. Factori leucopenici 

D. Endotoxina lipopolizaharidica 

E. Colagenaza 

26 Tartrul dentar : 

A. Este un complex anorganic 

B. Este un complex organo-mineral 

C. Adera numai de suprafetele dentare 

D. Contine numai substante minerale 

E. Contine si componente organice 

27 *Structura tartrului este dominate de : 

A. Complexe polizaharide-proteine 

B. Cristale anorganice de tip apatita 

C. Celule epiteliale descuamate 

D. Amestec de bacterii 

E. Leucocite 

28 *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : 

A. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica 

B. Coci 

C. Bacili 

D. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept 

E. Spirochete 

29 Tartrul supragingival : 

A. Are o culoare maro inchis 

B. Are o consistenta crescuta 

C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura , 

neregulata 

D. Are o culoare alb-galben 

E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta 

30 Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura 

cristalina: 

A. Hidroxiapatita (68%) 

B. Wiltokita (21%) 

C. Fosfat octocalcic (31%) 

D. Hidroxiapatita (58%) 

E. Brusita (9%) 


DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE 

(8, pag 189-201) 


BE 8/137 

B 8/138 

D 8/138 

DE 8/138 

BDE 8/140 

Page206

Nr. 

crt. 


1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: 

A. inflamaţie gingivală 

B. mobilitate dentară accentuată 

C. culoare roz-palidă a gingiei marginale 

D. pungi parodontale 

E. depozite mari de placă și de tartru 

ADE 8/194 

2 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor 

criterii: 

A. leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere 

B. se asociază frecvent cu boli generale 

C. creşte mobilitatea dinţilor 

D. evoluția este în general lent progresivă 

E. halena. 

3 Parodontitele agresive: 

A. sunt frecvent circumpubertare 

B. este cauzată genetic 

C. apare după vârstă de 35 ani 

D. disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid 

E. speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus 

actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis 

4 *Gingivitele descuamative apar în: 

A. lichen plan. 

B. sarcină. 

C. tulburări neuro-vegetative 

D. diabet. 

E. sclerodermie 

5 *În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu: 

A. mobilitate patologică prin edem 

B. gingie mărită de volum 

C. sângerări gingivale 

D. pungi adevărate 

E. medicamentele au acțiune primară asupra gingiei 

6 Semnele histopatologice în gingivite sunt: 

A. joncțiune gingiva-dentară integră 

B. eroziuni ale epiteliului sulcular 

C. distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului 

D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar 

E. bogat infiltrate limfocitar T 

7 Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele 

semne: 

A. singerare gingivala produsă cu ușurință 

ABD 8/195 

ADE 

8/196 

C 8/194 

B 8/193 

ABE 8/192 

Page207 

ABCD 8/191

B. modificări de culoare 

C. .modificări de volum 

D. Pierderea texturii de "gravură punctată" 

E. Frecvent dureri în mod spontan 

8 Testul BANA se bazează pe depistarea: 

A. metaboliților toxici 

B. elastazelor 

C. Treponema Denticola 

D. Actinobacillus actinomycetemcomitans 

E. Porphyromonas gingivalis 


CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8, pag. 

205-219) 


CE 8/199 

Nr. 

crt. 


1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde 

A. boli inflamatorii: paradentite 

B. boli distrofice cu inflamaţie redusă 

C. paradontite de cauză sistemică 

D. paradentita marginală profundă 

E. paradentita marginală superficială 

AB 8/206 

2 În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis, Becks, în 1929 include: 

A. atrofia presenilă 

B. paradentosis prin traumă ocluzală 

C. paradentosis prin lipsă ocluzală 

D. atropfa alveolară difuză 

E. paradentoma 

3 În 1940, BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri: 

A. gingivite acute şi cronice 

B. periodontite simple 

C. parodontita marginală cronică superficială 

D. gingivozele 

E. parodontita rapid progresivă 

4 În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt 

incluse: 

A. gingivoze de cauză sistemică 

B. manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv 

C. periodontoza avansată 

ABCD 8/206 

AB 8/208 

ABC 8/208 

Page208

D. parodontita juvenilă 

E. parodontita prepubertară 

5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: 

A. infecţioase (granulom piogen) 

B. endocrină (sarcină) 

C. medicamentoase 

D. sistemice 

E. traumatice 

6 PUCCI, în 1950 clasifică bolile parodontale în: 

A. paradentita marginală incipientă 

B. paradentita hipertrofică 

C. paradentita descuamativă 

D. paradentita localizată 

E. sindrom periodontal 

7 *CARRANZA, în 1951 descrie: 

A. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund 

B. parodontita superficială 

C. parodontita medie 

D. parodontita complexă 

E. parodontita agresivă 

8 ARPA, în 1955 propune clasificarea: 

A. parodontite 

B. parodontoze 

C. parodontome 

D. gingivite acute 

E. gingivite cronice 

9 În 1996, CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire 

parodontală, tip gingivită: 

A. gingivita marginală cronică 

B. gingivita acută ulcero-necrotică 

C. leziuni care apar in SIDA 

D. gingivostomatita acută herpetică 

E. parodontită lent progresivă 

10 După Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate în: 

A. parodontita lent progresivă a adultului 

B. parodontita rapid progresivă a adultului 

C. gingivite hiperplazice 

D. parodontita rapid progresivă precoce 

E. parodontita ulceronecrotică 

11 În 1996, Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea: 

A. afecţiuni gingivale 

B. periodontite cronice 

C. periodontite agresive 

ABC 8/208 

ABCD 

8/209 

A 8/209 

ABC 

ABCD 

8/209 

8/210 

ABDE 8/210 

ABCD 

8/211 

Page209

D. periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice 

E. parodontoze 

12 *Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice, după A.A.P. asociate în 

tulburările hematologice sunt cele din : 

A. neutropenia dobândită 

B. cardiopatia ischemică 

C. accident vascular cerebral 

D. sindrom Down 

E. sindrom Cohen 

13 Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt: 

A. sindrom Down 

B. sindrom Papillon-Lefevre 

C. sindromul Chediak-Higaschi 

D. sindrom Cohen 

E. leucemia 

14 Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: 

A. gingivite asociate cu pubertatea 

B. gingivite asociate cu ciclul menstrual 

C. gingivite asociate cu sarcina 

D. gingivite asociate diabetului zaharat 

E. gingivite din deficienţa acidului ascorbic 

15 Leziunile gingivale neinduse de placă sunt: 

A. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea 

B. leziuni asociate cu Treponema pallidum 

C. gingivostomatita herpetică primară 

D. candidoza gingivală generalizată 

E. periodontite agresive 

16 După Armitage, în 1999, leziunile gingivale induse de placă sunt: 

A. gingivita ulcero-necrotică 

B. gingivita asociată de pubertate 

C. gingivita asociată de sarcină 

D. candidoza gingivală 

E. fibromatoza gingivală 

17 Reacţiile alergice gingivale pot fi la: 

A. materiale de restaurare 

B. pastă de dinţi 

C. ape de gură 

D. alimente şi aditivi alimentari 

E. injurii termice 

A 

ABCD 

ABCD 

ABCD 

ABC 

ABCD 

8/213 

8/213 

8/211 

8/211 

8/214 

8/215 

Page210

18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv: 

A. epiteliul 

B. corionul gingival 

C. sistemul ligamentar supra-alveolar 

D. sistemul ligamentar profund 

E. osul alveolar 

19 Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti: 

A. mecanismul de producere al bolii parodontale 

B. gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal 

C. gradul de manifestare al inflamaţiei 

D. distrofia 

E. sexul 

20 Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: 

A. gingivita hiperplazică prin hidantoină 

B. gingivita prin antagonisti de calciu 

C. gingivita hiperplazică prin ciclosporine 

D. gingivita prin utilizarea contraceptivelor 

E. gingivita ulcero-necrotică 


FORME CLINICE - SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE - 

PARODONTITE MARGINALE (8, pag 221-280) 


ABC 

ABC 

ABCD 

8/217 

8/217 

8/218 

Nr. 

crt. 


1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu 

exceptia: 

A. gingivomatoza 

B. elefantiazis gingival 

C. fibromatoza gingivala ereditara 

D. fibromatoza familiara congenitala 

E. gingivita prepubertara 

E 8/245 

2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia: 

A. antibiotice 

B. saruri de au si ag 

C. citostatice 

D. aminofenazona 

E. salicilati 

3 *Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: 

A. acantoza in stratul spinos 

B 8/248 

Page211 

A 8/249

B. hiperkeratoza excesiva a epiteliului 

C. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale 

D. prezenta a numeroase fibre de oxytalan 

E. distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor 

supraalveolare si periodontale 

4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de 

cca: 

A. 15% 

B. 30% 

C. intre 3 si 85% 

D. intre 3 si 80% 

E. 45% 

5 *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid 

progresive sunt: 

A. Actinomyces naeslundii 

B. Capnocytophaga 

C. Fusobacterium nucleatum 

D. Veionella parvula 

E. Treponema denticola 

6 *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia: 

A. senzatii de arsura a mucoasei orale 

B. osteita a corticalei interne a crestei alveolare 

C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale 

D. veruci orale 

E. angiomatoza bacilara 

7 *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu 

exceptia: 

A. impactul alimentar cu actiune directa 

B. malpozitii dentare 

C. bruxismul 

D. bride cu insertie joasa 

E. obiceiuri vicioase 

8 *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: 

A. reducerea grosimii ligamentului periodontal 

B. cresterea grosimii ligamentului periodontal 

C. radioopacitate crescuta a osului alveolar 

D. radioopacitate normala a osului alveolar 

E. cresterea spatiului dento-alveolar 

9 *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia: 

A. fibromul gingival 

B. reticulosarcomul 

C. epiteliomul 

D. melanomul malign 

E. carcinomul 

B 8/241 

C 8/258 

B 8/270 

-2 

D 8/275 

A 8/273 

-4 

A 8/278 

Page212

cinom 

10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele 

microorganisme: 

A. Specii de streptococi 

B. Selemonas noxia 

C. Enterobacteriacee 

D. Capnocytophaga 

E. Actinomyces naeslundii 

11 *Dimensiunile aftelor mici variaza intre: 

A. 0.1 – 1 cm 

B. 0.2 – 1 cm 

C. 0.5 – 2 cm 

D. 0.1 – 0.2 cm 

E. 0.4 – 2.5 cm 

12 *Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de 

pana la: 

A. 2 mm 

B. 3 mm 

C. 2.5 mm 

D. 1 cm 

E. 5 mm 

13 *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are 

aspect de: 

A. coaja de portocala 

B. prundis 

C. feriga 

D. tumoral 

E. polimorf 

14 *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: 

A. deficitul de vitamine B1, B2, B6, C 

B. sifilis, anemii, tbc 

C. tumori maligne si benigne 

D. pericoronaritele 

E. traumatismul indirect al gingiei 

15 *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii 

anormale de gust: 

A. sarat 

B. acru 

C. dulce 

D. acru si dulce 

E. sarat si acru 

16 *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in 

jurul varstei de: 

A. 14 ani 

C 8/268 

-9 

B 8/252 

E 8/248 

B 8/246 

D 8/242 

E 8/230 

Page213 

D 8/258

B. 20 ani 

C. 14-20 ani 

D. 30-35 ani 

E. 35-40 ani 

17 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: 

A. malpozitia dentara 

B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata 

ocluzala a molarului in curs de eruptie 

C. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte 

D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata 

ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus 

E. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata 

ocluzala a molarului partial inclus 

18 *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde 

poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia: 

A. expunere la soare sau la frig 

B. ciclu menstrual 

C. traumatisme 

D. vaccinari 

E. gripa, hepatita epidemica 

19 *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: 

A. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor 

B. pseudotumori cutanate 

C. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare 

D. albinism 

E. tulburari ale fagocitelor 

20 *In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate 

mecanisme ca: 

A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri 

B. activarea policlonala a limfocitelor b 

C. alterari ale functiilor fagocitelor 

D. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile 

E. producerea de autoanticorpi fata de elastin 

21 Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, 

cu exceptia: 

A. hiposalivatie 

B. halena 

C. adenopatie 

D. stare generala alterata 

E. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal 

22 Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu 

exceptia: 

A. sindromul PLUMMER-VINSON 

B. boala MOELLER-BARLOW 

D 8/244 

-5 

A 8/251 

C 8/225 

B 8/258 

AE 8/245 

ABC 8/255 

Page214

C. boala BOURNEVILLE 

D. sindromul EHLERS-DANLOS 

E. sindromul COHEN 

23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: 

A. Mycoplasma 

B. Treponema denticola 

C. Eubacterium nucleatum 

D. Spirochete 

E. Capnocytophaga sputigena 

24 Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un 

microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: 

A. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE 

B. sarcina si utilizarea contraceptivelor 

C. hipertiroidismul 

D. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor 

tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii 

E. SIDA 

25 Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: 

A. Campylobacter rectus 

B. Capnocytophaga 

C. Prevotella intermedia 

D. Porphyromonas gingivalis 

E. Aggregatibacter actynomicetemcomitans 

26 „Leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de 

vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii: 

A. fosfataza alcalina 

B. fosfataza acida 

C. pepsina 

D. citocromoxidaza 

E. elastaza 

27 Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: 

A. a II-a 

B. a III-a 

C. a V-a 

D. a VI-a 

E. se mentin constant 

28 Trombocitopenia secundara apare in: 

A. leucemii 

B. tumori benigne 

C. dupa iradieri masive sau reduse 

D. intoxicatii cu benzen 

E. tratamentul cu Dilantin 

ADE 8/256 

BE 8/252 

-3 

BC 8/227 

ABDE 8/223 

AB 8/229 

AD 8/236 

29 Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: CDE 8/243 

Page215

A. halena fetida intensa 

B. limitarea deschierii gurii prin trismus 

C. hipersalivatie vascoasa 

D. rigiditatea fetei 

E. papile interdentare cu „aspect decapitat” 

30 Complicatiile pericoronaritelor sunt: 

A. gingivita fibromatoasa 

B. gingivostomatita ulcero-necrotica 

C. edem laringian 

D. hipersalivatie 

E. hiposalivatie 

31 Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: 

A. extractul de Sapota Zapotilla 

B. unele componente din pastele de dinti 

C. dulciuri cu alune 

D. condimente 

E. fumatul excesiv 

32 In boala BEHÇET se intalnesc: 

A. afte bucale si genitale 

B. tromboflebite 

C. arterite 

D. tumori benigne 

E. adenopatie 

33 Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice 

in urmatoarele zone: 

A. molarii secunzi superiori si inferiori 

B. molarii primi superiori si inferiori 

C. incisivii superiori 

D. incisivii inferiori si superiori 

E. caninii superiori si inferiori 

34 Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: 

A. pungi parodontale adevarate 

B. pungi parodontale false 

C. migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor 

D. hiperestezia dentinara 

E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de 

imbolnavire 

35 Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: 

A. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei 

fixe reduse 

B. fisuri STILLMAN si hipoestezie 

C. feston mccall si hipoestezie 

D. feston McCall 

E. hiperestezie 

BC 8/245 

AB 8/246 

ABC 8/252 

BCD 8/257 

AD 8/257 

DE 8/267 

Page216

36 Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: 

A. durerea este localizata 

B. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de 

masticatie 

C. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile 

masticatorii 

D. intensitate medie 

E. durerea este localizata sau generalizata 

37 Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele 

semne clinice subiective: 

A. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a 

consoanelor t, d, b 

B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate 

C. tulburari de masticatie 

D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 

E. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita 

marginala cronica superficiala 

38 Chisturile gingivale: 

A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine 

B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei 

vestibulare 

C. se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor 

alveolare 

D. se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul 

crestelor alveolare 

E. „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare 

39 Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: 

A. papilita 

B. gingivita marginala 

C. gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea 

gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe 

D. gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera 

E. gingivita generalizata 

40 Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: 

A. prurit gingival intens 

B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure 

C. senzatie de usturime 

D. sangerari gingivale la periaj 

E. sangerari gingivale la masticatie 


ABD 8/260 

BC 8/263 

ADE 8/227 

ABE 8/224 

CDE 8/224 

Page217

EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE 

PARODONTOPATIILOR (8, pag 283-286) 


Nr. 

crt. 


1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: 

A. pulpite acute totale 

B. necroze pulpare 

C. hiperestezia dentinara 

D. abcesul lojii sublinguale 

E. parodontite apicale subacute sau cronice 

BCE 8/283 

2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: 

A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice 

B. este localizat numai vestibular 

C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar 

D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile 

parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat 


3 *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: 

A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare 

B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare 

C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul 

agresiunilor pulpei dentare 

D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii 

excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari 

E. nici unul din cele enuntate 

4 Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: 

A. contact cu alimente acre sau dulci 

B. contact cu alimente solide sau lichide 

C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent) 

D. contact cu peria de dinti 

E. poate aparea si spontan 

5 *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: 

A. prezenta peliculei dobindite 

B. prezenta placii bacteriene 

C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse 

pe suprafetele ocluzale 

D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor 

E. efectuarea detartrajului ultrasonic 

6 Lacunele cuneiforme: 

A. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare 

B. apar la coletul dintilor 

ACD 8/283 

-284 

A 

8/285 

ABD 8/285 

B 8/285 

Page218 

BCDE 8/285

C. apar mai frecvent vestibular 

D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul 

longitudinal al dintelui 

E. reprezinta o lipsa de substanta 

7 In abcesul parodontal marginal: 

A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie 

B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative 

C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la 

percutia in ax 

D. apar frecvent adenopatii locoregionale 

E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat 

cea verticala 

8 *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: 

A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm 

pina la 1,5 cm 

B. dintii limitanti sunt indemni de carie 

C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee 

D. consistenta abcesului este moale, depresibila 

E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma 


TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR 

MARGINALE (8, pag. 288-374) 


ADE 8/284 

C 8/284 

Nr. 

crt. 


1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: 

A. reechilibrare dento-ocluzala 

B. tratament ortodontic 

C. tratamentul complicatiilor acute 

D. restaurari odontale 

E. tratamentde bioreactivare 

C 8/289 

2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: 

A. debridare gingivala 

B. indepartarea placii bacteriene prin periaj 

C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile 

D. detartraj supragingival 

E. detartraj subgingival 

3 *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt 

A. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale 

B 8/292 

Page219 

C 8/293

B. nu produc lezari gingivale 

C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt 

D. nu retin apa si detritusurile organice 

E. flexibilitatea crescuta 

4 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: 

A. este un agent antimicrobian foarte activ 

B. inhiba formarea placii bacteriene 

C. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust 

amar 

D. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp 

E. determina sangerari gingivale 

5 *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: 

A. sa fie instituit cat mai precoce 

B. sa fie simplu 

C. sa fie cat mai ieftin 

D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament 

E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti 

6 *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: 

A. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta 

B. nu este necesara suprimarea microulceratiilor 

C. nu se recomanda biostimularea 

D. tratamentul este individualizat de la caz la caz 

E. tratamentul initial este singurul aplicat 

7 Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: 

A. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene 

B. detartrajul supragingival 

C. tratamentul pierderii osoase 

D. tratamentul antimicrobian 

E. detartrajul subgingival professional 

8 *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: 

A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului 

marginal 

B. urmareste prevenirea recidivelor 

C. aplicarea de paste cu antibiotice 

D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor 

marginale 

E. aplicarea unui program special,individualizat 

9 *Prin igienizare se intelege: 

A. actiuni terapeutice de indepartare a placii 

bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic 

B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului 

profund 

C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre 

pacient 

C 8/292 

A 8/288 

D 8/289 

BE 8/290 

D 8/291 

A 8/292 

Page220

D. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene 

E. nu include chiuretajul radicular 

10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: 

A. vizeaza santul gingival 

B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui 

C. are potential traumatic 

D. este indicata persoanelor sanatoase 

E. nu este o metoda usor de invatat 

11 *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia: 

A. substante abrazive 30-35 % 

B. substante abrazive 95% 

C. formaldehida si fluoruri 

D. triclosan 

E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina, 

sanguinarina 

12 *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai 

putin: 

A. reducerea glicolizei 

B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele 

microbiene 

C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti 

tensioactivi 

D. ataca enzimele microbiene 

E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita 

13 *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia: 

A. Seceri 

B. Sapaligi 

C. Chiurete 

D. Sonde parodontale 

E. Razuse 

14 *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: 

A. Au doua muchii taioase 

B. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de 

axul longitudinal al primei parti pasive 

C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare 

D. Sunt chiurete universale 

E. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se 

adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii 

15 *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: 

A. Detatrajul santului gingival 

B. Detatrajul supragingival 

C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale 

D. Chiuretajul radicular 

E. Chiuretajul tesutului de granulatie 

E 8/296 

B 8/304 

E 8/331 

D 8/309 

E 8/314 

B 8/316 

Page221

16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: 

A. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat 

B. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase 

C. Hiperestezie dentara accentuata 

D. Puratori de stimulator cardiac 

E. Copii mici 

17 *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu 

exceptia: 

A. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX 

B. Geluri 2% 

C. Geluri 0.2% 

D. Lacuri de protectie 

E. Periochip 

18 *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: 

A. Prevenierea depunerii placii microbiene 

B. Stimularea depunerii placii microbiene 

C. Parodontite apicale 

D. Abcese vestibulare 

E. Epulis gingival 

19 *Sanguinaria: 

A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene 

B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei 

C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii 

bucale 

D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu 

E. Reduce depunerea de placa cu 30-80% 

20 *Compusii de amoniu cuaternar: 

A. Determina iritatii ale mucoaselor 

B. Eficienta mai mare decat a CHX 

C. Nu dau senzatie de arsuri linguale 

D. Nu dau coloratii ale dintilor 

E. Se foloseste in paste de dinti 


IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8, pag 427-461) 


A 8/325 

B 8/329 

A 8/329 

C 8/330 

A 8/331 

Nr. 

crt. 


1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: A 8/427 

Page222

A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul 

tratamentului complex al parodontopatiilor 

B. apartine timpului protetic curativ-corectiv 

C. reprezinta o masura profilactica 

D. se realizeaza in exclusivitate la tineri 

E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat 

2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: 

A. dintii sunt mai putin mobili 

B. este mai mare recesiunea 

C. poligonul de imobilizare este mai mare 

D. mobilitatea dintilor este mai crescuta 

E. poligonul de imobilizare este mai mic 

3 Caninii sunt deplasati: 

A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital 

B. de fortele sagitale sub un unghi 

C. de fortele orizontale 

D. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 45 0 fata de 

planul sagital 

E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 45 0 fata de 

planul frontal 

4 *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: 

A. la nivelul cingulumului 

B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala 

C. in treimea coronara a radacinii 

D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala 

E. cat mai aproape de hypomoclion 

5 Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii 

dintilor parodontotici? 

A. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti 

B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin 

autocuratire si igiena artificiala 

C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul 

pulpar 

D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar 

E. restabilirea functiei masticatorii 

6 Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? 

A. principiul bio-mecanic 

B. realizarea poligonului de sustinere 

C. angrenarea multidirectionala 

D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare 

E. extinderea maxima 

7 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de 

imobilizare: 

A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor 

C 8/429 

DE 8/429 

B 8/431 

BCD 8/431 

-2 

CDE 8/428 

-9 

Page223 

ADE 8/432

B. exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate 

C. sunt costisitoare 

D. pret de cost scazut 

E. nu necesita prepararea dintilor 

8 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de 

imobilizare: 

A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate 

B. necesita sacrificiu de substanta dentara 

C. determina solicitari nefiziologice 

D. nu se pot combina cu o proteza mobila 

E. nu se pot igieniza corespunzator 

9 Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor 

parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante: 

A. varsta pacientului 

B. disponibilitatea financiara a pacientului 

C. starea organului pulpar 

D. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor 

E. sistemul de imobilizare preconizat 

10 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este 

indicata in urmatoarele situatii: 

A. profilactic 

B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste 

de vitalitate 

C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in 

zona parodontiului apical 

D. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia 

E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil 

11 Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este 

indicata in urmatoarele situatii: 

A. la dintii cu procese carioase mari 

B. la dintii cu procese periapicale 

C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale 

D. la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la 

testele de vitalitate 

E. la pacientii varstnici 

12 Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: 

A. redarea fizionomiei 

B. protezarea breselor edentate 

C. restabilirea functionala 

D. repozitionarea mandibulei fata de maxilar 

E. grabirea vindecarii parodontale 

13 In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, 

imobilizarea poate fi: 

A. dento-dentara 

AC 8/432 

CDE 8/434 

BC 8/435 

ACD 8/435 

CE 8/441 

Page224 

BCE 8/442

B. pericoronara 

C. intracoronara 

D. dento-parodontala 

E. extracoronara 

14 Imobilizarea semipermanenta: 

A. are caracter temporar, de lunga durata 

B. are caracter temporar, de scurta durata 

C. este realizata din materiale compozite 

D. necesita controale si reinnoiri periodice 

E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice 

15 Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: 

A. sunt vizibile 

B. pot dezvolta forte ortodontice 

C. nu dezvolta forte ortodontice 

D. favorizeaza retentiile alimentare 

E. se pot aplica atat frontal cat si lateral 

16 In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot 

apare forte de tensiune active care duc la: 

A. ingresiuni 

B. eruptii active 

C. torsionari 

D. deplasari vestibulo-orale 

E. nu apar forte de tensiune active 

17 Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: 

A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba 

B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile 

C. necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei 

D. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale 

E. poate aluneca spre cervical sau spre incizal 

18 Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare 

imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”? 

A. 2 pense hemostatice 

B. 2 pense dentare 

C. lampita de spirt 

D. sarma de vipla de 0,25 mm diametru 

E. sarma de vipla de 0,5 mm diametru 

19 Sina MAMLOCK prezinta: 

A. risc de fracturare a dintilor 

B. rezistenta 

C. rigiditate deosebita 

D. risc redus de decimentare 

E. risc crescut de percolare 

ACD 8/442 

BD 8/442 

ABCD 8/443 

BCE 8/444 

ACD 8/444 

BCD 8/457 

20 Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare CE 8/460 

Page225

pericoronare? 

A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare 

B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica 

C. permit inlocuirea dintilor lipsa 

D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale 

initiale 

E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu 

actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a 

coroanelor dentare 

21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu 

concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi 

reprezentata de: 

A. coroane telescopice 

B. butoni si capse 

C. culise (sistemul ALDER) 

D. coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi 

E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb 

22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: 

A. sunt reunite prin sudare 

B. sunt turnate monobloc 

C. sunt flexibile 

D. sunt rezistente 

E. sunt plasate in apropierea parodontiului 

23 Aparatul de imobilizare ELBRECHT 

A. este constituit dintr-un conector metalic oral 

B. este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral 

C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare 

D. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in 

axul lor 

E. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub 

punctul de contact 

24 Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular: 

A. se pastreaza vitalitatea dintilor 

B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm 

C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla 

D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm 

E. se devitalizeaza dintii in prealabil 

25 Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”: 

A. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori 

B. se aplica la nivelul dintilor laterali 

C. foloseste microbare de otel 

D. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare 

E. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa 

devitalizare 

ACDE 8/459 

ABD 8/458 

BC 8/458 

BE 8/454 

BCD 8/454 

Page226

26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de 

tehnica dentara, pentru zona laterala, 

A. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm 

B. necesita devitalizarea prealabila a dintilor 

C. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati 

obligatoriu de dinti ferm implantati 

D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm 

E. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact 

27 *Sistemul anterior splint grid foloseste: 

A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm 

si grosime 0,2 mm 

B. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm 

C. plase de material plastic prefabricate 

D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara 

E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm 

28 Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: 

A. sunt flexibile 

B. sunt imobilizari de lunga durata 

C. se pot cimenta pe dinti 

D. sunt rigide 

E. sunt destinate imobilizarii temporare 

29 Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc 

folii de material termoplastic cu grosime variabila: 

A. 0,75 mm 

B. 1 mm 

C. 0,25 mm 

D. 1,5 mm 

E. 0,5 mm 

30 Principiul tensiunii controlate: 

A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite 

B. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma 

C. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente 

D. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice 

E. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia 


ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE 

TRATAMENT (8, pag. 465-477) 


BC 8/454 

A 8/451 

CDE 8/450 

ABD 8/450 

BCE 8/448 


Page227

crt. 

1 Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată urmăreşte: 

A. depistarea factorilor locali 

B. instruirea pacientului asupra periajului corespunzător 

C. debridarea gingivală 

D. detartraj 

E. operaţie cu lambou 

2 *Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: 

A. îndepărtarea tartului supra şi subgingival 

B. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă 

C. tratament chirurgical cu adiţie de os 

D. antibioterapie 

E. tratament antiviral 

3 *În timpul sarcinii trebuie evitate: 

A. radiografiile 

B. şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor 

oblic 

C. clătiri cu soluţii antiseptice 

D. detratraj supragingival 

E. periaj profesional 

4 Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în: 

A. reducerea fenomenelor acute sau subacute 

B. spălături cu soluţii antiseptice 

C. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice 

D. operatii cu lambou 

E. chiuretaj parodontal 

5 La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri: 

A. colaborarea cu medicul psihiatru 

B. asigurarea unui ambient de linişte 

C. evitarea aglomeraţiei 

D. evitarea zgomotelor 

E. aplicarea unor aparate ortodontice 

6 În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel: 

A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure 

B. capul va fi aplecat înainte şi în jos 

C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g 

D. nu se administrează oxigen 

E. se administrează prednison 

7 Tratamentul de urgenţă în GUN constă în: 

A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice 

B. aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii 

C. detartraj supra şi subgingival 

D. antibioterapie 

E. gingivectomie localizată 

ABCD 

8/465 

A 8/466 

A 8/466 

ABC 

8/468 

ABCD 8/468 

ABC 8/468 

ABD 8/469 

Page228

8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: 

A. decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte 

incomplet erupt 

B. spălături antiseptice abundente 

C. instilaţii de colutorii cu antibiotice 

D. aplicarea unui dren din meşă iodoformată 

E. antibioterapie 

F. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus 

9 Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu: 

A. cloramină 3 %0 

B. permanganat de potasiu 

C. ceai de muşeţel 

D. soluţie de Romazulan 

E. apă oxigenată 

10 Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine: 

A. propolis 

B. antibiotice 

C. cortizon 

D. tetraborat de sodiu 

E. tetraciclină 

11 Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: 

A. Tetraciclină 

B. Negamicin B 

C. Zovirax 

D. Acyclovir 

E. Romazulan 

12 În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: 

A. RODILEMID, soluţie injectabilă 

B. hiposulfit de sodiu 

C. vitaminoterapie 

D. aplicaţii locale cu Orthochrome 

E. NIVCRISOL-D 

13 Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: 

A. debridare gingivală 

B. detartraj 

C. tratament antimicrobian şi antiinflamator 

D. tratament chirurgical 

E. antibioterapie 

14 Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: 

A. debridare gingivală 

B. detartraj 

C. tratament antimicrobian local 

D. tratament cu antibiotice 

A 8/470 

ABCD 

8/470 

AD 8/471 

CD 

ABCE 

ABCD 

ABCD 

8/471 

8/471 

8/472 

8/472 

Page229

E. medicaţie antivirală 

15 În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel: 

A. periaj obligatoriu seara după masă 

B. periaj înainte de culcare 

C. periaj de 3 ori/zi 

D. periaj după fiecare masă 

E. periaj înainte şi după mese 

16 Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: 

A. incizie la nivelul bombării maxime 

B. îndepărtarea exsudatului purulent 

C. spălare abundentă cu soluţii antiseptice 

D. aplicarea unei lame de dren 

E. chiuretaj parodontal 

17 Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: 

A. chiuretaj subgingival 

B. antibioterapie 

C. aplicarea unei lame de dren 

D. gingivectomie 

E. operaţie cu lambou la pluriradiculari 

18 Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin: 

A. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene 

B. atingeri cu glicerină caldă 

C. aplicaţii de cristale de clorură de zinc 

D. impregnări cu antibiotice 

E. aplicaţii de solutie clorură de calciu 

19 Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt: 

A. triamcinolon 

B. penicilina V 

C. clorură de stronţiu 

D. nitrat de potasiu 

E. citrat de sodiu 

20 Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt: 

A. boli cardiovasculare 

B. diabet 

C. epilepsia 

D. leucemiile 

E. parodontita apicală cronică 


OCLUZIA DENTARĂ (pg. 25 - 76) 

AB 

ABCD 

ADE 

ABCE 

CDE 

ABCD 

8/473 

8/475 

8/475 

8/475 

8/476 

8/477 

Page230


Nr. 

crt. 


1 Despre planul de ocluzie se poate afirma că: 

BCD Pag: 

A. este o suprafață plată, netedă 

26, 

B. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale 

C. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților 

mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor linguali 

D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul 

variatelor funcții 

E. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, 

pe câte o zonă a arcadei 

27 

2 Teoria lui Monson: 

A. se mai numește teoria sferei 

B. se mai numește teoria cilindrilor 

C. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță 

egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele 

condiliene 

D. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație 

ce trec prin condili 

E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor 

ocluzale și care generează curbele de ocluzie 

3 Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite 

repere cranio-faciale ce determină planurile de referință: 

A. planul Camper 

B. planul de la Frankfurt 

C. planul facial 

D. planul lui Saizar 

E. planul bazal mandibular 

4 *Articulatoarele utilizează ca referință: 

A. planul Camper 

B. axa de masticație 

C. planul bazal mandibular 

D. planul de la Frankfurt 

E. planul lui RICH 

5 Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori: 

A. determinantul anterior (ghidajul anterior) 

B. determinantul anterior (dentar) 

C. determinantul funcțional (neuro-muscular) 

D. determinantul posterior (dinții laterali) 

E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) 

6 Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt: 

A. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori 

ACE Pag: 

28 

ABE Pag: 

28 

D Pag: 

28 

BCE Pag: 

30 

CDE Pag: 

30 

Page231

B. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori 

C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale 

incisivilor inferiori 

D. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori 

E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori 

7 În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale 

acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele: 

A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și 

molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi 

inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor 

superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale 

antagoniste 

B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și 

cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu 

creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat 

mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și 

a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim 

inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă 

C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor 

inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal 

superior, infracingular 

D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor 

și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi 

inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor 

superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale 

antagoniste 

E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai 

premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează 

puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală 

a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai 

molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular 

al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală 

antagonistă 

8 Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: 

A. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie 

B. nu permit migrări ale dinților 

C. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind 

denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru 

D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în 

mișcările de lateralitate 

E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie 

9 Următoarele afirmații sunt adevărate: 

A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni 

ai cuspizilor orali superiori 

B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai 

cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori 

C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi 

BD Pag: 

30, 

31 

CD Pag: 

32 

AB Pag: 

32 

Page232

ai cuspizilor orali superiori 

D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni 

ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori 

E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai 

cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori 

10 Concepţia "freedom în centric" presupune: 

A. RC ≠ IM 

B. RC = IM 

C. deglutiția se efectuează în IM 

D. deglutiția se efectuează în RC 

E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali 

11 Concepția gnatologică presupune: 

A. RC ≠ IM 

B. RC = IM 

C. în lateralitate funcție de grup 

D. în lateralitate protecție canină 

E. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru 

protecția mutuală în propulsie 

12 Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și 

gnatologic sunt: 

A. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate 

B. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă 

C. în lateralitate protecție canină 

D. ghidaj incizal în protruzie 

E. deglutiția se efectuează în IM 

13 Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: 

A. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice 

B. electromiografia 

C. stimularea electrică transcutanată 

D. ultrasonografie 

E. posturometrie 

14 După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori: 

A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale 

B. factorul timp = contacte dentare simultane 

C. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dentodentară 

fără obstacole 

D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale 

E. factorul formă = lipsa edentațiilor 

15 Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: 

A. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie 

de 33° 

B. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 

mm 

C. este de tip ginglimo-artroidal 

ACE Pag: 

33 

BDE Pag: 

33 

AD Pag: 

33 

ABCDE Pag: 

34 

ABD Pag: 

36 

ACD Pag: 

36 

Page233

D. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis 

anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160° 

E. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este 

vascularizat 

16 Rolurile meniscului articular sunt: 

A. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior 

umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial 

B. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe 

C. facilitează propulsia mandibulei 

D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra 

articulațiilor 

E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea 

cinematicii mandibulare 

17 *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu 

excepția: 

A. ligamentul încrucișat 

B. ligamentul temporo-mandibular 

C. ligamentul sfeno-mandibular 

D. ligamentul stilo-mandibular 

E. ligamentul medial 

18 Inducerea clinică a relației de postură se obține prin: 

A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S" 

B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit 

C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță 

D. numărătoarea de la 60 la 70 

E. efectuarea deglutiției 

19 Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: 

A. caracterul respirației (respirația orală) 

B. poziția capului și a gâtului 

C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie 

D. afecțiunile ATM 

E. intoxicații medicamentoase (stricnină) 

20 Reperele relației centrice sunt: 

A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide 

B. muscular:echilibru tonic anti-gravific 

C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu 

D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire 

E. lingual: existența spațiului Donders 

21 *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin 

următoarele metodele, cu excepția: 

A. Lauritzen-Barrelle 

B. Champer 

C. Dawson 

D. Jankelson 

BCD Pag: 

37 

A Pag: 

37 

CDE Pag: 

44 

ABD Pag: 

45 

AC Pag: 

45 

B Pag: 

48 

Page234

E. Ramfjord 

22 *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice: 

A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, 

astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întins 

B. se utilizează miomonitorul 

C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată 

suboccipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70° 

D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a 

palatului și să execute mișcări lente 

E. se utilizează jigul anterior 

23 Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: 

A. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric" 

B. are o bază de 2 mm orientată anterior 

C. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mm 

D. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală" 

E. vârful triunghiului este reprezentat de IM 

24 Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson: 

A. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație 

centrică (RC) verificabilă 

B. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură 

centrică adaptată" (ocluzie habituală) 

C. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă 

pentru a realiza IM 

D. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică 

adaptată pentru a realiza IM 

E. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, 

datorită deformării progresive ai instabilității ATM. 

25 Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și 

distanța intercondiliană, astfel: 

A. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal 

trebuie să fie mai șters 

B. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul 

delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de 

laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic 

C. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este 

valoarea ungiului Bennett 

D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât 

unghiul Bennett este mai mare 

E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate 

trebuie sa fie pantele cuspidiene 

26 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată: 

A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație 

și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită 

mișcare bennett (lateral side shift) 

B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție 

C Pag: 

48 

AE Pag: 

53 

AE Pag: 

56 

ABCD Pag: 

59 

BC Pag: 

60 

Page235

de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de 

partea respectivă 

C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit 

conul lui Guichet 

D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație 

înainte, în jos și medial 

E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui 

Bennet 

27 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui 

Posselt, se pot recunoaște următoarele repere: 

A. poziția de relație centrică 

B. poziția cap la cap 

C. poziția test în lateralitate 

D. angrenajul invers vestibular 

E. deschiderea maximă a gurii 

28 *În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte: 

A. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară 

B. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm 

C. în sens transversal, ocluzie psalidodontă 

D. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3 

E. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa 

caninului inferior 

29 *Triunghiul lui Spirgi: 

A. este echivalent cu long-centric 

B. este echivalent cu wide-centric 

C. este echivalent cu freedom in centric 

D. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire 

E. este echivalent cu ocluzia habituală 

30 *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt: 

A. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern 

B. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian 

C. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal 

pterigoidian intern 

D. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern 

E. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian 

intern, pterigoidian extern 


SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM 

(pg. 77-146) – 30 intrebari 

ABE Pag: 

59 

B Pag: 

31 

C Pag: 

53 

A Pag: 

39 

Page236

Nr. 

crt. 


1 Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome 

musculo-scheletale: 

A. Durere în musculatura masticatorie 

B. Cracmente sau blocaje articulare 

C. Glosodinie 

D. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor. 

E. nici una dintre cele de mai sus 

ABD 

2 Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate 

stabili prin : 

A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporomandibulare 

B. apelul dinților 

C. parodontogramă 

D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea 

gurii 

E. blocajul anestezic 

3 Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare: 

A. apare la 25-30 mm 

B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă 

C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii 

D. se carcterizează prin endfeel elastic. 


4 Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare : 

A. Apare la 25-30 mm 

B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă 

C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii 

D. se carcterizează prin endfeel elastic. 


5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză 

articulară dacă: 

A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia 

mediană înainte de 30-35 mm 

B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea 

C. este inconstantă 

D. nu se asociază cu zgomote articulare 

E. nici una din cele de mai sus 

6 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză 

musculară dacă: 

A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia 

mediană înainte de 30-35 mm 

B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea 

C. este inconstantă 

D. nu se asociază cu zgomote articulare 

ADE 

AB 

CD 

AB 

CD 

Page237


7 Testele statice (solicitarea articulației): 

A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale 

B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor 

stabilă musculo-scheletică 

C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei 

la care opertorul se opune 

D. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții 


8 Testele funcționale pasive: 

A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase 

B. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia 

articulației ca și teste diagnostice 

C. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic 

D. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca 

și teste diagnostice 

E. se realizează cu durere în orice condiții 

9 Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel: 

A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și 

gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei 

B. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și 

gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei 

C. influențarea motilității mandibulare 

D. influențarea închiderii gurii 

E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact 

dentar 

10 Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei 

cervicale: 

A. se realizează îndeosebi prin palpare digitală 

B. permite determinarea sensibilității musculare și a durerii 

C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte 

excitatoare centrale 

D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase 

E. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală 

11 Teleradiografia de profil: 

A. permite evaluarea părților moi 

B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și 

prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă 

C. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri 

antropometrice 

D. este indicată exclusiv la copii 


12 Axiografia computerizată- metoda CADIAX 

A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale 

ABC 

AB 

ACD 

ABC 

BC 

ABC 

Page238

mandibulei 

B. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl 

axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului 

C. permite citirea curbelor de timp 

D. nu permite citirea curbelor de timp 

E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl 

axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului 

13 Electromiografia: 

A. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii 

B. oferă rezultate de maximă acuratețe 

C. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și 

specificitate ai acesteia 

D. este ușor acesibilă oricărui serviciu 


14 Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : 

A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de 

vedere biomecanic 

B. atitudinea față de punctele trigger 

C. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei 

D. atitudinea față de pacient 


15 Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional craniomandibular 

sunt: 

A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a 

mișcărilor mandibulei 

B. conștietizarea obiceiurilor vicioase 

C. monitorizarea 

D. program izioterapeutic la domiciliu 


16 Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în 

sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde: 

A. relaxarea musculară progresivă 

B. hipnoza 

C. bioeedback-ul EMG 

D. psihoterapia 


17 *Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului 

disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra: 

A. inflamației 

B. hiperactivității musculare 

C. anxietății și depresiei 

D. toate cele de mai sus 


18 *Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: E 

AC 

ABC 

ABCD 

ABCD 

D 

Page239

A. reducerea transmisiei senzoriale 

B. reducerea inflamației 

C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare 

D. reparații și regenerări tisulare 

E. toate cele de mai sus 

19 Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : 

A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor 

B. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare 

C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice 

D. diminuarea durerii 


20 Dispozitivele interocluzale pot fi : 

A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana 

B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații 

C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații 

D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană 

E. de repoziționare 

21 Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra 

simtomatolgiei ușoare sau moderate, în special dureroase, prin : 

A. eliminarea interferențelor ocluzale 

B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei 

C. stabilizarea articulară 

D. relaxarea musculară 


22 Gutirele de miorelaxare: 

A. au suprafața ocluzală plană 

B. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale 

cu antagoniștii 

C. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul 

caninilor 

D. toatre cele de mai sus 

E. Nici una din cele de mai sus 

23 Gutierele de repoziționare mandibulară 

A. A.diminuă durerea articulară 

B. reduce zgomotele articulare 

C. reduce numărul contactelor dentare 

D. este mai eficient dacă se poartă permanent 


24 Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine 

selecționate, după următoarele criterii 

A. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea 

gnatososniilor trebuie să fie minimă 

B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură 

C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică 

ABCD 

ACE 

ABCD 

AB 

ABD 

AB 

Page240

D. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii 


25 Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular : 

A. alterează condiția ocluzală a pacientului 

B. poate fi reversibilă și ireversibilă 

C. poate fi doar ireversibilă 



26 Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele 

circumstanțe: 

A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și 

incorortabilă 

B. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a 

sarcinilor ocluzale 

C. nu se aplică niciodată profilactic 

D. se poate aplica profilactic 


27 Bruxismul a fost definit ca fiind: 

A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar 

B. hiperactivitatea mușchilor masticatori 

C. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților 

D. o tulburarea de ocluzie 


28 *Bruxismul se poate clasifica în: 

A. bruxism nocturn și bruxism diurn 

B. bruxism centic și bruxism excentric 

C. bruxism primar și bruxism secundar 



29 Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări: 

A. sterge relieful ocluzal 

B. reduce înălțimea coronară 

C. mărește suprafațele ocluzale ale dinților 

D. modifică dimensiunea verticală de ocluzie 

E. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie 

30 Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard): 

A. etapa comportamentală 

B. etapa farmacologică 

C. etapa dentară reversibilă și non invazivă 

D. etapa dentară ireversibilă 


AB 

ABC 

ABC 

D 

ABCE 

ABCD 

Page241


EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR 


Nr. 

crt. 


1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice 

vor urmari: 

A. istoricul afectiunii 

B. datele personale 

C. antecedentele generale 

D. antecedentele heredo-colaterale 

E. antecedentele stomatologice 

ACDE 

2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice 

clasice de examinare: 

A. inspectie 

B. palpare 

C. percutie 

D. pulsatie 

E. ascultatie 

3 *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: 

A. amplitudinea 

B. limitele 

C. inaltimea crestei edentate 

D. inaltimea 

E. latimea 

4 *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de 

punte este de: 

A. 1/1 

B. 1/2 

C. 1/3 

D. 2/3 

E. 3/2 

5 Fortele ocluzale dezvoltate sunt: 

A. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul 

antagonistilor artificiali 

B. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile 

C. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali 

D. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe 

E. egale indiferent de tipul antragonistilor 

6 Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice 

se bazeaza pe urmatorii factori: 

ABCE 

C 

D 

ABC 

ACE 

Page242

A. pacientul este asimptomatic 

B. exista sensibilitate doar la stimuli termici 

C. nu exista radiotransparente periapicale 

D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil 

E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii 

carioase 

7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: 

A. solutia Lugol 

B. solutia de fluoresceina 

C. solutie albastru de metil 10% 

D. solutie iodo-iodurata 

E. Revelan 

8 *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se 

realizeaza pe baza criteriului: 

A. raportul dintre baza pungii si osul alveolar 

B. raportul dintre coroana clinica si radacina 

C. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar 

D. tiparul alveolizei 

E. directia fibrelor ligamentare transseptale 

9 *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: 

A. protetica si inflamatorie 

B. protetica, inflamatorie si ocluzala 

C. protetica si pulpara 

D. protetica si parodontala 

E. protetica, tumorala si parodontala 

10 Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: 

A. dintii supusi unei terapii ortodontice 

B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare 

C. parodontopatie 

D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase 

E. bruxismul 

11 Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: 

A. inflamatia parodontala 

B. sinusite 

C. otite 

D. uveite 

E. inflamatia pulpara 

12 *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: 

A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare 

B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta 

C. continuitatea septului osos alveolar 

D. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma 

E. structura uniforma a spongioasei 

C 

B 

B 

ABD 

ABE 

B 

Page243

13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: 

A. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata 

B. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie 

C. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare 

D. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte 

osoase combinate 

E. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte 

osoase combinate 

14 Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: 

A. in procese periapicale acute 

B. in sarcina si alaptare 

C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar 

D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare 

E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III 

15 *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: 

A. se mai numeste si leziune completa 

B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in 

sens vestibulo-oral 

C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona 

de furcatie este intre 4-7 mm 

D. se mai numeste si leziune partiala 

E. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular 

ajungand pe fata opusa 

16 *Clasificarea lui Meyer se refera la: 

A. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase 

interradiculare in raport cu osul adiacent 

B. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona 

furcatiei 

C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal 

D. tipul defectelor angulare 

E. gradul de mobilitate dentara 

17 *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: 

A. De tip cuspid-ambrazura 

B. Multiple 

C. Uniform distribuite 

D. De tip cuspid-cuspid 

E. Stabile 

18 Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: 

A. Distanta intercondiliana 

B. Numarul contactelor dento-dentare 

C. Morfologia cavitatii glenoide 

D. Valoarea over-bite-ului 

E. Spatiul Donders 

19 Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: BD 

E 

ACD 

D 

A 

D 

ACD 

Page244

A. Metoda Landa 

B. Metoda Ramfjord 

C. Metoda Boianov si Boianov modificata 

D. Metoda Dawson 

E. Metoda Leonardo da Vinci 

20 Inaltimea spatiului protetic potential: 

A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si 

inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand sa 

produs extruzia antagonistilor 

B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor 

C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare 

D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in 

conditiile absentei dintilor antagonisti 

E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti 

21 Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: 

A. In atrofii ale crestei alveolare 

B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi 

C. Prin preparari ale dintilor limitrofi 

D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi 

E. Prin rotatii in ax a dintilor 

22 *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: 

A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini 

B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate 

C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata 

D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare 

E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici 

23 Mobilitatea dentara ireversibila: 

A. Este de natura iatrogena 

B. Beneficiaza de tehnici de RTG 

C. Este cauzata de contacte premature si interferente 

D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala 

E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala 

24 Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: 

A. Absenta osului interradicular 

B. Furcatia se observa clinic 

C. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival 

D. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul 

interradicular vestibulo-oral 

E. Examenul radiografic este neconcludent 

25 Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: 

A. In functie de tipul de resorbtie osoasa 

B. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar 

C. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara 

D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi 

BCD 

BD 

C 

BD 

AC 

ABD 

Page245

E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala 

26 Defectele cu arhitectura inversata: 

A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari 

B. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular 

sa sufere 

C. Se mai numesc si defecte osoase combinate 

D. Sunt mai frecvente la maxilar 

E. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal 

27 *Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta: 

A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O 

B. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial 

C. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm 

D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm 

E. Mobilitate in ax 

28 *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: 

A. Cuspizii de sprijin si de ghidaj 

B. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill 

C. Curbura frontala 

D. Planul de ocluzie 

E. Curba de ocluzie sagitala 

29 *Fortele ocluzale reduse nu determina: 

A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie 

B. Reducerea numarului trabeculelor ososase 

C. Atrofia ligamentului parodontal 

D. Ingustarea spatiului ligamentar 

E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare 

30 *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile 

de furcatie se clasifica in: 

A. 2 grupe 

B. 3 subgrupe 

C. Nu exista o clasificare 

D. 4 grupe 

E. 2 clase 


PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE 

SI PRIN PUNTI DENTARE 



BD 

D 

B 

A 

B 

Page246

crt. 

1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: 

A. Prevenirea contaminarii incrucisate 

B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva 

C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat 

D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, 

gripe, rubeola) 

E. O profilaxie primara, secundara si tertiara 

2 Profilaxia primara: 

A. Se adreseaza dintilor indemni 

B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si locoregionale 

C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale 

D. Propune o alimentatie rationala 

E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale 

3 Constientizarea medicului se realizeaza prin: 

A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice 

B. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor 

profesionale zilnice 

C. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu 

activitatile profilactice 

D. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara 

E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala 

4 Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul: 

A. Profilaxiei generale nespecifice 

B. Profilaxiei generale specifice 

C. Profilaxiei primare 

D. Profilaxiei secundare 

E. Profilaxiei tertiare 

5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului 

de punte pot determina: 

A. Retentia de alimente si placa bacteriana 

B. Traumatismul direct al parodontiului marginal 

C. Imbunatatirea functiei fonetice 

D. Imbunatatirea functiei masticatorii 

E. Suprasolicitarea substructurilor organice 

6 Principiul curativ are ca scop: 

A. Recuperarea morfologica 

B. Recuperarea functionala 

C. Ergonomizarea activitatii medicale 

D. Economie in prepararea dentara 

E. Protectia parodontala 

7 “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul: 

A. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare 

BC 

ADE 

ABC 

DE 

ABE 

AB 

BCE 

Page247

B. Ingustarii V-O a corpului de punte 

C. Diminuarea inaltimii cuspizilor 

D. Realizarea corpului de punte ovat 

E. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea 

obtinerii spatiului pentru autocuratire 

8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la: 

A. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor 

B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica 

C. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii 

protetice fixe cu organismul uman 

D. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali 

E. Cunoasterea parametrilor starii generale 

9 Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa 

se realizeze: 

A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm 

B. Subgingival 1 mm 

C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival 

D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival 

E. Ecuatorial 

10 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de: 

A. Considerente fizionomice 

B. Considerente biologice 

C. Considerente biomecanice 

D. Considerente economice 

E. Cand coroanele dentare sunt lungi 

11 Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: 

A. Coroanele dentare sunt scurte 

B. Coroanele dentare sunt lungi 

C. Este prezenta abrazia 

D. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala 

E. Cand exista convexitati dentare exagerate 

12 Intensitatea fortelor verticale depinde de: 

A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori 

B. Gradul de over-jet 

C. Natura alimentului 

D. Gradul de sensibilitate al parodontiului 

E. Gradul de over-bite 

13 Fortele orizontale tangentiale: 

A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar 

B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la 

nivel ocluzal 

C. Au directie vestibulo-orala 

D. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii 

E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat 

B 

CD 

BDE 

ACD 

ACD 

ABDE 

Page248

14 Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului 

biomecanic depinde de: 

A. Numarul dintilor pilieri 

B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada 

C. Linia surasului 

D. Tipul de elemente de agregare 

E. Maniera constructiva a corpului de punte 

15 *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : 

A. Existenta afectiunilor ATM 

B. Morfologia dentara 

C. Prezenta dintilor antagonisti 

D. Ocluzia dentara 

E. Prezenta leziunilor carioase 

16 Indicele de competenta biomecanica depinde de: 

A. Prezenta antagonistilor 

B. Vitalitatea dentara 

C. Echilibrul tonic antigravific 

D. Forta de contractie a muschilor 

E. Leziunile periapicale 

17 *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: 

A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix 

B. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix 

C. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari 

D. Se preteaza la protezarea conjuncta 

E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor 

edentate 

18 Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: 

A. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea 

dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei 

B. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa 

C. Cand exista carii profunde 

D. Pe dintii tineri cu apexul deschis 

E. In deschiderea accidentala a camerei pulpare 

19 Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie 

de modificari: 

A. Realizarea corpului de punte in subocluzie 

B. Extractia dintilor antagonisti 

C. Realizarea liniara a corpului de punte 

D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale 

E. Ingustarea corpului de punte 

20 Axul de insertie ideal trebuie: 

A. Sa nu fie unic 

B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie 

ABDE 

A 

ABE 

C 

ACE 

CE 

BCDE 

Page249

C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi 

D. Sa necesite preparari minime 

E. Sa asigure retentia restaurarii fixe 

21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: 

A. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista 

galli 

B. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei 

C. Anomaliilor primare 

D. Volumului coronar redus 

E. Anomaliilor secundare 

22 *D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta: 

A. Sta in picioare 

B. Ocupa pozitia 9 

C. Ocupa pozitia 4-5 

D. Ocupa pozitia 1-2 

E. Nu are nici o importanta 

23 *Pozitia ergonomica a pacientului presupune: 

A. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera 

B. Pozitia culcat, perfect orizontala 

C. Pozitia culcat, cu corpul la 20 0 fata de orizontala 

D. Pozitia culcat, cu corpul la 30 0 fata de orizontala 

E. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara 

24 *In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: 

A. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi 

B. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a 

coapselor si talpi 

C. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea 

terminala si proximala a coapselor si talpi 

D. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi 

E. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi 

25 *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului 

stomatognat trebuie privit sub aspect: 

A. Ergonomic 

B. Estetic 

C. Morfologic si functional 

D. Socio-economic 

E. Uman 

26 *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel 

ideal: 

A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic 

B. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate 

C. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte 

D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic 

E. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica 

BCE 

C 

C 

B 

C 

B 

Page250

27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita: 

A. la varsta de 20-40 de ani 

B. in perioada dentitiei temporare 

C. dupa 40 de ani 

D. la femei fata de barbati 

E. la persoanele din mediul rural 

28 Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: 

A. Subdimensionarea etajului inferior 

B. Supradimensionarea etajului mijlociu 

C. Propulsia fortata a mandibulei 

D. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii 

E. Abraziunea antagonistilor 

29 *In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este 

reprezentat de: 

A. Tesuturile articulare si periarticulare 

B. Campul vizual 

C. Tesutul parodontal 

D. Muschii faciali 

E. Campul electomagnetic 

30 Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: 

A. Modificarea parametrilor ocluzali 

B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica 

C. Modificarea arhitecturii faciale 

D. Extruzii si abraziuni 

E. Suprasolicitari mecanice 


RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI 

EXTRACORONARE (9) 


A 

AD 

C 

ABDE 

Nr. 

crt. 


1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : 

ABCE pg 

A. refac morfologia ocluzală 

B. sunt neutre chimic şi biologic 

C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzală şi cea 

parodontală 

D. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică 

E. sunt rezistente 

171 

Page251

2 *Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: 

A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie 

B. pe dinţi voluminoşi 

C. la tineri sub 18 ani 

D. în imobilizarea dinţilor parodontotici 

E. sprijin pentru protezele scheletate 

3 Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin; 

A. pereţi verticali aproape paraleli 

B. pereti laterali convergenti spre ocluzal 

C. conturul ocluzal al cavităţiise face rotund 

D. pereti laterali netezi 

E. peretele pulpar plan 

4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se 

realizeaza pentru: 

A. inlay ceramic 

B. in bizou de 30˚ 

C. inlay metalic în bizou de 35 0 - 45 0 

D. inlay din rasini composite 

E. in bizou de 15 -25˚ 

5 Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor 

de cls. a II-a pentru inlay: 

A. casetă simplă proximală deschisă ocluzal 

B. tehnica “slice-cut” 

C. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp) 

D. treaptă negativă în peretele pulpar 

E. şanţ de blocaj în peretele gingival 

6 *În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor 

A. lipsa extensiei preventive 

B. pereţi subţiri 

C. bizotare incorectă 

D. adâncime mică a cvităţii 

E. cuspizi neprotejaţi 

7 Care sunt avantajele coroanelor ceramice: 

A. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal 

B. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici 

C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune 

D. tehnologia de realizare este complicată 

E. pot reda nuanţele dorite de culoare 

8 *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică: 

A. prag lat de 0,5 mm 

B. prag lat de 0,8-1 mm 

C. prag lat de 1,5 mm 

D. prag lat de 2 mm 

E. toate variantele sunt corecte. 

C pg 

171 

ACE pg. 

177 

C pg. 

178 

BCDE pg. 

183 

D pg. 

189 

ABE pg. 

192 

B pg. 

198 

Page252

9 Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte: 

A. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul 

restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat; 

B. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de 

leucit; 

C. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează 

capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%; 

D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice 

ale sistemelor integral ceramice; 

E. masele ceramice moderne au structură bifazică 

10 Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii: 

A. să nu se privească mult timp eşentionul 

B. dintele să fie privit în diferite poziţii 

C. se alege culoarea la soare 

D. se alege culoarea la umbră 

E. se repetă operaţiunea de mai multe ori 

11 *Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare: 

A. marginea incizală rămâne nepreparată 

B. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0,75mm de marginea 

incizală 

C. preparaţia se extinde până la marginea incizală 

D. faţeta va acoperi şi marginea incizală 

E. toate răspunsurile sunt corecte 

12 *Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este : 

A. prag lat de 0,5 mm, subgingival 

B. prag lat de 0,3 mm, juxtagingival 

C. prag lat de 0,3 mm subgingival 

D. prag drept de 0,3 mm supragingival 

E. prag 0,5 mm juxtagingival 

13 Onlay-ul este indicat: 

A. pe dinţi depulpaţi 

B. pe dinţi cu indice mezio-distal mare 

C. ca element de agregare pentru proteza scheletată 

D. pe dinţi lungi 

E. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare 

14 *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: 

A. puţuri dentinare 

B. santuri de retentie 

C. perete parapulpar plan 

D. realizarea unei casete suplimentare 

E. aripioare de stabilizare 

15 *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: 

A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, ½ vestibulara a fetelor 

BE 200- 

201 

ABDE pg. 

215 

E pg. 

224 

B pg. 

224 

CDE pg. 

246 

A pg 

185 

B pg 

251 

Page253

proximale 

B. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepţia versantului extern al 

cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale 

C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a 

cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale 

D. numai fetele proximale si fata ocluzala 

E. numai fata orala si fetele proximale 

16 *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: 

A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare 

a fetelor proximale 

B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale 

ale fetelor proximale 

C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian 

D. şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si 

uneste santurile proximale 

E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular 

17 Indicaţiile pinledge-ului sunt: 

A. pe dinţi malpoziţionaţi 

B. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral 

C. ca element de agregare în punţi frontale reduse 

D. pe dinţi devitali 

E. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori 

18 *Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt: 

A. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal 

B. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0,8 – 1mm unite cu un 

şanţ orizontal (paraincizal) 

C. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul 

vestibular 

D. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1,5mm 

E. se acceptă o convergenţă de 2 0 spre incizal a şanţurilor proximale 

19 Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi: 

A. prag drept 

B. prag chamfer, juxtagingival 

C. preparaţie end-knife 

D. prag chamfer, subgingival 

E. end-knife chamfreinat 

20 *Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin ; 

A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala 

B. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular 

C. puturi dentinare pe toata fata orala 

D. 2 santuri proximale si unul incizal 

E. doar un sant incizal 

21 Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt: 

A. plasate în smalţ la distanţă de pulpă, 

D pg. 

262 

BCE pg. 

254 

B pg. 

249 

BD pg. 

252 

B pg. 

254 

BCE pg 

255 

Page254

B. paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare 

C. paralele între ele 

D. paralele cu axul de inserţia al dintelui 

E. adâncime 2 mm 

22 Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru 

incrustaţii din compozite: 

A. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii 

B. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal 

C. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi 

D. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm 

E. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite 

23 Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt 

A. 2/3 lungime si 1/2 grosime 

B. 2/3 lungime si 1/3 grosime 

C. 1/3 lungime si 2/3 grosime 

D. are formă ovalară 

E. are forma cilindrica 

24 Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt: 

A. nu se bizotează marginile ocluzale 

B. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc 

C. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii 

D. se bizotează în unghi de 30 0 

E. fundul cavităţii plan 

25 *Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu: 

A. freza cilindro-conică cu vârf plat 

B. freza cilindrică cu vârf rotunjit 

C. freza fisure 

D. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit 

E. freza globulară 

26 *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : 

A. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0,5mm în unghi drept faţă 

de axa de inserţie 

B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm 

C. in urma prepararii se scurteaza dintele 

D. se traseaza un bizou in unghi de 90˚ 

E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala 

27 Avantajele coroanelor turnate sunt: 

A. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale 

B. sunt rezistente 

C. sunt nefizionomice 

D. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul 

E. permit modificarea conturului axial al dintelui 

BDE pg 

296 

BD pg. 

262 

ABCE pg. 

298 

A pg. 

313 

A pg. 

313 

ABE pg. 

321 

28 Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: ABCE pg. 

Page255

A. reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală 

B. convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale 

C. preparare insuficientă în zona terminală a bontului 

D. deschiderea camerei pulpare 

E. reducerea insuficientă a feţei vestibulare 

29 *Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală 

debuează cu: 

A. prepararea marginii incizale 

B. prepararea feţei vestibulare 

C. prepararea feţelor proximale 

D. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale 

E. prepararea marginii incizale si a feţei vestibulare 

30 *Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona 

vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice: 

A. prag cu bizou 

B. prag înclinat 

C. prag drept de 90 0 

D. end-knife chanfreinat 

E. chanfreinul 


ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9) 


330 

A pg. 

332 

D pg. 

338 

Nr. 

crt. 


1 *Edentaţiile uni sau multi dentare determină: 

E pg. 

A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor 

B. denivelarea planului de ocluzie 

C. modificări ale ATM 

D. disfuncţii mandibulare 


435 

2 Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează: 

A. în zona laterală mandibulară 

B. la distanţă 0,5 mm de muchia crestei 

C. în spaţiu protetic de minim 6 mm 

D. în zona laterală maxilară 

E. în sens M-D un spaţiu de 10 mm 

3 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate: 

A. când nu există exigenţe estetice 

B. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial 

ACE pg. 

462 

ABC pg. 

440 

Page256

C. nu necesită preparaţii dentare importante 

D. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm 

E. malpoziţii dentare 

4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: 

A. design rotunjit al feţei mucozale 

B. se igienizează uşor 

C. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib 

D. la creste late 

E. creste înguste 

5 *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de 

substanţă: 

A. grefa epitelio-conjunctivă 

B. adiţie de os de la pacient 

C. hidroxiapatită 

D. biovitroceramică 


6 *În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează: 

A. grefa epitelio-conjunctivă 

B. biovitroceramica 

C. autogrefa 

D. os bovin granulat 

E. hidroxiapatita 

7 *Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de 

punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană: 

A. metalul bine lustruit 

B. ceramica glazurată 

C. polisticlele 

D. răţini acrilice 

E. compozite 

8 Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii 

din zona frontală: 

A. toate suprafeţele să fie convexe 

B. netede şi finisate 

C. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim 

D. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi 

E. toate suprafeţele plane, bine finisate 

9 Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este: 

A. mai mare de 6mm 

B. este mai mic de 5mm 

C. în zona laterală la mandibulă 

D. în realizarea unei punţi suspendate 

E. creste exostotice 

ABCD pg. 

463 

E pg. 

466 

A pg. 

467 

B pg. 

468 

ABCD pg. 

469 

BCD pg 

471 

10 *Corpul de punte semifizionomic în casetă : C pg 

Page257

A. este metalic pe faţa mucozală 

B. este metalic pe faţa orală 

C. metalic pe faţa mucozală şi orală 

D. metalic pe faţa ocluzală 

E. nu are metal aparent 

11 Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici: 

A. se utilizează în zona frontală maxilară 

B. în zona frontală mandibulară 

C. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y” 

D. forma ovalara 

E. în formă de “T” 

12 Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din 

aliaje care au: 

A. punct de topire egal cu cel al masei ceramice 

B. punct de topire mai mic cu 2 00-300 0 decât al ceramicii 

C. punct de topire cu 200-300 0 mai înalt decât al ceramicii 

D. coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de 

contracţia al ceramicii 

E. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii 

13 La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: 

A. cu 3 mm mai redusă la nivel zonelor de placare 

B. cu 2 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare 

C. toate feţele vor fi rotunjite 

D. cu 1 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare 

E. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor 

14 La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie 

să: 

A. prezinte suprafeţe plane 

B. suprafeţe convexe 

C. raport tangenţial cu creasta 

D. raport punctifor cu creasta 

E. raport în “şa” cu creasta 

15 Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metaloceramici: 

A. se confecţionează din machete prefabricate 

B. corp de punte foarte rezistent 

C. legătura aliaj-ceramică este puternică 

D. economie de substanţă de aliaj 

E. nici un răspuns nu este corect 

16 *Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte 

integral ceramice: 

A. rezistenţă limitată la rupere 

B. rezistenţă limitată la forfecare 

C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice 

472 

ACDE pg. 

474 

CD pg. 

475 

BC 

BC pg 

475 

ABCD pg. 

479 

E pg 

443 

Page258

D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică 

E. toate variantele sunt corecte 

17 *Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : 

A. numărul de dinţi stâlpi 

B. vârsta pacientului 

C. de realizarea tehnologică a scheletului 

D. factori ce ţin de placaj 

E. toate răspunsurile sunt corecte 

18 Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de: 

A. intensitatea forţei aplicate 

B. de dimensiunile câmpului protetic 

C. de modulul de elasticitate 

D. materiale cu grad mare de ductibilitate 

E. ocluzie gnatologic normală 

19 Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este: 

A. zona laterală la mandibulă 

B. zona laterală maxilară 

C. zona frontală mandibulară 

D. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm 

E. în bruxism 

20 Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: 

A. erori minime la prelucrare şi manipulare 

B. adaptare marginală optimă 

C. nu produce iritaţii gingivale 

D. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic 

în timp 

E. pret de cost ridicat 

21 *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. 

A. refacerea continuităţii arcadelor dentare 

B. împiedicarea migrărilor dentare 

C. refacerea planului de ocluzie 

D. protectia crestei edentate 


22 Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de: 

A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat 

B. forma crestei edentate 

C. exigenţe estetice ale pacientului 

D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta 

E. de statutul socio-economic al pacientului 

23 *Corpul de punte se modelează cu: 

A. suprafeţe convexe în toate sensurile 

B. suprafeţe concave în toate sensurile 

C. cu suprafeţe plane 

E pg. 

447 

ABC pg 

448 

AD pg. 

457 

ABC 442 

E pg. 

435 

ABCD pg. 

451 

A pg. 

452 

Page259

D. suprafeţe convexe în sens mezio-distal 

E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral 

24 Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza . 

A. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului 

de mătase 

B. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise 

C. corp de punte în şa 

D. suprafeţe convexe ale corpului de punte 

E. suprafeţe plane 

25 În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de 

punte: 

A. sferoidal sau intermediarul igienic 

B. forma ovoidală 

C. cubice 

D. intramucoase 

E. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa) 

26 Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece: 

A. are contact intim cu creasta 

B. nu se poate igieniza 

C. produce reacţii inflamatorii tisulare 

D. indicat în zona frontală mandibulară 

E. senzaţie de disconfort pentru pacient 

27 Corpul de punte în semisa este : 

A. utilizat în zonele vizibile la maxilar 

B. retenţionează mai puţin alimentele 

C. utilizat în zone vizibile la mandibulă â 

D. utlizat în zonele laterala maxilare 

E. în ocluzii dezachilibrate 

28 *Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: 

A. să fie estetice 

B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii 

C. să respecte ambrazurile cervicale 

D. să permită igienizarea 


29 Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu 

raport tangent liniar la mandubulă: 

A. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic 

B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor 

linguali 

C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise 

D. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O 

E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă 

ABD pg. 

455 

ABE pg. 

456 

ABC pg. 

458 

ABC pg 

459 

E pg 

452 

ABCE pg. 

460 

30 Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: ABC pg. 

Page260

A. pe secţiune are formă conică 

B. are contact punctiform pe mijlocul crestei 

C. indicat în zonele laterale mandibulare 

D. indicat în zona frontală maxilară 

E. indicat la creste late 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE. 

AMPRENTAREA (pg. 630 - 690) 


Nr. 

crt. 


1 *În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare C Pag: 

să fie redate cu o precizie de cel puțin: 

A. 5 μm 

B. 15 μm 

C. 25 μm 

D. 20 μm 

E. 10 μm 

637 

2 *Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o 

categorie de materiale la alta, conform schemei: 

A. Silicon > polieter > polisulfide 

B. Silicon > polisulfide > polieter 

C. Polisulfide > silicon > polieter 

D. Polieter > silicon > polisulfide 

E. Polieter > polisulfide > silicon 

3 Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția: 

A. hidrocoloizi reversibili 

B. alginat 

C. elastomer 

D. hidrocoloizi ireversibili 

E. siliconi 

4 *Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt 

următoarele, cu excepția: 

A. deformația remanentă 

B. reproducerea detaliilor 

C. rezistența la încovoiere 

D. rezistența la tracțiune 

E. contracția de priză 

460 

D Pag: 

642 

BD Pag: 

651 

D Pag: 

651 

5 Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: ACD Pag: 

Page261

A. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației 

B. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației 

cu parodonțiul marginal 

C. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților 

antagoniști 

D. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini 

E. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai 

exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe 

6 Materialele de amprentă se pot clasifica în: 

A. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE) 

B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri) 

C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents) 

D. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați) 

E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice) 

7 Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, 

cu excepția: 

A. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate 

crescută 

B. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare 

adecvată 

C. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută 

D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională 

foarte bună (0, 05% în 24 h) 

E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât 

și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă 

8 Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de 

anumite criterii, dintre care: 

A. biocompatibilitate 

B. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului 

C. prețul de cost 

D. manipularea facilă adaptată la cazul clinic 

E. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologice 

9 Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o 

importanță deosebită: 

A. prezența cavităților și a retentivităților 

B. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției 

C. capacitatea de umectare 

D. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției 

E. plasticitatea și timpul de priză 

10 Amprenta monofazică: 

A. este o amprentă într-un singur timp 

B. se poate utiliza un material 

C. se pot utiliza două materiale 

D. este o amprentă în doi timpi 

E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale 

636 

ABCD Pag: 

640 

AE Pag: 

641 

BCDE Pag: 

640, 

641 

ABCE Pag: 

646 

ABCE Pag: 

652 

Page262

11 Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente 

standard se indică pentru: 

A. arcade antagoniste 

B. înregistrarea ocluziei 

C. modele de studiu și documentare 

D. coroane și punți (alginat clasa A) 

E. modele de lucru pentru inscrustații 

12 *Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de 

sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, 

cu excepția: 

A. sunt cele mai rar utilizate 

B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă 

C. se indică pentru proteze parțiale fixe 

D. se indica pentru preparații unice sau multiple 

E. se pot folosi în una sau două consistențe 

13 Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (puttywash) 

se indică pentru: 

A. punți adezive 

B. fațete 

C. inlay 

D. coroane parțiale 

E. amprentă globală în restaurări compozite 

14 *Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală 

cu siliconii de adiție este: 

A. amprentarea bonturilor în restaurările compozite 

B. amprentarea globală în restaurările compozite 

C. amprentarea parcelară în restaurările compozite 

D. amprentarea pentru punți adezive 

E. amprentarea pentru fațete 

15 Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații: 

A. au caracter hidrofil 

B. au consistență constantă 

C. sunt materiale termoplastice reversibile 

D. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare 

E. tehnica este facilă și rapidă 

16 Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția: 

A. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semiindividuale” 

B. se pretează pentru tehnicile monofazice 

C. se pretează pentru tehnicile bifazice 

D. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție 

E. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului 

17 Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare 

prezintă următoarele faze: 

ACD Pag: 

653 

A Pag: 

653 

ABCD Pag: 

689 

A Pag: 

689 

ABC Pag: 

685 

CE Pag: 

685 

ACDE Pag: 

658 

Page263

A. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare 

cu zone terminale intrasulcular 

B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare 

cu zone terminale suprasulcular 

C. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada 

D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat 

E. înregistrarea relațiilor ocluzale 

18 Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu 

hidrocoloizi reversibili: 

A. îndepărtarea lentă a amprentei 

B. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării 

C. îndepărtarea rapidă 

D. întârzieri în turnarea modelului 

E. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C 

19 Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: 

A. stabilitate dimensională excelentă 

B. acuratețea detaliilor după 7 zile 

C. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa 

D. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) 

E. acuratețea detaliilor după 9 zile 

20 Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații: 

A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de 

compuși (siliconi de adiție și polieteri) 

B. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea 

obținerii unei portamprente fidele 

C. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de 

compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi) 

D. permite realizarea unei amprente într-un singur timp 

E. permite realizarea unei amprente de situație 

21 *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele 

afirmații cu excepția: 

A. este o amprentă globală într-un singur timp 

B. utilizează elastomeri în consistențe diferite 

C. este o amprentă globală bifazică 

D. se pot utiliza și siliconi 

E. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili 

22 Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici: 

A. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale 

B. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă 

C. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului 

de acțiune 

D. este indicata tuturor materialelor de amprentă 

E. înainte de această etapă este necesară clatirea 

ABD Pag: 

656 

ABC Pag: 

660 

ADE Pag: 

661 

C Pag: 

669 

ABC Pag: 

677 

23 *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă D Pag: 

Page264

următoarele avantaje, cu excepția: 

A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge) 

B. nu există riscul deformării amprentei 

C. este economic și eficient 

D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min. 

E. prezintă un spectru larg de acțiune 

24 Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, 

necesită: 

A. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe 

vasoconstrictoare 

B. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe 

vasodilatatoare 

C. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale 

D. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a 

limitei cervicale 

E. nu se pune problema uscării 

25 Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine: 

A. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă 

B. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire 

C. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor 

D. manipularea dificilă 

E. prețul de cost scăzut 

26 *Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: 

A. 2 min 

B. 5 min 

C. 10 min 

D. 15 min 

E. 7 min 

27 *Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare 

este: 

A. ușoară 

B. moderată 

C. dificilă 

D. foarte dificilă 

E. moderată spre dificilă 

28 Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de 

amprentă: 

A. polieteri 

B. vinil-polisiloxani 

C. siliconi de condensare 

D. polisulfuri 

E. hidrocoloizi reversibili 

29 *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: 

A. 15 min 

681 

AD Pag: 

683 

ABCD Pag: 

690 

B Pag: 

650 

A Pag: 

650 

ABC Pag: 

650 

B Pag: 

650 

Page265

B. 1 oră 

C. 48 - 72 ore 

D. 7 zile 

E. 10 ore 

30 *Toleranța umidității este excelentă pentru: 

A. polisulfuri 

B. hidrocoloizii reversibili 

C. siliconii de condensare 

D. polieterii 

E. vinil-polisiloxanii 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA 

RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE 


B Pag: 

650 

Nr. 

crt. 


1 *În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul A pg. 

considerat a avea valoare fixă, este: 

A. distanţa interpupilară; 

B. distanţa zygion-zygion; 

C. subnazale-nazion; 

D. subnazale-ofrion; 

E. gnation-ofrion. 

697 

2 *Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară: 

A. în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi; 

B. la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor 

mărit; 

C. dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă 

admisă – 4 mm; 

D. în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile; 

E. când există overbite accentuat. 

3 *Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca 

aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice: 

A. reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică; 

B. inducerea homotropismului lingo-mandibular; 

C. manevra Gysi; 

D. tehnica Saadoun; 

E. stimularea reflexului de ocluzie molară. 

C pg. 

699, 

703 

D pg. 

701 

4 *Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: D pg. 

Page266

A. efectul de inhibiţie recurentă; 

B. limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α; 

C. asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α; 

D. toate răspunsurile de mai sus; 

E. nici un răspuns corect. 

5 *Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind: 

A. poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de 

la Frankfurt, muşchii fiind în stare de repaos aparent; 

B. suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub 

efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii 

manducatoare; 

C. poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, 

neforţată în cavitatea glenoidă; 

D. echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung 

toate mişcările mandibulei; 


6 *Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este: 

A. poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie 

ortostatică, condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie 

neforţată; 

B. relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când 

pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de 

relativă pasivitate; 

C. acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a 

muşchilor manducatori, care determină corespondenţa planurilor 

mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu 

condilii centraţi în cavitatea glenoidă; 

D. plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului, 

ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor 

articular; 


7 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă: 

A. în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active 

propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum 

şi ale elementelor articulare şi periarticulare; 

B. presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara 

greutatea mandibulei, chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii 

frontale; 

C. factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de 

postură; 

D. spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii; 

E. viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor 

posturale. 

8 *Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: 

A. impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului 

muscular al muşchilor sistemului oro-facial; 

693 

D pg. 

691 

E pg. 

691 

B pg. 

692, 

695 

Page267 

E pg. 

694, 

695

B. coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al 

feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură; 

C. mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei; 

D. mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului 

masticator; 

E. toate răspunsurile false. 

9 *Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii: 

A. testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune 

verticală convenabilă, 

B. la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este 

posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare; 

C. datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o 

uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal; 

D. metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai 

indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare; 

E. metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de 

inocluzie fiziologică folosind teste fonetice. 

10 *Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale 

presupune: 

A. inducerea relaxării musculare prin autosugestie; 

B. obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol; 

C. reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”; 

D. blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive; 

E. reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin 

stimularea hipotalamusului anterior. 

11 *Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson 

utilizează cuvinte ce conţin fonemele: 

A. „esse” 

B. „me”; 

C. „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor; 

D. „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor, 

E. „ema”. 

12 *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă: 

A. utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în 

determinarea dimensiunii verticale; 

B. spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode 

fonetice; 

C. utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în 

determinarea celor doi parametri nu este obligatorie; 

D. înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional 

ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi 

apoi a metodei posturale sau a celei fonetice; 

E. nici o variantă corectă. 

13 *Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii 

verticale se bazează pe criteriul de confort: 

A Pg. 

699 

B pg. 

699 

C pg. 

699 

D pg. 

700 

B pg. 

700 

Page268

A. restabilirea armoniei fizionomice; 

B. decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin 

simţul tactil al bolnavului; 

C. obţinerea închiderii fantei labiale fără efort; 

D. metoda deglutiţiei; 

E. metoda dinamometrului. 

14 *Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a 

mandibulei necesită: 

A. eliminarea hiperlaxităţii ligamentare; 

B. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului 

osos; 

C. „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică, 

D. protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuromuscular; 

E. verificarea înregistrării prin mai multe metode până când 

rezultatele coincid. 

15 *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: 

A. incongruenţa celor două suprafeţe; 

B. existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de 

glisaj; 

C. prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă; 

D. toate variantele de mai sus, 


16 *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: 

A. vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii; 

B. trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării; 

C. necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare; 

D. se datorează unui câmp protetic deficitar; 

E. pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul 

înregistrării relaţiei centrice. 

17 *Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în 

determinarea relaţiei centrice: 

A. manevra condiliană; 

B. metoda Patterson; 

C. extensia forţată a capului, 

D. flexia controlată a capului; 

E. manevra maseterină Gysi. 

18 *Rolul centrocordul Optow constă în: 

A. înregistrarea relaţiei de postură; 

B. determinarea ocluziei terminale; 

C. măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie; 

D. determinarea relaţiei centrice; 

E. transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator. 

E pg. 

701 

D pg. 

701 

B pg. 

701 

C pg. 

702 

D pg. 

708 

19 *Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de A pg. 

Page269

închidere interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia 

funcţionează: 

A. autoocluzorul Lende; 

B. centrocordul Optow; 

C. arcurile faciale; 

D. stimulatorul Jenkelson; 

E. sistemul N.O.R. 

20 *În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă 

în: 

A. refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială; 

B. stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie; 

C. refacerea clearence-ului ocluzal; 

D. centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată; 

E. stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului. 

21 Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a 

relaţiei centrice (RC): 

A. metodă complexă 

B. metodă complexă şi totodată funcţională; 

C. metodă simplă; 

D. înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de 

propulsie şi lateralitate dreapta-stânga; 

E. metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux. 

22 Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice 

(RC) presupune parcurgerea următoarelor etape: 

A. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de 

crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia; 

B. fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular; 

C. plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul 

frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay; 

D. fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar; 

E. introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea 

corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci 

când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic. 

23 Planul de ocluzie este: 

A. un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade; 

B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj; 

C. format din cele două curbe de ocluzie sagitală; 

D. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor 

mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari; 

E. un plan înclinat în zona premolar-molară. 

24 Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: 

A. tonusul muşchilor manducatori; 

B. mobilitatea muşchilor manducatori; 

C. aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann; 

D. mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare; 

708 

B pg. 

700 

ADE pg. 

707 

CDE pg. 

708 

CD pg. 

712 

CDE pg. 

712 

Page270

E. vârsta pacientului. 

25 Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: 

A. să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid, 

B. să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric; 

C. localizate precis; 

D. multiple, stabile, punctiforme; 

E. în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate 

ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă. 

26 Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect: 

A. suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm 2 

B. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de 

aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă; 

C. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 

100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă; 

D. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 

173; 

E. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 

172. 

27 *Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă 

contribuţia şcolii ieşene: 

A. teoria gnatologică; 

B. teoria funcţionalistă; 

C. teoria ocluziei miocentrice; 

D. teoria ocluziei naturale 

E. teoria sferei. 

28 Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: 

A. permite stabilirea point-centricului; 

B. permite decelarea long-centricului; 

C. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective; 

D. pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective; 

E. sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat. 

29 Determinanţii dinamicii mandibulare sunt: 

A. ariile ocluzale; 

B. articulaţia temporomandibulară; 

C. relaţiile cranio-mandibulare fundamentale; 

D. relaţia de ocluzie; 

E. armonia planului ocluzal. 

30 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea 

clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili: 

A. necesitatea înălţării planului de ocluzie; 

B. măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia 

normală; 

C. obligativitatea protezării provizorii; 

D. temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea 

CD pg. 

713 

ACE pg 

713 

D pg. 

714 

DE pg. 

714 

AB pg. 

714, 

715 

AB pg. 

716 

Page271

echilibrului muscular; 

E. inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau 

inhibitori de ocluzie. 


EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA 

SI EDENTATIA TOTALA (10) 

EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93) 


Nr. 

crt. 


1 Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în 

relaţia de postură poate fi cauzată de: 

A. perturbări ale elasticităţii musculare; 

B. diminuarea spaţiului interdentar; 

C. modificări ale funcţionalităţii musculare; 

D. extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a 

mandibulei; 


ACD pg.35 

2 Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală 

rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este: 

A. poziţia posturală; 

B. poziţia de relaţie centrică; 

C. angrenajul invers lateral; 

D. poziţia de intercuspidare maximă; 

E. poziţia cap la cap. 

3 *Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică: 

A. pe toate cele trei direcţii ale spaţiului; 

B. pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în 

cea de relaţie centrică (RC) 

C. în plan sagital, 

D. în plan orizontal; 

E. pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie 

condiliană. 

4 Mişcarea Benett se caracterizează prin: 

A. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi 

de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării; 

B. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi 

de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea; 

C. deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm; 

D. mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 

ABDE pg.59 

D pg.59 

BC pg.60 

Page272

mm; 

E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui 

cerc imaginar cu raza de 20 mm. 

5 Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: 

A. condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de 

partea opusă există un contact prematur deflectiv; 

B. în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o 

rotaţie pură, urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte; 

C. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial 

de partea lucrătoare; 

D. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce 

„lateral side shift”se măsoară în mm. 

E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia 

clinică. 

6 Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în 

funcţie de : 

A. valoarea crescută a unghiului Benett 

B. mişcarea Benett; 

C. traiectoria mediană Marxkors; 

D. distanţa intercondiliană; 

E. tipul de malocluzie. 

7 Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea 

următoarelor reguli: 

A. concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai 

accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample; 

B. relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce 

tind spre 30 0 ; 

C. cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile 

de latero- şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic; 

D. între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi 

mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există o relaţie de inversă 

proporţionalitate; 

E. traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o 

direcţie mezială la mandibulă, respectiv distală la maxilar. 

8 Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan 

orizontal prin: 

A. traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive; 

B. direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a 

traiectoriilor ocluzale protruzive; 

C. aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”; 

D. procedee pantografice; 

E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care, 

intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la 

nivelul arcadei superioare. 

DE pg.60 

ABD pg.61 

ABCD pg. 

61, 

62 

ABCE pg.62 

9 Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza: BCDE pg.64 

Page273

A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper; 

B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul 

infraorbital; 

C. în conductele auditive externe, 

D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular; 

E. la arcada maxilară prin furca ocluzală. 

10 În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii 

parametri: 

A. cheia de ocluzie Angle; 

B. feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan; 

C. situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali; 

D. prezenţa unităţilor masticatorii; 

E. liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se 

admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm. 

11 Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă: 

A. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei 

subluxaţii condiliene controlaterale; 

B. se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă 

mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. înainte de 

deschiderea completă; 

C. se însoţeşte de zgomote articulare; 

D. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal, 

E. se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului 

intern. 

12 Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna 

deplasarea mandibulei: 

A. spre partea articulaţiei afectate; 

B. în funcţie de poziţia muşchiului implicat; 

C. de partea diductorului spasmat; 

D. opus articulaţiei afectate; 

E. în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea. 

13 Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine 

artrogenă, respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de: 

A. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei; 

B. particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dentodentar; 

C. blocajul anestezic; 

D. rezultatele testelor clinice active şi pasive; 

E. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe 

normale. 

14 Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune 

obligativitatea examinării: 

A. posturii generale a corpului; 

B. posturii cervico-cefalice; 

C. poziţiei ortostatice şi a mersului; 

ABCD pg.52 

DE pg.81 

AE pg. 

81 

ACDE pg.82 

ABD Pg. 

83 

Page274

D. coloanei cervicale; 

E. neurologice. 

15 Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să 

îndeplinească următoarele condiţii: 

A. efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 45 0 ; 

B. realizarea de extensii complete la o angulaţie de 60 0 ; 

C. înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 40 0 , inclusiv; 

D. posibilitatea de flectare a capului în unghi de 45 0 ; 

E. toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate. 

16 Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi: 

A. afectarea segmentului cervical C2/C3 

B. disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare; 

C. iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi; 

D. durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni; 

E. mediastinite. 

17 În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite 

terapeutice impune practicianului: 

A. cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului 

şi gâtului; 

B. cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia, 

creşterea şi dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii 

cefalice; 

C. să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind 

importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element 

cauzal al disfuncţiilor miogene; 

D. să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele 

elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea 

miogenă; 

E. să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a 

examenului stomatologic de rutină. 

18 Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel: 

A. prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela 

eventuale tumori; 

B. pensare uşoară între police şi index; 

C. palpare prin presiune uşoară, dar fermă 

D. executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente; 

E. utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a 

policelui pe de altă parte. 

19 *Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor: 

A. fasciculul posterior al temporalului; 

B. cefei, limbii şi prevertebrali; 

C. numai a pterigoidienilor laterali; 

D. numai a pterigoidienilor mediali; 

E. atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali. 

BCD Pg. 

83 

ABCD pg.83 

ABCD pg. 

35, 

83 

CDE pg. 

85 

E pg.85 

Page275

20 Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false: 

A. crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză; 

B. gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic 

în momentul deglutiţiei; 

C. separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin 

folosirea stetoscopului fără membrană; 

D. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară; 


21 *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: 

A. ultrasonografiei; 

B. rezonanţei magnetice nucleare; 

C. frecvenţei tripolare; 

D. teleradiografiei de profil; 

E. radiografiei de ATM. 

22 *Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea 

mai mare popularitate în gnatoprotetică: 

A. electromiografia; 

B. pantomografia; 

C. mandibulokineziografia; 

D. ultrasonografia; 

E. cineradiografia. 

23 Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje: 

A. posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea 

curbelor de timp; 

B. mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu 

deplasarea transversală a condilului; 

C. poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind 

programul CADIAS; 

D. împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea 

tehnică a restaurărilor protetice; 

E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare. 

24 Avantajele electromiografiei sunt: 

A. metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă; 

B. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin 

complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă; 

C. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea 

sistemului neuromuscular masticator; 

D. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii 

extremităţii cefalice; 

E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii 

neuromusculare masticatorii. 

25 *Procedeul Kleinerock reprezintă: 

A. metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporomandibulare; 

B. tehnică pantografică; 

ABCD pg. 

87 

D pg. 

88 

A pg.88 

ABCD pg.90 

CE pg. 

91, 

92 

C pg 90 

Page276

C. un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare; 

D. înregistrarea mişcărilor funcţionale; 

E. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile 

condiliene. 

26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele 

procedee: 

A. axiografie; 

B. pantografie; 

C. kineziomandibulografie; 

D. procedeul Kleinerock; 

E. tehnica CADIAS. 

27 Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe 

rezidă din: 

A. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior; 

B. prefigurarea planului de ocluzie; 

C. repoziţionarea cranio-mandibulară; 

D. rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice; 

E. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie. 

28 În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare, 

rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru: 

A. investigarea tumorilor osoase; 

B. diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare; 

C. localizarea dismorfiei meniscului articular; 

D. identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare; 

E. examinarea cinematică a ATM, în varianta video. 

29 Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a 

sistemului craniofacial utilă: 

A. în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne, 

B. decelarea zgomotelor articulare; 

C. în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din 

intercuspidare; 

D. în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotidomaseterine 

E. în diagnosticarea unor procese inflamatorii. 

30 Modelarea diagnostică în ceară are drept scop: 

A. prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele 

funcţionale; 

B. stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice, 

C. stabilirea unui diagnostic complet şi complex; 

D. asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi 

culoare; 

E. vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie 

armonios. 

D pg.90 

BE pg.88 

BCDE pg.88 

ACDE pg.88 

, 89 

ABC pg.89 

Page277




EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83) 


Nr. 

crt. 


1 Prin palparea masei musculare,se evaluează: 

A. Dezvoltarea mușchiului, cu eventualele modificări volumetrice. 

B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele 

trigger. 

C. Consistența 

D. Niciuna din acestea. 

E. Doar varianta A si B. 

ABC Pg 38 

2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: 

A. Pterigoidian intern 

B. Digastric 

C. Narinari 

D. Milohioidian 

E. Orbicularul buzelor 

3 Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază: 

A. Poziția condililor 

B. Excursiile condiliene 

C. Denivelările regiunii pretragiene 

D. Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian. 

E. Corecte C si D 

4 În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea: 

A. Prezenței unor formațiuni patologice (bride, cicatrici) 

B. Amplitudinei zonei funcționale 

C. Prezenței leziunilor carioase 

D. Existenței sau nu a pungilor parodontale 

E. Toate variantele sunt corecte 

5 Zona "Ah": 

A. Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare 

B. Se examinează static prin manevra Valsalva 

C. Face trecerea între palatul dur și palatul moale 

D. Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea 

mai favorabilă. 

E. Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă. 

ABD Pag 

38 

ABC Pag 

42 

AB Pag 

43 

CD Pag 

44 

6 Examenul arcadei dento-alveolare: AB Pag 

Page278

A. Cuprinde evaluarea suportului odontal 

B. Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial 

C. Amplitidinea deschiderii gurii 

D. Toate variantele de mai sus. 

E. Nici una de mai sus 

7 Mobilitatea dentară se apreciază prin: 

A. Examen radiologic 

B. Testul palpatoriu 

C. Model de studiu 

D. Testul de solicitare dentară la presiune. 

E. Cu ajutorul Diagnodentului 

8 Examinul bolții palatine apreciază: 

A. Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală 

B. Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată 

C. Reziliența fibromucoasei 

D. Prezența torusului mandibular. 

E. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta 

9 În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie: 

A. Să fie punctiforme 

B. În suprafață 

C. Să fie multiple și stabile 

D. De tip cuspid-cuspid. 

E. De tip cuspid –margine incizala 

10 Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează: 

A. Doar în relație centrică 

B. Doar în intercuspidare maximă 

C. Cu precizarea corelației dintre IM și RC 

D. În IM și RC. 

E. Nici una din variante 

11 Spatiul de inocluzie fiziologică: 

A. Este de 2-4 milimetri în zona frontală 

B. Este de 2-4 milimetri în zona laterală 

C. Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontală 

D. Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală. 

E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal 

12 Relatia centrică este: 

A. Indusă prin metoda Jankelson 

B. Se induce automat la închiderea gurii 

C. Este instabilă la edentatul parțial întins 

D. Inregistrată cu folie de ceară 

E. Este mereu stabila la edentatul partial intins 

13 Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă: 

A. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există 

46 

BD Pag 

51 

BC Pag 

57 

AC Pag 

59 

CD Pag 

59 

AD Pag 

60 

AC Pag 

60 

BD Pag 

60 

Page279

contacte multiple și stabile 

B. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există 

suficiente contacte 

C. Fără machete de ocluzie 

D. Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității 

mandibulare. 

E. Primele trei variante sunt corecte 

14 Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt: 

A. Termografia reglatorie 

B. Doppler Vascular 

C. Examen anatomopatologic 

D. Studiul de model nu este necesar în evaluare 

E. Variantele C si D sunt corecte 

15 Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde: 

A. Tipul de afectare ocluzală 

B. Cauzele apariției malrelației 

C. Diagnosticul de formă clinică Applegate 

D. Clasa Kennedy. 

E. Malrelatia constatata. 

16 *Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde: 

A. Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei 

B. Evaluarea ortopantomografică 

C. Scintigrafia 

D. Evaluarea zonei Einsering. 

E. Nici o varianta 

17 *Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează: 

A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte 

B. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice 

C. Din punct de vedere al acceptării de către pacient 

D. Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice. 


18 * Mobilitatea dentară după Bratu: 

A. Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilă 

B. Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologică 

C. Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă 

D. Apare doar la dinții depulpați. 


19 * Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa 

orală sunt: 

A. Studiul de model 

B. Ortopantomografia 

C. Diagnodentul 

D. Examenul anatomopatologic. 

E. Radiografia digitala 

ABC Pag 

61 

CD Pag 

78 

D Pag 

42 

D Pag 

50 

C Pag 

51 

D Pag 

63 

Page280

20 * Tomografia ATM: 

A. Investigează forma cavității glenoide 

B. Este obligatoriu însoțită de CT 

C. Se înregistrează dimineața 

D. Nu este utilă în protetică. 

E. Este utila doar la pacientii edentati total 

21 * Analiza T-Scan constă în: 

A. Evaluarea tonusului muscular 

B. Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare 

C. Evaluarea ATM 

D. Evaluează contactele dento-dentare. 

E. Evalueaza suportul osos 

22 * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: 

A. Kineziomandibulograf 

B. Computer Tomograf 

C. Analiza planului Dreyfus 

D. Nu se utilizează în protetică. 

E. Nici o varianta nu e corecta 

23 * Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă: 

A. Apreciază suportul dento-parodontal 

B. Evaluează ocluzia 

C. Precizează clasa din care face parte edentația 

D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie. 


24 *Diagnosticul de integritate a ocluziei: 

A. Precizează clasa Kennedy de edentație 

B. Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală 

C. Forma clinică este conform claselor Black 

D. Se apreciază conform clasificării Angle. 

E. Conform clasificarii Lejoyeux 

25 * Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare: 

A. Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins 

B. Se realizează doar pentru edentatul total 

C. Anatomo-clinic poate fi artrită,artroză 

D. Dacă pacientul este dentat nu se evaluează. 

E. Nici o varianta corecta 

26 * Diagnosticul de integritate musculară: 

A. Se precizează doar forma anatomo-clinică 

B. Se evaluează cu ajutorul diagnodentului 

C. Face parte din diagnosticul de stare generală 

D. Topografic,se indică zona afectată. 

E. Se precizeaza doar tratamentul 

A Pag 

69 

D Pag 

74 

C Pag 

74 

C Pag 

78 

D Pag 

79 

C Pag 

80 

D Pag 

80 

Page281

27 * Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene: 

A. Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei 

B. Presupune precizarea cauzei apariției malrelației 

C. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie 

D. Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească 

diagnosticul. 


28 * În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim: 

A. Numai examenul ocluziei 

B. Numai examenul articulației 

C. Existența complicațiilor locale sau la distanță 

D. Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic. 

E. Doar A si B sunt corecte 

29 * În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a 

mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăm 

A. Tipul de afectare miozită 

B. Dishomeostazie manifestă 

C. Stomatita 

D. Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică). 

E. Toate raspunsurile sunt corecte 

30 * Diagnosticul de integritate osoasă precizează: 

A. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă 

B. Etiologic-regiunea afectată 

C. Funcțional-cauza apariției afecțiunii 

D. Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii. 

E. Corecte A si B. 

B Pag 

80 

C Pag 

81 

C Pag 

81 

A Pag 

82 




EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83) 


Nr. 

crt. 


1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de C p. 31 

completare a foii de observaţie: 

A. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă 

şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; 

B. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă 


C. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă 

– 61 

Page282


D. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă 

şi muncă, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial; 

E. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele 

prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice. 

2 Anamneza cuprinde: 

A. istoricul afecţiunii; 

B. antecedentele personale, generale şi stomatologice 

C. motivele prezentării; 

D. datele personale; 

E. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice. 

3 *Inspecţia de profil urmăreşte, printer altele: 

A. profilul facial în funcţie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt; 

B. treapta labială; 

C. postura buzelor; 

D. unghiul nazo-labial; 


4 Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale 

sistemului stomatognat: 

A. muşchi; 

B. puncte de emergenţă ale trigemenului; 

C. creastă edentată; 

D. ATM; 


5 Inspecţia statică a ATM urmăreşte: 

A. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene; 

B. starea de integritate a regiunilor pretragiene; 

C. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene; 

D. excursiile condiliene; 

E. excursiile mentonului din faţă. 

6 *Palparea dinamică a ATM urmăreşte: 

A. sensibilitatea regiunilor pretragiene; 

B. denivelările regiunilor pretragiene; 

C. poziţia condililor; 

D. zgomotele articulare. 


7 Punga Eisenring se examinează prin: 

A. palpare cu fuloarul din aproape în aproape; 

B. bascularea mandibulei de partea examinată; 

C. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate; 

D. bascularea mandibulei de partea opusă examinării; 

E. tracţiunea spre posterior a obrazului. 

ABE p. 31 

E p. 36 

ABD p. 37 

ABC p. 41 

E p. 42 

ABCD p. 43 

8 Zona Ah se examinează prin: ABDE p. 44 

Page283

A. inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi 

palatal moale; 

B. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior; 

C. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul; 

D. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga; 

E. manevra Valsalva. 

9 Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de: 

A. înclinarea ramului ascendent al mandibulei; 

B. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei; 

C. rezorbţia crestei edentate din zona laterală; 

D. înclinarea unghiului goniac; 


10 *Palparea muşchilor se realizează: 

A. intraoral; 

B. extraoral; 

C. prin pensare; 

D. static şi dinamic; 


11 Unghiul goniac are valoarea medie de: 

A. 110 0 -125 0 după 12 ani; 

B. 95 0 - 111 0 la preşcolari; 

C. 120 0 la adulţi; 

D. 130 0 -140 0 la vârstnici; 


12 *Corpusculii lui Fordyce sunt: 

A. formaţiuni tumorale benigne; 

B. noduli varicoşi; 

C. formaţiuni grăsoase; 

D. formaţiuni chistice; 

E. formaţiuni tumorale maligne. 

13 *Zonă linguală centrală este o zonă de: 

A. închidere marginală; 

B. închidere marginală “cheie”; 

C. succiune externă a protezei; 

D. de sprijin biostatică; 

E. adeziune pentru proteza mandibulară. 

14 Zona frontală maxilară: 

A. este situată între cele două plici alveolo-jugale; 

B. este bogată în ţesut submucos; 

C. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă; 

D. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare; 

E. are rol în refacerea funcţiei fizionomice 

AD p. 45 

E p. 37 

ACD p. 37 

C p. 12 

B p. 46 

ABDE p. 44 

15 Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: DE p. 50 

Page284

A. tuberozităţile maxilare; 

B. versanţii crestei edentate; 

C. bolta palatină; 

D. rafeul median al bolţii palatine; 

E. muchia crestei alveolare edentate. 

16 Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de: 

A. tuberculii piriformi; 

B. creasta alveolară reziduală; 

C. tuberozităţile maxilare; 

D. bolta palatină; 


17 Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi: 

A. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale; 

B. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană 

prin translaţie; 

C. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin 

rotaţie; 

D. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare 

maximă; 

E. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană 

prin basculare. 

18 Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici: 

A. nu necesită substanţă de contrast; 

B. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare; 

C. permite evidenţierea meniscului articular; 

D. este o metodă netraumatică; 


19 Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici: 

A. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast; 

B. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare; 

C. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul; 

D. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante; 

E. se realizează sub anestezie. 

20 *Cineradiografia: 

A. permite studierea ATM în poziţie statică; 

B. utilizează un amplificator de luminescenţă; 

C. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe 

mandibulă; 

D. permite studierea ATM în poziţie dinamică; 


21 Radiografia simplă a ATM: 

A. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor; 

B. se realizează sub incidenţe diferite; 

C. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase; 

AC p. 50 

AD p. 60 

BC p. 69 

BDE p. 69 

E p. 69 

ABC p. 68 

Page285

D. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular; 


22 Radiografia digitală: 

A. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută; 

B. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii; 

C. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută; 

D. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală; 


23 *Tomografia: 

A. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul; 

B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală; 

C. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor 

adiacente; 

D. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută; 


24 Tomodensitometria: 

A. este mai puţin iradiantă decât tomografia; 

B. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive; 

C. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase; 

D. evaluează starea muşchilor; 


25 Computer - tomografia: 

A. este o explorare imagistică secţională; 

B. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală; 

C. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM 

instalate în urma edentaţiei; 

D. combină utilizarea razelor X cu computerul; 

E. utilizează un amplificator de luminescenţă. 

26 Rezonanţa magnetică nucleară: 

A. combină utilizarea razelor X cu computerul; 

B. permite evidenţierea ţesuturilor moi; 

C. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale; 

D. este o metodă non-invazivă; 

E. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase. 

27 Scintigrafia osoasă: 

A. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM; 

B. este o metodă non-invazivă; 

C. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker 

radioactiv; 

D. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos; 

E. foloseşte un detector special numit cameră gama. 

28 Mandibulokineziografia: 

A. este o metodă non-invazivă; 

AD p. 66 

C p. 69 

ABD p. 70 

ACD p. 70 

BCD p. 71 

ACDE p. 72 

Page286 

AB p. 73

B. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare; 

C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos; 

D. evidenţiază starea ţesuturilor moi; 

E. utilizează un amplificator de luminescenţă. 

29 Examenul gnatofotostatic: 

A. se utilizează în investigarea ocluziei; 

B. permite evidenţierea ţesuturilor moi; 

C. evaluează starea muşchilor; 

D. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene; 


30 Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul: 

A. simulatoarelor; 

B. articulatoarelor; 

C. cheilor de ocluzie; 

D. arcurilor faciale. 

E. nici o variantă nu este corectă. 


PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE 

COMPONENTE. 


AD p. 74 

ABCD p. 74 

Nr. 

crt. 


1 Indicațiile protezelor parțiale sunt: 

BC Pag 

A. În infecții cronice 

B. În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy 

C. În cazul pacienților cu psihic echilibrat 

D. În cazul pacienților cu igienă precară 

E. In toate cazurile se indica realizarea acestora. 

84 

2 Protezarea provizorie: 

A. Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării 

cranio-mandibulare 

B. Este indicată întotdeauna 

C. Se indică doar atunci când se realizează extracții 

D. Se poate aplica în situațiile de edentații frontale 

E. Nu se indica. 

3 Protezarea de urgență este indicată: 

A. În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară 

B. Ca și conformator,postextracțional 

C. Când considerente de maximă urgență o impun,fizionomie,fonație 

AD Pag 

84 

BC Pag 

85 

Page287

D. Când dorim temporizarea planului terapeutic. 

E. Corecte A si C 

4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt: 

A. Conectorul principal bară linguală 

B. Șeile mixte 

C. Arcada dentară artificială 

D. Croșetele din sârmă. 

E. Conectorul principal bara maxilara 

5 Conform legii biomecanice a lui Chayes: 

A. Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu 

suprasolicita 

B. Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața 

de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește 

C. Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața 

dentară 

D. Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii. 


6 Legea lui Ant urmărește: 

A. Schimbarea poziției dinților artificiali 

B. Reducerea numărului dinților din proteză 

C. Reducerea suprafeței ocluzale 

D. Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe 

care îl înlocuiește. 


7 Legea lui Ackermann: 

A. Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice 

B. Se numește Legea celor 3 H 

C. Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a 

dinților naturali 

D. Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2. 


8 Conectorul principal acrilic: 

A. La maxilar se numește plăcuță palatină 

B. La mandibulă se numește bară linguală 

C. Are grosime de 2 mm 

D. La maxilar se poate realiza fenestrare 

E. Are grosime de 3 mm 

9 Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face: 

A. Prin decoletare,5-10 mm de colet 

B. Prin fenestrare 

C. În formă de T 

D. În formă de bară. 

E. Nu se recomanda ameliorare 

CD Pag 

86 

BC Pag 

89 

CD Pag 

89 

BCD Pag 

89 

ACD Pag 

90 

ABC Pag 

91 

Page288

10 Conectorul principal acrilic mandibular: 

A. Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime 

B. Are formă de placă linguală 

C. Are formă de bară linguală pentru comfort 

D. Trece în punte peste parodonțiul marginal. 

E. Corecte A si B 

11 Croșetele din sârmă sunt: 

A. Elemente speciale de menținere,sprijin și stabilizare 

B. Realizate din sârmă de grosime 0,4-0,5mm 

C. Prezintă o elasticitate mare 

D. Au contact redus cu dintele. 

E. Sunt realizate prin turnare 

12 Croșetele simple acrilice alveolare: 

A. Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui 

B. Sunt realizate din acrilat 

C. Utilizează zonele retentive vestibulare 

D. Marginea liberă se aplică interdentar. 

E. Sunt corecte toate 

13 Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: 

A. Se utilizează pe dinții foarte retentivi 

B. Este un bun antibasculant 

C. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată 

D. Asigură retenția prin brațul elastic. 

E. Poate fi acrilic 

14 Croșetul cervico-alveolar deschis edental: 

A. Are rol antibasculant 

B. Se utilizează în edentațiile terminale 

C. Are trei brațe,realizând o încercuire foarte bună 

D. Are încercuire slabă. 


15 Croșetul cervico-alveolar interdentar: 

A. Este situat cu precădere inter-proximal lingual 

B. Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt 

C. Este situat inter-proximal vestibular 

D. Se termină cu o buclă situată interdentar. 

E. Toate variantele corecte 

16 *Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă: 

A. Este varianta de tratament aplicată postextracțional 

B. Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei 

C. Nu reface funcțiile 

D. Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene. 


BD Pag 

92 

CD Pag 

95 

BC Pag 

94 

CD Pag 

95 

ABD Pag 

96 

CD Pag 

96 

D Pag 

84 

17 *Legea lui Ant: D Pag 

Page289

A. Se referă la cei 3 H 

B. Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice 

C. Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali 

D. Micșorează suprafața ocluzală. 


18 *Legea lui Conod: 

A. Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor 

B. Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială 

C. Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii 

D. Se referă la proteza totală. 


19 *Heteronumărul se referă la: 

A. Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună 

stabilitate 

B. Reducerea numărului dinților în arcada artificială 

C. Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2 

D. Scăderea numărului de croșete aplicate 

E. Cresterea numarului de crosete 

20 *Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici: 

A. Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă 

B. Are grosime de 2-4 mm, pentru rezistență 

C. Este situat la distanță de 5-10 mm de parodonțiu fiind decoletat 

D. Răscroirea distală se face 5-10 mm. 

E. Nu se face rascroire distala 

21 *Conectorul în formă de T: 

A. Este răscroit distal 

B. Are aspect de lingură 

C. Trimite prelungiri laterale pentru croșete 

D. Este doar mandibular datorită dimensiunii mici. 

E. Varianta C si B sunt corecte 

22 *Croșetele simple acrilice dentare: 

A. Se sprijină pe procesul alveolar 

B. Sunt foarte avantajoase,având grosime sub 1mm 

C. Sunt rigide 

D. Extremitatea se situează deasupra liniei ghid 


23 *Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: 


B. Este utilizat în edentații terminale 

C. Este indicat pe dinți foarte retentivi 

D. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată. 

E. Nu se utilizeaza 

89 

C Pag 

89 

B Pag 

89 

C Pag 

91 

C Pag 

91 

C Pag 

94 

D Pag 

95 

24 *Croșetul cervico-ocluzal bidentar: C Pag 

Page290

A. Este aplicat în situația unei arcade edentată redus 

B. Se sprijină pe procesul alveolar 

C. Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral 

D. Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe. 

E. Corecte primele trei variante de raspuns 

25 *Croșetul cervico-ocluzal întors: 

A. Are trei brațe 

B. Este indicat pe premolarul 1 și 2 

C. Este indicat pe molarii mezializați 

D. Este indicat pe molarii distalizați 

E. Se realizeaza prin turnare 

26 *Croșetul cervico-alveolar deschis edental: 


B. Nu are rol antibasculant 

C. Are încercuire excelentă 

D. Are încercuire bună. 

E. Este realizat din acrilat 

27 *Protezarea flexibilă: 

A. Este o protezare de urgență 

B. Este protezare de temporizare 

C. Este contraindicată când există tuberozități voluminoase 

D. Este indicată când există tuberozități voluminoase. 

E. Nu este o protezare definitiva 

28 *Bio Dentaplast are următoarele caracteristici: 

A. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min 

B. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min 

C. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min 

D. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min. 

E. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min. 

29 *Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast: 

A. Au culoarea roz 

B. Au culoarea dinților 

C. Sunt din sârmă 

D. Au elasticitate redusă. 

E. Corecte A si D 

30 *Indicațiile protezelor flexibile Valplast: 

A. Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic 

B. Pacienții cu despicături palatine 

C. Pacienți cu igienă precară 

D. Pacienți cu câmp protetic neretentiv. 

E. Corecte B si C. 

95 

C Pag 

96 

A Pag 

95 

D Pag 

97 

C Pag 

101 

B Pag 

102 

B Pag 

98 

Page291


ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE 

SCHELETATE 


Nr. 

crt. 


1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: 

AB pag. 

A. Volum redus 

B. Grosime minima 

C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal 

D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala 

E. Este plasat asimetric 

116 

2 Conectorul principal metalic sub forma de bara: 

A. Latime de 6-7mm 

B. Grosime de 3mm 

C. Latime de 9-10mm 

D. Grosime 4-5mm 

E. Forma triunghiulara pe sectiune 

3 Conectorul principal metalic sub forma de bara: 

A. Latime de 6-7mm 

B. Grosime de 3mm 

C. Forma ovalara 

D. Forma triunghiulara 

E. Forma rotunda 

4 Conectorii principali metalici: 

A. Aliaje metalice cu duritate scazuta 

B. Aliaje metalice cu rezistenta mare 

C. Aliaje stelite de crom-cobalt 

D. Aliaje mobile din aur platinat 

E. Aliaje inooxidabile de crom-nichel 

5 Bara mandibulara se plaseaza: 

A. Lingual 

B. Vestibular 

C. Mezial 

D. Dentar 

E. Distal 

6 Bara linguala se plaseaza intre: 

A. limba 

B. dinti 

C. planseu bucal 

AB pag. 

116 

ABCE pag. 

116 

BCDE pag. 

116 

ABD pag. 

118 

ABCD pag. 

118 

Page292

D. parodontiu 

E. menton 

7 Barele sunt de mai multe tipuri: 

A. Gilmore 

B. Ackers 

C. Dolder 

D. Thompson 

E. Steg 

8 Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: 

A. Crismani 

B. Brown 

C. Sorensen 

D. Mc.Collum 

E. Ackers 

9 Culisele extracoronare: 

A. Fixeaza patricea pe elementul fix 

B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de 

sustinere parodontala 

C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate 

D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii 

organice 

E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea 

extracoronara 

10 *Conectorul principal metallic sub forma de placuta: 

A. Poate fi situat doar maxilar 

B. Poate fi situat doar mandibular 

C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal 

D. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal 

E. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 

0.5-0.7 mm 

11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: 

A. Se poate realiza intr-o singura varianta 

B. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului 

principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului 

edentat 

C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic 

D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia 

subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici 

E. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta 

palatina dento-mucozala 

12 *Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă 

ȋn realizare etape precum: 

A. Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe 

linia medio-sagitala 

ACE pag. 

164- 

165 

ABCD pag. 

160 

ACD pag. 

160- 

161 

C pag. 

119 

D pag. 

120 

B pag. 

120- 

121 

Page293

B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al 

fiecarui dinte limitrof 

C. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental 

a unei perpendiculare de 3mm 

D. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm 

E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful 

rugilor palatine 

13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: 

A. La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior 

B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica 

C. Prezinta marginea libera subtire 

D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta 

un grad de parodontopatie marginala cronica 

E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste 

14 *Conectorii secundari: 

A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si 

stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal 

B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar 

C. rigizi au forma de “S” 

D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune 

E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal 

15 *Crosetele din sistemul Ney asigura: 

A. reciprocitatea 

B. Stabilizarea 

C. Fixarea 

D. Retentia 

E. Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau 

supraecuatorial 

16 *Crosetul continuu Housset: 

A. nu reprezinta un element antibasculant 

B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa 

III Kennedy 

C. are latime de 3 mm 

D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali 

E. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers 

17 *Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: 

A. sunt compuse dintr-o singura portiune 

B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica 

C. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux 

D. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare 

E. nu necesita preparari complexe 

18 *Telescoparea: 

A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular 

B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o 

BD pag. 

122- 

123 

A pag. 

123 

D pag. 

139 

D pag. 

147 

D pag. 

152- 

153 

Page294 

C pag. 

154- 

155

despicatura maxilo-palatina 

C. se aplica in defectoproteze 

D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un 

aspect juvenile 

E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza 

autocuratirea 

19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare 

simple sunt reprezentate de: 

A. elemente conjunctoare cu amortizor 

B. crosetele disjunctoare 

C. bara cu capse Ceka 

D. sistemul Aktiv click rigid 

E. crosetul in forma de balansoar 

20 *Linia ghid se mai numeste: 

A. linia oblica interna 

B. linia ecuatorului protetic 

C. linia oblica externa 

D. linia de mentinere 

E. linia “Ah” 

21 Paralelograful prezinta urmatoarele componente: 

A. tija de analiza 

B. mina de grafit 

C. tija de turnare 

D. razusele 

E. retentiometrul 

22 Functia de mentinere a crosetului: 

A. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul 

protetic 

B. asigura stabilizarea orizontala a protezei 

C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala 

D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului 

E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui 

23 *Sistemul Ney: 

A. unicul sistem standardizat de crosete turnate 

B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara 

C. este reprezentat de crosete divizate 

D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale 

E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal 

24 Crosetul in “C”: 

A. trece in punte peste festonul gingival 

B. porneste printr-un conector secundar din sea 

C. nu ia contact cu dintele 

D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor 

E. este utilizat pe incisivul central superior 

ABE pag. 

166 

B pag. 

124 

ABDE pag. 

125- 

126 

ADE pag. 

129 

A pag. 

139 

ABD pag. 

143 

Page295

25 *Crosetul in “C” este utilizat: 

A. pe canin 

B. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor 

C. pe incisivul lateral 

D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori 

E. pe fata mezio-vestibulara a molarilor 

26 *Crosetul in “L”: 

A. trece de punte peste rebordul gingival 

B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea 

edentatiei 

C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in 

partea opusa edentatiei 

D. porneste direct din seaua protezei 

E. are contact intim cu rebordul gingival 

27 Crosetul in “U”: 

A. porneste direct din sea 

B. se termina sub linia ghid prin 2 brate 

C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara 

D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara 

E. este indicat pe incisivii inferiori 

28 *Crosetul in “S”: 

A. porneste din sea printr-un conector secundar lung 

B. merge oblic spre linia ghid 

C. nu depaseste linia ghid 

D. ia contact cu dintele subecuatorial 

E. este utilizat pe caninul superior 

29 Crosetul Ackers: 

A. este crosetul cu trei brate 

B. se aplica pe canin 

C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale 

favorabile 

D. poate fi numai deschis edental 

E. are sprijin si stabilizare buna 

30 *Crosetul cu 6 brate se numeste: 

A. Ackers 

B. RPI 

C. Bonwill 

D. Nally-Martinet 

E. Housset 


B pag. 

143 

A pag. 

143 

BCD pag. 

143 

B pag. 

143 

ACE pag. 

146 

C pag. 

146 

Page296

BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA 

ORALA 


Nr. 

crt. 


1 *În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi A pag. 

craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite: 

A. iniţial în juxtapunere anterioară; 

B. iniţial în raport de supraetajare; 

C. iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate 

sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural; 

D. iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici 

(oftalmici, olfactivi); 

E. iniţial în raport de juxtapunere posterioară. 

201 

2 La mandibulă, sistemul trabecular bazilar este format din: 

A. inserţiile musculare ale maseterului; 

B. inserţiile musculare ale pterigidianului intern; 

C. inserţiile musculare ale suprahiodianului; 

D. inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri; 

E. inserţiile musculare ale pterigoidianului extern. 

3 *În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei 

proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de : 

A. 50-400 kgf; 

B. aproximativ 30-400 kgf; 

C. aproximativ 500 kgf; 

D. aproximativ 100 kgf; 

E. aproximativ 150 kgf. 

4 *Desmodonţiul are următoarele caracteristici: 

A. asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi 

platformelor de rezistenţă; 

B. permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă 

de la nivelul oaselor maxilare; 

C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul 

desmodonţiului; 

D. asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la 

nivelul feţei interne ale mandibulei; 

E. determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor 

musculare. 

5 Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele 

fascicole: 

A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei; 

B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a 

orbitei; 

ABCD pag. 

202 

B pag. 

202 

C pag. 

202 

ABCD pag. 

203 

Page297

C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza 

zigomatică; 

D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre 

sfenoid; 

E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând 

prin oasele nazale. 

6 Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de: 

A. rezistenţa mecanică a dintelui; 

B. rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic; 

C. structura membranei desmodontale, a corticalei osoase; 

D. receptorii mucoasei pariferice; 

E. rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm 2 . 

7 Forţele de tracţiune directă sunt: 

A. forţele care se manifestă în sens vertical; 

B. forţele generate de alimentele lipicioase; 

C. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii, 

muşchilor milohioidian şi genioglos; 

D. generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii; 

E. forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului. 

8 Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte: 

A. apar când proteza nu a fost static corect echilibrată; 

B. sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei 

croşetelor; 

C. se numesc şi forţe de basculare; 

D. determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate; 

E. sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii orofaciale. 

9 Linia croşetelor are următoarele caracteristici: 

A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect 

retainer); 

B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de 

basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune; 

C. se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei; 

D. este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar 

proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de 

rotaţie; 

E. este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de 

proteză. 

10 *Formula lui Stanitz este: 

A. Fa = 2CA/a 

B. Fr = 3Isf/l 

C. F= S ‟ /SxAxCm 

D. M=bFXf 

E. F1b1 – F2b2 = 0 

ABC pag. 

209 

ABD pag. 

215 

ABC pag. 

216 

BD pag. 

216 

A pag. 

216 

Page298

11 Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de: 

A. gradul de îndoire; 

B. secţiunea şi forma braţului la punctul fix; 

C. coeficientul de elasticitate; 

D. lungimea braţului flexibil; 

E. gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului. 

12 *Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici: 

A. acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului, 

neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai 

maxilarelor; 

B. acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile 

protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului 

subiacent; 

C. intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea 

muşchilor ridicători ai mandibulei, de natura alimentului, gradul 

de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai 

muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă; 

D. acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la 

maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă; 

E. sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor, obrajilor, limbii. 

13 Opritorul de basculare poate fi constituit din: 

A. un croşet; 

B. un croşet continuu; 

C. un pinten ocluzal; 

D. baza protezei 

E. orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie 

14 Forţele orizontale sunt: 

A. forţe orizontale propriu-zise; 

B. forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de 

presiune masticatorii 

C. forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor; 

D. forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor; 

E. toate aceste forţe menţionate la punctele a, b, c, d. 

15 Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de: 

A. greutatea protezei maxilare; 

B. nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei; 

C. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic; 

D. părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă ; 

E. alimentele lipicioase. 

16 Deplasările meziale ale protezelor se datoresc: 

A. angrenajelor interdentare incorecte; 

B. acţiunii limbii; 

C. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare; 

D. versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona 

anterioară 

ABCD pag. 

217 

C pag. 

217 

ABCDE pag. 

216 

AB pag. 

218 

ADE pag. 

220 

ABC pag. 

221 

Page299

E. nerespctării legii polinomului. 

17 Delasările distale: 

A. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă; 

B. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba de ocluzie 

sagitală accentuată; 

C. se datorează angrenajelor interdentare incorecte; 

D. se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a 

dinţilor restanţi; 

E. se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali. 

18 *Principiul de bază în combaterea basculării este: 

A. neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea 

elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dentomucozali, 

coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braţe 

rigide ale croşetelor; 

B. utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi 

respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare; 

C. extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic; 

D. utilizarea elementelor rigide ale croşetului; 

E. utilizarea plăcuţelor dento-mucozale. 

19 *Adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a 

braţului retentiv alcroşetului este: 

A. 0,25-0,50 mm; 

B. 0,75- 1 mm; 

C. 1,25-1,50 mm; 

D. 0,50-1 mm; 

E. 0,20-0,75 mm. 

20 *Mişcarea de basculare a protezei reprezintă: 

A. deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi; 

B. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral; 

C. mişcarea complexă a protezei, în cadrul căreia are loc o mişcare 

de ridicare, înfundare, de apăsare asociată deseori cu deplasarea 

în întregime a protezei spre anterior sau posterior; 

D. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal; 

E. nici un răspuns nu este corect. 

21 *Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea 

extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici: 

A. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale 

croşetelor plasate cel mai posterior; 

B. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale 

croştelor; 

C. trece prin centrul de greutate al câmpului protetic; 

D. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale 

croşetelor plasate cel mai posterior; 

E. trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi. 

AB pag. 

221 

C pag. 

222 

A pag. 

223 

C pag. 

216 

A pag. 

226 

Page300

22 Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt: 

A. dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se 

aplică pe aceştia; 

B. în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită 

de braţele elastice ale croşetelor turnate; 

C. pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale 

dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate; 

D. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal; 

E. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic. 

23 În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile 

scheletate se folosesc: 

A. curba de ocluzie sagitală inversă; 

B. dispozitive mecanice; 

C. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor; 

D. culise intra şi extra coronare; 

E. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial. 

24 Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de: 

A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor; 

B. 50-70 kgf la nivelul caninilor; 

C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor; 

D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani; 

E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2. 

25 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, 

ges reprezintă: 

A. centrul de greutate al câmpului protetic; 

B. centrul comun al şeilor protetice 

C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei; 

D. greutatea şeilor protetice; 

E. centrul de greutate al al protezei. 

26 *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, 

G‟ reprezintă: 


B. centrul comun al şeilor protetice 



E. centrul de greutate al protezei. 

27 *În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate, gs 

reprezintă: 


B. centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare) 



E. centrul de greutate al protezei. 

AB pag. 

225 

ABCDE pag. 

221 

AC pag. 

208 

C pag. 

215 

E pag. 

215 

B pag. 

215 

28 *Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: A pag. 

Page301

A. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu 

planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis 

posterior; 

B. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu 

planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; 

C. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu 

planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis 

anterior; 

D. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu 

planul bazal mandibular; 

E. mişcarea spre anterior a mandibulei. 

29 *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: 

A. 3 kgf/cm 2 ; 

B. 1,6 kgf/cm 2 ; 

C. 2,5 kgf/cm 2 ; 

D. 0,5 kgf/cm 2 ; 

E. 5,5 kgf/cm 2 . 

30 *În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări: 

A. mişcări de lateralitate; 

B. mişcări de ridicare; 

C. mişcări de basculare; 

D. mişcări împingere; 

E. toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d. 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE 

SCHELETATE.AMPRENTAREA (10) 


208 

B pag. 

209 

A pag. 

218 

Nr. 

crt. 


1 Tipurile de portamprente standard sunt: 

ABCD pag. 

A. standard metalica SS White 

B. ortomorfa Devin 

C. Schrainemakers 

D. cu dispozitiv de retentie 

E. din placa de baza 

279 

2 Adaptarea portamprentei se face: 

A. in sens transversal 

B. in sens sagital 

C. in sens vertical 

D. mezial 

ABC pag. 

280 

Page302

E. distal 

3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: 

A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic 

B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta 

C. sa asigure o presiune crescuta 

D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic 

E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta 

4 In sens sagital marginile portamprentei trebuie să: 

A. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona 

frontala 

B. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare 

C. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare 

D. distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine 

E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal 

5 In sens vertical portamprenta trebuie: 

A. să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina 

B. să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de 

reflexie a mucoasei mobile 

C. să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina 

D. să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid 

E. să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de 

reflexie a mucoasei mobile 

6 Portamprenta: 

A. trebuie sa fie suficient de rigida 

B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile 

C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic 

D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta 

E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic 

7 *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: 

A. trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile 

B. trebuie să cuprindă doar partial campul protetic 

C. trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta 

D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2- 

3 mm de linia ghirlandata 

E. să fie suficient de rigida 

8 *Amprenta preliminara reprezinta: 

A. copia pozitiva a campului protetic edentat 

B. negativul campului protetic 

C. copia negativa a protezei mobile 

D. copia duplicat a protezei mobile 

E. negativul protezei mobile 

9 Amprenta preliminara: 

A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale 

A pag. 

280 

ACD pag. 

280 

AB pag. 

280 

ABCD pag. 

280 

B pag. 

280 

B pag. 

281 

ACD pag. 

281 

Page303

campului protetic 

B. reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime 

C. nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe 

care-l utilizam 

D. asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor 

verticale si retentive ale campului protetic 

E. realizeaza compresiuni selective 

10 Amprenta preliminara: 

A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii 

B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor 

aproximativi ai amprentarii 

C. se ȋnregistrează cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase 

termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si 

conditiile clinice 

D. se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de 

amprentare ales 

E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului 

protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc) 

11 Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: 

A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul 

amprentarii 

B. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din 

cadrul amprentarii functionale 

C. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta 

este mai vascos 

D. sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si 

functionale automatizate 

E. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale 

automatizate 

12 Miscarile realizate in timpul amprentarii: 

A. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient 

B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic 

C. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic 

bolnavului sub forma de teste 

D. pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic 

E. pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama 

de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat 

13 Amprentele functionale: 

A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente 

functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al 

periferiei campului protetic 

B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor 

individuale cu margini scurte 

C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica 

fluiditate 

D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, 

BCE pag. 

281 

BCD pag. 

282 

BCE pag. 

282 

AB pag. 

283 

Page304

etc 

E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita 

avantajelor lor 

14 Amprentele functionale: 

A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale 

functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste 

B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce 

se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator 

neatent si mai putin versat 

C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu 

gura inchisa 

D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu 

gura inchisa si amprente combinate 

E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de 

inregistrare 

15 *Amprentele functionale: 

A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente 

functionale simple si amprente functionale compozite 

B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur 

material 

C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente 

functionale compresive si amprente functionale decompresive 

D. compresive se adreseaza campurilor moi 

E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure 

16 *Amprentele functionale: 

A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate 

pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie 

B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara 

sau maxilara, globala 

C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri 

protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in 

totalitate campul protetic sau amprente parcelare 

D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale 

E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective 

17 *Port-amprentele individuale: 

A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau 

termopolomerizabile 

B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si portamprente 

distantate parcelar 

C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza 

contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 

mm de la periferia acestuia 

D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele 

decompresive 

E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona 

incisivilor centrali 

ABD pag. 

283- 

284 

A pag. 

284 

A pag. 

284- 

285 

A pag. 

285 

Page305

18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala: 

A. sunt efectuate doar de medic 

B. sunt efectuate doar de pacient 

C. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau 

semifunctionale) 

D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic 

cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie 

E. trebuie sa se realizeze rapid 

19 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: 

A. deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului 

protetic la nivel canin, premolar 1 

B. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii 

Eisenring 

C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare 

frontale 

D. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei 

in zona vestibulara laterala 

E. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale 

20 *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: 

A. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea 

zonei anterioare a pungii Eisenring 

B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin 

deglutitie 

C. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) 

D. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare 

laterale 

E. varful limbii intr-un obraz si in celalalt 

21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: 

A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii 

Eisenring 

B. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish 

C. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul 

molarilor 

D. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala 

E. sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de 

canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana 

22 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: 

A. deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen 

B. sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch 

C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare 

frontale 

D. balansarea mandibulei dreapta-stanga 

E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe 

Valsalva, tuse, test fonetic: “a”, “ah” 

C pag. 

285 

B pag. 

286 

D pag. 

286 

C pag. 

286- 

287 

A pag. 

286- 

287 

Page306

23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: 

A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de 

utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de 

deglutitie 

B. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor portamprente 

individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie 

C. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase 

D. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea 

bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii) 

E. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale 

(semiautomatizate) cu miscari automatizate 

24 *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: 

A. nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) 

B. nu se utilizeaza materiale elastice 

C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries 

de Poggioli 

D. nu se utilizeaza materiale cu prize retard 

E. nu se utilizeaza masele termoplastice 

25 Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: 

A. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral 

B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral 

C. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale 

fata de cea extraorala 

D. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona 

in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului 

protetic 

E. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice 

26 *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): 

A. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui 

material de consistenta fluida 

B. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui 

material de consistenta vascoasa 

C. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 

materiale de consistenta diferita 

D. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la 

nivelul portamprentei 

E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a 

materialului thermoplastic 

27 *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: 

A. este o metoda de amprentare in 2 timpi 

B. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din 

acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii 

restanti 

C. utilizeaza material semirigid 

D. este o metoda de amprentare intr-un singur timp 

E. utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi 

ABCD pag. 

287 

C pag. 

287 

BD pag. 

288 

C pag. 

288- 

289 

D pag. 

289 

Page307

28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata: 

A. vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele 

edentate 

B. vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii 

C. dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o 

portamprenta 

D. incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul 

unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul 

peridentar 

E. incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune 

aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei 

29 *Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat: 

A. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme 

B. se adreseaza edentatiilor frontale 

C. nu se adreseaza edentatiilor terminale 

D. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate 

terminale, la 3 mm distal de dintii restanti 

E. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti 

30 Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: 

A. a fost introdusa de Boucher si Renner 

B. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca 

pregatirile proprotetice sa fie realizate 

C. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, 

indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce 

acrilat elastic 

D. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata 

si inregistrarea unei noi amprente 

E. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia 

scheletului 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE 

SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE 


D pag. 

290 

E pag. 

291 

ACD pag. 

292- 

293 

Nr. 

crt. 


1 *În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul C pag. 

din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă, iar celălalt va fi 

protezat prin proteză totală vom utiliza: 

A. o folie de ceară decupată după forma arcadei; 

B. poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică 

296 

Page308

prin metoda discriminării tactile; 

C. machetele de ocluzie; 

D. ocluzorul; 

E. articulatorul. 

2 Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial: 

A. permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la 

subiecţii dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total; 

B. urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de 

închidere/deschidere a simulatorului; 

C. permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal; 

D. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin 

intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă; 

E. permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda 

compresiunii pe maseteri. 

3 *Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper 

cranian fix următoarele repere: 

A. planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ; 

B. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau 

spina nazala anterioară – meatul auditiv extern; 

C. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion; 

D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion 

E. planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala 

anterioară. 

4 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: 

A. spina nazala anterioară – meatul auditiv extern; 

B. Orbitale-Porion; 

C. Orbitale- Nasion; 

D. Porion- spina nazala anterioară; 

E. Ophrion-Porion. 

5 *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: 

A. Gnaţion- subnazal; 

B. conductul auditiv extern şi intern; 

C. spina nazală anterioară – meatul auditiv extern; 

D. orbitale – tragus; 

E. Gonion- Zygion. 

6 În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial 

pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte: 

A. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa 

interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm; 

B. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se 

plasează la 12 mm înaintea tragusului; 

C. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa 


D. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa 


ABC pag. 

299 

B pag. 

299 

B pag. 

299 

C pag. 

299 

AB pag. 

300 

Page309

E. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se 

plasează la 5 mm înaintea tragusului. 

7 Sistemul N.O.R. este format din : 

A. dispozitvul clinic Clini-Nor; 

B. dispozitivul de laborator Labo-Nor; 

C. element condilian; 

D. pantograph 

E. stiletele arcului facial. 

8 *Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind: 

A. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în 

relaţia de intercuspidare maximă; 

B. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în 

relaţie centrică; 

C. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în 

relaţie de postura; 

D. relaţia de ocluzie habituală; 

E. toate răspunsurile a-d. 

9 Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: 

A. repere osoase, articulare, musculare; 

B. repere dentare; 

C. repere labiale; 

D. repere linguale; 

E. repere nazale. 

10 În cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ; 

A. liniile mediane corespondente; 

B. circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara; 

C. contactul tripodal; 

D. devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de 

cei maxilari; 

E. feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate 

în acelaşi plan frontal. 

11 La realizarea relaţiei centrice participă următori factori: 

A. factori extrinseci şi intrinseci; 

B. factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare; 

C. factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice; 

D. factori funcţionali neuro-musculari; 

E. factori funcţionali masticatorii. 

12 În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau 

fără proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză 

mobilă, caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul 

şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: 

A. stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele 

edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice 

cunoscute; 

AB pag. 

302 

B pag. 

303 

AB pag. 

303 

ABCDE pag. 

303 

BD pag. 

299 

AB pag. 

298 

Page310

B. nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă 

grupul dentar restant; 

C. stabilirii relaţiei de ocluzie corecte; 

D. înregistrării relaţiei de postură; 

E. măsurării distanţei interpupilare. 

13 *În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează: 

A. pantograph-ul; 

B. punctele care formează triunghiul lui Bonwill; 

C. mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet); 

D. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil 

de pe componenta maxilară a articulatorului. 

E. sfera condiliană 

14 *Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac 

parte? 

A. articulatoare simple; 

B. articulatoare cu mişcări limitate; 

C. articulatoare semi-adaptabile; 

D. articulatoare adaptabile; 

E. articulatoare complexe. 

15 *Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de 

determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: 

A. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o 

poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor 

mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni 

externi; 

B. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a 

relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de 

echilibru fiziologic şi psihic; 

C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o 

amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca 

în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de 

sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le 

caracterizează în momentul amprentării; 

D. presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul 

determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă 

celei exercitată în momentul amprentării. 

E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă 

de maxilar datorită rezorbţiei osoase. 

16 *Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de 





externi; 



A pag. 

301 

C pag. 

301 

B pag. 

303 

A pag. 

303 

Page311


C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o 





D. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul 





17 *Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de 





externi; 




C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o 










18 *Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de 





externi; 




C. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o 









C pag. 

303 

D pag. 

303 

Page312


19 Macheta de ocluzie este alcătuită din: 

A. bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat); 

B. dinţi artificiali; 

C. bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material 

termoplastic); 

D. conector principal cu sprijin mucozal; 

E. toate elemntele precizate la punctele a-d 

20 Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: 

A. verificarea extraorală; 

B. verificarea intraorală; 

C. verificarea montării dinţilor artificiali; 

D. verificarea corespondenţei liniilor mediene; 

E. verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale. 

21 Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte: 

A. modalitatea de execuţie a bazei; 

B. modalitatea de execuţie a marginilor; 

C. modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie; 

D. modalitatea de redare a planului de ocluzie; 

E. modalitatea de execuţie a conectorului principal. 

22 *Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: 

A. este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei 

superioare; 

B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate; 

C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară; 

D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper; 

E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei 

superioare. 

23 *Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: 

A. este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei 

superioare; 

B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate; 

C. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară; 

D. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper; 

E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei 

superioare. 

24 *Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele 


A. se realizează raportându-se la planul lui Camper ; 

B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară; 

C. se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt; 

D. este paralel cu planul bazal mandibular; 

E. este perpendicular pe planul lui Camper 

AC pag. 

304 

AB pag. 

304 

ABC pag. 

304 

A pag. 

305 

B pag. 

305 

B pag. 

305 

Page313

25 Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele 


A. este paralel cu planul bazal mandibular; 

B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară; 

C. se realizează raportându-se la planul lui Camper 

D. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea 

punctelor craniometrice subnazale-porion; 

E. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea 

punctelor craniometrice subnazale-gnaţion. 

26 *Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de: 

A. dimensiunea verticală de postură; 

B. dimensiunea verticală în relaţie centrică; 

C. dimensiunea verticală a etajului inferior; 

D. diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie 

centrică; 

E. diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi 

dimensiunea verticală de postură. 

27 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are 

următoarele caracteristici: 

A. reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în 

periplul său static sau dinamic; 

B. reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de 

postură; 

C. constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin 

compresiunea postero-superioară a mentonului ; 

D. este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă 

mult mai retrudată decât relaţia centrică; 

E. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei 

machetei superioare. 

28 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are 


A. constă în compresiunea maseterului bilateral; 

B. în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu 

scopul obţinerii contracţiilor echilibrate; 

C. în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul 

obţinerii contracţiilor echilibrate; 

D. metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle; 

E. se bazează pe reflexul molar. 

29 Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are 


A. se bazează pe reflexul molar; 

B. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei 

machetei superioare. 

C. are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice; 

D. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al 

temporalului; 

CD pag. 

305 

D pag. 

306 

CD pag. 

306 

AB pag. 

307 

CDE pag. 

307 

Page314

E. în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari. 

30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele 

procedee: 

A. utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt 

introduse în masa de ceară a ambelor machete, solidarizându-le; 

B. practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul 

primilor premolari; 

C. folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete; 

D. utilizarea de material Repin sau ceară topită; 

E. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale 

în ceara bordurilor de ocluzie. 

ABCDE pag. 

307 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA 


Nr. 

crt. 


1 Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze: 

AC p. 

A. cu o bază cât mai extinsă; 

B. care să corespundă numai doleanţelor pacientului; 

C. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia 

câmpului protetic; 

D. care să refacă, în principal, funcţia estetică; 

E. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa 

piesei protetice. 

466 

2 Un sistem de amprentare constă din: 

A. un anumit gen de amprentă preliminară; 

B. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează 

la tehnica aleasă, în funcţie de particularităţile câmpului protetic; 

C. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică, împreună cu 

instrumentarul necesar; 

D. materiale de amprentare preliminară şi funcţională, alese 

corespunzător câmpului protetic edentat total; 

E. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de 

amprentare. 

3 Materialul de amprentare termoplastic: 

A. necesită utilizarea unei portamprente metalice; 

B. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională 

maxilară; 

C. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase 

plastice; 

ABD p. 

468 

ACE p. 

469 

Page315

D. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională 

mandibulară; 

E. este indicat numai pentru amprentarea preliminară, atât maxilară, 

cât şi mandibulară. 

4 *Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează: 

A. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă; 

B. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă; 

C. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă; 

D. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca 

material de amprentă; 

E. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă. 

5 Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de 

presiune selectivă: 

A. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă; 

B. creastă balantă anterioară; 

C. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică; 

D. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de 

os; 


6 Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în 

protezarea edentaţiei totale sunt: 

A. asigurarea sprijinului; 

B. asigurarea stabilităţii; 

C. asigurarea retenţiei; 

D. asigurarea menţinerii crestei reziduale; 

E. obţinerea unei estetici corespunzătoare. 

7 Retenţia protezei totale este influenţată de: 

A. presiunea atmosferică; 

B. adeziunea; 

C. coeziunea; 

D. retentivităţile anatomice; 

E. toleranţa pacientului. 

8 Portamprenta standard trebuie: 

A. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic, cu 

aproximativ 3 mm; 

B. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic, cu 

aproximativ 3 mm; 

C. să fie extinsă posterior, pentru a acoperi tuberozităţile maxilare 

până în şanţurile pterigo-maxilare; 

D. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale, labiale şi/sau 

linguale; 

E. nici o varianta nu este corectă. 

9 *Turnarea modelului într-o amprentă preliminară, înregistrată cu mase 

termoplastice, trebuie să se realizeze: 

E p. 

469 

ABC p. 

470 

ABCDE p. 

471 

ABCDE p. 

471 

AC p. 

475 

B p. 

480 

Page316

A. în primul sfert de oră; 

B. cel târziu după o oră; 

C. imediat după amprentare; 

D. la 3 ore după amprentare; 


10 *Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din 

cavitatea orală: 

A. la 1 minut de la gelificare; 

B. la 3 minute de la gelificare; 

C. imediat după gelificare; 

D. la 2 minute de la gelificare; 

E. la 5 minute de la gelificare. 

11 Obiectivele amprentei finale, formulate de fraţii Green sunt: 

A. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor; 

B. exinderea maximă a bazei protezei; 

C. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale 

câmpului protetic; 

D. respectarea libertăţii contracţiilor musculare; 

E. realizarea închiderii marginale a protezei. 

12 În etapa de amprentare finală, adeziunea este determinată de: 

A. precizia amprentării suprafeţei de sprijin; 

B. extinderea maximă a suprafeţelor verticale; 

C. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă; 

D. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale; 


13 *Care din următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral: 

A. tehnica Frantz Herbst; 

B. amprenta de deglutiţie Hromatka; 

C. tehnica piezografică; 

D. tehnica Lejoyeux; 

E. tehnica Pedro Saizar. 

14 *În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă, marginile 

portamprentei individuale vor fi situate: 

A. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; 

B. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; 

C. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; 

D. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; 

E. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile. 

15 *Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică, materialele 

buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de: 

A. 37 0 - 40 0 C; 

B. 30 0 - 35 0 C; 

C. 50 0 C; 

D. 25 0 C; 

A p. 

489 

ABCDE p. 

502 

ACD p. 

503 

C p. 

505 

B p. 

521 

A p. 

525 

Page317


16 *La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va 

efectua: 

A. mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată; 

B. mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi 

modelată; 

C. mişcare de deschidere-închidere a gurii, neforţată; 

D. mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată; 

E. mişcări de lateralitate dreapta-stânga. 

17 Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin: 

A. tracţiunea postero-anterioară a obrazului; 

B. ridicarea acestuia; 

C. tracţiunea antero-posterioară a obrazului; 

D. eversarea buzei superioare; 


18 Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se 

realizează prin: 

A. deschiderea maximă a gurii; 

B. surâsul forţat; 

C. ţuguierea buzelor; 

D. deschiderea uşoară a gurii; 

E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului. 

19 Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function: 

A. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice 

edentate total; 

B. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic; 

C. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea 

funcţională marginală se face cu gura deschisă; 

D. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea 

retenţiei materialului, la nivelul marginilor portamprentei; 

E. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea 

funcţională marginală se face cu gura închisă. 

20 În amprentarea finală, pastele ZOE se indică: 

A. în edentaţia totală, pentru finisarea amprentelor luate cu material 

termoplastice (tehnica de spălare); 

B. ca material unic în amprenta finală, în portamprente individuale 

bine adaptate; 

C. în toate tehnicile de amprentare muco-statică; 

D. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale; 

E. nici o varianta nu este corectă. 

21 Amprenta finală “ambulatorie”: 

A. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă; 

B. utilizează ca material de amprentare, materialele cu resilienţă 

temporară; 

D p. 

526 

BC p. 

527 

AE p. 

530 

CD p. 

532 

ABC p. 

535 

ABCE p. 

540 

Page318

C. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării; 

D. utilizează ca material de amprentare, materialele siliconice 

vâscoase; 

E. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă 

polisulfidică de consistenţă fluidă. 

22 *Tehnica Lejoyeux, de închidere palatinală posterioară, presupune: 

A. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a 

vălului palatin şi palatal dur; 

B. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie, 

realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă; 

C. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul, 

pentru ca poziţia vălului să fie joasă); 

D. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material 

termoplastic; 

E. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii 

active de 2-2,5 mm. 

23 Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are 

următoarele roluri: 

A. dirijarea turnării ghipsului dur; 

B. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat; 

C. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus 

soclul modelului; 

D. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste 

pereţii exterior ai amprentei; 


24 *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, 

zona disto-vestibulară a amprentei apare: 

A. ca un şanţ uşor evidenţiat; 

B. aplatizată şi largă; 

C. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare; 

D. ca mici linii în materialul de amprentă; 

E. adâncită sau pliată spre exterior. 

25 *Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii: 

A. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic, atunci 

când mucoasa este dezinserată şi mobilă; 

B. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de 

pacient; 

C. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea 

adaptării cu o proteză imediată; 

D. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale. 


26 Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică: 

A. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total; 

B. la modelarea marginală a portamprentei individuale; 

C. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah; 

A p. 

549 

BD p. 

545 

E p. 

543 

E p. 

536 

AB p. 

535 

Page319

D. la adaptarea portamprentei individuale; 

E. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de 

spălare. 

27 Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor: 

A. fidelitate deosebită; 

B. miros neplăcut; 

C. sunt materiale hidrofile; 

D. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate. 

E. stabilitate dimensional bună. 

28 *Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de 

zinc-eugenol: 

A. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a 

detaliilor; 

B. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei; 

C. distorsionare minimă a ţesuturilor, 

D. rapiditate în manipulare; 


29 Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL: 

A. este o metodă de amprentare combinată, gură-închisă, gurădeschisă; 

B. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare 

McGrane, 

C. necesită portamprente speciale “Si-Plast”; 

D. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial; 

E. necesită un articulator ergonomic complex. 

30 Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR: 

A. este o metodă de amprentare bimaxilară; 

B. este o metodă de amprentare cu gura închisă; 

C. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru 

determinarea relaţiilor intermaxilare; 

D. este o metodă de amprentare cu gura deschisă; 

E. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient. 

ACE p. 

536 

E p. 

535 

ABCD p. 

519 

ABC p. 

519 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA 

RELATIILOR INTERMAXILARE 


Nr. 

crt. 


1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: A p. 

Page320

A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona 

frontală; 

B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona 

frontală; 

C. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate, 

în zona laterală; 

D. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona 

laterală; 

E. nici un răspuns nu este corect. 

2 *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală: 

A. este mai puţin înalt, decât în zona frontală; 

B. depinde de lăţimea crestelor alveolare; 

C. se determină cu ajutorul Compasului de Aur; 

D. este mai apropiat de câmpul protetic deficitar; 


3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: 

A. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt 

în zonele laterale; 

B. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale; 

C. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu 

planul Frankfurt în zonele laterale; 

D. paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul 

Camper, în zonele laterale; 


4 Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a 

etajului inferior sunt reprezentate de: 

A. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din 

perioada dentată; 

B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa); 

C. metoda Swenson; 

D. metoda Willis; 

E. metoda Boianov. 

5 *Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV 

a etajului inferior sunt reprezentate de: 

A. metoda compasului de aur Appenrodt; 

B. metoda Wright; 

C. metoda Silvermann; 

D. utilizarea profilometrului lui Sears; 


6 *Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: 

A. utilizează fotografii din perioada dentată; 

B. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre 

fanta labial şi unghiul extern al ochiului; 

C. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa 

intercomisurală; 

550 

D p. 

551 

D p. 

551 

AC p. 

554 

A p. 

555 

D p. 

555 

Page321

D. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu 

dimensiunea modificată subnazale-gnation; 

E. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazaleofrion. 

7 *Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: 

A. utilizează sârma de contur; 

B. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan 

Frankfurt- plan basilar mandibular; 

C. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau 

celluloid transparent; 

D. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice; 

E. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară 

distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation. 

8 *Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră: 

A. Gn-St = distanţa intercomisurală; 

B. Gn-St = distanţa interpupilară; 

C. Gn-Sn = Sn-Oph; 

D. Gn-Sn = Sn-N; 

E. Gn-Sn = Sn-Tr. 

9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu 

repere pre-extracţionale se numără şi: 

A. metoda Leonardo da Vinci; 

B. metoda Wright; 

C. metoda Boianov; 

D. metoda Boianov modificată; 

E. metoda compasului de aur a lui Appenrodt. 

10 *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe: 

A. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii 

posterior, pe bobiţa de ceară Walkof, fixată pe faţa mucozală a 

bazei machetei maxilare; 

B. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de 

deglutiţie; 

C. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar, în 

mişcarea de deglutiţie; 

D. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul 

compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter; 

E. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea 

vechilor reflexe parodonto-musculare. 

11 *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi: 

A. stimularea reflexului de ocluzie molară; 

B. manevra maseterină Gysi; 

C. memoria ocluzală Lejoyeux; 

D. metoda Patterson; 

E. manevra temporală Green. 

E p. 

554 

C p. 

555 

B p. 

554 

A p. 

558 

C p. 

560 

Page322

12 *La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să 

fie: 

A. paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în 

zona frontală; 

B. paralelă cu linia bipupilară în zona laterală; 

C. divergentă cu planul Camper în zona laterală; 

D. convergentă cu planul Camper în zona frontală; 


13 *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: 

A. metoda înscrierii grafice; 

B. utilizarea autoocluzorului Lande; 

C. memoria ocluzală Lejoyeux; 

D. metoda Patterson; 

E. utilizarea centrocordului Opotow. 

14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: 

A. ştifturi de interpoziţionare între cele două machete; 

B. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul 

primilor premolari; 

C. pastă Repin; 

D. anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor 

borduri; 

E. toate variantele corecte. 

15 *Linia surâsului: 

A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare; 

B. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal 

superior; 

C. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare; 

D. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor 

artificiali superiori; 

E. toate răspunsurile sunt corecte. 

16 Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: 

A. linia mediană; 

B. planul lui Camper; 

C. linia caninilor; 

D. planul bazal mandibular; 

E. linia surâsului. 

17 Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale 

coletelor incisivilor şi caninilor superiori: 

A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central; 

B. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central; 

C. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin; 

D. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin; 


A p. 

552 

D p. 

559 

E p. 

562 

B p. 

563 

ACE p. 

563 

AC p. 

564 

18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea D p. 

Page323

marginii coletului oral al: 

A. incisivilor centrali maxilari; 

B. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari; 

C. incisivilor laterali maxilari; 

D. caninilor maxilari; 


19 *Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma 

arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de: 

A. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul mediosagital; 

B. prima pereche de rugi palatine; 

C. delimitarea tuberozităţilor maxilare; 

D. mijlocul crestei reziduale; 


20 În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei 

reziduale maxilare: 

A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate; 

B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor 

caninilor; 

C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali 

laterali; 

D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor; 


21 Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul 

Biofuncţional Protetic) sunt: 

A. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică 

(în cazul anomaliilor existente în perioada dentată; 

B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor; 

C. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor 

maxilare; 

D. tangenta premolară la maxilar; 


22 Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul 


A. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor; 

B. punctual simfizar; 

C. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2; 

D. tuberculii piriformi; 

E. punctele canine ale mandibulei. 

23 Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul 


A. tangenta premolară la mandibulă; 

B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor; 

C. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor 

mandibulari; 

565 

E p. 

564 

ABCD p. 

565 

AD p. 

565 

BDE p. 

566 

AD p. 

566 

Page324

D. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile 

recente) şi trapezoidală (în atrofii severe); 


24 Liniile lui Pound suntreprezentate de: 

A. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita lingual a tuberculului 

piriform; 

B. linia şanţurilor mezio-distale, corespunzător muchiei crestelor 

reziduale; 

C. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală; 

D. verticala ridicată de pe linia milohioidiană, care nu va fi depăşită 

de suprafaţa orală a dinţilor laterali. 


25 *Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere: 

A. vestibulul oral (fornix vestibuli); 

B. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular 

superior şi inferior; 

C. liniile interalveolare; 

D. arcul frontal vestibular; 


26 *Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă 

cu aproximativ: 

A. 7 mm; 

B. 5 mm; 

C. 2 mm; 

D. 6 mm; 

E. 3 mm. 

27 *La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este 

în medie de. 

A. 8 -10 mm; 

B. 11 - 13 mm; 

C. 15 - 17 mm 

D. 18 - 20 mm; 

E. 20 - 22 mm. 

28 *Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la 

edentatul total, are ca dezavantaje: 

A. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate, 

din etapa anterioară, se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin; 

B. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor 

artificiali (linia mediană, linia surâsului, linia caninilor); 

C. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă, 

mult mai retrudată decât relaţia centrică; 

D. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului 

planului de ocluzie; 


AD p. 

567 

E p. 

568 

A p. 

568 

E p. 

568 

B p. 

561 

Page325

29 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de 

ocluzie molară: 

A. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune 

exercitată în timpul mişcării de deschidere; 

B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra 

mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică; 

C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de 

poziţionare centrică; 

D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda 

înscrierii grafice; 

E. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând 

emergenţa trigemenului din cutia craniană. 

30 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson: 

A. utilizează, în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare 

centrică, machete de ocluzie special pregătite; 

B. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra 

mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică; 

C. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de 

poziţionare centrică; 

D. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda 

înscrierii grafice; 

E. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune 

exercitată în timpul mişcării de deschidere. 


ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. 

PROBA MACHETELOR 


C p. 

559 

A p. 

559 

Nr. 

crt. 


1 Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face: 

ABC p. 

A. conform datelor înregistrate în fişa de laborator; 

B. în absenţa pacientului; 

C. conform indicaţiilor trasate pe şabloane; 

D. în prezenţa pacientului; 


568 

2 *Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total, presupune: 

A. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă; 

B. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama; 

C. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării; 

D. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor 

în plan median; 

A p. 

568 

Page326


3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte: 

A. controlul arcadelor artificiale; 

B. corectitudinea realizării bordurilor de ceară; 

C. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului 

protetic; 

D. papilele interdentare să fie modelate concave; 


4 *Controlul bazelor din ceară ale machetelor, urmăreşte: 

A. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic; 

B. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate; 

C. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex; 

D. să comprime uşor fundurile de sac; 

E. versantul lingual să fie modelat convex. 

5 Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele 

cerinţe: 

A. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor 

de sac; 

B. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor, baza machetei 

trebuie să se desprindă cu uşurinţă; 

C. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele; 

D. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, până la 

linia de vibraţie anterioară; 

E. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide 

gura. 

6 *Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi, se verifică prin: 

A. teste funcţionale fonetice; 

B. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale 

PM şi M; 

C. teste funcţionale masticatorii; 

D. testele Herbst; 

E. teste de deglutiţie. 

7 *Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt 

determinate de: 

A. existenţa unor creste laterale reziduale înalte; 

B. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al 

crestei, din zona laterală; 

C. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late; 

D. montarea dinţilor laterali în afara crestei; 


8 *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu 

dinţi se realizează: 

A. cu gura întredeschisă; 

B. cu gura închisă; 

AC p. 

569 

C p. 

570 

AC p. 

570 

B p. 

570 

D p. 

570 

A p. 

570 

Page327

C. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta - 

stânga; 

D. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere – 

deschidere; 


9 Testele Herbst se folosesc pentru: 

A. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite 

zone; 

B. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare; 

C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în 

anumite zone; 

D. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare. 


10 În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic, rolul principal îl 

are: 

A. poziţia anterioară a limbii; 

B. poziţia posterioară a limbii; 

C. gravitaţia; 

D. adeziunea; 


11 *Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a 

pacientului edentat total: 

A. numai poziţia intermediară a limbii; 

B. poziţia anterioară şi posterioară a limbii; 

C. numai poziţia anterioară a limbii; 

D. numai poziţia posterioară a limbii; 

E. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii. 

12 *Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se 

indică: 

A. în primul timp, inserţia machetei maxilare; 

B. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a 

gurii; 

C. în primul timp, inserţia machetei mandibulare; 

D. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă. 


13 Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea 

orală: 

A. a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă 

B. b.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil 

C. c.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară 

D. d.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte 

plenitudinea ei 

E. e.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător 

buzelor şi obrajilor 

AC p. 

571 

AC p. 

571 

D p. 

571 

C p. 

571 

BDE p. 

571 

Page328

14 Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea 

orală: 

A. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât 

buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în 

supraocluzie frontală 

B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală 

inversă 

C. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap 

D. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un 

aspect facial estetic 

E. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea 

inversă frontală 

15 În protezarea totală: 

A. refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii 

B. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea 

orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de 

ele 

C. forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu 

aspectele conturului gingival 

D. egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce 

întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării 

E. toate variantelesunt corecte 

16 Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea 

orală: 

A. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie 

vizibil 

B. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică 

C. să existe armonie dento-facială 

D. să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi 

obraji 

E. curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a 

buzei superioare 

17 Dacă la controlul ocluziei: 

A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute 

B. DVO este mărită pacientul are aspect crispat 

C. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic 

D. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare 

E. dinţii se ating între ei 

18 Dacă la controlul ocluziei: 

A. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit 

B. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili 

C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat 

D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele 

antagoniştilor atunci DVO este mică 

E. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci 

DVO este mărită 

ACE p. 

571 

ABC p. 

572 

BCD 

BDE p. 

576 

ABDE p. 

576 

Page329

19 *Proba spatulei negativă: 

A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers 

B. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap 

C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers 

D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent 

E. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect 

20 *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: 

A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect 

B. angrenajul dinţilor frontali este corect 

C. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut 

D. angrenajul dinţilor laterali este corect 

E. nici o variantă corectă 

21 Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm: 

A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară 

B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite 

C. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri 

selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie 

D. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite 

E. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare 

22 *Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă: 

A. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite 

B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite 

C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare 

D. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete 


23 La emisia şuierată a fonemei S: 

A. frontalii superiori sunt prea oralizaţi 

B. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi 

C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi 

D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi 

E. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea 

mare 

24 La controlul fonetic: 

A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi 

B. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi 

C. dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi 

D. dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi 


25 *La controlul fonetic: 

A. pacientul este rugat să numere de la 55 la 65 

B. pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare 

C. pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei 

maxilare este pudrată cu talc 

E p. 

557 

C p. 

577 

BC p. 

577 

C p. 

576 

BDE p. 

579 

CD p. 

579 

E p. 

579 

Page330

D. pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către 

medic 

E. toate variantele corecte 

26 Datele transmise pe model în laborator sunt: 

A. legate de zonele neretentive ale câmpului protetic 

B. legate de zonele retentive ale câmpului protetic 

C. forma zonei vestibulare frontale 

D. adâncimea zonei vestibulare frontale 

E. forma şi profunzimea zonei Ah 

27 Gravarea modelului: 

A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a 

celei anterioare pe model 

B. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor 

C. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele 

D. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare 

palatinale 

E. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare 

palatinale 

28 Zonele de despovărare: 

A. sunt zone localizate prin desen pe model 

B. exostozele se numără printre ele 

C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model 

D. gradul de foliere nu variază 

E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea 

29 Zonele retentive: 

A. nu crează probleme în protezare 

B. pot schimba axul de inserţie al protezei 

C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei 

D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din 

material rezilient 

E. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din 

material rigid 

30 Datele transmise în laborator prin fişă: 

A. sunt detalii asupra localizării zonelor retentive 

B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive 

C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta 

funcţională 

D. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta 

preliminară 


BE p. 

580 

ABE p. 

581 

ABC p. 

581 

BD p. 

582 

AB p. 

582 

Page331


VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE 


Nr. 

crt. 


1 Retuşarea protezelor totale: 

CD p. 

A. necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie 

B. se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă 

C. se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa 

dreaptă 

D. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic 


583 

2 Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt: 

A. Zona Ah 

B. la nivelul mucoasei fixe palatinale 

C. la nivelul frenului buzei superioare 

D. zonele retentive ale crestei edentate 


3 Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: 

A. la nivelul tuberozităţilor 

B. zonele retentive ale crestei edentate 

C. bride vestibulare laterale 

D. torus mandibular 

E. torus maxilar 

4 *Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei : 

A. daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin 

reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei 

B. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează 

prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei 

C. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se 

poate echilibra ocluzal proteza 

D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se 

instruieşte pacientul 

E. necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală 

5 *Lipsa menţinerii protezei : 

A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat 

B. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu 

Kerr şi se căptuşeşete marginal 

C. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea 

şi se lustruieşte 

D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul 

chimic şi se retuşează 

E. este dată de respectarea culoarului neutral 

ACD p. 

583 

BCD p. 

583 

C p. 

584 

B p. 

584 

Page332

6 Lipsa stabilităţii protezei : 

A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface 

proteza 

B. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface 

proteza 

C. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se 

căptuşeşete marginal 

D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat 


7 În cazul unei dimensiuni verticale prea mari : 

A. proteza nu are menţinere 

B. proteza nu are stabilitate 

C. pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente 

D. proteza nu are sprijin 

E. se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză 

8 Controlul extraoral al protezelor mandibulare: 

A. urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în 

grosime 

B. urmăreşte dacă protezele sunt curate 

C. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi 

D. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică 


9 *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : 

A. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere 

B. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite 

C. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri 

D. dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită 


10 Aplicarea protezelor mandibulare: 

A. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat 

B. se face după ce se spală cu peria şi săpun 

C. are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă 

D. se face după umezirea lor 


11 Zonele de suprapresiune : 

A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control 

B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale 

C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare 

D. se pot identifica cu Kerr verde 


12 *Zonele de suprapresiune : 

A. sunt zone funcţionale periferice 

B. sunt zone funcţionale de sprijin 

AB p. 

585 

BC p. 

584- 

585 

BC p. 

585 

B p. 

585 

BD p. 

586 

AC p. 

586 

D p. 

586 

Page333

C. sunt zone care se foliază obligatoriu 

D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în 

totalitate 


13 *Controlul stabilităţii protezei mandibulare: 

A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control 

B. se face cu ajutorul pastei de identificare 

C. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale 

premolarilor 

D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa 

internă a protezei 


14 Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi: 

A. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală 

B. atrofii accentuate ale osului alveolar 

C. rezilienţă crescută a mucoasei fixe 

D. montarea dinţilor laterali în afara crestei 

E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform 

15 Controlul menţinerii protezei mandibulare: 

A. se face atât în repaus cât şi în mişcare 

B. presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor 

protezei 

C. presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient 

D. se face în 2 şedinţe 


16 Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt: 

A. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali 

B. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali 

inferiori 

C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali 

inferiori 

D. tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali 

E. presiune în sens vertical 

17 Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare: 

A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice 

B. se vor folia zonele de suprapresiune 

C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară 

cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea 

interioară a protezei 

D. se vor identifica zonele de suprapresiune 


18 Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără: 

A. spălarea ei cu perie şi săpun 

B. corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare 

C p. 

586 

BCD p. 

586 

ABC p. 

586- 

587 

BD p. 

587 

AC p. 

586- 

587 

Page334 

BCD p. 

586- 

587

C. controlul fizionomiei 

D. controlul menţinerii 

E. controlul sprijinului 

19 Aplicarea protezei maxilare: 

A. se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat 

B. în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va 

aplica întâi pe celelalte zone neretentive 

C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se 

reduce din faţa internă a protezei 

D. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie 


20 Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: 

A. se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină 

B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile 

către piept 

C. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor 

D. se clăteşte gura cu apă călduţă 

E. nu există soluţie în afara îndepărtării protezei 

21 *Controlul stabilităţii protezelor maxilare: 

A. se face la deschiderea uşoară a gurii 

B. verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la 

nivelul feţei ocluzale a premolarului 

C. verifică adeziunea protezei 

D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări 

funcţionale 

E. nici un răspuns corect 

22 Cauzele basculării transversale pot fi: 

A. erori de amprentare 

B. folierea insuficientă a torusului mandibular 

C. rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste 

D. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste 


23 În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor: 

A. se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic 

B. se aplică proteza în cavitatea orală 

C. se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului 

D. se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare 

E. operaţiunea se repetă până dispare bascularea 

24 Verificarea menţinerii protezei totale maxilare 

A. se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă 

B. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă 

C. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă 

D. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale 


CD p. 

587 

ABC p. 

588 

B p. 

588 

ABD p. 

588 

ABDE p. 

588 

BCD p. 

588- 

589 

Page335

25 Tratamentul xerostomiei se poate face cu: 

A. pilocarpină 

B. coleretice de tipul sulfarenului 

C. substanţe sialogoge 

D. articaină 

E. toate răspunsurile corecte 

26 Succiunea se verifică astfel: 

A. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor 

vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale 

B. se cere pacientului să zâmbească 

C. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală 

a feţei palatinale a incisivilor 

D. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a 

protezei 


27 La controlul fizionomiei şi fonaţiei: 

A. se observă forma şi culoarea feţei 

B. se observă respectarea criteriilor estetice 

C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare 

D. se efectuează primele probe fonetice 

E. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor 

superiori 

28 Controlul relaţiilor intermaxilare : 

A. se verifică DVO folosind testul Silvermann 

B. în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi 

simultane 

C. nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale 

D. presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut 

după Gysi 

E. permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare 

29 La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală: 

A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii 

superiori sunt prea vestibularizaţi 

B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii 

superiori sunt prea oralizaţi 

C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii 

superiori sunt prea vestibularizaţi 

D. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii 

superiori sunt prea oralizaţi 

E. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii 

inferiori sunt prea lingualizaţi 

30 Purtătorii de proteze totale: 

A. trebuie să evite mâncăruruile lipicioase 

B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea 

ABC p. 

588 

CD p. 

589 

BCDE p. 

589 

AB p. 

589- 

590 

BCE p. 

590 

Page336 

ABCDE p. 

591- 

592

protezelor 

C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă 

D. trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci 

apă şi săpun 

E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile 

medicului curant 


STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL 


Nr. 

crt. 


1 Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se CE p. 

numără: 

A. igiena necorespunzătoare a piesei protetice 

B. autocurăţirea 

C. diabetul zaharat 

D. microporozităţile acrilatului 

E. insuficienţa renală cronică 

593 

2 *Teoria bacteriotoxică susţine că: 

A. stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze 

B. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub 

acţiunea factorilor locali şi generali 

C. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori 

D. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei 

bucale 

E. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale 

acrilatului 

3 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără: 

A. totale-tulburări vasculare 

B. marginale-eroziuni in situ 

C. bazale-ulceraţii bazale tardive 

D. bazale-eroziuni in situ 

E. marginale-eroziuni la inserţia protezei 

4 Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără: 

A. marginale-hiperplazii 

B. bazale-leziuni eritemato-congestive 

C. bazale –eroziuni in situ 

D. totale-tulburări vasculare 

E. totale-alergii 

D p. 

594 

BDE p. 

595 

ABDE p. 

595 

Page337

5 Eroziunile in situ: 

A. apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de 

ulceraţii 

B. nu sunt dureroase 

C. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează 

D. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate 

E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi 

6 Eroziunile in situ: 

A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive 

B. în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu 

creion de anilină 

C. după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu 

este obligatorie 

D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu 

antiinflamatoare 

E. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei 

7 Reacţiile imediate bazale: 

A. sunt consecinţa erorilor în amprentare 

B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator 

C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei 

D. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic 

E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale 

8 Reacţiile imediate totale: 

A. se declanşează datorită structurii chimice a protezelor 

B. apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat 

autopolimerizabil 

C. se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care 

acţionează direct asupra mucoasei 

D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator 

E. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic 


A. se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei 

B. sunt complet nedureroase 

C. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic 

D. clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic,uneori 

şi a mucoasei jugale 

E. pacienţii acuză dureri vii de tip arsură 


A. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice 

B. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină 

C. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator 

D. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic 

E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice 

CD p. 

595 

AB p. 

595- 

596 

CD p. 

596 

ABC p. 

596 

DE p. 

596 

ABE p. 

596 

11 *Reacţiile tardive marginale: C p. 

Page338

A. sunt consecinţa erorilor în amprentare 

B. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei 

C. pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat 

D. nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale 

E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi 

12 Reacţiile tardive marginale: 

A. sunt cauzate de structura chimică a protezelor 

B. pot fi acoperite de false membrane 

C. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem 

D. nu se pot suprainfecta 

E. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor 

purtate timp îndelungat 

13 După Burket leziunile maligne: 

A. au floră microbiană moderată 

B. au floră microbiană abundentă 

C. nu au miros fetid 

D. au halenă fetidă prezentă 

E. nu necesită examene complementare 

14 După Burket leziunile maligne: 

A. au adenopatie relativ constantă 

B. apar mai frecvent în zona canină la maxilar 

C. pot fi localizate la orice nivel 

D. nu se excizează 


15 *Hiperplaziile marginale: 

A. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite 

B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie 

C. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei 

D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele 


16 *Reacţiile tardive bazale: 

A. se pot datora porozităţilor protezei 

B. se pot datora igienei necorespunzătoare 

C. se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal 

D. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid 


17 Reacţiile tardive traumatice: 

A. sunt greu de diagnosticat 

B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic 

C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact 

D. nu necesită echilibrare ocluzală 

E. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur 

596 

BCE p. 

596 

BD p. 

597 

AC p. 

597 

E p. 

597 

E p. 

597 

BE p. 

598 

18 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: AE p. 

Page339

A. pot apare sub formă de franjuri 

B. sunt de natură alergică 

C. pot fi cauzate de boli generale 

D. apar în special lanivel lingual 

E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului 

19 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: 

A. tratmentul ei constă în excizia chirurgicală 

B. impune examen histologic de fiecare dată 

C. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la 

nivelul componentei osoase 

D. are halenă fetidă 

E. are floră microbiană abundentă 

20 *Candidoza cronică atrofică: 

A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice 

B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau 

generali favorizanţi 

C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat 

D. este o afecţiune rară 

E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate 

21 Candidoza cronică atrofică este cauzată de : 

A. deficienţe imunologice congenitale 

B. igienă orală deficitară 

C. imperfecţiunea bazei protezei 

D. dezechilibrul ocluzal 


22 Candidoza cronică atrofică: 

A. apare imediat după inserţia protezelor 

B. are predilecţie pentru mucoasa palatină 

C. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură 

D. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de 

imunofluorescenţă 

E. nu e dureroasă niciodată 

23 Tratamentul candidozei cronice atrofice: 

A. este chirurgical 

B. include toaleta riguroasă a protezei 

C. este doar medicamentos 

D. include îndepărtarea protezelor noaptea 

E. nu se tratează 

24 Stomatitele: 

A. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii 

B. nu necesită diagnostic diferenţial 

C. nu sunt procese inflamatorii 

D. primul stadiu al lor este cel eritematos 

E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos 

598 

ABC p. 

598 

D p. 

599 

AB p. 

599 

BCD p. 

600- 

601 

BD p. 

601 

AD p. 

601 

Page340

25 În evoluţia stomatopatiilor: 

A. afecţiunea se poate opri la unul din stadii 

B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială 

C. un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară 

D. zonele eritematoase pot persista pe toată durata purtării protezei 

E. nici o variantă nu e corectă 

26 *Teoria alergică: 

A. susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de 

hipersensibilitate la componentele acrilatului 

B. incriminează implicarea mai multor factori în etiologia 

stomatopatiilor 

C. incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în 

etiologia stomatopatiilor 

D. consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar 

avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale 

E. incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia 

stomatopatiilor 

27 Clasificarea stomatopatiilor: 

A. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor 

B. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului 

generator 

C. s-a făcut în funcţie de semnele clinice 

D. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată 

E. nici o variantă nu e corectă 

28 Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt 

A. hemopatiile 

B. bolile vasculare 

C. vârsta înaintată 

D. autocurăţirea 

E. imperfecţiuni de execuţie a protezei 

29 În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă: 

A. rigurozitatea igienei protezei 

B. ritmicitatea igienei protezei 

C. alternarea unor pauze în purtarea protezelor 

D. clătiri orale cu clorhexidină 

E. diagnosticul diferenţial 

30 Formele candidozelor orale sunt: 

A. acută hipertrofică 

B. acută atrofică 

C. cronică pseudomembranoasă 

D. muco-cutanată familială 

E. cronică atrofică 

ABCD p. 

601 

A p. 

594 

ABD p. 

595 

DE p. 

593- 

594 

ABC p. 

601 

BDE p. 

600 

Page341


REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE 


Nr. 

crt. 


1 Indicaţiile căptuşirii sunt: 

ACDE p. 

A. deteriorarea modelului funcţional 

B. ameliorarea sprijinului 

C. ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus 

proeminent 

D. profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii 

E. în amprentare funcţională greşită 

693 

2 Contraindicaţiile căptuşirii sunt: 

A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate 

B. dinţi laterali montaţi în afara crestei 

C. DVO supraevaluată 

D. atrofie avansată a zonei de sprijin 

E. profilaxia ţesuturilor sensibile 

3 Obiectivele căptuşirii sunt: 

A. îmbunătăţirea menţinerii protezei 

B. creşterea înălţimii crestei alveolare 

C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare 

D. reechilibrarea ocluzală 

E. stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale 

4 Căptuşirea directă are ca avantaje: 

A. stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi 

B. rapiditatea 

C. fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală 

D. economie-se consumă numai materialele din cabinet 

E. profilaxia dento-prodontală 

5 *Căptuşirea directă are ca dezavantaje: 

A. iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic 

B. durează mult 

C. consum mare de materiale 

D. pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator 

E. nici un răspuns corect 

6 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: 

A. acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de 

leucoplast 

B. îndepărtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faţa internă a şeilor 

ABC p. 

693 

AE p. 

693- 

694 

BD p. 

694 

A p. 

694 

ABDE p. 

694 

Page342

C. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor 

D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil 

când acesta se trage în fire 

E. exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară 

a protezei 

7 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: 

A. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilor 

B. mobilizarea protezei după priza acrilatului 

C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională 

D. modelarea marginilor protezei de către medic 

E. prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire 

provizorie 

8 Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă: 

A. are 2 timpi 

B. are 3 timpi 

C. are 4 timpi 

D. poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul 

E. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature 

9 Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu,1999) 

A. presupune îndepărtarea 1,5mm de acrilat de pe faţa mucozală a 

protezei 

B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală 

C. este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv 

D. presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a 

unui strat de ceară bucoplastică 

E. îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după 

răcire cu apă 

10 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: 

A. presupune turnarea de gips dur în amprentă 

B. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei 

C. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi 

pacient 

D. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul 

superior al presei 

E. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza 

gipsului 

11 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: 

A. include izolarea modelelor cu un material d eizolat 

B. durează 1-2 săptămâni 

C. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi 

D. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T 0 

de 39 0 C timp de 30 min, la presiune de 15-20 psi 

E. presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei 

CE p. 

694- 

695 

BE p. 

695 

BCDE p. 

695 

ABDE p. 

695- 

696 

ADE p. 

696 

12 Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: BCD p. 

Page343

A. boli cardiovasculare grave 

B. leziuni de decubit 

C. masticaţie dificilă 

D. inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare 

E. igienă orală precară 

13 Căptuşirea temporară: 

A. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin 

muco-osoasă 

B. materialele folosite au vîscozitate lent progresivă 

C. materialele se prezintă sub formă de monocomponent 

D. durează 1-2 zile 

E. nu reface ţesuturile traumatizate 

14 Căptuşirea definitivă: 

A. este doar directă 

B. poate fi directă sau indirectă 

C. materialele folosite au consistenţă elastică 

D. materialele folosite au rezistenţă mecanică mare 

E. materialele folosite au grad de porozitate scăzut 

15 Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia 

protezelor sunt: 

A. rezilienţa neuniformă a câmpului 

B. schimbarea de formă a substratului muco-osos 

C. schimbarea de volum a substartului muco-osos 

D. igienă orală defectuoasă 

E. ţesuturi traumatizate 

16 Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt: 

A. montarea dinţilor în afara crestelor 

B. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor 

zone proeminente ale câmpului protetic 

C. ruperea croşetelor 

D. deficienţe de preparare, îndesare şi polimerizare a acrilatului 

E. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare 

17 *Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt: 

A. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea 

croşetelor 

B. montarea dinţilor laterali în afara crestelor 

C. grosimea neuniformă a bazei protezei 

D. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare 


18 Tehnicile de reparaţie a protezei: 

A. se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator 

B. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali 

C. nu pot fi executate decât în cabinet 

D. includ completarea unuia sau mai multor dinţi 

695- 

696 

AB p. 

695 

BC p. 

696 

ABC p. 

697 

BDE p. 

698 

E p. 

698 

ABD p. 

699 

Page344

E. nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi 

19 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: 

A. include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine 

uscate , de-a lungul liniei de fractură 

B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire 

provizorie cu cianoacrilaţi 

C. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare 

cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură 

D. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor 

E. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei 

cu scopul de a realiza un model 

20 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: 

A. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul 

protezei cu scopul de a obţine un model 

B. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de 

pe model 

C. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi 

D. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de 

proteze 


21 Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: 

A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe 

B. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate 

C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între 

fragmente 

D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 

5-7 mm paralel cu linia de fractură 

E. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură 

retentivă în formă d ecoadă de rândunică 

22 În cadrul reparaţiilor de proteză: 

A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic 

B. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face 

C. se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi 

D. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două 

fragmente 

E. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model 

23 Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă: 

A. dintele se repune în lăcaşul său 

B. reparaţia nu se poate face în cabinet 

C. se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui 

D. este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie 

E. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de 

retenţie create 

ABC p. 

699 

ABD p. 

699- 

700 

BCDE p. 

699- 

700 

BCD p. 

699- 

700 

ACE p. 

701 

24 Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: ABE p. 

Page345

A. e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în 

gură 

B. amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în 

două etape 

C. se repoziţionează dintele 

D. se reface întreaga proteză 

E. în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin 

şlefuire 

25 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: 

A. se înregistrează amprentă cu silicon solid 

B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din 

gură 

C. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură 

D. modelul se toarnă din gips extradur 

E. modelul se toarnă din gips obişnuit 

26 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: 

A. se înregistrează amprentă cu alginat 

B. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde 

coada croşetului 

C. lăcaşul se amplasează aleatoriu 

D. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se 

face lăcaşul în placa protetică 

E. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică 

27 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: 

A. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură 

B. se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare, 

fundului de sac vestibular şi antagoniştilor 

C. amprenta se înregistrează cu materiale elastice 

D. modelul se va turna într-un timp 

E. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj 

28 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: 

A. în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi 

B. montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile 

fizionomice ci doar de cele masticatorii 

C. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală 

D. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală 

E. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în 

cheie 

29 În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali: 

A. reparaţia se poate executa oricând 

B. reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de 

proteză 

C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul 

protetic 

D. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici 

701 

ACE p. 

701 

BDE p. 

701- 

702 

ABC p. 

702 

ADE p. 

702 

BC p. 

702- 

703 

Page346

E. proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate 

tuberozitatea 

30 *În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente . 

A. reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil 

B. modelul se izolează cu o substanţă alginică 

C. suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer 

D. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt 

ca este fragilă 

E. unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea 

acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării 

B p. 

700 

Page347

SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1 ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?