portul popular din zona lunca timisului banat - Didactic.ro

Şcoala cu clasele I – VIII Cărpiniş; Jud. Timiş
Prof. Grigoraş Camelia
PORTUL POPULAR DIN BANAT
ZONA LUNCA TIMIŞULUI
"În asemănare cu cromatica altor popoare, cea românescă reprezintă cazul
rar al unei arte <strong>popular</strong>e de natură clasică, în sensul că e măsurată discret... Prin
funcŃia pozitivă a golului, a câmpului ca factor ritmic prin acest mod degajat, arta
<strong>popular</strong>ă românească reprezintă în răsărit o insulă de duh european... duh al
măsurii."
Lucian Blaga - Trilogia culturii
Portul românesc, ca trăsături generale, are aceeaşi asemănare pe tot cuprinsul
Ńării, bineînŃeles cu deosebiri de amănunte, cu schimbări de formă, croială sau numai
în modul de folosire a pieptănături şi a podoabelor.
Acest port ne-a rămas moştenire de la străbunii noştri traci, geŃi şi daci.
Bazat pe o veche moştenire, <strong>portul</strong> <strong>popular</strong> românesc a evoluat de-a lungul
timpurilor, adoptând diferite tipuri şi variante a căror frumuseŃe şi bogăŃie sunt bine
definite, situându-se astfel printre cele mai valoroase creaŃii ale artei <strong>popular</strong>e
româneşti.
Portul <strong>popular</strong> se diferenŃiază în funcŃie de: profesie, anotimp, ocazii festive,
vârstă şi sex, adaptându-se prin structura sa, ocupaŃiilor specifice fiecărei zone.
În marea mojoritatea a cazurilor, ornamentaŃia costumelor este geometrică, iar
când inspiraŃia motivelor este natura (flori, păsări, animale), acestea sunt stilizate.
Un alt element specific costumului românesc este cromatica, care se
caracterizează prin sobrietate şi o cumpătare în folosirea culorilor, iar <strong>din</strong>
armonizarea nuanŃelor rezultă obŃinerea elementelor coloristice de bun gust şi
deosebit rafinament artistic. Culorile contrastante nu sunt întrebuinŃate în <strong>portul</strong>
nostru <strong>popular</strong>. Culorile de bază sunt negru, roşu, cafeniu închis, albastru, verde şi
violet.
Diferitele costume sunt caracteristice regiunilor şi zonelor respective.
Între CarpaŃii Meridionali, Dunăre şi râurile Tisa si Mureş se află Banatul,
acoperit de păduri şi păşuni întinse. "Banatul e fruntea", spun locuitorii acestor
meleaguri.
Costumul <strong>popular</strong> <strong>din</strong> Banat se concretizează printr-o mare diversitate
dobândită prin convieŃuirea <strong>din</strong>tre români şi naŃionalităŃile conlocuitoare, stabilite în
acest spaŃiu. Alături de limbă şi religie, vestimentaŃia <strong>popular</strong>ă este cea mai
importantă marcă identitară.
Banatul este împărŃit în trei zone, <strong>din</strong> punct de vedere al artei <strong>popular</strong>e: Zona
Valea Bistrei, Zona Almajului, Zona Lunca Timişului.
În cele ce urmează voi face referire doar la costumul <strong>popular</strong> <strong>din</strong> Zona Lunca
Timişului.
1

Costumul femeiesc <strong>din</strong> Lunca Timişului se caracterizează prin felul de
acoperire a capului cu o singură piesă: conciul (ceapsă), fiind o piesă cu ten<strong>din</strong>Ńă de
mare lux şi rafinament tehnic si cromatic. Aceasta este un fel de bonetă, cu formă
pătrată, ale cărei margini de jos atârnă pe ceafă şi este purtată de femeile măritate,
fiind principala podoabă artistică bănăŃeană.
Conciul este compus <strong>din</strong> două părŃi şi
anume: o bucată pătrată sub denumirea de cârpă şi
o fâşie lungă şi îngustă prinsă de marginile cârpei,
numită bată, iar partea de jos a batei este terminată
cu ciucuri lungi.
Cămaşa femeiască are croiala obişnuită <strong>din</strong>
regiunea Banatului , iar ca element de decor foarte
important este cheia care uneşte foile de pânză
printr-o tehnică a motivelor foarte variate, lucrată
foarte fin, iar această cheie bănăŃeană este cea mai
frumoasă realizare <strong>din</strong> ornamentaŃia de aceste gen,
întâlnită la costumul <strong>popular</strong> românesc. Principalele
câmpuri ornamentale ale cămăşii <strong>din</strong> <strong>zona</strong> Luncii
Timişului sunt cele <strong>din</strong> jurul gulerului şi de pe
mâneci, iar gura cămăşii, faŃa şi spatele sunt fără
decor. Gulerul cămăşii este lat, brodat cu motive
geometrice, lucrate cu arnici negru, cu broderie
cusătură pe dos, iar sub guler este brăŃara lucrată
tot cu negru şi executată pe creŃuri. Broderia
aplicată pe mâneci în formă de tablă, este mai puŃin
compactă, motivele sunt mai aerate, mai răzleŃe sub
denumirea de pene răznite. Motivele sunt
geometrice şi lucrate obişnuit cu alb sau cu negru şi
roşu, iar la cămăşile folosite la sărbători se
intercalează şi firul metalic.
Poalele sunt încheiate cu cheiŃe late lucrate
de mână, iar jos au garnituri de cioplică sau
ciurătură.
Brâul susŃine poalele, iar peste brâu se aplică
brăcinile.
CatrinŃa <strong>din</strong> Câmpia Banatului este prezentată sub două forme:
− CatrinŃa cu perŃi de tip vechi, cu ornamentaŃie prin dungi verticale;
− CatrinŃa cu pui mânuiŃi, (mici) de tip nou, iar astăzi aceasta constituie
catrinŃa de sărbătoare.
Aceasta <strong>din</strong> urmă catrinŃă reprezintă una <strong>din</strong> cele mai valoroase piese alei artei
noastre <strong>popular</strong>e, a cărei suprafaŃă este în intregime lucrată cu fire de aur şi argint, cu
motive geometrice, dându-i o notă de neîntrecut farmec şi bogăŃie artistică prin
suprafaŃa metalică de o mare strălucire. La spate se poartă opregul cu franjuri lungi,
pe al cărui petec de opreg se aplică aceeaşi broderie metalică corespunzătoare
catrinŃei.
2

DuruŃul este haina lungă folosită în anotimpurile reci, este executată <strong>din</strong>
pănură albă. OrnamentaŃia este sobră în comparaŃie cu cel de pe Valea Bistrei, este
decorat cu şireturi negre <strong>din</strong> lână răsucită şi împletită subŃire, care redă un decor
simplu şi elegant subliniind linia siluetei femeieşti.
Costumul bărbătesc este asemănător cu cel
<strong>din</strong> restul Banatului. Cămaşa este confecŃionată,
deseori, <strong>din</strong>tr-o pânză cu dungi albe, obŃinute prin
introducerea firelor mai groase de bumbac, Ńesătură
specială sub denumirea de pânză cu cinari.
Mânecile sunt aplicate la umăr prin creŃi, în parte
de jos sunt terminate prin manşete ( pumnaşi),
gulerul este foarte lat, cu ornamentaŃie bogată, iar
principalele câmpuri ornamentale sunt dispuse pe
guler, pumnaşi, poale, şi de-a lungul braŃului.
Încheietura laŃilor pânzei este făcută prin cheiŃe late
cheia şi cioplica, iar la partea de jos poalele cămăşii
sunt decorate prin tehnica compusă <strong>din</strong> ciurătură şi
tăietură, ornamentaŃie perforată. Toate aceste
broderii sunt executate în alb, afară de guler şi
pumnaşi, unde apar şi fire negre.
Pieptarul este înfundat <strong>din</strong> piele de culoare
brun închis, împodobit cu aplicaŃii <strong>din</strong> piele
colorată, cu broderie de mătase şi cu bumbi <strong>din</strong>
piele.
Chintuşul este purtat peste cămaşă, cu
croială elegantă, decorat cu şănoare de lână lucrate
în casă şi vopsite în negru, violet şi puŃin roşu, iar
printre şănoare este intercalată şi broderie lucrată
cu mătase.
Vara se poartă izmene largi <strong>din</strong> pânză
încheiate şi decorate cu cheiŃă şi ajururi, toate
lucrate cu alb.
Cioarecii <strong>din</strong> pănură albă, decoraŃi cu şănoare ca şi chintuşul, cu ornamentaŃia
aplicată pe buzunarele <strong>din</strong> faŃă.
DuruŃul, haină lungă <strong>din</strong> pănură albă sau verde, decorat cu şănoare negre pe
duruŃul alb şi cu şănoare verzi pe cel de culoare verde.
Costumul <strong>din</strong> Lunca Timişului, <strong>din</strong> zonele de câmpie, Lugoj şi Timişoara, se
remarcă prin abundenŃa ornamentaŃiei <strong>din</strong> fir şi este considerat ca cel mai luxos
costum: cu conci <strong>din</strong> fir metalic, catrinŃă şi opreg cu tablă <strong>din</strong> fir. Cojoacele au bumbi
de piele sau mici bucăŃele de oglindă şi se întâlnesc în zonele Hatiaş (Buziaş),
Chizătău, RacoviŃa, BelinŃ, Sînmihai etc.
Broderiile
Motivele are ornamentează mânecile cămăşilor sunt obŃinute prin trei mari
categorii tehnice şi anume:
3

• Tehnica ornamentaŃiei pline foloseşte următoarele puncte de cusătură:
nemŃoanele, prăfire, bombiu, zăluică, împunsături, toate remarcându-se
printr-o fineŃe deosebită.
• Tehnica ornamentaŃiei perforate realizată prin cusături ajurate în alb cu
patru variante:
− Cheia, cea mai importantă variantă, deşi întâlnită pe tot teritoriul Ńării,
în Banat însă a depăşit folosinŃa unirii a două foi de pânză,
transformându-se într-un decor cu lăŃime remarcabilă având aspect de
adevărată dantelă lucrată cu acul.
− Ciurătura, cioplica şi tăietura folosite ca chenare la fodori şi poale,
toate bazate pe fire scoase.
• Tehnica broderiei, realizată prin cusături executate în întregime cu fir de
aur de origine orientală. Motivele folosite în această tehnică sunt motive
geometrice şi flori stilizate, iar broderia executată aminteşte de broderia
orientală, aplicată pe catrinŃele şi opregele de pe Valea Timişului.
De asemenea pe anumite piese <strong>din</strong> <strong>portul</strong> bănăŃean se folosesc ca decor
broderia cu aplicaŃii de piele sau postav, aplicaŃii care fixează prin puncte care au
rolul întăririi şi fixării aplicaŃiilor precum şi ajururile simple, şabacele sau cioplica,
dantelele croşetate sau lucrate cu acul folosite atât la decorarea cămăşilor ambelor
sexe.
Toate aceste broderii constituie ornamentica regiunii Banatului, a cărui
frumuseŃe artistică este bine definită în arta <strong>popular</strong>ă românească.
ÎnsoŃind omul în toate împrejurările vieŃii sale, de la naştere până la moarte,
costumul <strong>popular</strong> constituie nu numai un ansamblu material cu funcŃii practice, de
apărare contra intemperiilor, ci şi un purtător de semne şi simboluri, un limbaj de
comunicare, transmiŃându-ne atitu<strong>din</strong>ea creatorului faŃă de societatea în care trăieşte
şi-şi modelează opera.
Bibliografie:
1. Ecaterina D. Tomida, Cusăturile şi broderiile costumului <strong>popular</strong> <strong>din</strong>
România, Editura tehnică, Bucureşti, 1972
2. Paul Petrescu, Costumul <strong>popular</strong> românesc <strong>din</strong> Transilvania şi Banat,
Editura de stat <strong>Didactic</strong>ă şi Pedagogică, Bucureşti, 1969
3. http://www.romanianmuseum.com/ROMANESTE/RomaniaFolk.html
4