Vezi pagini de prezentare - Editura All

Le book d'ECN
1 000
de întrebări și răspunsuri
pentru
EXAMENUL
DE REZIDENIAT

1 000 QUESTIONS-RÉPONSES POUR S’ENTRAÎNER AUX ECN
1 st edition by J. Delyon, D. Arangalage, É. Colas
Copyright © Éditions Maloine, 2011
Originally published in French by Éditions Maloine, Paris, France
1 000 DE ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI PENTRU EXAMENUL DE
REZIDENȚIAT
Le book d’ECN : J. Delyon, D. Arangalage, É. Colas
Copyright © 2012 Editura ALL
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
DELYON, JULIE
Le book d’ECN : 1 000 de întrebări și răspunsuri pentru examenul de
rezidențiat / Delyon, Dimitri Arangalage, Edouard Colas ; trad. : Ana-Irina
Gruescu. – București : Editura ALL, 2012
ISBN 978-606-587-058-1
I. Arangalage, Dimitri
II. Colas, Edouard
III. Gruescu, Ana-Irina (trad.)
61(075.8)(079.1)
Toate drepturile rezervate Editurii ALL.
Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată
fără permisiunea scrisă a Editurii ALL.
Drepturile de distribuție în străinătate aparțin în exclusivitate editurii.
All rights reserved. Th e distribution of this book outside Romania,
without the written permission of ALL, is strictly prohibited.
Copyright © 2012 by ALL.
Editura ALL : Bd. Constructorilor nr. 20A
sector 6, cod 060512 – București
Tel. : 021 402 26 00
Fax : 021 402 26 10
Departamentul distribuție : Tel. : 021 402 26 30 ; 021 402 26 33
Comenzi la : comenzi@all.ro
www.all.ro
Redactare : Bianca Vasilescu
Tehnoredactare : Liviu Stoica
Corectură : Simona Nicolae
Design copertă : Alexandru Novac

Julie Delyon
Dimitri Arangalage
Édouard Colas
Le book d'ECN
1de
întrebări și răspunsuri
pentru
EXAMENUL
DE REZIDENŢIAT
Traducere din limba franceză de Ana-Irina Gruescu

Prefață
Chiar dacă există mai multe metode de pregătire a examenului de
rezidențiat față de numărul de concurenți, este clar faptul că au câştigat
cei cu o pregătire temeinică. De când există concursurile de medicină,
pregătirea unui item sau a unei materii sub formă de întrebări
și răspunsuri este indispensabilă.
Cei trei autori, Julie Delyon, Dimitri Arangalage şi Édouard Colas,
vă împărtăşesc în această carte metoda lor de lucru care i-a condus
la reuşită.
Această lucrare este ideală pentru testarea individuală a cunoş tințelor
acumulate. Întrebările „clasice“, ca şi cele „capcană“, sunt indica
te pentru toată programa de rezidențiat. Răspunsurile complete şi
sin tetice permit îmbunătățirea cunoştințelor, dar şi o muncă rapidă de
re capitulare.
1 000 de întrebări şi răspunsuri pentru pregătirea examenului de rezi
dențiat este un instrument indispensabil pentru studenții şi medicii care
doresc să se pregătească conştiincios pentru acest examen important
al carierei lor.
Lectură plăcută şi succes !
Conferențiar dr. Florian Ferreri

Cuprins
Lista abrevierilor ........................................................................................................................ 9
Cardiologie
Întrebări ................................................................................................................................... 13
Răspunsuri .............................................................................................................................. 18
Chirurgie viscerală
Întrebări ................................................................................................................................... 33
Răspunsuri .............................................................................................................................. 35
Dermatologie
Întrebări ................................................................................................................................... 45
Răspunsuri .............................................................................................................................. 48
Endocrinologie
Întrebări ................................................................................................................................... 59
Răspunsuri .............................................................................................................................. 61
Geriatrie
Întrebări ................................................................................................................................... 69
Răspunsuri .............................................................................................................................. 70
Ginecologie
Întrebări ................................................................................................................................... 77
Răspunsuri .............................................................................................................................. 80
Handicap-durere-anestezie
Întrebări ................................................................................................................................... 93
Răspunsuri .............................................................................................................................. 95
Hematologie
Întrebări ................................................................................................................................... 99
Răspunsuri ............................................................................................................................ 101
Hepato-gastroenterologie
Întrebări ................................................................................................................................. 107
Răspunsuri ............................................................................................................................ 110
Boli infecțioase
Întrebări ................................................................................................................................. 121
Răspunsuri ............................................................................................................................ 124
Medicină internă
Întrebări ................................................................................................................................. 135
Răspunsuri ............................................................................................................................ 136

Nefrologie
Întrebări ................................................................................................................................. 141
Răspunsuri ............................................................................................................................ 143
Neurologie
Întrebări ................................................................................................................................. 149
Răspunsuri ............................................................................................................................ 152
Nutriție
Întrebări ................................................................................................................................. 161
Răspunsuri ............................................................................................................................ 162
Oftalmologie
Întrebări ................................................................................................................................. 165
Răspunsuri ............................................................................................................................ 167
ORL – chirurgie maxilofacială
Întrebări ................................................................................................................................. 173
Răspunsuri ............................................................................................................................ 175
Ortopedie
Întrebări ................................................................................................................................. 181
Răspunsuri ............................................................................................................................ 183
Pediatrie
Întrebări ................................................................................................................................. 187
Răspunsuri ............................................................................................................................ 193
Pneumologie
Întrebări ................................................................................................................................. 205
Răspunsuri ............................................................................................................................ 207
Psihiatrie
Întrebări ................................................................................................................................. 215
Răspunsuri ............................................................................................................................ 218
Reanimare – urgențe
Întrebări ................................................................................................................................. 227
Răspunsuri ............................................................................................................................ 228
Reumatologie
Întrebări ................................................................................................................................. 231
Răspunsuri ............................................................................................................................ 233
Sănătate publică – medicină legală – medicina muncii
Întrebări ................................................................................................................................. 237
Răspunsuri ............................................................................................................................ 239
Urologie
Întrebări ................................................................................................................................. 243
Răspunsuri ............................................................................................................................ 245

AAN : anticorpi antinucleari
ADHD : tulburare cu defi cit de atenție şi
hiperactivitate
ADL : Activities of Daily Living
AEEH : alocarea educației copilului
handicapat
AES : accident prin expunere la sânge
AG : anestezie generală
AINS : antiinfl amatoare nesteroidiene
AIT : accident ischemic tranzitoriu
AMIR : anomalii microvasculare
intraretiniene
AMP : asistență medicală de procreare
AOMI : arteriopatie obliterantă a
membrelor inferioare
ARA II : antagoniştii receptorilor
angiotensinei II
ASCUS : Atypical Squamous Cells of
Unknown Signifi cance
ASP : abdomen fără pregătire
AVC : accident vascular cerebral
AVK : anti-vitamina K
BAV : bloc atrioventricular
BGN : bacil gram-negativ
BOM : biopsie osteomedulară
BPOC : bronhopneumopatie obstructivă
cronică
BU : bandeletă urinară
C-PAP : Continous Positive Airway Pressure
CBH : Claude Bernard Horner (sindromul)
CSIO : corp străin intraocular
CHC : carcinom hepatocelular
CI : contraindicație
CIVD : coagulare intravasculară diseminată
CMI : concentrație minimă inhibitorie
CMT : cancer medular al tiroidei
CMV : virusul citomegalic
Lista abrevierilor
9
CO : monoxid de carbon
CO 2 : dioxid de carbon
CPK : creatininfosfokinază
CPT : capacitate pulmonară totală
CRF : capacitate reziduală funcțională
CREST : calcinoză – Raynaud – afectare
esofagiană – sclerodactilie – telangiectazie
CRP : proteina C reactivă
CST : coefi cient de saturare a transferinei
CT : tomografi e computerizată
CV : capacitate vitală
C3G : cefalosporină de generația a treia
DFG : debit de fi ltrare glomerulară
DI : diabet insipid
DMLV : degenerescență maculară legată de
vârstă
DRESS : Drug Rash With Eosinophilia and
Sytemic Symptom
DTP : difterie – tetanos – poliomielită
EBV : virusul Epstein-Barr
ECA : enzima de conversie a angiotensinei
ECG : electrocardiogramă
EEG : electroencefalogramă
EEGD : endoscopie
esofagogastroduodenală
EMG : electromiogramă
EMP : exantem maculopapulos
EP : embolie pulmonară
EPA : edem pulmonar acut
EPP : electroforeza proteinelor plasmatice
ERG : electroretinogramă
ETT : ecografi e transtoracică
FA : fi brilație atrială
FC : frecvență cardiacă
FCU : frotiu cervico-uterin

FEGD : fi broscopie esogastroduodenală
FIV : fecundare in vitro
FO : fund de ochi
FR : frecvență respiratorie
FEVS : fracție de ejecție a ventriculului stâng
FV : fi brilație ventriculară
GDS : gaze sangvine
GEM : glomerulonefrită extramembranoasă
GH : growth hormone – hormon de creştere
GNRP : glomerulonefrită rapid progresivă
GT : glutamiltransferază
GVH : Graft Versus Host (reacția grefă
contra gazdă)
Hb : hemoglobină
HbA1C : hemoglobină glicozilată
HBP : hipertrofi e benignă de prostată
HCG : human chorionic gonadotrophin
(gonadotropină corionică)
HDL : High Density Lipoproteins
(lipoproteine cu densitate înaltă)
HELLP : Hemolysis, Elevated Liver Enzymes
and Low Platelets
HIV : virusul imunodefi cienței umane
HNPCC : Hereditary Non Polyposis
Colorectal Cancer
HPV : Human Papillomavirus
HSD : hematom subdural
HTA : hipertensiune arterială
HTAP : hipertensiune arterială pulmonară
HTIC : hipertensiune intracraniană
HTO : hipertonie oculară
IDR : intradermoreacție
IEC : inhibitor al enzimei de conversie
Ig : imunoglobulină
IHC : imunohistochimie
IM : infarct miocardic
IMC : indicele masei corporale
INR : International Normalized Ratio
IOT : intubație orotraheală
IPSS : International Prostate Score Symptom
IQ : coefi cient de inteligență
IRS : inhibitor de recaptare a serotoninei
IRSNA : inhibitor de recaptare a serotoninei
şi noradrenalinei
IU : infecție urinară
i.v. : intravenos
10
IVD : insufi ciență ventriculară dreaptă
IVS : insufi ciență ventriculară stângă
i.v.s.e. : intravenos pe seringă electrică
IMAO : inhibitori de monoaminooxidază
LAL : leucemie acută limfoidă
LAM : leucemie acută mieloidă
LCR : lichid cefalorahidian
LDL : Low Density Lipoproteins (lipoproteine
cu densitate scăzută)
LES : lupus eritematos sistemic
LH : Luteinizing Hormone (hormon
luteinizant)
LLC : leucemie limfoidă cronică
LMC : leucemie mieloidă cronică
MFIU : moarte fetală in utero
MNI : mononucleoză infecțioasă
NASH : steatohepatită non-alcoolică
NEM : neoplazie endocriniană multiplă
NIA : nefrită imunoalergică
NOIAA : nevrită optică ischemică
anterioară acută
NORB : nevrită optică retrobulbară
NTIC : nefropatie tubulo-interstițială cronică
NYHA : New York Heart Association
NK : natural killer (leucocite)
OMA : otită medie acută
OACR : obliterarea arterei centrale a retinei
OVCR : ocluzia venei centrale a retinei
OMS : Organizația Mondială a Sănătății
ORL : otorinolaringologie
PA : presiune arterială
PAS : presiune arterială sistolică
PAD : presiune arterială diastolică
PFR : probă funcțională respiratorie
PBH : puncție-biopsie hepatică
PBR : puncție-biopsie renală
PCR : Polymerase Chain Reaction
PET : tomografi e cu emisie de pozitroni
PL : puncție lombară
PNB : polinucleare bazofi le
PNE : polinucleare eozinofi le
PNN : polinucleare neutrofi le

p.o. : per os
PSA : Prostatic Specifi c Antigen (antigen
specifi c prostatic)
PTI : purpura trombocitopenică idiopatică/
imunologică
PU : proteinurie
RAA : reumatism articular acut
RCH : rectocolită hemoragică
RCIU : retard de creştere intra-uterină
RFT : refl ex fotomotor
RGE : refl ux gastroesofagian
Rh : rhessus
RMN : rezonanță magnetică nucleară
ROR : rujeolă-oreion-rubeolă
ROT : refl ex osteotendinos
RT : radiografi e toracică
SADAM : sindrom algo-disfuncțional al
aparatului masticator
SAPL : sindrom antifosfolipidic
SARM : Staphylococcus aureus rezistent la
meticilină (oxacilină)
SARS : sindromul acut respirator sever
SAS : sindromul apneei în somn
SBHA : streptococ -hemolitic grupa A
SDRA : sindromul de detresă respiratorie
acută
SEP : scleroză în plăci
SGS : sindromul Goujerot-Sjögren
SHAG : steatoză hepatică acută gravidică
SIADH : secreție inadecvată de ADH
SIDA : sindromul imunodefi cienței
dobândite
SNC : sistemul nervos central
SNG : sondă nazogastrică
SPA : spondilartrită anchilozantă
TCA : timp de cefalină activată
TCC : terapie cognitivo-comportamentală
TDM : tomodensitometrie
TDR : test de diagnostic rapid
TGO : transaminază glutamooxaoacetică
TGP : transaminază glutaneopiruvică
TNM : Tumor-Nodes-Metastatis (clasifi care :
tumoră primitivă – adenopatii regionale –
metastaze)
TP : timpul de protrombină
TR : tuşeu rectal
TRC : timpul de recolorare cutanată
TSA : trunchi supra-aortic
TV : tahicardie ventriculară
TVP : tromboză venoasă profundă
UI : unitate internațională
UIV : urografi e intravenoasă
VEMS : volum expirator maxim pe secundă
VS : ventricul stâng
VD : ventricul drept
VGM : volum globular mediu
VHB : virusul hepatitei B
VHC : virusul hepatitei C
VSH : viteza de sedimentare a hematiilor
VZV : virus varicelo-zosterian

Cardiologie
ÎNTREBĂRI
Item 105 – Monitorizarea purtătorilor de valve şi de proteze vasculare
1) Care sunt principalele avantaje și inconveniente ale unei bioproteze valvulare ?
2) Care sunt principalele complicații observate de purtătorii de proteze mecanice ?
3) Care este tratamentul indicat unui pacient cu bioproteză mitrală de trei ani și
care prezintă o fi brilație atrială persistentă, cu un scor CHADS 0 : antivitamine
K, aspirină sau niciun tratament ?
Item 128 – Ateromul : epidemiologie şi fi ziopatolgie. Bolnavul ateromatos
4) Enumerați cele șase stadii evolutive ale leziunii ateromatoase după American
Heart Association.
5) Care sunt localizările preferențiale ale leziunilor de ateroscleroză ?
6) Care sunt principalele complicații ale plăcii de aterom ?
Item 129 – Factorii de risc cardiovascular şi prevenția
7) Care sunt cei cinci factori de risc cardiovascular principali ?
8) Dați defi niția sindromului metabolic.
9) Dați defi niția unui pacient cu risc cardiovascular înalt.
10) Care sunt obiectivele pentru LDL-C în funcție de numărul de factori de risc
cardiovascular ?
11) La ce vă gândiți în caz de dureri musculare difuze la un pacient sub
tratament cu statine ? Ce explorare paraclinică efectuați în această situație ?
Item 130 – Hipertensiunea arterială la adult
12) Dați defi niția hipertensiunii arteriale.
13) Care este metoda de măsurare a presiunii arteriale în cabinetul medical ?
13
CARDIOLOGIE

14) Care este bilanțul paraclinic minim inițial al HTA ?
15) Care sunt măsurile igienodietetice pentru un pacient hipertensiv ?
16) Citați cele cinci clase de medicamente indicate în tratamentul HTA esențiale.
Item 131 – Arteriopatia obliterantă a aortei şi a membrelor inferioare.
Anevrismele
17) Care sunt modalitățile de examen clinic al unui pacient cu arteriopatie
obliterantă a membrelor inferioare ?
18) Care este clasifi carea lui Leriche și Fontaine ?
19) Dați defi niția ischemiei critice.
20) Care este etiologia anevrismului aortei abdominale ?
21) Un pacient urmărit pentru un anevrism de aortă abdominală subrenală
se prezintă la camera de gardă pentru o durere lombară intensă, permanentă,
neperiodică și fără poziție antalgică, cu febră (38,1°C). Tensiunea arterială este
95/50 mmHg. Bilanțul biologic arată o anemie. Ce diagnostic puneți ?
Item 132 – Angina pectorală şi infarctul miocardic
22) Care sunt caracteristicile durerii toracice tipice în angorul stabil ?
23) Dați defi niția probei de efort negativă.
24) Dați defi niția probei de efort pozitivă.
25) Care este tratamentul medicamentos al unui angor cronic stabil după plasarea
unui stent activ ?
26) În ce situații este necesară o coronarografi e de urgență în sindromul coronarian
acut ST- ?
27) În ce situații este necesară o coronografi e timpurie în primele 72 de ore în
sindromul coronarian acut ST- ?
28) Care sunt principalele cauze ale creșterii troponinei, în afară de sindromul
coronarian ?
29) Care este primul marker de necroză miocardică al cărui nivel crește în infarctul
miocardic ?
30) Citați medicamentele recomandate în faza acută a unui sindrom coronarian
acut ST-.
31) Care sunt contraindicațiile și situațiile de risc pentru beta-blocante în faza acută
a unui sindrom coronarian acut ST+ ?
14

Item 135 – Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară
32) Care este principalul semn radiologic care permite punerea diagnosticului de
tromboză venoasă profundă surală ?
33) Care sunt elementele caracteristice emboliei pulmonare la o radiografi e toracică ?
34) Care sunt elementele electrocardiografi ce și gazometrice caracteristice pentru o
embolie pulmonară ?
35) Care sunt elementele ce constituie semne de gravitate clinică pentru o embolie
pulmonară ? Citați tratamentele specifi ce ce pot fi propuse în această situație.
Item 136 – Insufi ciența venoasă cronică. Varice
36) Care sunt măsurile igienodietetice necesare în insufi ciența venoasă cronică ?
37) Care sunt principalele complicații ale insufi cienței venoase cronice ?
Item 197 – Durerea toracică acută şi cronică
38) Care sunt principalii factori favorizanți pentru o disecție de aortă ?
39) Care sunt aspectele ECG întâlnite cel mai frecvent în disecția de aortă ?
40) Care sunt principalele elemente caracteristice pentru disecția de aortă la o
radiografi e toracică ?
41) Care este diagnosticul pentru o durere toracică localizată la nivelul uneia
sau mai multor articulații condrosternale, asociată cu o tumefacție dureroasă a
cartilajului, care se accentuează la palpare și la mobilizare activă ?
Item 208 – Ischemia acută a membrelor
42) Un pacient în vârstă de 72 de ani se prezintă la camera de gardă pentru o durere
intensă și brutală la nivelul membrului inferior drept, care persistă de opt ore,
asociată cu impotență funcțională totală. La examenul fi zic, membrul este rece și
palid, cu durere intensă provocată de mobilizare și un defi cit de sensibilitate. Pulsul
este abolit unilateral. Ce examen(e) complementar(e) este (sunt) indicat(e) în acest
caz pentru a afl a etiologia ?
43) Care este complicația principală postoperatorie după revascularizarea
membrului inferior pentru o ischemie acută ? Care sunt modifi cările biologice
observate în acest caz ?
15
CARDIOLOGIE

Item 209 – Starea de rău, pierderea stării de conştiență, criza comițială la
adult
44) Care sunt caracteristicile clinice ale unei sincope ?
45) Dați defi niția hipotensiunii ortostatice.
46) Un pacient se plânge de vertij, greață și vărsături intermitente care apar la
mobilizarea brațului stâng. Examenul fi zic pune în evidență un sufl u supraclavicular
stâng și o anizotensiune de 50 mmHg. Ce diagnostic puneți ?
47) Care sunt principalele argumente în favoarea unei sincope vasovagale ?
Item 236 – Fibrilația atrială
48) Care este cauza cea mai frecventă a fi brilației atriale ?
49) Care sunt semnele fi zice relevante pentru fi brilația atrială ?
50) Care este aspectul ECG în fi brilația atrială ?
51) Care sunt itemii scorului CHA DS –VAS (vechiul scor CHADS) ?
2 2 c
52) Care sunt precondițiile pentru efectuarea cardioversiei programate prin șoc
electric extern ?
Item 249 – Insufi ciența aortică
53) Care sunt semnele clinice ale unei insufi ciențe aortice ?
54) Care sunt indicațiile de tratament chirurgical pentru insufi ciența aortică ?
55) Care sunt modifi cările cardiovasculare în boala Marfan ?
Item 250 – Insufi ciența cardiacă la adult
56) Care este principala cauză de insufi ciență cardiacă în țările industrializate ?
57) Care sunt principalele cauze ale insufi cienței cardiace drepte ?
58) Care sunt principalele cauze de insufi ciență cardiacă cu debit crescut ?
59) Care sunt principalii factori declanșatori ai unui puseu de insufi ciență cardiacă
stângă ?
60) Care sunt cele trei clase de medicamente la care s-a demonstrat o reducere a
mortalității în insufi ciența cardiacă ?
61) Care sunt elementele radiografi ce pentru un edem pulmonar acut ?
62) Care sunt principiile tratamentului pentru un edem pulmonar acut de origine
cardiogenică fără stare de șoc asociată (în afara tratamentului etiologic) ?
16

Item 251 – Insufi ciența mitrală
63) Care sunt principalele caracteristici ale unui sufl u de insufi ciență mitrală ?
64) Care sunt principalele modifi cări ECG observate în insufi ciența mitrală ?
65) Care sunt principalele complicații ale unei insufi ciențe mitrale ?
66) Ce tip de intervenție chirurgicală se preferă în tratamentul insufi cienței mitrale ?
De ce ?
Item – Pericardita acută
67) Care este evoluția ECG a unei pericardite acute ?
68) Dați defi niția pulsul paradoxal Kussmaul. Cu ce complicație a unei pericardite
acute este asociat ?
69) Care sunt principiile de tratament în pericardita acută virală sau idiopatică ?
Item 281 – Stenoza aortică
70) Care sunt cele trei cauze principale ale stenozei aortice, în ordinea frecvenței ?
71) Dați defi niția stenozei aortice strânse.
72) Care sunt complicațiile stenozei aortice ?
Item 284 – Tulburări de conducere intracardiacă
73) Care sunt tulburările de conducere numite „de grad înalt“ ?
74) Ce tratament recomandați unui pacient asimptomatic cu BAV II de tip 2/1 ?
75) Care sunt principiile de tratament în cazul unei tulburări de conducere acute
sincopală cu bradicardie extremă persistentă ?
Item 325 – Palpitațiile
76) Care este aspectul unui ECG de repaus în sindromul Wolff -Parkinson-White ?
77) Care sunt principiile de tratament în cazul torsadei vârfurilor ?
17
CARDIOLOGIE

RĂSPUNSURI
1) Care sunt principalele avantaje și inconveniente ale unei bioproteze valvulare ?
Avantaje :
– nu este necesară anticoagulare pe termen lung (doar trei luni după intervenție) ;
– riscul tromboembolic este mai mic decât în cazul protezei mecanice.
Inconvenient : durata de viață de aproximativ zece ani.
2) Care sunt principalele complicații observate de purtătorii de proteze mecanice ?
Complicațiile tromboembolice :
– tromboza protezei ;
– embolie sistemică ;
– dezinserția de proteză ;
– endocardita infecțioasă ;
– accidente hemoragice sub anticoagulante ;
– hemoliza cronică.
3) Care este tratamentul indicat unui pacient cu bioproteză mitrală de trei ani și care prezintă
o fi brilație atrială persistentă, cu un scor CHADS 0 : antivitamine K, aspirină sau
niciun tratament ?
AVK : este vorba de o fibrilație atrială valvulară.
4) Enumerați cele șase stadii evolutive ale leziunii ateromatoase după American Heart
Association.
I : macrofage spumoase în stratul subendotelial al intimei ;
II : stria lipidică : asocierea de macrofage spumoase în stratul subendotelial al intimei ;
III : stria lipidică + acumularea de lipide extracelulare ;
IV : lipide extracelulare plus cristale de colesterol în cantitate mare. Absența reacției
fibroase ;
V : placă de aterom necomplicată ;
VI : placă de aterom complicată.
5) Care sunt localizările preferențiale ale leziunilor de ateroscleroză ?
Predominant la nivelul bifurcațiilor sau curburilor arterelor.
Artere coronariene.
Bifurcația carotidelor.
Artere iliace.
Artere femurale.
Aortă.
6) Care sunt principalele complicații ale plăcii de aterom ?
Ruperea și fisurarea plăcii de aterom sunt principalele complicații, consecințele putând
fi :
– tromboza arterială prin agregare plachetară cu formarea unui tromb intraarterial,
apoi activarea procesului de coagulare ;
– embolia unui trombus fibrinocruoric sau ateromatos ;
18

– anevrism ;
– vasospasm arterial ;
– disecție arterială.
7) Care sunt cei cinci factori de risc cardiovascular principali ?
Fumatul.
Hipertensiunea arterială.
Diabetul zaharat de tip II.
Dislipidemie : creșterea nivelului colesterolului total și/sau al LDL-c și/sau scăderea
HDL-c.
Vârsta ≥ 50 de ani pentru bărbați și ≥ 60 de ani pentru femei.
8) Dați defi niția sindromului metabolic.
Obezitate abdominală : circumferința taliei > 102 cm la bărbat și > 88 cm la femeie.
Cel puțin două din următoarele criterii :
– hipertrigliceridemie : ≥ 1,5 g/l ;
– HDL-c < 0,4 g/l pentru bărbat și < 0,5 g/l pentru femeie ;
– PAS ≥ 130 mmHg și/sau PAD ≥ 85 mmHg ;
– glicemie à jeun > 1 g/l.
9) Dați defi niția unui pacient cu risc cardiovascular înalt.
Antecedente de boală coronariană : angor, infarct miocardic, revascularizare.
Antecedente de boală vasculară : AVC ischemic, arteriopatie periferică începând cu
stadiul 2.
Diabet zaharat de tip II cu risc crescut :
– cu complicații renale : clearance la creatinină < 60 ml/min și/sau proteinurie > 300
mg/24h ;
– sau cel puțin doi dintre următorii factori :
– bărbat ≥ 50 de ani ; femei ≥ 60 de ani ;
– antecedente heredocolaterale de boală coronariană precoce ;
– tabagism : renunțare < trei ani ;
– HTA ;
– HDL-c < 0,40 g/l.
Riscul unui eveniment coronarian > 20% la 10 ani.
10) Care sunt obiectivele pentru LDL-colesterol în funcție de numărul de factori de risc
cardiovascular ?
0 FDR : LDL-c < 2,2 g/l.
1 FDR : LDL-c < 1,9 g/l.
2 FDR : LDL-c < 1,6 g/l.
≥3 FDR : LDL-c < 1,3 g/l.
Risc cardiovascular înalt : LDL-c < 1 g/l.
11) La ce vă gândiți în caz de dureri musculare difuze la un pacient sub tratament cu statine
? Ce explorare paraclinică efectuați în această situație ?
Rabdomioliză sub statine.
Dozarea CPK.
19
CARDIOLOGIE

12) Dați defi niția hipertensiunii arteriale.
TAS ≥ 140 mmHg și/sau TAD ≥ 90 mmHg.
Măsurată în cabinetul medical.
Confirmată prin minim două măsurători pe consultație în cursul a trei consultații
succesive, într-o perioadă de trei până la șase luni.
13) Care este metoda de măsurare a presiunii arteriale în cabinetul medical ?
Cel puțin două măsurători pe consultație.
O măsurătoare la fiecare braț, de la prima consultație.
Tensiometru validat.
Manșeta tensiometrului trebuie adaptată la circumferința brațului pacientului și plasată
la nivelul inimii.
Subiectul trebuie să fie așezat sau culcat, timp de câteva minute.
Căutarea sistematică a unei hipotensiuni ortostatice.
14) Care este bilanțul paraclinic minim inițial al HTA ?
Creatininemie și determinarea debitului de filtrare glomerulară.
Bandeletă urinară (BU) pentru a identifica proteinuria și hematuria (de cuantificat
dacă BU+).
Kaliemie fără garou.
Glicemie à jeun.
Colesterol total, HDL-c, trigliceride, calculul HDL-c după formula lui Friedewald.
ECG de repaus.
15) Care sunt măsurile igienodietetice pentru un pacient hipertensiv ?
Limitarea aportului de sare la maxim 6 g/zi.
Normalizarea greutății în caz de suprasarcină ponderală :
– obiectivul este un IMC < 25 kg/m 2 ;
– sau scăderea cu 10% a greutății inițiale.
Activitate fizică regulată, adaptată la starea clinică a pacientului, cel puțin 30 de minute
de trei ori pe săptămână.
Limitarea consumului de alcool :
– < trei pahare de vin sau echivalentul pentru bărbați ;
– < două pahare de vin sau echivalentul pentru femei.
Regim alimentar bogat în legume, fructe și sărac în lipide saturate.
Stoparea fumatului.
16) Citați cele cinci clase de medicamente indicate în tratamentul HTA esențiale.
Beta-blocante.
Diuretice tiazidice.
Inhibitorii calcici.
Inhibitorii enzimei de conversie.
Antagoniștii receptorilor angiotensinei II.
17) Care sunt modalitățile de examen clinic al unui pacient cu arteriopatie obliterantă a
membrelor inferioare ?
20

Anamneză :
– antecedente și factori de risc cardiovascular ;
– durere de decubit ;
– claudicație intermitentă.
Examen fizic bilateral și comparativ :
– inspecție :
– ulcer arterial ;
– prelungirea timpului de recolorare cutanată, paliditate la ridicarea membrului ;
– cangrenă ;
– palpare :
– diminuarea sau abolirea pulsurilor ;
– temperatura cutanată : membru rece ;
– suflu vascular la auscultație ;
– măsurarea tensiunii arteriale cu măsurarea indexului presiunii sistolice.
18) Care este clasifi carea lui Leriche și Fontaine ?
Stadiul I : absența semnelor funcționale, dar abolirea unui puls sau a mai multor pulsuri.
Stadiul II : claudicație intermitentă la mers.
Stadiul III : durere de decubit.
Stadiul IV : tulburări trofice și/sau cangrenă.
19) Dați defi niția ischemiei critice.
Dureri de decubit tratate cu antalgice cel puțin două săptămâni și/sau tulburări trofice
și/sau cangrenă de mai mult de două săptămâni, asociate unei presiuni arteriale sistolice
sub 50 mmHg la gleznă și/sau sub 30 mmHg la haluce.
20) Care este etiologia anevrismului aortei abdominale ?
Aterom (> 9 cazuri/10).
Infecție :
– localizare septică secundară (endocardită infecțioasă ++) ;
– sifilis.
Boli ale țesutului elastic : boala Marfan sau Elhers-Danlos.
Arterită inflamatorie : boala Horton, Takayashu, Behçet.
Disecție de aortă : anevrism disecant.
Posttraumatică.
21) Un pacient urmărit pentru un anevrism de aortă abdominală subrenală se prezintă
la camera de gardă pentru o durere lombară intensă, permanentă, neperiodică și fără
poziție antalgică, cu febră (38,1°C). Tensiune arterială este 95/50 mmHg. Bilanțul biologic
arată o anemie. Ce diagnostic trebuie pus ?
Sindrom de fisurare a anevrismului de aortă abdominală.
22) Care sunt caracteristicile durerii toracice tipice în angorul stabil ?
Retrosternală, mediotoracică, în bară.
21
CARDIOLOGIE

Pacientul localizează durerea cu palma.
Iradiază în maxilarul inferior și în brațe.
Constrictivă, apăsătoare, ca o greutate.
Angoasantă.
Apare după un efort și cedează după stoparea activității.
Cedează la trinitrin.
Blockpnee de efort, uneori.
23) Dați defi niția probei de efort negative.
Este condus la mai mult de 85% din frecvența maximală teoretică.
Pacientul este asimptomatic.
Nu apar modificări electrocardiografice.
24) Dați defi niția probei de efort pozitive.
Apariția unei leziuni subendocardice :
– subdenivelare a punctului J și a segmentului ST ≥ 1 mm, pentru > 0,08 s.
Subdenivelare a segmentului ST – mai rar.
25) Care este tratamentul medicamentos al unui angor cronic stabil după plasarea unui
stent activ ?
Clopidogrel sau prasugrel timp de minim un an.
Aspirină.
Statine.
Beta-blocante.
Inihibitori ai enzimei de conversie.
26) În ce situații este necesară o coronografi e de urgență în sindromul coronarian acut
ST- ?
Angină refractară.
Instabilitate hemodinamică.
Instabilitate ritmică.
Angor recidivant cu modificări ale traseului ECG : subdenivelarea segmentului ST,
unde T adânci.
27) În ce situații este necesară o coronografi e timpurie în primele 72 de ore în sindromul
coronarian acut ST- ?
Nivelul troponinei ridicat.
Modificări ECG în absența durerii toracice.
Diabet zaharat.
Angor precoce postIM.
Insuficiență renală cronică cu debit de filtrare glomerulară < 60 ml/min/m 2 .
Fracție de ejecție ventriculară stângă < 40%.
Angioplastie transcoronariană < șase luni.
28) Care sunt principalele cauze ale creșterii troponinei, în afară de sindromul coronarian ?
Embolie pulmonară gravă.
22

Disecție de aortă.
Stare de șoc.
Miocardită.
Insuficiență cardiacă severă, edem pulmonar acut.
Criză hipertensivă.
Insuficiență renală acută/cronică.
Sindromul Tako Tsubo.
Rezultate fals-pozitive.
29) Care este primul marker de necroză miocardică al cărui nivel crește în infarctul miocardic
?
Mioglobina.
30) Citați medicamentele recomandate în faza acută a unui sindrom coronarian acut ST-.
Aspirină 250 mg, apoi 75 mg/zi per os.
Clopidogrel – doză de încărcare 300 mg, apoi 75 mg/zi.
Heparină cu greutate moleculară mică 0,01 ml/kg/12 ore, s.c.
Beta-blocante : obiectiv FC – 50-60 bpm, în absența contraindicațiilor.
Statine.
Derivați nitrați i.v.s.e. : TAS > 100 mmHg.
Inhibitori ai pompei de protoni.
Analgezice : morfină dacă este necesar.
31) Care sunt contraindicațiile și situațiile de risc pentru beta-blocante în faza acută a
unui sindrom coronarian acut ST+ ?
BAV 1-2 sau 3.
Astm bronșic.
BPOC spastic.
Insuficiență cardiacă cu stadiu Killip > 1.
Debit cardiac scăzut.
Factori de risc pentru șocul cardiogen :
– vârstă > 70 de ani ;
– FC > 110 bătăi/min sau fibrilație atrială : evaluarea FEVG prin ecografie transtoracică.
– TA s < 120 mmHg.
– SCA ST+ tratament tardiv.
32) Care este principalul semn radiologic care permite punerea diagnosticului de tromboză
venoasă profundă surală ?
Necompresibilitatea venei cu sonda ecografică.
33) Care sunt elementele caracteristice emboliei pulmonare la o radiografi e toracică ?
Radiografia poate fi normală.
Atelectazie în bandă.
Pleurezie unilaterală.
Supraelevația domului pleural.
23
CARDIOLOGIE

Ascensiunea cupolei diafragmatice.
Semnul lui Westermark : hipertransparență localizată a unui câmp pulmonar.
Infarct pulmonar : opacitate triunghiulară pe fond pleural.
Dilatarea arterei pulmonare.
Hipertrofia auriculului și a ventriculului drept.
34) Care sunt elementele electrocardiografi ce și gazometrice caracteristice pentru o embolie
pulmonară ?
ECG :
– poate fi normală ;
– tahicardie sinusală ;
– deviație axială dreaptă ;
– aspect „S 1 Q 3 “ ;
– bloc de ramură dreaptă incomplet sau complet ;
– tulburări de repolarizare în teritoriul anteroseptal și/sau inferior ;
– tulburări de ritm supraventricular tip fibrilație atrială.
Gazometrie arterială :
– hipoxemie ;
– hipocapnie ;
– alcaloză ventilatorie ;
– efect de șunt gazometric : PaO 2 + PaCO 2 < 120 mmHg.
35) Care sunt elementele ce constituie semne de gravitate clinică pentru o embolie pulmonară
? Citați tratamentele specifi ce care pot fi propuse în această situație.
Semne de gravitate :
– semne de șoc :
– TA s < 90 mmHg ;
– tahicardie > 120/min ;
– diureză < 20 ml/h :
– tegumente marmorate ;
– extremități reci.
– sincopă inițială ;
– turgescența jugularelor ;
– cianoză ;
– PaO 2 < 60 mmHg.
Tratament :
– anticoagulare la doza curativă ;
– tromboliză ;
– embolie chirurgicală sub circulație extracorporeală.
36) Care sunt măsurile igienodietetice necesare în insufi ciența venoasă cronică ?
Activitate fizică regulată.
Contenție elastică a membrelor inferioare.
Scădere ponderală.
24

Purtarea de pantofi adecvați.
Evitarea ortostatismului prelungit.
Ridicarea membrelor inferioare în repaus.
Exerciții de pedalat înainte de culcare.
Evitarea încălzirii prin pardoseală.
37) Care sunt principalele complicații ale insufi cienței venoase cronice ?
Tromboembolice : flebită superficială sau profundă.
Ruptura varicelor externe sau interne.
Dermatologice :
– varice ;
– dermită ocră ;
– dermită de stază ;
– eczemă ;
– atrofia albă Millian ;
– ulcer venos.
38) Care sunt principalii factori favorizanți pentru o disecție de aortă ?
HTA ;
Boli ale țesutului elastic : Marfan, Elhers-Danlos.
Iatrogene : cateterism, intervenții chirurgicale.
Boli cardiace congenitale : coarctația de aortă.
Traumatism.
Sarcină.
39) Care sunt aspectele ECG întâlnite cel mai frecvent în disecția de aortă ?
ECG normal percritic.
40) Care sunt principalele elemente caracteristice pentru disecția de aortă la o radiografi
e toracică ?
Lărgirea mediastinului.
Imagine de contur dublu aortic, lărgirea butonului aortic.
Pleurezie stângă : hemotorax.
41) Care este diagnosticul pentru o durere toracică localizată la nivelul uneia sau mai
multor articulații condrosternale, asociată cu o tumefacție dureroasă a cartilajului, care
se accentuează la palpare și la mobilizare activă ?
Sindromul Tietze.
42) Un pacient în vârstă de 72 de ani se prezintă la camera de gardă pentru o durere
intensă și brutală a membrului inferior drept, care persistă de opt ore, asociată cu
impotență funcțională totală. La examenul fi zic, membrul este rece și palid, cu durere intensă
provocată de mobilizare și un defi cit de sensibilitate. Pulsul este abolit unilateral.
Ce examen(e) complementar(e) este (sunt) indicat(e) în acest caz pentru a afl a etiologia ?
Nu se efectuează niciun examen care să vizeze etiologia.
Diagnosticul ischemiei acute a membrelor este clinic.
25
CARDIOLOGIE

În urgență se realizează doar un bilanț preoperator și în niciun caz nu trebuie să întârzie
tratamentul (urgență terapeutică).
43) Care este complicația principală postoperatorie după revascularizarea membrului inferior
pentru o ischemie acută ? Care sunt modifi cările biologice observate în acest caz ?
Complicația principală : sindromul de revascularizare.
Principalele anomalii biologice :
– insuficiență renală acută organică pe necroză tubulară acută ;
– hiperkaliemie ;
– acidoză metabolică.
44) Care sunt caracteristicile clinice ale unei sincope ?
Absența prodromului.
Debut brutal.
Durata scurtă < trei minute.
Hipotonie musculară în timpul sincopei.
Recuperare imediată.
Absența deficitului postcritic.
Cădere adeseori traumatică.
Semne negative : nu există pierdere de urină, mișcări anormale, mușcarea limbii.
45) Dați defi niția hipotensiunii ortostatice.
Căderea TAs cel puțin 20 mmHg.
– Și/sau căderea TAd cel puțin 10 mmHg în trei minute după trecerea în ortostatism.
46) Un pacient se plânge de vertij, greață și vărsături intermitente care apar la mobilizarea
brațului stâng. Examenul fi zic pune în evidență un sufl u supraclavicular stâng și o
anizotensiune de 50 mmHg. Ce diagnostic puneți ?
Insuficiență vertebrobazilară în sindromul de furt de arteră subclaviculară.
47) Care sunt principalele argumente în favoarea unei sincope vasovagale ?
Factori declanșați : emoție intensă, căldură, dureri etc.
Prodrom : greață, vărsături, transpirații, acufene.
Pierderea cunoștinței.
Stare de astenie postcritică.
48) Care este cauza cea mai frecventă a fi brilației atriale ?
Cardiopatie hipertensivă cu hipertrofie ventriculară stângă la un subiect în vârstă.
49) Care sunt semnele fi zice relevante pentru fi brilația atrială ?
Astenie.
Palpitații.
Dispnee.
Angor.
Lipotimie, sincopă.
Zgomote cardiace neregulate.
Uneori, o complicație : tromboembolie, insuficiență cardiacă.
Pacientul poate fi asimptomatic.
26

Tahicardie nesinusală.
Absența undelor T.
Ritm cardiac neregulat.
Complexe QRS înguste (dacă FA este izolată).
Oscilația liniei de bază.
Căutarea sistematică a unui factor declanșator : sechele de infarct, hipertrofie ventriculară
stângă.
50) Care este aspectul ECG în fi brilația atrială ?
– Tahicardie neregulată cu complexe QRS înguste, în forma ei obișnuită.
– Absența activității atriale organizate cu oscilația liniei de bază.
– Ritm ventricular neregulat.
– Complexe QRS înguste, excepție în blocul de ramură.
– Semnele caracteristice cardiopatiei de bază : HVS, unde Q de necroză.
51) Care sunt itemii scorului CHA DS –VAS (vechiul scor CHADS) ?
2 2 c
Insuficiență cardiacă/disfuncție VS = 1.
HTA = 1.
Vârsta ≥ 75 de ani = 2.
Vârsta 65-74 de ani = 1.
Diabet zaharat : 1
AVC/AIT/embolie periferică = 2.
Sex feminin = 1.
Patogenie vasculară periferică (IM, afectare arterială periferică, placă aortică) = 1.
52) Care sunt precondițiile pentru efectuarea cardioversiei programate prin șoc electric
extern ?
Informarea pacientului asupra procedurii, riscurilor și beneficiilor.
Consultație de anestezie.
Realizarea unei ecografii transesofagiene pentru căutarea unui trombos sau anticoagulare
la doză curativă cu trei săptămâni înainte de cardioversie.
ECG înainte de procedură : persistența FA.
Ionograma sangvină pentru eliminarea unei tulburări metabolice de tipul hipokaliemiei.
Bilanț tiroidian pentru a elimina o distiroidie.
Oprirea prealabilă a digitalicelor.
53) Care sunt semnele clinice ale unei insufi ciențe aortice ?
Semne funcționale tardive :
– dispnee de efort ;
– palpitații ;
– lipotimie, sincopă ;
– angor.
Suflu cardiac holodiastolic :
– fin, dulce, cu caracter aspirativ ;
– maxim de-a lungul marginii stângi a sternului ;
27
CARDIOLOGIE

– intensitate variabilă cu poziția pacientului, perceput mai bine în poziție aplecată și
în expirație forțată.
Semne periferice :
– mărirea presiunii arteriale diferențiale cu căderea TAd ;
– hiperpulsabilitate arterială (puls capilar, hippus pupilar, dublu suflu femural intermitent
[semnul Duroziez], semnul Musset [balansarea capului la fiecare bătaie
cardiacă], semnul manșetei).
54) Care sunt indicațiile de tratament chirurgical pentru insufi ciența aortică ?
Pacient simptomatic : dispnee NYHA stadiul II, III sau IV.
Diametrul telesistolic al VS > 55 mm, diametrul telediastolic al VS > 75 mm.
FEVS < 50%.
Diametrul aortei ascendente > 50 mm.
55) Care sunt modifi cările cardiovasculare în boala Marfan ?
Insuficiență aortică.
Insuficiență mitrală în prolapsul valvular.
Calcificarea precoce a inelului mitral.
Dilatația aortei ascendente.
Anevrismul aortei abdominale.
Disecție sau ruptură de aortă.
Risc de endocardită bacteriană în caz de valve patologice.
Tulburări de ritm.
56) Care este principala cauză de insufi ciență cardiacă în țările industrializate ?
Cardiopatia ischemică.
57) Care sunt principalele cauze ale insufi cienței cardiace drepte ?
Cauzele insuficienței cardiace drepte cronice sunt :
– insuficiență cardiacă stângă ;
– cord pulmonar cronic :
– BPOC ;
– cord pulmonar postembolic ;
– hipertensiune arterială pulmonară ;
– pericardită constrictivă ;
– insuficiență tricuspidiană (reumatismală, endocardită) ;
Cauzele insuficienței cardiace drepte acute :
– embolie pulmonară masivă ;
– infarct de miocard cu extensie la ventriculul drept ;
– tamponada cardiacă ;
– pneumopatie hipoxemiantă ;
– criză severă de astm bronșic.
58) Care sunt principalele cauze de insufi ciență cardiacă cu debit crescut ?
Hipertiroidie.
Boala Paget.
28

Fistulă arteriovenosă.
Anemie cronică.
Boala beri-beri (deficiență de vitamina B 1 ).
59) Care sunt principalii factori declanșatori ai unui puseu de insufi ciență cardiacă stângă
?
Renunțarea la regimul fără sare.
Nerespectarea tratamentului.
Iatrogen : inotropi negativi, AINS, corticosteroizi.
Tulburări de ritm cardiac : fibrilație atrială ++.
Infecție : pulmonară ++.
Embolie pulmonară.
Puseu hipertensiv.
Anemie.
Sarcină.
Insuficiență renală.
Hipertiroidie.
60) Care sunt cele trei clase de medicamente la care s-a demonstrat o reducere a mortalității
în insufi ciența cardiacă ?
Beta-blocante.
Inhibitori ai enzimei de conversie.
Antagoniștii aldosteronului.
61) Care sunt elementele radiografi ce pentru un edem pulmonar acut ?
Sindrom alveolo-interstițial :
– opacități alveolare bilaterale și perihilare în „aripi de fluture“ ;
– revărsat pleural bilateral ;
– liniile Kerley.
62) Care sunt principiile tratamentului pentru un edem pulmonar acut de origine cardiogenică
fără stare de șoc asociată (în afara tratamentului etiologic) ?
Urgență terapeutică.
Spitalizare în secția de terapie intensivă.
Poziție semișezândă.
Administrare pe cale venoasă periferică : G 5% 500 ml/24 ore ;
Monitorizare : saturație, FC, TA, FR, ECG.
Oxigenoterapie : ventilație noninvazivă cu mască.
Tratament diuretic pe cale parenterală : furosemid sau bumetanid.
Derivați nitrați pe cale parenterală dacă pacientul este hiper- sau normotensiv (se
opresc dacă este hipotensiv).
Morfină IVD 2-3 mg.
Insulinoterapie dacă există dezechilibru glicemic.
Anticoagulare preventivă.
À jeun, apoi regim desodat după stabilizare.
29
CARDIOLOGIE

Supraveghere : clinică, greutate, constante, diureză, kaliemie.
63) Care sunt principalele caracteristici ale unui sufl u de insufi ciență mitrală ?
Suflu holosistolic.
În jet de vapori și dulce.
Intensitate maximă în focarul mitral, în decubit lateral stâng.
Iradiază în axila stângă.
Z3 : galop protodiastolic.
Întărirea Z2 în caz de hipertensiune arterială pulmonară asociată.
64) Care sunt principalele modifi cări ECG observate în insufi ciența mitrală ?
Tulburări de ritm supraventricular :
– extrasistole atriale ;
– fibrilație atrială.
Hipertrofie atrială stângă.
Hipertrofie ventriculară stângă diastolică.
65) Care sunt principalele complicații ale unei insufi ciențe mitrale ?
Puseu de insuficiență cardiacă.
Endocardită infecțioasă.
Tulburări de ritm supraventricular : fibrilație atrială ++.
Tulburări de ritm ventricular.
Complicații tromboembolice : AVC (în special în ceea ce privește FA).
66) Ce tip de intervenție chirurgicală se preferă în tratamentul insufi cienței mitrale ? De ce ?
Tratament chirurgical conservator : plastia mitrală este de preferat în locul înlocuirii
valvulare.
Avantaje :
– nu este nevoie de tratament anticoagulant pe termen lung ;
– mortalitate intraoperatorie mai scăzută ;
– supraviețuire postoperatorie mai crescută ;
– risc de endocardită infecțioasă mai scăzută.
67) Care este evoluția ECG a unei pericardite acute ?
Stadiul 1 : supradenivelarea segmentului ST :
– concavă în sus ;
– difuză ;
– fără semn de oglindă ;
– nu înglobează unda T ;
– subdenivelarea segmentului PQ.
Stadiul 2 : normalizarea segmentului ST cu aplatizarea undelor T.
Stadiul 3 : unde T negative în toate derivațiile și segment ST izoelectric.
Stadiul 4 : normalizarea undelor T.
68) Dați defi niția pulsului paradoxal Kussmaul. Cu ce complicație a unei pericardite acute
este asociat ?
30