APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

More documents

Recommendations

Info

9 ROMANIA LIBERA -,-.4111! sul, pentru a carul prindere s'a tri nis un tre invatatorii actual! aa fost sclavi acelor de MO case noastrd are apa sälcie. Gher- dehreuneut intreg de armata in guvernasisteme, uniT i ca scolarl ca invdtatorl, gheful surorei mete era stricat si mama meritul Crivan, a trecut la 1 Iu lie pe teritoriul otoman, unde in Sandjacul Baiazet dela granita a gäsit o primire favorabila la Eiub-pasa. Acesta este fiul mai mare al reposatului colonel rus Djafar-Aga-Samsadinov, seful Kurzilor din guvernamentul Crivan. La inceputul ultimului rasboid ruso-turc din 1877, Eiub-pasa a fugit in Turcia, unde a primit titlul de paea i un post corespunzator. Acest pasa a primit acum la sine pe talharul Kiaram, care acum e in stare a face dese navaliri in districtele ruse de la granita ei are de gaud di nelinisteasca mai cu deosebire tinutul dela Kars. CORESPONDENTA ROMAN1E1 LIBERE ' , 44011111111111111=_ MINIMMISIMIN111.11111. in ventat de L'Hoste, a7functionat prea bine aeronautul a aruncat, in timpul 0115 toriei, torpile fictive asupra navelor trecatoare de acele timpuri barbarizatoare invata.- l'a dres. Hocenii vin spre meaza-zi rdsitrite spre a demonstra utilitatea balonulul sail mêntului românese a scapat, gratie voi- de Husl. Icoanele noastre sunt zugravit pentru scopurl militare. A dorm zi Torpiltorilor nostri de bine ; pentru actualitate foarte frurnos. .fintita este dulce. La viea lieur a descins aproape de Londra. L'Hoste mal cu seama ni s'a imbunatatit, ni s'a u- bunelulul s'a prilbusit o parte de loc, din si Mangot aú de gand sa fact, o calatonie 1 surat foarte mult sistemul la invdtamant, pricina ploilor, i i-a daratnat crama. Marti cu balonul de la Cherbourg in Norvegia. din chiar clasa I-a primará ; astazi avem m'ain dus cu tata la camp, si and ve- multe inlesniri la studia, cat priveste maneam acasa era sa ne in un vartej. Nol Porumbel eAlAtorl germani. terialul didactic scris, cartile, a'aceasta avem (Toile vac! eu vite dintre cm! pe Sub titlul de coal sus !bile parisiane spun merge perfectionandu-se zilnic ; gratie gu- una o s'o vindem. Omul ; la viea noas- ca nu de mult s'a impuscat pe la Nevers vernelor i initiativel private ; multumita tra a cazut dintr'un copae rupt un un porunibel calator, care avea pe o liana celor ce ne-aa scos din haosul in care ne picior ; tata a zis ca are sill duca la spi- din aripa armele imperiulul german. aflam, la inceputut invdtaturei cu deosetal. Pe cand tna apropiam de scoalä, Dibire, lucru de care numal amintindu-ne, mitriu Mee pe Lebel ; cand am zis ni se increteate fruntea. c'am sal spun d lui invatator, el a fugit. Dar vorba la inceputul astor rinduri a Rugaciunea care o spunen, in clasa este fost de compositiuni in clasa pritnara ; scurta dar tare fi unionsti ; la intrare spu- de inlesnirile ce avem, prin ajutorul cdrtinem o rugaciune si la iesire alta. Sera lor didactice de astazi, eel ce suntem pusl mea a cusut o catnale cu agiur, i una a invdta pe copiii in versta pang. la 12 cu amnia in doue culori : alhastru i rosu. ani, precum ai de avantagiile ce acestia Sendrea era cat pe ce sa se inece in iazul COMPOSITIUNI IN Cl/SA II PRIMARA trag din asemenea crl ; ba este de re- Reitea duptt ce l'a scos, un om care uneunoscut ett, mult mal fructoasa e munca dea, a varsat o multime de apa si Pail a- Iluft, 20 Julie 1886. invdtätorului de ort-ce grad, astazi pripacat frigurile ; twit& vacanta a fost bol- Intre obiectele de studia ale claselor privinta acestel materii de studia, a componay. Turcil earl umblad cu rfsnite de camare (urbane ai rurale), este prevdzuta, sitiunel, de cat cu chiar 10 ani in urmit. fea prin ores, s'ad dus la Vaslui tata a chiar dupa. Programul oficial, i composi- Astazi, cum ziseid, ma! toate gramaticele cumparat de la el o risnitd pe care a dat tiunea ; drept aceia, Gramaticile ce avern, ce avem i pentru cursul primar, vin in 10 lel ; ea es'ie frumoasa i macina tare mal toate, ne daú anume bucati pentru ajutorul invatatorulul i elevilor eu exem- maruntel. ipà aatt de unit patinul, cà i-e compositiuni, chiar ai la casa II primal* ple de exerciti1 de-a gata i 'n studiul scarba stel asculti. Un orn din suburbiea sub titlul de : Exereitif de descrierea lu- compositiunei ; prin urmare ne faciliteaza Plopenii al-a batut femeea i pe mama sa, erurilor s'a flintilor, imitatiuni, naratiuni, foarte mult misiunea. politia l'a pus la arest ; el era beat, si transformaric? nota bine cii coala sad Relativ deci la programul oficial al cur- cand l'a cercetat politaiul a rdspuns ca nu instructiuni de procedernent atarele sului primer, in ceia ce priveste concepe- atie ce-a Meta_ Venind de la biseriea am studia. rea in scris compositiunea in clasa II ;A- gasit un leú ai l'arn dat mamet ; ea a zis Din imprejurari 'MBA, poate ca de tristä mara, tocmaT in privinta usuratatel de a c'am sit am noroc hi viata mea, ai a strins amintire, notiunT de compositiuni si ins- depinde pe elevii astei clase in a compu- leul In palarnida laze ; iar eil am zis sa tructiuni de cum stt se Meg, stilistica asa ne, sunt deja catl-va anT de And, prim el mi'l puna la casa de economie. Ziva mea zis, cu elevii claSelor primare, nu de multi practicez acest exercitia sea mal este la 29 Iunie, cand se face impartirea ani avem prevdzute in program ei prin bine acest lucru. Sistemul de a depiede pe premiilor ; tata a zis ca daca void trece cartile noastre de acoalä ; importanta ace- chiar elevii astei clase a compune de la in clasa III are sa'ml compere un rind de stiff studia se poate zice ea n'a fost simtitä dîniT ceea ce se pricep, despre cele ce 'T baine, o pereche de botine {Wade ; eti si Mel gustata la invdtamèntul cursului pri- inconjoara despre cele ce vad si aud in am rdspuns cA pe mine ma lauda d invdmar (cu deosebire), de cat cam de prin a cercul unde traese i unde se afltt, adeca tator, pentru ea invat bine, i nu'l supdr., doa jumdtate a secolulul in care ne aflam, de a'af sCrie singurl cugetarile lor proprif, Cu chipnl acesta, colarii, espun in seris cam de pe la 1860 cu introducerea alfabe- sistem pe care '1 volil detalia aci; mi s'a problemele la aritmetica, indati ce catului latin. Astazi insa, pe cand avem : learnt ai mi se pare in destul de facil pradnose 'bine o operatiune oare-care, demons- geografiT coprinzand in ele hartele respective tic ai corespunzdtor scopulul, pe MO atrand ce anurne operatiune indica pro- textului de studit. Istorii nationale inzes- cela de a obligf3 pe acolarT, (fie mal micT blema i modul cum se resolva ; spre e- .trate cu chipuril cellar mal insemnatf capi sad maT marl), a copiea sad imita. xemplu : Cine-va a cumparat 90 chile supremi ai Orel, in earl cu timpul vom Procedementu . dupa primirea elevilor in porumb cu 2430 lei cat U. tine chile ? putea avea i alte icoane relativ la .istoria clash (cu dechiderea acoale1), cel intil lucru Aceasta problema se resolva prin Impar- patriel, spre ex : Campul cu punctele stra- ce '1 am in vedere este a continua lectura tire ; trebue aa ducem pe 90, suma chiletegice in rasboae, figurile instrumentelor in- pe cartea introdusti, corectand erorile elelor, prin pretul tuturor acestor chile, spre trebuintate in rdsboae , cetäti asediate etc., vilor cu privire la : intontiune, finalele a afla cat se dA pe o chila. Venzendu-se carti pentru cetire si chiar abecedare bo- cuvintelor, la semnele ortografice, la On- 129 chilograme orez ate 3 chilograme ingate si in gravurile privitoare la istoria nagavire, la repetirea cuvintelor precum si la tr'un leu, cat! lei se jail pe toate eele 129 turala ai la religiune ; aritmetici cu figurt mancarea literelor , deprinzandul ast-fel chilograme ? Asta problema se resolva prin ale mdsurilor despre cart textul vorbeste ; cu citirea coreeth i in acelas timp cu- 2 operatiunl : Impartirea ei Imultirea ; dupa dar o data cu acestea i gramaticele ce avem renta , pre cat posibilitatea acordtt ; prin- ce afiam cate ON de cate trel chilograme astäzi se intrec in Deprinderl pentru corntre cele-l'alte obiecte , scrisul , asa zis sunt in 129 chilograme, pe aceste partt le positiuni. « Cu uk.euvênt, astazi attain prin dictando, 11 am de cloud ori pe sdptdmana, inmultim eu pretul uneia cars este 1 let cartile de studia i mijloacele cerute la in- pana la 1 Noembre copieaza dupti carte spre a aria resultatul cerut. tuirea lectiunilor ; deja este o laudabila »gramatica sat lectura, or! de pe tabla, Neaparat Mkt, ea, ca la orl-ce'Intreprin- emulatiune intre autorif de carti didactice mai apol ei dui:4 spunere, iar de aci Madere. isbanda reclama, intro atatea. alte pentru cursul primar, (in tara ',oast*, inte odata pe sdptdmana copieaza si odatit conditiunf, i rabdare ba Inca foarte mutt& chiar de la clasa I- a acestul curs, spre a sunt obligati a'rni educe, duptt aim ei se ei mare ; i une-ori, din causa diferitelor- infatosa elevilor, pentru intuitiune, gravu- pricep, cate 3-4, apoi cate 5-6 si maT naturi ale elevilor, isbanda reclama fortat rile corespunzdtoare Iectiunei in studia. apoi cate 10 propositiuni semple pe cad disposititinea la lucru, (mal ales acolo unde CAM deosebire intre mijloacele i apa- deja le cunosc de o data cu We-ye part! camera de prelegere ea napaste poarta nuratele trebuitoare invdtamantuTui, (prevdzute ale vorbel, i ma! pe urma cate 2 -3 frase ; mele,de lipsindu'l nu numai mobilierul , in cartile de §coala.), din timpul mai vechie de prin luna Februarie, cand cunosc ma! propria. etatei scolarilor i ornamentul di- si not, mal cu searna la copiii incepdtorl, multe din partite vorbei precum ei propodactic de pe pereti ci chiar largimea ai lu- din timpul elder cu 23 de ani in urma. sitiunea desvoltata, stint obligati a'aff aduce mina cuvenitd, aerul trebuitor ; lucruri de Mai toti toate) earl aa facut un studia numai frase din propositiunl Mai mult des- car! sunt lipsite multe din clasele scoale- oare-care in a doua jurnatate a acestui voltate ; 4, 5 - 6 de acestea inteo frasa ; lor noastre). Oar ori. cum, munca se cere, veac n'ati lest supusi sad supuse, (cu deo- dar acuma bunduara prin Aprilie i MaT, trebue sa fie ; gratie noului proiect de lege sebire in anii incepetori al studierei), tor- sunt exereitati ma! pe larg si cu analisul lnstructiunei, care, printre multele buturel creerului i limbei in silabizare; spre gramatical, cunoscand deja (pe tang seminuri ce are, se afla si acela -adectt -de a ex., ca in urma. cu 30 aril', cand nele grafice) usul literelor capitale si inter- plati mal biniaor aceasta munca. gand n'avea nimene la nol de sistemul jectiunea ; la toate acestea stint pregatiti Ca am atins, in articolul present, i si- fonetic in invatarnent, cand inca ast-fel ecolaril ai din timpul lectiunei in citire, a stemul de care fac us in predarea compo- nuuneam literele alfabetului : Az=a, buche bucatel rostite sea mernorisate, unde li se sitinnel la elevii clasei ineutionate, n'am (ma! pe uma be)=b, cervu (ma! apot ce) face cunoseuta functrunea veri-carul Benin facut aceasta co pretentiunea de a sustine =c, dobru (ma! incoace de)=d, lude (mat ce intelnese (in bucata citita). In fine, cu cil este eel mal recomandat de pedagogie, apol le)=1, mislete (mai pe urma cat acolaril cunosc mal de aproape partite inaintea sistem de predarea unuT m, pocoiu (dupd aceia pe) = p, ucu = u, vorbei, cu cat pricep ma! bine si partite obiect oare care, fie la scolaci mat mid zenme (ma! incoace ze)=z ; a'apoi tine-te propositiunei, íI iaa exemple mal pe larg sett ma! marl, fie in veri-ce curs, acel si- scolare la silabizare : Azzemniezz=azi, azi cu frase ma! lungi, pe cari le ai analiseazit ; stern se poate zice ca este mat bun, dupa misletierm=am, innasiernvedeestuveteastu- in scrierea pentru examen mal. mutt de care reusesce mai bine inviltatorul ; dar, tat=invetat,leestulecacuerctfijitiucuunasfini- aceste exercitii presintd, adiea compositiunl ett, cu eu aeest sistem isbutesc mal facil ludeestule = lectiunile ; cacoscarltier fer- 'acute chip propria lor munca, (Uncle bu- mal sigur in atarea materie '). teestutea cartea ; zemnestuzemisletiermcatT din 5 -6 rindurT acelasi sujet). Co- V. Sighinescu. nasiinicacuculudiel = zenmicul ; saa chirectura o fac, dripä cum ai scriptolegiea recopurile ma! modern, (cu 20 an! in urma) : manda : Plan mine insumT la catedra, ai in Gaarecarteeatea cartea, nieea = mea, acelasi timp prin scolaril mai bun! in banca '). eseesteete este : seese afeafleMa= Iatti cate-va din micele cornpositiunT ale ECOURI STRE1NE se alla), Mein .--- in b eanebancaca= ban- elevilor mentionatel clase, din diferitele 3 ca ; euea ea, . îneinvÇvè = invdt, epoce ale anului scolar : Noembre, Februa- Balon-Torpilti. leecalectiaMuneeanea = lectUmea, beibirie si Mai, aranjate in sir alfabetic : An- Acronatul francez L'Hoste s'a frialtat la neene (sad ca mai in urina : buchilbinadrei n'a stiut astazi lectiunile. Bogdan este 17 Julie seara lu Cherbourg ca balonul sëü seestune) = bine. Pollan grozavenii pe la vie. Cicoarea are floarea albastra Du- Cf'l nofi, Le Torpilleur, spr'e U sbura peste capul ínvetatorulul a'a iiiieilor invetatei, narea se versa Marea-Neagra. Este ur, Canal in Anglia. El era insotit de astronopot km tortuari ale ereerulta i limbel lor; ceas de cand am venit la scoala. Fentana , mul loseph Mangot. Aparatul de carma, rde limbel noastre romanesti cu catl-va Trelme s mArturisesc - cit. la resultatul ce ani in urint, '; In asa nuinitele buctitT de compositiunT sco- ajung, am si concursul colegulul de la clasa I, car, fie acele timpuna sisteine atat de barlariT isT lad exemple cu initialele in sir alfabelic ; 'mt d6. elevI pregâtiT bine, alit In esercitiul calker, bare -iu invatainant, eand multi ehiar din- (fie seu nu subiectul la inceputul propasitiune1). scrIsuluT, caleululul, numeratiuneT. Cre- Hepites Stefan C. Scanteerea Rtel or, Rev. Sc. T. X, p. 356-362, 371-380, B, 1880. Hepites Stefan C. Termometrie ei Eteti. nometrie, Rev. Sc. T. XI, p. 65-70, IN pana la 110, 113-117, 138-142, B. 1881 Hepites Stefan C. Instrumente !Anti% in6surarea radiatinnel solare in diferite oh. servatoril. Rev Sc. T. IX, p 301-394 , 309Hep3it1e0, s SBtefia8n8C1. Ploaia si serviciul me. teoHroelpoigtiecs, Rsoteo i C.1T5elmilil)ieeralt8u8rt2t.zilet de zaud eh' e un spionaj la mijloc, ministrul 25 August 1881 la Braila, An. Ac. Rom de rasboid francez a fault sa se proceada Ser. II, Tom. IV. Sect. I. p 123-130, la o ancheta in privinta aceasta Cate-va zile mal tarzifi un comersant a ites Stefan C. Bolidul prins de asemenea uu porumbel calator din seara de gust 1881 vazut la Braila. An. obosit, care avea sub aripa stanga o mama Ac. germana i pe mat multe pene diferite pe- Rom. Ser. II, Tom. IV, Sect I, p. 123, B, cetl. Pe aripa areapti se putea citi : Chà- 1882ep. teaudun. Stefan C. Observatiunt meteoro, Negresit ca. se va procede la o serioasa logice facute la Braila in anit 1879 ei 1880, ancheta i asupra acestul al duoilea caz. An. AC. Rom. Ser. II, T. IV, See;. II, p, 1-R2e3p2it,es tefdousepaln anee B. li9882.6. Elefantl in Paris C. Ziarul La Paix spune, ca in tuna lul jurul Brailet in noaptea du f lunie 1880, August vor sosi in Paris, in gradina zoolo- An, Ac. Rom. Ser. IL T. Ill, Sect. I, p, gica de aclimatatiune, o caravani compusi din ,7o de locuitorl din Ceylan, insotitl de 73-e7p5' 1I itesaStie8fa8n2. C. Cutremurul de pameat 12 elefantl de mama, perfect dresati, ei de din Braila de la Dec. 1880, . 14 bol Zebus. Aceasta exhibitiune etnografica. nu va Ser. II T. III, Sect. 1, p. 76-78 B. 1882, lipsi sa intereseze atat pe savanti, cat i Zeit Oest. Met. Bd. XVI, p. 69, Viena 1881, pe publicul cel mare. al a a 111 SEMI! METEOROLOGICE CAPAITA, (Istorioul 1or in Romania) de SIM C. HsPITEB [Urmar] Urmare - Cele mal renumite tórguri de cafes, din lume, Amsterdam ai Londra, pentru vinza- Bacuresci (Ferastrad) Observatiunl metile marl% periodice, aü curtieri speciall, teorologice Mcute la institutul meteorologic. insarcinati cu clasificarea variettailor ves- Anul 1885 Bul. Minist. Ayr. Tom. L tal product Mat de insemnat azi in comer- Bucarest (Klima von) veal Hann Dr. ciul lumesc. In Amsterdam la vinzirile pu. Julius. blice se obicinuesc denumirile urmatoare, incepend cu cele mat bune specil: Fa, Fa, Cantacuzino, I. A. Tabla pentru reduce- medie, Fa ordinal* bunti, buna ordinark rea la nivelul mare! a presiunilor barome- dinara, medie, foarte ordinal* medie tries observate in Bucuresci (inaltimea 87 din urma. Probele bune de cafea brasiliani mPtri). trec sub numele de ,Good average' ; ea- An. Ac. Rom. Ser. II, Tom. VII, Sect. I, litatile se inscrit in buletine dupa numerl. Cu cat cafesua este mal veche, cu atat are p. 215-219; B. 1885. gust mai placut, eu atat prin urmareeste ma! Cantu V. vex! Aurelian. cantata. De aceea cafeaua proaspata ade- Christu, P. Th. Prevederea timpulul. Ec. se ori sa eoloreaza in nuantele cele veal!, Rur. An. I, p. 183 -185, Buc. 1877. sad se Emplane la o anumita caldura ea si Codrescu Th. Climatul Moldovel In eerie- capete aroma acesteia, falsificatia sa descopera lesne pentru sortele colorate, frerea 111 otzle statistice asupra Moldova (tr. dupa cand cafeaua banuit ti. in main! sad pelitt Satan), N. p. 16-18 141 1852). tie ; prin aceasta recapata coloarea ei na- Cucn, N. Memorit asupra instalarei unel tural* statiunt meteorologice popularea pe bule- Ca toate granele, ce coprind apa vegevardul universitätil din Bucurescl. Bul. Sec. tala, cafeaua este supusä la avarie (saidciune), fie din eauza umezelel,' fie din can. Geogr. An. I, p. 38-51, B. 1876. za corpurilor streine, ea care a vellit In Daniilescu, N. R. Resumatul observatiu- contact sad tang care a stet mat multi nilor meteorologice Mcute la Ferestred de vreine, Acorn 10, 15 aril, cand cafeaua la 18711a 1873. Rev. Sc. T. V. p. 245-251, 265-275, B. 1875. Danillescu N. R. Rectificare la acest articol, Idem, p. 303. Daniilesca N. R. larna 1880-81. Ec. Rur. An. 11, (1881), p. 82-83. Davila i Lesmann, Observatiuni meteorologice facute la spitalul militar din Bucurescl In 1863 0 1864 OM la 15 Oct. Monit. Medical T. II 0 III, B. Davila ei Lesmann. Idem pe anil 1863- 69. 7 tabele litografiate. Donict, Panait, Prevederea timpulul, Rev. Sc. T. V. p. 132 --138, VI. p. 245-249. VIII. p 291-298, IX. p. 259-260. Gr. Al. Informarea ploeT. 1coana lumei An. II. 1846, p. 182 ai 208. Hann. Dr. Julius, Meteorologische Beobachtungen zu Braila. Zeit. Oest. Met. Bd. XV p. 187, Wien 1880. Hann Dr. Julius, Klima von Bucarest Zeit. Oest. Met. Bd. XX p. 152. Wien 1885. Hann Dr. Julius Klima von Jassy Zeit. Oest. Met. Bd. XX, p. 370 Wien 1885. Repites, Stefan C. Meteorologia ei pre - vederea timpulul, Mesagerul Brdilel Nr. 35, 36, Braila 1879. Repites, Stefan C. Resu matul observetiunilor meteorologice facute la Braila in 1879. An. Ac. Rom. Seria II, Tom. I, p. 263-293 si o planse, B. 1880 ei Rev. Sc. p. 95, 96, 176, 192, 208, 224, 255, 303, 304, 367, 368, 382, T. XI p 16. Hepites Stefan C. Idem 1880, Rev. Sc. T. XI, p. 48, 63, 64, 112, 176, 208, 272, 319, 320, 335, 336, 380. Hepites Stefan C. Idem 1881. Rec. Sc. T. XII. p. 64, 80, 96, 112, 127, 160, 176, 191, (lipseste Sept.-Dec ). Hep tee Stefan C. Desvoltarea meteorologiel ai al doilea congres meteorologic international. Rev. Sc. T. X, p. 42-48, 61 putt la 64, 67-70, B. 18q). Hepites Stefan C. Noll& asupra observetiunilor meteorologice acute la Braila Rev. Sc. T. X, p. 106-109, 123-126 B. 1880. din America centrala i sudica era rat Ingrijita, =edà inainte de imbarcare, tot-d'auna sa inferbanta in vapor ei ajungea In Europa avariata, din care eau* ca si poattt fi intrebuintata , dupa desbareare trebuia ciuruita i uscata la soare. Astki avariile de felul acesta sunt maT rail penusca upsrocela ucteurlf repar A mal cu ingrijire Cea mal periculoasa i mar des repetall avarie pentru cafea este pricinuita de no de mare. Aci distingem avaria mare II mica, dupa mdsura, in care cafeaua a fosl atinsá de apa. Cand apa a strabatut flUfl o parte a saculuT, strich ruling cafeaa udata, o inroseste, comunicanda4 un gusl particular, sMciii, neplacut ; cAnd apa vdrsat in cantitate mare si a *runs toati cafeaua atone! aceasta se infierbanta, inegreste, putrezeste, primeate un gust foarte neplacut ai nu mai polite servi de cat Pal* tru ingrasatul prtmentului. sai In In atingerl cu materil amoniacale IS apropierea lor , cateaua se avariazi suprafata bobulul, primind o coloare chisa. Asa, daca sacil de cafea s'aS barcat intr'un vapor in aeelas compari' silent cu pel sad cu lana, boabele primese o coloare albaStra, bine pronuntata, fW ca pentru aceasta interiorul O. fie stra, dar perde din pret. Materiile odorante, camforul tutunul, comunica tin tall° particular : cel de camfor e placut. Cafeaua trebuie sa fie cure* fArtt P6' tricele, boabe streine, praf, färamaturi de metale i alte necuratenil. Sortele de Ba Santos, Martinica i Java sunt cele bine preparate ; cea de Rio coinine odata petricele albe ascutite, cristalisate, cea de Santos petricele roiI, sfarimieioasel mat mull sat maI putin rotunde ; cea de St.. are petre multe, de coloare Welt D sa, de marimea nisipului mare ptina la a Dupa locul de productame cele mai semnate felurT de cafea ce yin in nee' international stunt urrnatoame, : Cafeaua asiatici; aci : Cafeaua de Arabia sad de Joca, derata ea cea maT firma din toate varle'f, tile cunoscute. Forma el este foarte boabele miei, neregulate, cu diferite scobitut! si nodurf, cate odata cu forma rotunda, de data mat lata, adese ort rupte ei eatate coloase 'verde sat galbene, cu gust e5':4
FOIT A 110.11ELNIEI LIBEREC 24 IuIie 55 ADOLPHE D'ENNERY N1 A 11 TI il ik [Urntare) Roger o apucti de mn i stringênd'o v6rtos : Ah ! crezt oare c'am putut, fera disperare j frA lacrimi, se zmulg din Mime mea radecinile unei iubirl care crescuse In limp de opt-spre-zece ant ? o intrebtt. Laurenta nu se putea satura de vorbele acestea IT trecead prin ureche ca o muzice. delicioase. Ea sterui, lesandu'al brawl in mane care o strangea ca Inter) minghinea, bucurandu-se de suferinta aceasta fizica mai melt de cat de o mangftere : El bine, adevarat este &al plans aea de mutt ? murmura ea. Roger fact' un pas inapol, puindu-se in lumina care venea pe fereastrA. Uittt-te la mine, Lzise el cu o voce surda. Vezi-ml obrazul slAbit, ochiT Scut care'mT albeate inainte de verste, ROMANIA LIBERA lent si miros placut. Intre dine se sparge cu greutate, vinturata in maini da un sunet sec. De mutte orl vine In comercia a- !nestecat Cu petrecele, cojt, sambud boabe de alte plante. Adevarata cafea Moca, eultivata pe langa Moca, vine in comerciul earopean,1 fiind-ca, se consuma total in Turcia, Egipt si Persia de :nobilimea musulmand. Aceea, care trimite in Englitera de unde vine aproape in toata Euroapa, este cafea de Aden, ai din sudul Arabiet sett chiar sorte africane, cunoscute sub numele de Cazengo i care este de aceeast forma ea adevërata Moca. Nu a rare- ui mArime oil Fie gasescl., ambele Din punetul de vedere al inseinnetatil gileteet !Atuncl, raspunde cu sange rece productiunii si al valoril comerciale in ge- servitoarea, e la spAlAtoreasa " Janin aneral, printre sortele asimice, local al doilea dupa cafeana Java leargil la dense, i il ocupe cafeaua o intreabe, ea tot feint Ceylan. Aci avem stt distingem douè felort de precautiunt. N'ar fi fost lucru cu minte de culturi, care daa dolia fellid de cafea expuna pe biata femee la o ispite asa cu total deosebite : P cafeaua cultivata de de puternica. »A da, response ea in indigenit insulet, de coloare roeietictt. gal- o brosa... 'mi aduc aminte .. nu crebintt Inchisa, btt de multe-ori chiar brut* r6a ingnijita i cu 20 procente mat eftinA deam ce tineti Eraa de molt la densa ; am de cat : 2° cafeaua de plantatiunl, cultivate dat'o baiatuluT med se se joace cu ea !" de europeni, In prima linie de coloniatif In adever, baiatul se juca cu pretiosul dia- englezi, foarte bine ingrijite, de coloare rnant in terine ; in sfirsit, era Visit ! verde, forma lunge, i avend aceiasI valoare LW Jules Janin II placea se povesteasce specil amestecate. ea cafeaua Java. Recolta incepe in Sep- Cafeaua de Arabia sit expediaztt in balotembre, trimiterile spre Europa in Octom- aeeaste anecdote. turl de panztt groasA, de diferite colort, de bre, ai se fac in prima linie prin Colombo, attte: 35-60 klgr. ai reunite In baloturt Capitala insulel. Espeditiile, care se corn- Uu dael In tresnre. Duelul ministrulul .maT Mad de rogojintt, legate cu papurA. pun aproape esclusiv din eafea de planta- de rezbol din Franta a readus la modA is- Cafeaua Java prin incurajarile si imbutaint', se indrepteaza spre Londra sad spre toriile despre dueled. Ziarul le Mahn ponetetile de tot fetal aduse in cultura et de alte porturI engleze, de oare-ce Ceylan se guvernul olandes a castigat o insemnatate vesteste until din cele mat originate ai in- afle tocmal in drumul navigatorilor englezi considerabila. Se imparte duptt coloare, spre India si spre estremul orient. Progregrozitoare, internplat pe timpul restauratiu- mitrime ei calitate in o multime de sorte ; sul culturil de cafea in Ceylan se poate neT. Pe acel timp, luptele parlamentare, se geseste de la coloarea roaie inchisa, vedea din erescerea exportulul, care acum adesea foarte pasionate, se continued In [Arai la galbentt deschistl, apoI verde, verde 50 de ant d'abla ajungea la 32.000 maji strade, unde discutiunile se sfaraead de batand in albastru. etc. Ea formeaztt primal pe cand asta-zT trece peste un milion. Im- multe orl cu provocarl i dueluri. Oficeril din articol de export al insulet, are grime longupachetarea in sael de 65 75 klg sag in eV( si mat mart de cat ale sorteY de Meca, butoaie maT Mari. garde erad de asemenea in continua dame- cu`care se aseamtinl foarte mutt cand se in- Din India varietatile Malabar ai Mysore nie cu eel-Patti camarazi al lor ai certele ve'cheste. Culture se face sad d'a dreptul vin in comereig, fitcand concurente insulei duelurile intre densil erad foarte dese. Cel de catre patria mama (Olanda) sad de Java numal cand pieile indiene sunt pre- maid stranid ai mal ingt.ozitor din aceste dare paraculad. care \rand apol calitAtile vezute in deajuns. Coloarea lor bate in duelurl a fost acela dintre colonel in re- cele mat frumoase negutAtorilor olandezi. verde, forma e aproape de a celor ,arabice Recolta are loc prin Iunie i hilie, trans- ai de Java In sarsit cafeaua de Tellicherry tragere Barbier-Dufai 'si un teller oficer din portal spre Europa incepe prin August ei Nelgheers, roturDlit, putin sbareite, de co- garda regeasce, caruia colonelul IT smulsese se face in sect de pan* nurnit »gunny" loare blonda saì plumburie, acoperitA cu cocarda, In urma unel certe. Ca sa se e- fabricatl din jutit, de cate 65 klg. Aproape o peli sulaire, este bine cultivatti ai in galiseze aansele, s'a decis ea sa se inchide toate se exporteaze din Batavia spre 0- grijitit, se transporta In lag de cate 100 150 eel dot adversari in o trasurti, sa le dea landa, spre Amsterdam ai Rotterdam, de klg. bine inchise ca sit nu i se altereze uncle se aprovisioneaztt cu cantittiti marl prin umezeale calitatea, cu destinatia spre eke un pumnal ai sa 'T lege unul de altul, Belgia i Germania. tirgurile engleze, ca mal toate cafeaua de ea s1 se taie pane cAnd unul dinteensil Dintre nenumaratele specii, ce variazA Indil. va muri. In timpul luptel, tresura bine in- ducti locul de culturtt ei duptt chipul pre- b) In 4frica cafeaua are putine imporchisa, trebuia sa face de doue ori inconjuparka, vom numi cafeaua Preang, cultitante In raport cu eea din Asia ai Amerul pietei Carrousel. S'ad gitsit martorT vata in partea sud-vestiett a insulet, de corica. Doue sorte comerciale merita menloare brunA inchisa panA la brunit deschisit tiune speciala : Reunion ai Gabon Prima carI sa prfineasca aceste conditiuni, care Preang galbinit ea malt mat scumpa de de coloare verde, gust plAcut ai de ma- ad fost esecutate intocmal. Vizitul cede lo- eat varietatile precedente, Preang pestrittt rime mijlocie se cultiva. in insula Reunion y cal sed celor doi martori. Dupe ce trasura deschisA calla, ; cafeaua Giratjap de eu- a doua mal inferioare, mal red preparatA, Wu de doue orl inconjural :pietel, marloare galdina curattt sad galbinti inchisat se cultiva pe coasta occidentala a Africa toriT se coborire se constate resultatul lup- galbinti deschistt ; cateaua Fayal, nuante , Partea principall pentru amendoue se cul- deschisti, galbentt ei verde, Padang, verde five de coloniatiT europeni. Exportul este teT. Trasura era sceldate in sange. Tene- curatti, cu atat mat ,pretioase cu cat este putin insemnat ai se indrepteaze spre Porrul oficer era mort, acoperit de rent in- mat inchistt ai\ en cat contine mat putine tugalia, Franta i Englitera. La noi pine grozitoare ; colonelul Dufaï era inteo stare boabe albe sat alte neregularitatt, ea se acurn n'at1 niel o fusemnAtate. de plans, cu patru loviturl de pumnal In apropie de cea mat bunt( cafea Lava ; in [V el farms] I. G. Nanteano. piept i cu fate sfisiata, Emirate, mancata fine cafeaua Besouchi de diferite onion, ce de potrivnicul sed. Putin timp dupa aceea bat in verde. Principalul port de expeditie este capitala Batavia ; cele-l'alte porturl colonelul Dotal dupe ce se insangtoaise gesi mat mid n'ad insemnitate mare geografica VAR/lain-1A TI mijlocul 531, mal omoare pe un oficer de cantitatile de cafea, ce expoartg, stint re- de gardit, pe colonelul SaintsMorys. tally mid Odilea anul diamant. Cine ar crede Colonifie olandeze din orient produc a di critical Jules Janin era cat p'aci Inteo cincea parte din cafeaua, ce se consumg Luxita Cantacuzino, proprietara zi, s pittrati un diamant in pret de un mi- in toata lumea, numal prOductia din Java mosiel Floresci din judetul Prahova, a da- variaztt Intre 1,100,000 ai 1;600,000 majl liön i jumAtate ?... Diamantill cunoscut sub ruit un clopot pentru "clopotnita de la ci- pe an. Alegerea calitatilor se face sad in numele de Sancy. Nu ce acest »print al mitirul comunel Floresci, facuta tot cu speporturile de plecare saa in cele de sosire criticitorl ar fi avut veodata in posesiunea din Europa. Bela D-sale ; d. G-. Gr. Cantacuzino a daruit luT o ast-fel de comoare ; cunoatea !rise pe Duptt Java urmeaztt Sumatra. Sub acésta lel 300 pentru terminarea imprejmuiret ca proprietara diamantulul, princesa Damidoff. denumire yin varietatile din insula ca acest zid de peatrit a zisulut cimitir, ear d. Fritz Intr'o zi pe cand vizitad Luvrul impreuna, name precum ai din alte insule din grupa Witmer, ingrijitorut moliel, a &trait leT 20 Malesia : mat putin Ingrijite, de coloare gal- princesa, flindu'l cald, voi s1 scoata sa- pentru facerea portilor aceluiaaT cimitir. bena, mat mult sat mat putin deschistt, ki!. care era prins cu diamantul Sancy le- diverse nuante, intre care esceleazA Magat in broae. Princesa roaga pe Janin sà cassar, care adese-orl trece in loc de cafea pastreze brosa. Acesta, fireate, consinite, ava. Tirgul principal pentru europent este pane diamantul In buzunarul giletcel, ai nu SMgapore, central comercial al insulelor Seriiciul telegraflo al Rombiel Libere" Sunda, unde se cumptira cantiale conside- se mat gandeete la el. Princesa Il uitä rabile. Transportul se face in sect in toce ea In ziva aceea ; toemal a doua zi in- mal ca din Java treaba pe bArbatul el dacA Janin a ina- Cafeaua de Manilla se apropie in pret poiat diamantul. »Nu! raspunde de cea de Java, de care se deosibeace prin trimite numal de cat la Janin. »Aaa e ! nn gust mal slab. E de coloare verde, mar- diamantul... ce am Mcut cu el ?..." i biemarattt, de marime mijlocie i uniforma, se impacheteaza In rogojint duble sat1 in tul critic Incepe sit r6sco1easett prin toate sect gunny de (Ate 78 klg. ai vine rar in halnele, fartt sA gitseasett Maisie. De odatti comerciul Europel. 'al educe aminte : L'am pus in huzunarul nu in6 mat intreba dacA am suferit ! Aceea ce vezI acurn s'a intamplat inteo zi In cafe-ye ceasurt din pricina d-tale am imbtttranit ! Ah ! da! trebuia sa te iuhesc prea mult pentru ea stt surer atat ! §i acum ? In locu iubirit... intrebe Laurenta. In locu iubiril! zise Roger respingend bratul pe care'l strensese. In loc se te mat' iubesc, te urase. Da ! te urase din toata puterea fericiril mele pierdute , suvenirelor mele profanate, sperantelor mele zdrobite ! Te men ! m'auzi ? te urgse ! Bucuria Laurenti izbucni inteun event pe care nu l'ar fi putut opri chiar cu pretul vietel sale. M urastl I zise ea; me urgatl ! Ah ! repeta Mee o datit vorbele acestea care resane in Mime mea ca i cele mal dulcl vorbe de iubire ! Te credeam nepAsator peel imI venea se mor ! Acum ins& pot trai ! Mania ai ameninterile tale mi-ati attitat curagiul! Hel ! Dace nu m'al iubi Mee, nu m'ai ura aaa de mutt I Roger facu cetl-va peal inapol, abea tiindu-se pe picioare, neavênd puterea se prot esteze. Eü ! ed... al fi destul de laal... ngane el cu gred. Da, da, m iubeatl i az1!... zise Laurenta mergênd spre el. Tot suntem Mientuitl unu de altar de iubirea aceea careia Berlin, 3 August. In baza anal expimed a foil eugleze Amiralty and Horse Guards Gazette ziarul Politische Nachriehten a Inceput o serie de articola asupra progreselor otiriI ruse in Wawa chid ant si releva sporirea cea considerabila a fortelor militare ale Rusiel atat din punctul de vedere numeri:, cat ai prin intinderea cea granclioasA a fortificArii Wit i miscarile de trupe spre granite ori- tu vrel sal poruncestY dar care nu te asculta! FA acum ce vet voi ! Tot ce'mt va veni de la tine iml va fi dulce ei bun, chiar Inecazul tag, chiar asprimea ta, chiar violentele tale. Tact ! zise Roger ametit de vorbele fostel tut neveste. Insa Laurenta suferise prea mutt pentru ea sA nu se hucure de victoria aceasta neaateptatit, nesperattt chiar. SA tac ! aide de! ziae ea ridicand capal ea un gest de triumf. Ori-ce al face acum tu, iubirea pe care te Incerci s'o tagdueatl i pe care toata fiinta ta o proclama te de mie ! FA ce vrel, 11 zic, putin imT pase acum. Zmulge pe fiica ta din bratele mele, pestreaz'o numal pentru tine! Pe mine aT se me vezi (And te vel uita la eat... Serutarile mele al sit le &WI pe buzele sale cand o vel sitruta pe ea me vel sgruta pe mine ! Domnul de Moray incerea se fuga, rezimandu'se de mobile, de ziduri, Wend aerul cu mainile i sustinend In potriva lul chiar o lupte mal inviersunatA de cat era lupta luT cu Laurenta. Tacit nu vezi ce me inebuneatI ! zicea el cu o voce rugetoare. Vol tecea, zise Laurenta, insa cu o conditiune. Cuteaza name spuT eh nu nod iubeatl ! El incerce sA mint& dice o data. entale germane. Din initiativa Taralul actual ostirea s'a uniformat din nod, cavaleria s'a reorgauist i &a cr.eat un corp de oficeri de reserva. Numita foae mal constata, cfi armata actualã rusa este In toate superioare celel din campania rose- turcA. Meritul principal se atribue Tar'1a i otnolui sn do incredere, ministul de resboiii, Wan nowsky. Heidelberg, 3 August. Pregatirile pentru jubileul de 500 an1 al universitatil se urmeaze 5i se complecteaza din ce In ce mat mutt. Toate casele se impodobese ea steagurl si ghirlande. Se sadesc Haider! de brazi pe strade. Necontenit sosesc trenurI cu oaspetl. Mamie duce si rectorul universitata aü fost primill la gara entusiasm de cOtre multirnea adunata acolo. Vor veni ca la 200 delegatl de la 20 universitM1 germane ; apol vor fi representate 9 universitatl germane din str6in6.- Late ; t2 academit, 15 scoale politehnice, t6 licee din Baden 5i 18 universitati streine. MAI NOU Pentru portalul bisericil Elisabeta din Viena a fost afivatA aceastA publicare : In luna lul August nu se va celebra misa de la 71/2 ore dimineata din lipsit de preoV." Peste tot se simte in Austria de un timp incoace lipsa de indivizl aplicap a se consacra preotief. Citim in Lupta din Iavl, pe care o primim azl : comuna Galata zilele acestel, d-na Vitlimescu si fiica sa ad fost victimele uneT pradaciuni. Pe la 2 din noapte, vase hoti deghisa0 se presintA, reusesc a face sA li se deschizA uva amenin0 pe cele done femel cu bAtae dacA nu le da bant Fata de fricA se ascunse sub un pat iar pe bAtrttnA o apucA leinul. Hotil cArora nu le convenea leinul d-nel Vitlimescu, eAc l. el voiaù sA afie din:gura el uncle sunt banil , ineepurA a o ineuragia vi a o frecalpepiept i pe mAinl ea sA'sl. vie in simfre. Curdse vede niste hoV mal umanl vimal politicovl niel cA se poate. Sentimentul lor deumanitate a fost r6splAtit, cAcl bAtrAna, in sim- Ore, le-a indicatlocul unde avea stranvl 400 lel. HoPl mal luará un mare numir de objecte i disparura Poliia este pe urma lor." La Gala0 in dreptul cheiulul not., s'a prins pe DunAre cadavrul unul bkeat de evret., tu v6rsta de vr'o 15 anl, care se inecase la BrAila juettndu-se cu un cffine. SPECTACOLE GRADINA ROCA Astez1 Iota 24 Tulle 1-a representatiune a piesel Cizeturele, Comedie in 3 acte localizatil de M. Pascaly. Inceputul la 8814 ore precis. BIBLIOGRAFIE A eeit de sub prese in editura Einanoil Popescu librar la Piteeti : MICUL CURS DE ISTORIA ROMANILOR, Insotita de doua charte ale Imperiulul Roman ei a Deciet, editiunea Ill-a de 32. S. Adreianu. Preto] until esemplar 66 bent IF26121147011igitii ---- Nu te iubesc... IncA n'avu puterea se ispreveasca minciuna asta : Re da ! da ! zise contele cezend In genuchl. Da! eu toate tradarea ta, fera voia mea, cu toatit ruainea ai revolta onoarel mele, trebue sa marturisese Este foarmizerabil i foarte laa ! Insa pentru cA me silestl, asculte vorbele acestea pe care mi le zrnulgl din Mime dupe. ce al zdrobit'o : Te iubesc ! te iubesc si azi ! Laurenti II veni nebuna ispita sit sfaraasce i sA spuie amantulal aceea ce refuzase furiei sotulid care se crezuse insultat. Era destul ca ea sa strige In starea de enervare In care ajansesere armandoi : Da ! Iubeste-me ! Al dreptu se me iubeal ! Nu te inselasem ! Si el ar fi crezut'o. Din fericire Ii aduse arninte la vreme. Care T-ar fl folosu ca sa vorbeasee, azi ? pate acesta al nevinovetiei eT ar ramane fArà efect de vreme ce legaturt nob legaa in alte parte pe berbatul care'T vorbise eu o pasiune asa de puternica. Si primejdia era tot aceiassi pentru onoarea mime! sale, dacti, e'ar uita sacrificiul d'acum o lunA ! Putem sA ne despertim acum, zise ea, si chiar, dace va fi trebuinta, sA nu ne mai vedem niel o date ?... Vol pestra misterios in inima mea, ca un fel de cornoare, NNINVICANISPACIVIdti A ap3rut CATECHISMUL SILVICULTORIT- LU (Notiunl de Silviculture) pentra tr, Younta proprietarilor de pad tat, brigazierilor silvicl, revizorilor, i tutulor persoanelor care se ocupa ett culture padurilor, de Theodor Chivulesen Silvicultor. Preto] 2 hk1 ; Se sill de vénzare la bin:Aria Socec loenitie In BucureetI. La tipografia nationale din last a ieeit de sub tipar Anuarut INSTITI /R-UNITE pe 1885 1886 anul al 20-lea. ..i.rector I. M. Melik. Instructiune private primari secundare ei pregetire la Scoala Militare. VIN NECMU de Oravita i Golu-Drancea Vechill. de 4 anl, calitate superioarA tutulor altor vinurt 15 fr. vadra ALB DE DE,AGASANI din recolta annluil 1881. 15 fr. vadra la PAUN POPESCU & C-°J'32. 18, STRADA LIPSCANI, 18. 10111011. CASA DE SCHIMB C. ST E RW & comp. No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19, CURSUL BUCURESCI Pe ziva de 12/3 lulie 1886, ora 10. 711110110091111111q1 5°4 50(0 5olo 5 0 Jo Imprumutul Cemunal Scrisurl Funciare urbane. . Rurale. . Remit Romine perpetua. We amortisabile 6010 Ssrisurl Funciare Urbane. 684 Oblig. de Stat (cony. Rurale] . 61/4 Caile ferate Rom. 75/0 ScrisurT Funciare Urbane . 70/o » , Rurale . . 5010 Imprum. Comunal 1884 nol. 88/ Imprumutul Oppenbeim . . Oblih, Case. Pensiun. (Nom. 3001 Impr. cu prime oraeul Bucurescl, Actiunl Credit Mobiliar ConstructiunT Nationale . . . Dacia-Romania » Bence Nationale Fiorini Valuta Austriace. Merci Germane Bilete Francese Englese Rulle R useet1 Aur contra Argint ei Bilete Cump. Tend. 750 . 828 . 87' . 93 97814 91314 88V, 104'14 1001Ig 103 . 210 . 160 NB. Cursul de maT sus este In moneda socotit dupe ennui fisculul. Adresa pentru telegrams : STERIU. . 4 4 9 76 831/, . 870/4 93'4 98 92 t/4. 888/, 1048/, 101 103'11 215 33112 165 270 275 101.5 1020 201 12i 202 125 100 1001/, 24'11 245 25 250 138/4 14 de aur INSTITUTUL METEOROLOGIC DID BUCURESCI STATlUNI T.-Severin Balota Craiova Slatina Giurgiu Constanta Sulina Galat1 Breila Sinaia lasl BUIRTIN ATMOSFERIC De la 23 Mer. Julie 1886 Bazooka r5dus la 00 o la niyelul mare 760.7 756.2 761.1 760.5 761.5 760 8 761.0 760M 761.2 ral Vntul 22.8 SSE 21.6 S 25.2 -- 23.2 NW 24.2 -- 23.3 NNE 24.1 23.7 SW 24.4 NE 17.0 N 8 ore ditn. ln 24 o. tom. 5 5 Starea cerulul 5 5 A f. senin 31 18 senin 27 14 f. sen. 31 senin 29 15 29 13 a 27 17 29 18 a 28 17 26 16 -- » SIttarlea merel Constenta ei Sulina JoI 24 Iulie, 8 ore don. Bucurescl 76117 1 22 81 ENE 1f. sen 1 31 1 Observatiuni : 15 .Direet. Ob , St. C. Repites. secretul inirneT tale. Poate ca nu ne vorn mai vedea nicl o date in lurnea aceasta ! Insa oil cat de lunge ar fi despertirea aceasta a vietii tot va fi maT scurta in cornparatie ea vecinicia care ne asteapta si cand sufletels noastre se vor gAsi iar unite pentru tot-d'a-una. ktio Roger ! Tu me iobesti ai eü te ador I. Un zgomot de psi if desperti d'o data. Intra amiralul i doamna Firmin de La Marche. Batranul mariner, care se Intorsese d'un sfert de ceas, fusese Instiintat cA d. de Moray se afla in salon. Amiralul, surprins, tulburril chiar, aflAnd eA fiica sa vorbea acum cu acela pe care el SI chemase alte data ginerele seg, se intelesese ea d-na de La Marche ca se nu intervie In intrevederea lor.. Insa cu cat treeea vrernea neliniatea lui crestea i amandoi hAbranil se hotarasera sit vie In ajutorul copileI lor a caret situatiune ei trebuia negresit s'o considere ca prea rnahnitoare in fata oasului care o napustise. Lesare singura in camera d-nei de La Marche pe o persoana care venise nurnal de cate va minute, si se duserA la Laurenta. (Va firma).
Page 1: ANUI, X. Nr. lo batti P/Celltplft r

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?