planul local de dezvoltare durabilă a municipiului borsec

BORSEC
21
834/1991; apoi vinde o mare o parte din terenurile
astfel câştigate cu activele aferente (24) la alte 4
societăţi. Consiliul Local înaintează un proces pentru
redobândirea terenurilor care au fost în posesia lui
încă de la naţionalizarea din 1950. Prin Decretul 92, în
momentul de faţă terenurile sunt în posesia
Consiliului Local, care urmează să vândă o parte la
acele societăţi şi persoane fizice care au cumpărat
active din anii 1995 sau să concesioneze la persoane
sau societăţi care vor să construiască vile sau alte
mijloace de cazare în vederea dezvoltării turismului.
I.2.3. Evoluţia sectorului privat
Din cele 84 de societăţi comerciale şi societăţi în
nume colectiv înregistrate şi înmatriculate la Camera
de Comerţ, doar 54 sunt active.
Repartizarea pe ramuri de activitate a IMM – urilor
arată astfel :
• activitate de comerţ 74 %
• prelucrarea lemnului 12 %
• construcţii 5 %
• transport 5 %
• turism 3%
Persoanele care realizează venituri din activităţi
autorizate (asociaţii familiare, independenţi) au
următoarea structură :
• Comerţ 8
• liber profesionişti 16
• servicii în turism 2
Se observă o slabă reprezentare a activităţii de turism,
deşi aceasta ar trebui să posede o pondere
importantă, dat fiind specificul zonei.
Pentru a relansa turismul – prin facilitarea investiţiilor
în acest domeniu – Consiliul Local sprijină parteneriatul
public-privat prin încheierea unor contracte de
concesiune, asociere, închirieri spaţii şi terenuri
aparţinând domeniului privat al localităţii.
Astfel au fost încheiate 43 de contracte, care acoperă
mai multe domenii: sprijinirea serviciului medical,
telecomunicaţii, investiţii în turism, activităţi de
prelucrarea lemnului.
În anul 2003 au fost vândute spaţiile comerciale
(Legea 550/2002), fiecare cumpărător făcând uz de
facilitatea de a cumpăra în rate.
Puncte tari:
• reţeaua de străzi este amplasată judicios, oferind
acces auto în toate punctele localităţii;
• alimentarea cu apă potabilă acoperă toată zona
staţiunii;
• sistemul de canalizare este prezentă pe cca. 90 %
din staţiune, restul zonelor având posibilitatea de
racordare;
• existenţa reţelelor de telefonie fixă şi mobilă;
• toată localitatea este „ aerisită ”, zonele urbane
nefiind aglomerate;
• spaţiile verzi sunt omniprezente;
• renumele oraşului;
• posibilitatea practicării sporturilor de iarnă;
• peisajul şi aerul curat oferă o relaxare totală;
• posibilitate de sejur în toate anotimpurile;
• posibilităţi de excursii în zonele învecinate (cheile
Bicazului, mănăstirile din Neamţ);
• posibilităţi de investiţii în turism;
• accesul în localitate cu mijloace auto este facil
indiferent de anotimp.
Puncte slabe:
• datorită managementului defectuos, vechea
infrastructură turistică este distrusă aproape în
totalitate;
• baza de tratament este inutilizabilă;
• vilele distruse au un aspect dezolant;
• lipsa serviciilor de agrement şi distracţie;
• comparativ cu trecutul – slaba prezenţă a
serviciilor turistice;
• deşi în zona staţiunii este asigurată canalizarea,
în perimetrul Borsecului de Jos doar o mică parte
din case (cca. 30%) dispune de acest serviciu;
• staţia de epurare, dispunând doar de treaptă
mecanică, reprezintă o sursă potenţială de
poluare în aval de localitate;
• polarizarea industriei – îmbutelierea apei minerale
este cea mai semnificativă activitate economică,
restul vieţii economice având o importanţă mult
mai redusă;
• lipsa capitalului;
• patrimoniul arhitectural este într-o stare avansată
de uzură;
• depozitul de deşeuri menajere este neecologic;
• reţeaua de apă potabilă a oraşului necesită
reabilitare, datorită uzurii avansate