planul local de dezvoltare durabilă a municipiului borsec

BORSEC
17
Alimentarea cu apă a oraşului
Sursele utilizate sunt:
- Captarea „7 izvoare” - asigură captarea izvoarelor de
coastă în două drenuri care deversează într-un cămin
de captare. Prin intermediul unei staţii de pompare,
apa se trimite în 3 rezervoare de înmagazinare.
Reţeaua de distribuţie a acestei surse este din
conducte de oţel şi fontă având o lungime de 18,6 km
şi alimentează cu apă potabilă zona staţiunii.
- Captarea izvoarelor de pe valea pârâului Hanczkel
constă din 17 captări din puţuri şi 4 camere de captare
din beton armat. Apa se tratează cu clor gazos prin
instalaţie de clorinare. Reţeaua de distribuţie este din
oţel zincat şi are o lungime de 2,075 km şi deserveşte
Borsecul de Jos.
- Captarea din pârâul Bistricioara în locul Valea Seacă
a fost realizată cu scopul de a completa necesarul de
apă al oraşului Borsec şi pentru a asigura apa
necesară comunelor Corbu şi Tulgheş. Captarea nu
este utilizată în prezent fiind în conservare.
În prezent oraşul Borsec este alimentat cu un debit de
Q- 15 l/s apă potabilă provenită din cele două surse
subterane.
Reţeaua de canalizare şi staţia de epurare
Evacuarea apelor uzate se face prin reţeaua de
canalizare a apelor menajere de care beneficiază
numai 60 - 70 % din oraş.
Reţeaua este realizată din conducte de beton cu
lungimea de 11,986 km şi transportă apele uzate
menajere la staţia de epurare situată la 1,2 km de
oraş, pe malul drept al pârâului Vinului. Canalizarea,
construită în anii 1950-1960, prezintă o stare de
degradare avansată datorită modului de amplasare
(sub căile rutiere de transport de acces în staţiune)
precum şi a agresivităţii carbonice ridicate a apelor
subterane.
Reţeaua pluvială a oraşului este în sistem divizor
numai în zona staţiunii. Apele colectate sunt deversate
în pârâul Usturoi. Starea fizică a reţelei de canalizare
constituie o potenţială sursă de poluare a apelor
minerale din staţiune. Majoritatea apelor pluviale sunt
colectate în rigole de la marginea carosabilului şi sunt
deversate în cursurile râurilor, ajungând în final în
receptorul pârâul Vinului.
Staţia de epurare are numai treaptă mecanică,
compusă din:
- 2 grătare metalice;
- un decantor;
- păturile de nămol.
Receptorul apelor uzate este pârâul Vinului. Calitatea
apelor uzate epurate prezintă poluări semnificative la
indicatorii de amoniu, substanţe extractibile cu eter de
petrol, fosfor total (ocazional).
I.2.1.3. Depozite de deşeuri menajare şi
industriale
Deşeurile menajere sunt colectate, transportate şi
depozitate la rampa de deşeuri aflată la cca. 5 km de
partea zonei urbane a oraşului în aval de DN 15 către
Topliţa. Halda are o suprafaţă de cca. 3 ha, este
împrejmuită pe o latură de o perdea vegetală din brazi
şi în ea se depozitează cca. 2000 mc/an de deşeuri.
Zona de depozitare, având un fundament argilos, nu
prezintă pericol de poluare a subsolului prin infiltraţii.
Depozitul de deşeuri nu este amenajat corespunzător,
neavând instalaţii de apă, rampă de spălare, sisteme
de colectare şi epurare a levigatului şi nu oferă
posibilitatea de a se realiza o activitate de sortare.
Colectarea deşeurilor se realizează în mod neselectiv,
în pubele.
I.2.1.4. Alimentarea cu energie termică
Oraşul Borsec nu are reţea de distribuţie de gaze
naturale. Majoritatea clădirilor sunt încălzite cu sobe
pe combustibil solid (lemn). Numărul clădirilor cu
încălzire centrală proprie este de mic.
I.2.1.5. Telefonie
Localitatea este dotată cu o centrală telefonică digitală
automată şi trei staţii fixe de emisie-recepţie pentru
telefonie mobilă sistem GSM (Orange, Connex şi
Zapp).
I.2.1.6. Spaţii verzi
Spaţiile verzi din perimetrul construibil sunt formate
din:
- spaţii verzi cu acces nelimitat (scuarurile,
parcurile, spaţii verzi din cadrul complexului de
locuit, fâşiile plantate, grădinile şi zonele de
agrement), ocupând o suprafaţă de 106.400 mp,
din care :
a) în cadrul staţiunii S1 – 75.900 mp;