in ce sens? un scurt ghid de educatie senzoriala - Slow Food

4
1
Introducere
1.1 De ce sa educam simturile?
A da sens, un sens comun, a ajunge la un numitor comun …, acestea sunt doar cateva
dintre frazele de zi cu zi care evidentiaza importanta simturilor pentru orientarea noastra.
Aceasta orientare are o importanta determinanta asupra cum ne definim alegerile
in consum si stilul de viata. In zilele noastre stim ca perceptiile care vin de la stimulii
senzoriali au o influenta inevitabila asupra dezvoltarii emotiilor, a constientizarii si a sistemului
nervos. Aceste perceptii sunt deja prezente in uter incepand de la primele stadii
ale vietii. Zi dupa zi primim o serie de senzatii non stop de la mediul inconjurator si de la
cultura din care provenim, prin simturile noastre. Aceste senzatii definesc si contureaza
conexiuni in creierul si in memoria noastra.
Astfel experienta are un important efect constructiv. Poate creea, consolida sau slabi
sinapsele si circuitele neurale, cu un impact profound asupra generarii si regenerarii
retelelor neurale care, la randul lor, construiesc individual, alegeri si gusturi. Circuitele
creeate sunt unice, ireplicabile si foarte personale. Deci perceptiile reprezinta in primul
rand un fenomen subiectiv si servesc ca si confirmare a faptului ca natura favorizeaza
diversitatea. Totusi, mediul inconjurator in care traim creeaza cai care determina afinitatea
si posibilitatea partajarii.
Cu cat experientele si stimulii sunt mai abundenti si diferentiati, cu atat mai mare este
posibilitatea dezvoltarii unei personalitati echilibrate care se poate orienta cu echilibrul
in lumea complexa a relatiei sociale si a consumerismului. Aditional, o varietate mare de
stimuli contribuie la mentinerea vie a diferentelor individuale, care sunt catalizatori vitali
ai dezvoltarii, din punct de vedere biologic, social si cultural. Globalizarea si stilul de
viata din vest au extins orizonturi – ganditi-va la dezvoltarile din transporturi si retelele
de informatie. Insa aceste lucruri risca sa limiteze diversitatea experientei intr-un mod
alarmant, supunandu-ne la o deprivare senzoriala cu efecte incalculabile in dezvoltare
si echilibru.
Un factor important este cu siguranta separarea progresiva de lumea naturala, cu ritmurile
provenite de la mii de diferite aspecte climatice, vegetatie, culori si mirosuri, in
contrast cu mediul urban tot mai identic, anonim si standardizat. Potrivit unor antropologi,
de exemplu, poluarea din metropole poate induce un reflex conditionat care
cauzeaza un fel de apnee (pierdere temporara a respiratiei), care duce la slabirea progresiva
a simtului mirosului.
Acelasi lucru este valabil si pentru mancare. Gustul repetativ si totdeauna la fel al produselor
industriale, combinate cu folosirea excesiva de indulcitori, sare si arome industriale,
duce la o progresiva scadere a sensibilitatii gustului care la randul sau creeaza
dependenta de acesti aditivi. Deprinderea care rezulta se traduce printr-o sensibilitate
limitata dandu-ne incapacitatea de a recunoaste si a aprecia varietatea si vesnicele diferente
arome ale mancarurilor naturale, cum ar fi produsele locale si fructele si legumele
de sezon. Toate acestea deseori neglijate in favoarea produselor insipide de sera. Miza
e mare. Riscam compromiterea iremediabila a potentialului pe care il avem in a face
alegeri diferentiate, transformandu-ne in consumatori “roboti”, ghidati de simturi care
sunt incapabile de a distinge si a selecta.