in ce sens? un scurt ghid de educatie senzoriala - Slow Food
in ce sens? un scurt ghid de educatie senzoriala - Slow Food
in ce sens? un scurt ghid de educatie senzoriala - Slow Food
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
17<br />
4<br />
Vazul<br />
Intr-o societate <strong>de</strong> vest tot mai computerizata si dom<strong>in</strong>ata <strong>de</strong> media, vazul este sistemul<br />
senzorial dom<strong>in</strong>ant. A fost estimat ca 80% d<strong>in</strong> <strong>in</strong>formatia care aj<strong>un</strong>ge la creier prov<strong>in</strong>e<br />
<strong>de</strong> la stimuli vizuali. Organul vazului este ochiul. Ochiul transforma energia razelor<br />
<strong>de</strong> lum<strong>in</strong>a electromagnetica <strong>in</strong> impulsuri electri<strong>ce</strong>, care s<strong>un</strong>t transmise spre creier <strong>de</strong><br />
catre nervul optic si pe urma este <strong>de</strong>codat.<br />
Forma, culoarea si aparenta ne poate furniza <strong>in</strong>dicatii utile pentru a alege mancarea. De<br />
exemplu, permite evaluarea prospetimii si a poftei. Culoarea <strong>in</strong> special, <strong>in</strong>spira asteptari<br />
<strong>de</strong>spre gust. Deci, ne asteptam ca o rosie ver<strong>de</strong> sa fie acidica si o prajitura maro sa aiba<br />
gustul ciocolatei.<br />
Invatam <strong>de</strong> la o varsta frageda sa fim suspiciosi <strong>in</strong> <strong>ce</strong>ea <strong>ce</strong> priveste mancarea care nu<br />
are culoare familiara. Daca am turna <strong>in</strong>tr-<strong>un</strong> pahar lichid rosu d<strong>in</strong>tr-o cutie <strong>de</strong> lapte nu<br />
l-am bea chiar daca ar avea gust si miros normal.<br />
Atributele vizuale ale <strong>un</strong>ui produs, cum ar fi forma, care recurge <strong>de</strong> la ambalaj si mai<br />
presus <strong>de</strong> toate <strong>de</strong> la culoare, joaca <strong>un</strong> rol important <strong>in</strong> suc<strong>ce</strong>sul sau comercial. Industria<br />
alimentara, care foloseste <strong>in</strong>tens aditivi pentru a modifica produse bazate pe gusturile<br />
consumatorului, ia <strong>in</strong> consi<strong>de</strong>rare a<strong>ce</strong>ste aspecte vizuale.<br />
In conformitate cu <strong>in</strong>dustria, <strong>un</strong> produs trebuie sa coresp<strong>un</strong>da cu asteptarile noastre.<br />
De a<strong>ce</strong>ea <strong>un</strong> sirop <strong>de</strong> menta sau o aca<strong>de</strong>a <strong>de</strong> lamaie, <strong>in</strong> mod natural neavand nici o<br />
culoare, s<strong>un</strong>t artificial colorate <strong>in</strong> ver<strong>de</strong> si galben. Culoarea <strong>un</strong>ui produs ar trebui sa fie<br />
constanta si nu variabila, pentru a putea fi rec<strong>un</strong>oscut si sa putem sa formam o legatura<br />
cu a<strong>ce</strong>sta. Nu e <strong>in</strong>tamplator ca produsele <strong>in</strong>dustriale s<strong>un</strong>t <strong>de</strong>s colorate artificial<br />
pentru a restaura nuantele naturale pierdutre pr<strong>in</strong> pro<strong>ce</strong>sare. Consumatorii s<strong>un</strong>t atat<br />
<strong>de</strong> obisnuiti cu a<strong>ce</strong>ste modificari ca foarte <strong>de</strong> le este greu sa i<strong>de</strong>ntifi<strong>ce</strong> naturala culoare<br />
a produselor: fi<strong>in</strong>d fata <strong>in</strong> fata cu <strong>un</strong> anumit produs nu exista nici <strong>un</strong> dubiu cand este<br />
ver<strong>de</strong> viu sau galben sau rosu ci at<strong>un</strong>ci cand culorile s<strong>un</strong>t absente.<br />
Folos<strong>in</strong>ta generalizata <strong>de</strong> aditivi nu afecteaza doar aspectul vizual al alimentelor ci si<br />
aroma si gustul (vezi chenarul <strong>de</strong>spre arome la Capitolul 5, pag. 28). Este estimat ca <strong>in</strong><br />
SUA <strong>in</strong>dustria alimentara foloseste 3000 <strong>de</strong> tone <strong>de</strong> coloranti <strong>in</strong> fiecare an. Arta cresterii<br />
atractivitatii alimentelor pr<strong>in</strong> aditivi coloranti nu este nimic nou. Chiar si <strong>in</strong> antichitate<br />
romanii <strong>de</strong> exemplu, au folosit cantitati mari <strong>de</strong> safron pentru a-si vopsi mancarea <strong>in</strong>tr<strong>un</strong><br />
galben pozitiv si l<strong>in</strong>istitor.<br />
Unele culori s<strong>un</strong>t <strong>in</strong>contestabil mai atractive <strong>de</strong>cat altele, datorita efectului asupra imag<strong>in</strong>atiei<br />
noastre. Ver<strong>de</strong>le reda natura si prospetimea l<strong>in</strong>istitoare al produselor d<strong>in</strong> plante.<br />
Totusi copiii, asociaza <strong>de</strong>s a<strong>ce</strong>asta culoare cu tartele <strong>de</strong> fructe si legume si o resp<strong>in</strong>g.<br />
Rosul, <strong>in</strong> diferite nuante, este atractiv <strong>in</strong> special pentru copii (aca<strong>de</strong>le, siropuri si alte<br />
produse <strong>de</strong>st<strong>in</strong>ate lor s<strong>un</strong>t <strong>de</strong>s colorate) dar poate sa <strong>in</strong>spire si o puternica repulsie<br />
(cum ar fi carnea rosie sau cruda). Culorile negru si maro <strong>in</strong>spira <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctiv <strong>un</strong> rasp<strong>un</strong>s<br />
negativ pentru ca s<strong>un</strong>t culorile legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorare (carne si produse care <strong>de</strong>v<strong>in</strong> mai<br />
<strong>in</strong>chise la culoare pe parcurs) si mancarea arsa.