DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL QUERCUS L.
Genul cuprinde peste 200 specii, în majoritate arbori, rar arbuşti, cu
areal vast în regiunile temperate şi subtropicale ale emisferei boreale;
numărul stejarilor europeni este redus în comparaţie cu cel al stejarilor
din Asia estică şi, mai ales, din America de Nord (ex. în Mexic vegetează
peste 80 specii).
Morfologic acestea se caracterizează prin frunze alterne, caduce,
marcescente sau persistente, lobate, dinţate rar întregi, flori unisexuat
monoice, cele mascule au perigonul divizat în 4-7 lobi şi 4-12 stamine,
grupate în amenţi lungi, subţiri, pendenţi, iar cele femele au perigonul
slab dinţat, solitare sau câte 2-8 într-o inflorescenţă spiciformă. Fructul
este o achenă (ghinda) cilindrică, elipsoidală sau semisferică, susţinută
într-o cupă cu numeroşi solzi imbricaţi, liberi sau concrescuţi, cu
maturaţie anuală sau bienală şi germinaţie hipogee. Au un temperament
de lumină.
La noi în ţară, speciile de stejari ocupă 19% din fondul forestier.
Prezintă fenomene de hibridogeneză, fiind semnalate o mulţime de
forme intermediare hibride.
Taxonomia genului Quercus este redată în tabelul de mai jos.
Gen Subgen Secţia Seria Specia
QUERCUS
L.
ERYTRO-
BALANUS
Spach.
CERRIS
(Spach.) Oerst.
LEPIDO-
BALANUS
(Endl.) Oerst.
CYCLO-
BALANOPSIS
(Oerst.) Prantl.
- -
- -
Roburoides
Schwz.
102
Sessiliflorae
Loj.
Robur Pedunculatae
Rchb. Schwz.
Confertae
Dascia
Simk.
Kotschy. Lanuginosae
Simk.
-
Q. rubra L.
Q. palustris Muenchh.
Q. imbricaria Michx.
Q. coccinea Muenchh.
Q. velutina Lam.
Q. falcata Michx.
Q. marilandica Mue.
Q. phellos L.
Q. cerris L.
Q. suber L.
Q. p. ssp. petraea
Q. p. ssp. dalechampii
Q. p. ssp. polycarpa
Q. robur
Q. pedunculiflora
Q. frainetto
Q. pubescens
Q. virgiliana
Q. macranthera