DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL CASTANEA Mill.
Cuprinde peste 10 specii de arbori răspândite în Europa Meridională,
Asia Mică, Algeria, Asia Orientală şi sud-estul Americii de Nord. Sunt
specii termofile, cu frunze lanceolate şi ascuţit dinţate, cu flori unisexuat
monoice, cele mascule cu caliciu campanulat cu 6 diviziuni şi 10-12
stamine, grupate în amenţi lungi, erecţi, iar cele femele câte 1-3,
înconjurate de un involucru spinos, aşezate la baza amenţilor masculi.
Fructul este o achenă (castana), închise câte 1-3 într-o cupă sferică
prevăzută cu spini lungi înţepători; castana este comestibilă, se maturează
în toamnă, iar germinaţia este hipogee.
Denumire ştiinţifică: CASTANEA SATIVA Mill.
Denumire populară: CASTAN BUN
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen (după unii autori specie subspontană), de mărimea a Ia,
putând atinge 30 m înălţime şi 1.5-2 m diametru.
Înrădăcinarea la început tipic pivotantă, dezvoltă apoi ramificaţii
laterale puternice ce pătrund adânc în sol.
Tulpina este dreaptă, cilindrică; la noi creşte izolat sau în arborete
rărite, astfel încât la bătrâneţe exemplarele au tulpini groase, înălţimi
reduse, coroana deasă, lăbărţată, şi ramuri joase, larg dezvoltate.
Scoarţa este netedă, cenuşiu-verzuie, cu pete mici albicioase, la
bătrâneţe cu ritidom brun-închis adânc crăpat.
Lemnul de calitate superioară, comparabil cu al stejarului şi gorunului,
cu duramen larg brun-închis, cu numeroase întrebuinţări.
Lujerii muchiaţi, glabri, nelucitori, cu lenticele rare albicioase.
Muguri alterni, turtit-ovoizi, acuţi, obişnuit cu doi solzi roşcaţi ciliaţi
pe margine, deplasaţi lateral faţă de cicatrice.
Frunze – mari, 10-15 cm, oblong lanceolate, acuminate, pe margine cu
dinţi rari lung spinoşi, nervaţiune proeminentă (figura 47).
Flori unisexuat monoice, apar prin iunie, cele mascule sunt grupate în
amenţi erecţi, galbeni, lungi de 10-30 cm, iar cele femele stau câte 2-3 la
baza amenţilor masculi, înconjurate de un involucru verde cu spini lungi.
Fructele (castane) sunt achene de 2-3 cm, brune, câte 1-3 închise
complet în involucrul transformat într-o cupă globuloasă acoperită cu
ghimpi deşi; se coc prin octombrie, când se desfac în 4 valve.
Maturitatea survine la arborii crescuţi izolat după 20-25 ani, iar la cei
din masiv, la 40-60 ani. Periodicitatea fructificaţiei este anuală şi
abundentă, puterea germinativă este de 50-60%, iar germinaţia hipogee.
Producţia de fructe la 70 ani este de câteva tone la hectar.
100