DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

- F. s. polonica (Polonia),
- F. s. transsilvanica (Carpaţii României),
- F. s. balcanica (Balcani),
- F. s. podolica (Podişul Podolic, Central
Moldovenesc);
• Ecotipuri climatice şi edafice:
- fagul de Bucovina (de climat rece),
- fagul de Banat (climatip termofil),
- fagul din Munţii Apuseni (climatip termofil),
- fagul dobrogean (climat cald şi uscat),
- fagul de mare altitudine (Vâlcan, Parâng, Godeanu),
- fagul de mică altitudine (Valea Dunării, Snagov).
DĂUNĂTORI
• Insecte: Orchestes fagi şi Mikiola fagi, care atacă frunzele şi mugurii;
• Ciuperci: Phytophtora omnivora (frunze), Nectria ditissima (cancer),
Fomes fomentarius (iasca fagului).
Denumire ştiinţifică: FAGUS ORIENTALIS Lipsky
Denumire populară: FAG ORIENTAL, FAG DE CAUCAZ
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen, de mărimea a I-a, ce se deosebeşte de fag prin:
- coroana mai îngustă, cu aspect piramidal,
- lujerii mai viguroşi, mătăsos-pubescenţi până în iarnă,
- frunze relativ mai mari, 9-15 cm, 7-14 perechi de nervuri secundare
curbate evident înainte de a ajunge la marginea frunzei,
- flori mascule cu perigonul foarte păros şi divizat cel mult pe 1 /3 de la
vârf, astfel încât inflorescenţele apar ca un ghem albicios de puf,
- fructele închise într-o cupă păroasă care pe lângă ghimpii obişnuiţi
prezintă în partea inferioară apendiculi lăţiţi ca nişte frunzişoare verzi
peţiolate şi mult alungite (figura 46),
- lăstăreşte relativ puternic şi drajonează destul de bine
- creşterea este mai viguroasă decât la fagul comun.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Fagul oriental este răspândit în sud-estul Peninsulei Balcanice, nordul
Asiei Mici, Crimeea, Caucaz.
În România, această specie a fost mult timp confundată cu subspecia
moesiaca, arealul şi exigenţele ecologice nefiind încă pe deplin
clarificate.
98