DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Nu îi priesc solurile prea umede, argiloase, pseudogleizate, cu apă stagnantă, precum şi cele uscate, cele aluvionare şi turbăriile. Fiind o specie cosmopolită, apare compensarea factorilor de mediu, în speţă a substratului cu condiţiile climatice (temperatura). VARIABILITATE • Subspecii: - Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, cu frunze mai scurte, - F. sylvatica ssp. Moesiaca, cu frunze mai lungi (Banat, Oltenia, Dobrogea). • Morfologic - coroana - Fagus sylvatica typica, cu coroana normală, - F. s. pyramidalis, cu coroana piramidală, - F. s. pendula, cu ramuri pendente, - F. s. tortuosa, formă pitică cu ramuri răsucite; - frunză - F. s. var. vulgaris, cu frunze normale, - F. s. var. atropurpurea, cu frunze roşii-purpurii, - F. s. f. subcordata, cu frunze cordate (subalpin), - F. s. f. cuneifolia, cu frunze lat cuneate (zona montană), - F. s. f. carpinifolia, cu frunze mici, eliptice, - F. s. f. beckii, cu frunze mai mici şi mai late, uşor cordate (făgete de limită), - F. s. f. czeczottae, cu frunze mici cu margine ondulată (Valea Nerei), - cupă - F. s. f. macrocarpa, cu cupa mare, - F. s. f. longipes, cu cupa lung pedunculată; - coajă - F. s. f. leucodermis, cu scoarţa albă, fără pete cenuşii - F. s. f. quercoides, cu scoarţa tulpinii şi ramurilor adânc brăzdată (Ciucaş, Muntele Roşu); • Rase geografice: - F. s. britanica (Marea Britanie), - F. s. scandinavica (sudul Scandinaviei), - F. s. borealis (litoralul Mării Baltice), - F. s. celtica (nordul Franţei), - F. s. pomeranica (Danemarca); • Climatipuri - F. s. pyrenaica (Pirinei), - F. s. gallica (Jura), - F. s. alpina (Alpii Vestici), - F. s. austriaca (Alpii Austriei), - F. s. apennina (Apenini), - F. s. hercynica (Europa Centrală - zona montană şi colinară), - F. s. carpatica (Carpaţii Slovaciei), - F. s. silesiaca (Polonia), 97
- F. s. polonica (Polonia), - F. s. transsilvanica (Carpaţii României), - F. s. balcanica (Balcani), - F. s. podolica (Podişul Podolic, Central Moldovenesc); • Ecotipuri climatice şi edafice: - fagul de Bucovina (de climat rece), - fagul de Banat (climatip termofil), - fagul din Munţii Apuseni (climatip termofil), - fagul dobrogean (climat cald şi uscat), - fagul de mare altitudine (Vâlcan, Parâng, Godeanu), - fagul de mică altitudine (Valea Dunării, Snagov). DĂUNĂTORI • Insecte: Orchestes fagi şi Mikiola fagi, care atacă frunzele şi mugurii; • Ciuperci: Phytophtora omnivora (frunze), Nectria ditissima (cancer), Fomes fomentarius (iasca fagului). Denumire ştiinţifică: FAGUS ORIENTALIS Lipsky Denumire populară: FAG ORIENTAL, FAG DE CAUCAZ CARACTERE MORFOLOGICE Arbore indigen, de mărimea a I-a, ce se deosebeşte de fag prin: - coroana mai îngustă, cu aspect piramidal, - lujerii mai viguroşi, mătăsos-pubescenţi până în iarnă, - frunze relativ mai mari, 9-15 cm, 7-14 perechi de nervuri secundare curbate evident înainte de a ajunge la marginea frunzei, - flori mascule cu perigonul foarte păros şi divizat cel mult pe 1 /3 de la vârf, astfel încât inflorescenţele apar ca un ghem albicios de puf, - fructele închise într-o cupă păroasă care pe lângă ghimpii obişnuiţi prezintă în partea inferioară apendiculi lăţiţi ca nişte frunzişoare verzi peţiolate şi mult alungite (figura 46), - lăstăreşte relativ puternic şi drajonează destul de bine - creşterea este mai viguroasă decât la fagul comun. AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Fagul oriental este răspândit în sud-estul Peninsulei Balcanice, nordul Asiei Mici, Crimeea, Caucaz. În România, această specie a fost mult timp confundată cu subspecia moesiaca, arealul şi exigenţele ecologice nefiind încă pe deplin clarificate. 98
- Page 43 and 44: VARIABILITATE Laricele este o speci
- Page 45 and 46: itidom exfoliabil în foiţe lungi
- Page 47 and 48: egiunile sudice ale arealului (+35
- Page 49 and 50: Longevitatea pinului negru este de
- Page 51 and 52: în buchete şi se păstrează usca
- Page 53 and 54: Fig 17 . 17. Pinus banksiana: ramur
- Page 55 and 56: Areal general: etajul montan al ves
- Page 57 and 58: Conuri extrem de mari, 15-30 cm, pe
- Page 59 and 60: Formează arborete pure sau amestec
- Page 61 and 62: Coroana este conică, deasă, stufo
- Page 63 and 64: GENUL THUJA L. Denumire ştiinţifi
- Page 65 and 66: Denumire ştiinţifică: THUJA PLIC
- Page 67 and 68: Alte specii ale genului: Chamaecypa
- Page 69 and 70: Frunzele sunt frecvent solziforme,
- Page 71 and 72: Fig 33 . 33. Taxus baccata: ramuri
- Page 73 and 74: PARTEA A III-A. SUBÎNCRENGĂTURA A
- Page 75 and 76: în primele etape de dezvoltare car
- Page 77 and 78: GENUL CORYLUS L. Genul cuprinde pes
- Page 79 and 80: a. b. Fig 38 . 38. Corylus colurna:
- Page 81 and 82: a. b. Fig 39 . 39. Betula pendula:
- Page 83 and 84: a. b. Fig 40 . 40. Betula pubescens
- Page 85 and 86: Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
- Page 87 and 88: VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
- Page 89 and 90: Flori monoice, grupate în amenţi:
- Page 91 and 92: calea vântului; ancorarea este asi
- Page 93: AREAL Fagul este specie europeană,
- Page 97 and 98: GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
- Page 99 and 100: GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
- Page 101 and 102: Fructele (ghindele) sunt achene scu
- Page 103 and 104: SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
- Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
- Page 109 and 110: SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
- Page 111 and 112: CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
- Page 113 and 114: putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116: SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118: a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120: Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121 and 122: a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 123 and 124: a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
- Page 125 and 126: SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128: Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130: SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132: Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134: (de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136: a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138: Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140: Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142: Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144: Specie oligotrofă, oligotermă, ch
Nu îi priesc solurile prea ume<strong>de</strong>, argiloase, pseudogleizate, cu apă<br />
stagnantă, precum şi cele uscate, cele aluvionare şi turbăriile.<br />
Fiind o specie cosmopolită, apare compensarea factorilor <strong>de</strong> mediu, în<br />
speţă a substratului cu condiţiile climatice (temperatura).<br />
VARIABILITATE<br />
• Subspecii: - Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, cu frunze mai scurte,<br />
- F. sylvatica ssp. Moesiaca, cu frunze mai lungi (Banat,<br />
Oltenia, Dobrogea).<br />
• Morfologic<br />
- coroana - Fagus sylvatica typica, cu coroana normală,<br />
- F. s. pyramidalis, cu coroana piramidală,<br />
- F. s. pendula, cu ramuri pen<strong>de</strong>nte,<br />
- F. s. tortuosa, formă pitică cu ramuri răsucite;<br />
- frunză - F. s. var. vulgaris, cu frunze normale,<br />
- F. s. var. atropurpurea, cu frunze roşii-purpurii,<br />
- F. s. f. subcordata, cu frunze cordate (subalpin),<br />
- F. s. f. cuneifolia, cu frunze lat cuneate (zona montană),<br />
- F. s. f. carpinifolia, cu frunze mici, eliptice,<br />
- F. s. f. beckii, cu frunze mai mici şi mai late, uşor cordate<br />
(făgete <strong>de</strong> limită),<br />
- F. s. f. czeczottae, cu frunze mici cu margine ondulată<br />
(Valea Nerei),<br />
- cupă - F. s. f. macrocarpa, cu cupa mare,<br />
- F. s. f. longipes, cu cupa lung pedunculată;<br />
- coajă - F. s. f. leuco<strong>de</strong>rmis, cu scoarţa albă, fără pete cenuşii<br />
- F. s. f. quercoi<strong>de</strong>s, cu scoarţa tulpinii şi ramurilor adânc<br />
brăzdată (Ciucaş, Muntele Roşu);<br />
• Rase geografice: - F. s. britanica (Marea Britanie),<br />
- F. s. scandinavica (sudul Scandinaviei),<br />
- F. s. borealis (litoralul Mării Baltice),<br />
- F. s. celtica (nordul Franţei),<br />
- F. s. pomeranica (Danemarca);<br />
• Climatipuri - F. s. pyrenaica (Pirinei),<br />
- F. s. gallica (Jura),<br />
- F. s. alpina (Alpii Vestici),<br />
- F. s. austriaca (Alpii Austriei),<br />
- F. s. apennina (Apenini),<br />
- F. s. hercynica (Europa Centrală - zona montană<br />
şi colinară),<br />
- F. s. carpatica (Carpaţii Slovaciei),<br />
- F. s. silesiaca (Polonia),<br />
97