DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL BETULA L.
Cuprinde circa 90 specii de arbori şi arbuşti şi subarbuşti din emisfera
nordică, ce vegetează până spre tundră, la limita vegetaţiei lemnoase.
Scoarţa este cu periderm suberos alb cretaceu sau gălbui, exfoliabil în
fâşii circulare. Florile sunt unisexuat monoice dispuse în amenţi: cele
femele după fecundare se transformă într-un fel de con de fructificaţie
alungit care poartă la subsuoara bracteolelor trifidate câte trei samare
mici biaripate; florile mascule sunt grupate în amenţi ce se formează din
vara precedentă, rar primăvara odată cu cele femele.
În acest gen intră specii nepretenţioase faţă de climă şi sol, intrând în
categoria speciilor pioniere (primă împădurire naturală).
Denumire ştiinţifică: BETULA PENDULA Roth.
Denumire populară: MESTEACĂN
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen, de mărimea a II-a, uneori arbust.
Înrădăcinarea este la început pivotantă, iar după 6-8 ani sub colet se
produce o gâlmă cu muguri adventivi din care iau naştere numeroase
rădăcini trasante.
Tulpina este zveltă, lăţită la bază, uneori cu neregularităţi de creştere.
Scoarţa în tinereţe albă şi netedă (figura 39), cu periderm exfoliabil în
fâşii circulare; la bătrâneţe se formează la bază un ritidom negricios,
pietros, adânc crăpat.
Lemnul fără duramen evident, alb-gălbui, destul de fin, lucios, moale,
omogen, putrezeşte extrem de uşor în aer liber, la variaţii de umiditate.
Coroana este neregulată, afânată, cu numeroase ramuri subţiri ce
poartă lujerii pendenţi.
Lujeri subţiri, flexibili, glabri, presăraţi cu verucozităţi albicioase mai
ales cei din partea superioară a coroanei sau cei de la exemplarele tinere.
Muguri alterni, ovoid-conici, bruni, 2-4 solzi, obişnuit vâscoşi datorită
unei secreţii ceroase.
Frunze romboidal-triunghiulare, 4-7 cm, lipicioase la început ca şi
lujerii, peţiol de 2-3 cm.
Flori unisexuat monoice, grupate în amenţi, cei masculi se formează
în vara precedentă, uşor incovoiaţi şi stau câte 2-3 atârnând de vârful
lujerilor; cei femeli dau primăvara odată cu înfrunzirea şi au aspectul
unor conuleţe erecte.
Fructele sunt samare foarte mici şi uşoare, prevăzute cu 2 aripioare de
2-3 ori mai mari decât sămânţa, iar în vârf păstrează stilele; la 1 kg intră
circa 5.000.000 fructe.
83