DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

- scoarţa cenuşie, subţire, netedă,
- lujeri subţiri, fin pubescenţi, muguri alterni, 3-5 mm, cu patru muchii,
- frunze mai mici, 2-5 cm, mărunt dublu serate, ciliate, pe dos
pubescente, cu peţiol scurt şi păros,
- fructele sunt achene mai mici, fiecare la baza unui involucru ce nu
mai este trilobat ci ovat ascuţit, nesimetric, neregulat dinţat (figura
36).
Fig 36 . 36. Carpinus orientalis: ramuri cu frunze şi fructe
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Cărpiniţa are un areal submediteranean, mai sudic decât al carpenului,
din Italia, Peninsula Balcanică şi până în Asia Mică şi Caucaz.
La noi apare spontan la câmpie şi coline în staţiuni calde şi relativ
uscate din zona forestieră sau silvostepă. Apare frecvent în Dobrogea,
sudul Banatului, vestul Olteniei, dealurile Buzăului, Câmpia Munteniei,
silvostepa sudică a Moldovei; apare la Roşcani-Iaşi în silvostepa nordică
a Moldovei, aceasta constituind limita nordică a arealului de la noi.
Formează tufărişuri pe coastele însorite împreună cu stejarul pufos,
vişinul turcesc, mojdreanul, scumpia, liliacul, intrând în compoziţia
formaţiunilor de silvostepă numite şibliacuri.
Este o specie termofilă, pronunţat xerofită, nepretenţioasă faţă de sol,
putând vegeta pe soluri uscate, stâncării calcaroase. Are un temperament
de lumină.
Importanţa economică este redusă, dar silvicultural este specie de
primă împădurire a terenurilor degradate de pe coastele calcaroase,
uscate.
36 sursa: www.ces.ncsu.edu.
79