28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

în primele etape <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare carpenul are capacitate invadantă, ducând<br />

la fenomenul <strong>de</strong> “carpinizare”.<br />

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />

Arealul general este Europa şi Asia <strong>de</strong> sud-vest, mergând <strong>de</strong> la<br />

Oceanul Atlantic până în Crimeea, Caucaz, nordul Mării Negre, iar în est<br />

ajunge până la Don, evitând stepele ruseşti şi româneşti; <strong>de</strong> la sud la<br />

nord, carpenul se întin<strong>de</strong> <strong>de</strong> la Marea Mediterană şi până dincolo <strong>de</strong> 55°<br />

latitudine nordică, în Danemarca şi sudul Suediei. Centrul răspândirii este<br />

Europa centrală.<br />

În România este specie <strong>de</strong> câmpie şi <strong>de</strong>al şi participă la constituirea<br />

pădurilor <strong>de</strong> şleau, alături <strong>de</strong> stejar, gorun, ulm <strong>de</strong> câmp, jugastru etc.<br />

Optimul altitudinal este în intervalul 100-450 m, dar urcă şi în zona<br />

amestecurilor <strong>de</strong> fag cu răşinoase şi a bră<strong>de</strong>telor, ajungând până la 1000-<br />

1200 m în Carpaţii Meridionali.<br />

Graniţele arealului românesc sunt silvostepa Moldovei şi a Munteniei,<br />

aceastea constituind, în acelaşi timp, limita estică a arealului european.<br />

Carpenul dă dovadă <strong>de</strong> rezistenţă <strong>de</strong>osebită la geruri (până la -35°C) şi<br />

îngheţuri târzii, putându-se instala în “găurile <strong>de</strong> ger” pe care chiar fagul<br />

sau bradul le evită. Este pretenţios faţă <strong>de</strong> căldura estivală şi nu suportă<br />

seceta şi uscăciunea. Relativ pretenţios faţă <strong>de</strong> fertilitatea solului,<br />

carpenul pe solurile compacte cu regim hidric variabil (interfluvii, terase)<br />

nu poate vegeta <strong>de</strong>cât cel mult cu o stare <strong>de</strong> vegetaţie lâncedă.<br />

Are un temperament <strong>de</strong> semiumbră.<br />

VARIABILITATE<br />

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re morfologic se diferenţiază câteva forme şi<br />

varietăţi: Carpinus betulus f. purpurea, frunze în tinereţe purpurii,<br />

Carpinus betulus var. incisa, cu frunze lobate şi Carpinus betulus var.<br />

fastigiata, cu coroana piramidală.<br />

Ca ecotipuri, remarcabile sunt ecotipul nordic <strong>de</strong> Bucovina (climă<br />

rece, soluri compacte, grele), ecotipul sud-vestic din Banat (climat cald,<br />

soluri calcaroase), ecotipul <strong>de</strong> mare altitudine <strong>de</strong> pe versanţii sudici ai<br />

munţilor Căpăţânii (şisturi) şi ecotipul <strong>de</strong> soluri grele din piemonturile<br />

subcarpatice (soluri pseudogleizate).<br />

Denumire ştiinţifică: CARPINUS ORIENTALIS Mill.<br />

Denumire populară: CĂRPINIŢĂ, SFINEAC<br />

CARACTERE MORFOLOGICE<br />

Arbust indigen ce rar <strong>de</strong>păşeşte 5 m, asemănător cu carpenul, dar în<br />

proporţii reduse:<br />

78

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!