DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
în primele etape <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare carpenul are capacitate invadantă, ducând<br />
la fenomenul <strong>de</strong> “carpinizare”.<br />
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Arealul general este Europa şi Asia <strong>de</strong> sud-vest, mergând <strong>de</strong> la<br />
Oceanul Atlantic până în Crimeea, Caucaz, nordul Mării Negre, iar în est<br />
ajunge până la Don, evitând stepele ruseşti şi româneşti; <strong>de</strong> la sud la<br />
nord, carpenul se întin<strong>de</strong> <strong>de</strong> la Marea Mediterană şi până dincolo <strong>de</strong> 55°<br />
latitudine nordică, în Danemarca şi sudul Suediei. Centrul răspândirii este<br />
Europa centrală.<br />
În România este specie <strong>de</strong> câmpie şi <strong>de</strong>al şi participă la constituirea<br />
pădurilor <strong>de</strong> şleau, alături <strong>de</strong> stejar, gorun, ulm <strong>de</strong> câmp, jugastru etc.<br />
Optimul altitudinal este în intervalul 100-450 m, dar urcă şi în zona<br />
amestecurilor <strong>de</strong> fag cu răşinoase şi a bră<strong>de</strong>telor, ajungând până la 1000-<br />
1200 m în Carpaţii Meridionali.<br />
Graniţele arealului românesc sunt silvostepa Moldovei şi a Munteniei,<br />
aceastea constituind, în acelaşi timp, limita estică a arealului european.<br />
Carpenul dă dovadă <strong>de</strong> rezistenţă <strong>de</strong>osebită la geruri (până la -35°C) şi<br />
îngheţuri târzii, putându-se instala în “găurile <strong>de</strong> ger” pe care chiar fagul<br />
sau bradul le evită. Este pretenţios faţă <strong>de</strong> căldura estivală şi nu suportă<br />
seceta şi uscăciunea. Relativ pretenţios faţă <strong>de</strong> fertilitatea solului,<br />
carpenul pe solurile compacte cu regim hidric variabil (interfluvii, terase)<br />
nu poate vegeta <strong>de</strong>cât cel mult cu o stare <strong>de</strong> vegetaţie lâncedă.<br />
Are un temperament <strong>de</strong> semiumbră.<br />
VARIABILITATE<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re morfologic se diferenţiază câteva forme şi<br />
varietăţi: Carpinus betulus f. purpurea, frunze în tinereţe purpurii,<br />
Carpinus betulus var. incisa, cu frunze lobate şi Carpinus betulus var.<br />
fastigiata, cu coroana piramidală.<br />
Ca ecotipuri, remarcabile sunt ecotipul nordic <strong>de</strong> Bucovina (climă<br />
rece, soluri compacte, grele), ecotipul sud-vestic din Banat (climat cald,<br />
soluri calcaroase), ecotipul <strong>de</strong> mare altitudine <strong>de</strong> pe versanţii sudici ai<br />
munţilor Căpăţânii (şisturi) şi ecotipul <strong>de</strong> soluri grele din piemonturile<br />
subcarpatice (soluri pseudogleizate).<br />
Denumire ştiinţifică: CARPINUS ORIENTALIS Mill.<br />
Denumire populară: CĂRPINIŢĂ, SFINEAC<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbust indigen ce rar <strong>de</strong>păşeşte 5 m, asemănător cu carpenul, dar în<br />
proporţii reduse:<br />
78