DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

FAMILIA TAXACEAE S.F.Gray
Această familie cuprinde arbori şi arbuşti ce aparţin la 12 genuri. Sub
aspect morfologic se caracterizează prin frunze liniare, decurente,
persistente, inserate spiralat şi dispuse pectinat. Florile sunt obişnuit
dioice, cele mascule izolate la subsuoara frunzelor, iar cele femele
solitare, cu câte un singur ovul. După fecundare, baza ovulului generează
un aril care acoperă parţial sau total sămânţa.
Plantula are două cotiledoane, iar lemnul nu conţine canale rezinifere.
Denumire ştiinţifică: TAXUS BACCATA L.
Denumire populară: TISĂ
CARACTERE MORFOLOGICE
Arbore indigen, de mărimea a II-a (15-20 m), putând realiza un
diametru de până la 3 m, în mod obişnuit generat prin concreşterea mai
multor tulpini; deseori însă rămâne în stare arbustivă.
Înrădăcinarea este pivotant-trasantă.
Tulpina numai la unii arbori este dreaptă putându-se urmări până la
vârf, canelată; lăstarii pleacă de la bază mai mulţi, sub formă de tufă.
Ritidomul este timpuriu, subţire, cenuşiu-roşcat, exfoliabil în plăci;
conţine un alcaloid numit taxină, toxic pentru animale.
Lemn omogen, cu duramen brun-roşcat, cu inele anuale înguste, fine.
Coroana la arborii izolaţi este larg piramidală, cu ramuri dispuse
neregulat până aproape de sol, cu frunziş des; exemplarele bătrâne şi cele
de sub masiv au coroana rară, întreruptă.
Lujerii sunt verzi deschis-gălbui, iar mugurii ovoizi, cu solzi verzui,
aglomeraţi spre vârful lujerilor.
Frunze acicular-lăţite (figura 33), persistente, pieloase, 3 cm,
acuminate, ascuţite dar neînţepătoare, la bază îngustate şi decurente pe
lujer, inserate spiralat şi dispuse pectinat, pe faţă verzi întunecat, pe dos
verzi deschis fără dungi albicioase, fără canale rezinifere; conţin taxină.
Flori unisexuat dioice, cele mascule se dezvoltă din mugurii ce se
formează din toamna precedentă, cele femele cu trei perechi de solzi,
aşezate solitar pe un lujer scurt.
Seminţele sunt de tip galbulus, 1 cm, ovoide, cu tegumentul lemnos
acoperit până aproape de vârf cu un aril roşu cărnos, brumat, comestibil.
Maturaţia este anuală, prin august-septembrie, diseminaţia zoochoră
(păsări), periodicitatea anuală, iar puterea germinativă de 80%, cu
păstrarea ei până la 4 ani. Germinaţia este greoaie (primăvara celui de-al
3-lea an), epigee, iar plantula are numai două cotiledoane.
Maturitatea survine la aproximativ 20 ani, creşterea este foarte
înceată, iar longevitatea este de 2000-3000 ani.
73