DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Frunzele sunt frecvent solziforme, rar aciculare; cele aciculare se
formează pe ramurile sau exemplarele tinere, stau opuse câte două, sunt
liniar ascuţite, 5-10 mm, glauce, pe faţă canaliculate; cele solziforme
foarte mici, aşezate pe 4 rânduri egale.
Conuri sferice, cărnoase, 6 mm, negre, albăstrui brumate, cu
maturaţia anuală, în toamnă.
Lemn este foarte valoros, cu un duramen roşcat, miros plăcut, utilizat
la fabricarea creioanelor (figura 31).
Specia este originară din estul Americii de Nord, la noi frecvent
introdus în scop ornamental, iar în culturi experimentale s-a introdus pe
terenuri degradate (Sabed-Mureş).
Ca ecologie, ienupărul de Virginia se caracterizează prin rezistenţă la
frig, vegetând bine în climate calde, pe soluri fertile suficient de umede,
dar acceptă şi soluri compacte argiloase.
Denumire ştiinţifică: JUNIPERUS HORIZONTALIS Mnch.
Arbust prostrat (figura 32), cu ramuri lungi şi lujeri numeroşi scurţi,
îngrămădiţi.
Frunzele sunt aciculare, verzi albăstrui, 2-6 mm, cele solziforme
îngust eliptice, ascuţite, pe dos rotunjite şi cu o glandă reziniferă.
Conurile sunt cărnoase şi albăstrui, nebrumate.
La noi este specie rustică, rezistentă la geruri şi uscăciune, ce
marcotează natural. Este frecvent utilizată ca specie decorativă.
32 sursa: www.piante-e-arbusti.it.
Fig 32 . 32. Juniperus horizontalis: port specific.
72