DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arealul general al zâmbrului este exclusiv european, fiind caracteristic etajului subalpin al Alpilor şi Carpaţilor. În România vegetează la limita superioară a zonei forestiere, în staţiunile fostelor circuri glaciare din Munţii Rodnei, Călimani, Bucegi, Făgăraş, Parâng, Ţarcu, Godeanu, Retezat. În Retezat coboară pe văile umede la 1200 m, în Călimani coboară diseminat în molidişurile de limită la 1400 m şi urcă în jnepenişuri până la 1800 m. a. c. Fig 22 . 22. Pinus cembra: a. ramură cu ace, con; b. seminţe (coconari); c. zâmbru din zona subalpină. 22 sursa: a. people.jyu.fi; b. www.semencesdupuy.com; c. F. Clinovschi, 2004 61 b.
Formează arborete pure sau amestecuri cu molidul, laricele, jneapănul, ienupărul pitic, scoruşul. Zâmbrul este adaptat la un climat aspru, cu variaţii termice extreme, vânturi puternice de mare altitudine şi geruri puternice de iarnă; aici perioada medie de vegetaţie este de 3 luni. Se dezvoltă pe soluri acide, bogate în humus, cu regim normal de umiditate, formate pe gneisuri, granite, şisturi clorito-sericitoase. În regiunile mai joase are temperament de semiumbră. FAMILIA TAXODIACEAE F.N.Neger. În această familie sunt incluse specii de arbori din regiunile calde şi temperate ale emisferei nordice (Asia, America de Nord), de talie mare, cu frunze persistente sau caduce, aciculare sau solziforme şi care aparţin genurilor: Taxodium, Sequoia, Cryptomeria. Denumire ştiinţifică: TAXODIUM DISTICHUM Rich. Denumire populară: CHIPAROS DE BALTĂ CARACTERE MORFOLOGICE Specie exotică de mărimea a I-a, putând atinge 50 m în înălţime şi până la 4 m în diametru. Înrădăcinarea este trasantă atunci când creşte în condiţii normale din regiunile inundabile, caz în care dezvoltă pneumatofori (organe cu rol respirator) ce ies deasupra apei ca nişte ţepuşe. Pe soluri uscate, profunde sistemul de înrădăcinare este pivotant, cel puţin în primii ani. Tulpină dreaptă, cilindrică, bine elagată, cu scoarţa subţire, netedă, brun-roşcată, ce formează un ritidom timpuriu, subţire, exfoliabil în fâşii înguste longitudinale. Lemnul este omogen, uşor, moale, rezistent în aer şi apă, gălbui până la negricios, cu calităţi tehnologice superioare. Coroană rară, luminoasă, cu ramificaţii subţiri, conică, la bătrâneţe mai mult sau mai puţin tabulară. Lujerii sunt de două categorii (figura 23): - persistenţi, bruni lucitori, glabri, cu muguri, ce poartă frunze mici solzoase, aşezate spiralat, care, după uscare, toamna rămân pe lujeri, - căzători, subţiri, verzi, fără muguri, cu frunze liniare, subţiri, verzi, dispuse pectinat şi care toamna se înroşesc şi cad împreună cu lujerii. Flori unisexuat monoice, cele mascule mici, globuloase, aşezate în panicule pendente, cele femele tot globuloase, câte una sau mai multe la un loc; înfloreşte în aprilie. Conuri aproape sferice, 2-3 cm, cu 10-12 solzi lemnoşi, scutiformi, uneori cu un mucron la mijloc; la baza fiecărui solz se găsesc câte 2 62
- Page 7 and 8: FAMILIA CELASTRACEAE …………
- Page 9 and 10: PARTEA I. Prezentarea generală a s
- Page 11 and 12: Tulpina Tulpina este partea aerian
- Page 13 and 14: - vârfului lujerilor lungi (veriga
- Page 15 and 16: Inflorescenţa Florile pot fi aşez
- Page 17 and 18: PLANUL DE PREZENTARE AL SPECIILOR L
- Page 19 and 20: Flori unisexuat dioice, cele mascul
- Page 21 and 22: Frunze de 2-3 cm, aciculare, liniar
- Page 23 and 24: poligene, coluvii şi eluvii fertil
- Page 25 and 26: Bradul de Caucaz este originar din
- Page 27 and 28: Denumire ştiinţifică: ABIES CEPH
- Page 29 and 30: Conuri mici, 17-25 mm, scurt pedunc
- Page 31 and 32: CERINŢE ECOLOGICE Duglasul este o
- Page 33 and 34: Muguri nerăşinoşi, cei terminali
- Page 35 and 36: CERINŢE ECOLOGICE Molidul este o s
- Page 37 and 38: - ploile de slabă intensitate (sub
- Page 39 and 40: pe suprafeţe reduse, obişnuit ame
- Page 41 and 42: Muguri sferici, bruni, glabri, ră
- Page 43 and 44: VARIABILITATE Laricele este o speci
- Page 45 and 46: itidom exfoliabil în foiţe lungi
- Page 47 and 48: egiunile sudice ale arealului (+35
- Page 49 and 50: Longevitatea pinului negru este de
- Page 51 and 52: în buchete şi se păstrează usca
- Page 53 and 54: Fig 17 . 17. Pinus banksiana: ramur
- Page 55 and 56: Areal general: etajul montan al ves
- Page 57: Conuri extrem de mari, 15-30 cm, pe
- Page 61 and 62: Coroana este conică, deasă, stufo
- Page 63 and 64: GENUL THUJA L. Denumire ştiinţifi
- Page 65 and 66: Denumire ştiinţifică: THUJA PLIC
- Page 67 and 68: Alte specii ale genului: Chamaecypa
- Page 69 and 70: Frunzele sunt frecvent solziforme,
- Page 71 and 72: Fig 33 . 33. Taxus baccata: ramuri
- Page 73 and 74: PARTEA A III-A. SUBÎNCRENGĂTURA A
- Page 75 and 76: în primele etape de dezvoltare car
- Page 77 and 78: GENUL CORYLUS L. Genul cuprinde pes
- Page 79 and 80: a. b. Fig 38 . 38. Corylus colurna:
- Page 81 and 82: a. b. Fig 39 . 39. Betula pendula:
- Page 83 and 84: a. b. Fig 40 . 40. Betula pubescens
- Page 85 and 86: Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
- Page 87 and 88: VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
- Page 89 and 90: Flori monoice, grupate în amenţi:
- Page 91 and 92: calea vântului; ancorarea este asi
- Page 93 and 94: AREAL Fagul este specie europeană,
- Page 95 and 96: - F. s. polonica (Polonia), - F. s.
- Page 97 and 98: GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
- Page 99 and 100: GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
- Page 101 and 102: Fructele (ghindele) sunt achene scu
- Page 103 and 104: SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
- Page 105 and 106: SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108: VARIABILITATE • Morfologic: - Que
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Arealul general al zâmbrului este exclusiv european, fiind<br />
caracteristic etajului subalpin al Alpilor şi Carpaţilor.<br />
În România vegetează la limita superioară a zonei forestiere, în<br />
staţiunile fostelor circuri glaciare din Munţii Rodnei, Călimani, Bucegi,<br />
Făgăraş, Parâng, Ţarcu, Go<strong>de</strong>anu, Retezat.<br />
În Retezat coboară pe văile ume<strong>de</strong> la 1200 m, în Călimani coboară<br />
diseminat în molidişurile <strong>de</strong> limită la 1400 m şi urcă în jnepenişuri până<br />
la 1800 m.<br />
a.<br />
c.<br />
Fig 22 . 22. Pinus cembra: a. ramură cu ace, con; b. seminţe (coconari);<br />
c. zâmbru din zona subalpină.<br />
22 sursa: a. people.jyu.fi; b. www.semencesdupuy.com; c. F. Clinovschi, 2004<br />
61<br />
b.
Change language