DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Conuri extrem de mari, 15-30 cm, pendente, încovoiate, pedunculate,
asemănătoare cu cele de pin neted, dar mult mai mari; după diseminare
conurile rămân mult timp pe ramuri, astfel încât pe lujer se găsesc conuri
din două fructificaţii succesive.
Specia este originară din Himalaia, unde vegetează la altitudini de
1600-3800 m, fiind un arbore montan, întâlnit în arborete pure sau în
amestec cu Cedrus deodara şi Abies pindrow.
- SECŢIA CEMBRA Spach. -
Denumire ştiinţifică: PINUS CEMBRA L.
Denumire populară: ZÂMBRU
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie indigenă, de mărimea a I-a, putând atinge 26 m în înălţime şi 2
m în diametru, însă frecvent are sub 25 m.
Înrădăcinarea este pivotantă, cu ramificaţii laterale puternice, fapt ce
îi conferă rezistenţă la acţiunea vântului.
Tulpina este conică, lăţită la bază, cu ramificaţie verticilată la început,
apoi neregulată, astfel încât după 30 ani are un aspect tufos.
Scoarţa în tinereţe verde cenuşie, iar ritidomul se formează de
timpuriu şi este brun cenuşiu, subţire, alungit brăzdat.
Coroană ovoidă, compactă, iar lujerii sunt groşi, flexibili, gălbuiroşiatici,
tomentoşi în primul an, cu vârful îndreptat în sus. Mugurii sunt
ovoizi-ascuţiţi, răşinoşi.
Acele sunt câte cinci în teacă, îngrămădite la vârful lujerilor, 5-9 cm,
drepte, fine, destul de rigide, verzi închis şi durează 3-5 ani.
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi elipsoidali,
sesili, roşii carmin, iar conuleţele femele câte 2-4 în verticile, violet-roze.
Conuri terminale, erecte, subsesile, ovoide, 5-8 cm, cărnoase,
violaceu brumate în tinereţe, brune la coacere; solzii sunt cărnoşi, au
apofiza puţin bombată, lăţită şi umbelic terminal prevăzut cu un mucron
scurt.
Seminţele sunt mari, 8-12 mm, nearipate (fig. 22), ovoide, cu
tegument tare, brun-roşcate, comestibile, denumite “coconari”; la 1 kg
intră 4500 seminţe.
Maturaţia este bienală, iar conurile cad nedesfăcute în primăvara
anului al treilea; uneori sunt roase de veveriţe şi gaiţe de munte, ajutând
astfel la diseminaţie (diseminaţie de tip zoochor).
Maturitatea se înregistrează la 15-25 ani, periodicitatea fructificaţiei
este de 6-10 ani, iar puterea germinativă este de 60-80%.
Creşterea este înceată, iar longevitatea mare, fiind de peste 1000 ani.
60