DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

silesiaca, Juniperus communis ssp. nana.
Jneapănul este o specie adaptată la cele mai aspre condiţii climatice,
caracteristice etajului subalpin: soluri feriiluviale, cu humus brut, extrem
oligotrofe şi acide.
Zăpada din microdepresiuni îi asigură umiditatea necesară.
Are un temperament de lumină, dar preferă lumina difuză sau
indirectă, evitând pantele însorite. Staţiunile propice sunt versanţii
nordici şi nord-estici cu umiditate suficientă şi lumină difuză.
Jneapănul este o specie variabilă, divizată în câteva unităţi
considerate ca varietăţi sau chiar specii distincte:
- Pinus montana ssp. mughus – arbust din Alpii estici, Carpaţi, Rodopi,
care actualmente a devenit Pinus mugo;
- P. m. ssp. uncinata (P.m. var. rostrata) – talie arborescentă, apare în
Pirinei şi Alpi, acum tratată ca specie individuală, Pinus uncinata;
- P. m. ssp. pumilio – arbust din Alpii Centrali, Tatra, acum Pinus
mugo var. pumilio.
Ca importanţă, jnepenişurile sunt principala vegetaţie lemnoasă în
zonele de înaltă altitudine, având un rol tampon între limita superioară a
pădurilor şi golul alpin: rol de protecţie şi de fixare a coastelor erodate,
scheletice, grohotişurilor, precum şi rol de reglare a regimului hidrologic.
- SECŢIA BANKSIA Mayr. -
Denumire ştiinţifică: PINUS BANKSIANA Lamb.
Denumire populară: PIN BANCSIAN
Specie exotică, mărimea a II-a, putând atinge până la 25 m înălţime.
Înrădăcinarea este pivotant-trasantă.
Tulpina este dreaptă, subţire şi scoarţă negricioasă ce formează de
ritidom timpuriu, îngust crăpat, cu solzi pe toată lungimea fusului.
Coroana este rară şi neregulată, cu ramuri subţiri şi întinse, pinul
banksian realizând două etaje de verticile pe an. Lujerii sunt bruni-gălbui,
glabri, iar mugurii sunt ovoizi, foarte răşinoşi.
Acele sunt câte două în teacă, scurte 2-4 cm, răsfirate, răsucite şi
curbate, galben-verzui, cu aspect etiolat; durează 2-4 ani.
Conuri caracteristic asimetrice, cu vârful recurbat (figura 17), tari,
pietroase, cenuşii, 3-6 cm, cu solzi strâns lipiţi; apofiza este aproape
plană, umbelicul puţin adâncit. Uneori conurile se dezvoltă direct pe
tulpină şi rămân pe arbore 8-10 ani; maturaţia are loc în anul al II-lea sau
al III-lea.
55