DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

în buchete şi se păstrează uscate până în toamnă, iar cele femele sunt
conuleţe roşii-violacei.
Conuri solitare sau câte 2-4 în verticile, stau perpendicular pe lujer,
sunt sesile, ovoid-globuloase, 2-5 cm, simetrice, brune; solzii au apofiza
lat rombică puţin proeminentă, cu carena evidentă, cu umbelicul plasat
central ce are un inel negru de jur-împrejur.
a.
b.
Fig. 16. Pinus mugo: a. ramură cu frunze şi conuri; b. exemplare din zona
subalpină din Călimani (asociaţie cu smirdar înflorit) 16 .
Seminţele sunt mici galbene sau brune, aripate, la 1 kg intrând circa
50.000 seminţe.
Maturaţia este bienală, iar conurile se desfac în primăvara celui de-al
treilea an. Puterea germinativă este de 50-60% şi se păstrează 2-4 ani.
Maturitatea este timpurie, la 6-10 ani jneapănul începe să fructifice,
iar periodicitatea fructificaţiei este anuală şi abundentă.
Creşterea este foarte înceată, formându-se un lemn dens, bogat în
răşină, cu duramen închis colorat. Longevitatea este de până la 300 ani.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Arealul general al jneapănului este european montan şi subalpin.
La noi, jneapănul apare de la 1400 m şi până la 2000 m în Carpaţii
Nordici, coborând la 1300 m în muntele Arieşoaia (Vrancea). În Carpaţii
Meridionali apare la altitudini cuprinse între 1600 şi 2300 m.
Formează tufărişuri dese în Munţii Rodnei, Călimani, Giumalău,
Ceahlău, Retezat etc. Apare frecvent în rariştile subalpine de molid,
zâmbru, larice, scoruş, pe alocuri asociat şi cu Alnus viridis, Salix
16 sursa: Foto: F. Clinovschi, 2004
54