- Page 1 and 2: Dr. ing. Florin CLINOVSCHI DENDROLO
- Page 3: C U P R I N S PARTEA I. PREZENTAREA
- Page 7 and 8: FAMILIA CELASTRACEAE …………
- Page 9 and 10: PARTEA I. Prezentarea generală a s
- Page 11 and 12: Tulpina Tulpina este partea aerian
- Page 13 and 14: - vârfului lujerilor lungi (veriga
- Page 15 and 16: Inflorescenţa Florile pot fi aşez
- Page 17 and 18: PLANUL DE PREZENTARE AL SPECIILOR L
- Page 19 and 20: Flori unisexuat dioice, cele mascul
- Page 21 and 22: Frunze de 2-3 cm, aciculare, liniar
- Page 23 and 24: poligene, coluvii şi eluvii fertil
- Page 25 and 26: Bradul de Caucaz este originar din
- Page 27 and 28: Denumire ştiinţifică: ABIES CEPH
- Page 29 and 30: Conuri mici, 17-25 mm, scurt pedunc
- Page 31 and 32: CERINŢE ECOLOGICE Duglasul este o
- Page 33 and 34: Muguri nerăşinoşi, cei terminali
- Page 35 and 36: CERINŢE ECOLOGICE Molidul este o s
- Page 37 and 38: - ploile de slabă intensitate (sub
- Page 39 and 40: pe suprafeţe reduse, obişnuit ame
- Page 41 and 42: Muguri sferici, bruni, glabri, ră
- Page 43 and 44: VARIABILITATE Laricele este o speci
- Page 45 and 46: itidom exfoliabil în foiţe lungi
- Page 47 and 48: egiunile sudice ale arealului (+35
- Page 49 and 50: Longevitatea pinului negru este de
- Page 51 and 52: în buchete şi se păstrează usca
- Page 53 and 54: Fig 17 . 17. Pinus banksiana: ramur
- Page 55 and 56:
Areal general: etajul montan al ves
- Page 57 and 58:
Conuri extrem de mari, 15-30 cm, pe
- Page 59 and 60:
Formează arborete pure sau amestec
- Page 61 and 62:
Coroana este conică, deasă, stufo
- Page 63 and 64:
GENUL THUJA L. Denumire ştiinţifi
- Page 65 and 66:
Denumire ştiinţifică: THUJA PLIC
- Page 67 and 68:
Alte specii ale genului: Chamaecypa
- Page 69 and 70:
Frunzele sunt frecvent solziforme,
- Page 71 and 72:
Fig 33 . 33. Taxus baccata: ramuri
- Page 73 and 74:
PARTEA A III-A. SUBÎNCRENGĂTURA A
- Page 75 and 76:
în primele etape de dezvoltare car
- Page 77 and 78:
GENUL CORYLUS L. Genul cuprinde pes
- Page 79 and 80:
a. b. Fig 38 . 38. Corylus colurna:
- Page 81 and 82:
a. b. Fig 39 . 39. Betula pendula:
- Page 83 and 84:
a. b. Fig 40 . 40. Betula pubescens
- Page 85 and 86:
Denumire ştiinţifică: ALNUS GLUT
- Page 87 and 88:
VARIABILITATE • Alnus glutinosa v
- Page 89 and 90:
Flori monoice, grupate în amenţi:
- Page 91 and 92:
calea vântului; ancorarea este asi
- Page 93 and 94:
AREAL Fagul este specie europeană,
- Page 95 and 96:
- F. s. polonica (Polonia), - F. s.
- Page 97 and 98:
GENUL CASTANEA Mill. Cuprinde peste
- Page 99 and 100:
GENUL QUERCUS L. Genul cuprinde pes
- Page 101 and 102:
Fructele (ghindele) sunt achene scu
- Page 103 and 104:
SUBGENUL CERRIS (Spach.) Oerst. Den
- Page 105 and 106:
SUBGENUL LEPIDOBALANUS (Endl.) Oers
- Page 107 and 108:
VARIABILITATE • Morfologic: - Que
- Page 109 and 110:
SECŢIA ROBUR Rchb. - SERIA PEDUNCU
- Page 111 and 112:
CERINŢE ECOLOGICE Specia prezintă
- Page 113 and 114:
putând creşte în amestec cu Q. r
- Page 115 and 116:
SECŢIA DASCIA Kotschy - SERIA LANU
- Page 117 and 118:
a. b. Fig 55 . 55. Quercus virgilia
- Page 119 and 120:
Coroana arborilor izolaţi este foa
- Page 121 and 122:
a. Fig 57 . 57. Juglans nigra: a. l
- Page 123 and 124:
a. a. b. Fig 59 . 59. Carya ovata:
- Page 125 and 126:
SECŢIA LEUCE Duby Denumire ştiin
- Page 127 and 128:
Muguri alterni, ovo-conici, 6-7 mm,
- Page 129 and 130:
SECŢIA AIGEIROS Duby Denumire şti
- Page 131 and 132:
Plopii negri hibrizi sunt arbori de
- Page 133 and 134:
(de la o anumită înălţime) se d
- Page 135 and 136:
a. b. Fig 65 . 65. Salix fragilis:
- Page 137 and 138:
Denumire ştiinţifică: SALIX SILE
- Page 139 and 140:
Specia are un areal specific regiun
- Page 141 and 142:
Muguri bruni-gălbui, conici, depă
- Page 143 and 144:
Specie oligotrofă, oligotermă, ch
- Page 145 and 146:
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Dudul alb
- Page 147 and 148:
Denumire ştiinţifică: FICUS CARI
- Page 149 and 150:
Longevitatea este de 300-400 ani. D
- Page 151 and 152:
Lujeri viguroşi, uşor geniculaţi
- Page 153 and 154:
Lemnul este deschis la culoare, inf
- Page 155 and 156:
Se foloseşte la împădurirea tere
- Page 157 and 158:
Fructele sunt drupe globuloase, de
- Page 159 and 160:
jugastrul, paltinul, mărul, păduc
- Page 161 and 162:
Specia este originară din Europa s
- Page 163 and 164:
Fig 83 . 83. Magnolia kobus: exempl
- Page 165 and 166:
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arborele
- Page 167 and 168:
Denumire ştiinţifică: CLEMATIS A
- Page 169 and 170:
Fructele sunt bace elipsoidale, ro
- Page 171 and 172:
Mugurii sunt opuşi, roşcaţi, tur
- Page 173 and 174:
Denumire ştiinţifică: RIBES ALPI
- Page 175 and 176:
Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178:
FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180:
Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182:
Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184:
Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186:
Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188:
GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190:
a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192:
Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194:
Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196:
Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198:
Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200:
GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202:
Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204:
a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206:
FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208:
Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210:
Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212:
strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214:
Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216:
Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218:
GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220:
Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222:
Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224:
GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226:
FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 227 and 228:
Coroana este largă, ovoidă, mai r
- Page 229 and 230:
Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232:
trilobată(figura 128 a) . A. n. va
- Page 233 and 234:
Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
- Page 235 and 236:
FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
- Page 237 and 238:
Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
- Page 239 and 240:
FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
- Page 241 and 242:
Muguri alterni sau aproape opuşi,
- Page 243 and 244:
a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocis
- Page 245 and 246:
compacte sau cu umiditate în exces
- Page 247 and 248:
• T. p. ssp. grandifolia, cu luje
- Page 249 and 250:
a. b. Fig 141 . 141. a. Hibiscus sy
- Page 251 and 252:
Denumire ştiinţifică: DAPHNE LAU
- Page 253 and 254:
Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi,
- Page 255 and 256:
Preferă soluri aluvionare, nisipoa
- Page 257 and 258:
Flori albe grupate în cime umbelif
- Page 259 and 260:
Flori albe-verzui, tip 5, umbele gl
- Page 261 and 262:
Este un bun indicator de soluri uş
- Page 263 and 264:
a. c. d. Fig 152 . 152. a,b. Callun
- Page 265 and 266:
Este un element alpin-circumpolar,
- Page 267 and 268:
Fructele sunt capsule silicviforme
- Page 269 and 270:
GENUL FRAXINUS L. Denumire ştiinţ
- Page 271 and 272:
VARIABILITATE MORFOLOGICĂ • Frax
- Page 273 and 274:
Denumire ştiinţifică: FRAXINUS C
- Page 275 and 276:
− flori mai slab mirositoare, gru
- Page 277 and 278:
Specia este originară din Asia, bi
- Page 279 and 280:
a. c. Fig 161 . 161. a,b. Sambucus
- Page 281 and 282:
Frunze trilobate, de 4-12 cm, cu lo
- Page 283 and 284:
Frunze ovat-lanceolate, de 3-6 cm,
- Page 285 and 286:
Denumire ştiinţifică: SYMPHORICA
- Page 287 and 288:
FAMILIA LILIACEAE Dumort. GENUL RUS
- Page 289 and 290:
GLOSAR DE TERMENI Achenă - fruct d
- Page 291 and 292:
Eurifit - specie cu mare amplitudin
- Page 293 and 294:
Mezobazic - specie cu exigenţe med
- Page 295 and 296:
Subulat - sub formă de ac de serin
Change language