DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

IMPORTANŢĂ
• Lemn de calitate superioară, cu numeroase utilizări;
• Pinul silvestru crează un fitoclimat intern propice dezvoltării altor
specii de arbori şi arbuşti, dar solul se acidifică, se podzoleşte;
• Este o specie pionieră de prim ordin, ceea ce îi conferă titlul de specie
de primă împădurire în cadrul terenurilor degradate, la fixarea
coastelor supuse eroziunii etc.
Denumire ştiinţifică: PINUS NIGRA Arn.
Denumire populară: PIN NEGRU, PIN AUSTRIAC
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie exotică, fiind un arbore de mărimea a I-a, cu înălţimi ce pot
atinge 40 m. Culoarea negricioasă a scoarţei, lujerilor şi acelor au
determinat denumirea de pin negru.
Înrădăcinarea este mai puţin profundă decât la pinul silvestru,
pivotant-trasantă.
Tulpina dreaptă, cu verticile regulate şi cu un elagaj greoi.
Scoarţa cenuşie negricioasă, cu ritidom timpuriu, gros, larg crăpat.
Lemnul are duramen brun-roşcat, canale rezinifere rare, calitate
inferioară celui de pin silvestru.
Coroana piramidală, deasă, la bătrâneţe tabulară; pe terenuri
pietroase, superficiale coroana este turtită şi tulpina strâmbă şi răsucită.
Lujeri foarte groşi, bruni-negricioşi, glabri; muguri cilindrici, brunicenuşii,
mari de 12-24 mm, răşinoşi.
Acele sunt câte două în teacă (figura 15), de 8-14 cm, rigide, ascuţite,
drepte sau uşor curbate spre lujer, verzi-închis; formează un frunziş mai
des decât la pinul silvestru şi durează 4-6 ani.
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi galbeni, la
rândul lor grupaţi în buchete, iar cele femele sunt conuleţe roşii-violacei.
Conurile, grupate câte 2-4, stau aproape perpendicular pe lujer, sunt
sesile, ovoid-conice, 5-8 cm, simetrice, brune-gălbui lucitoare; marginea
superioară a solzului este aproape rotunjită, apofiza proeminentă, la
mijloc cu umbelic prevăzut la solzii superiori cu un ghimpe scurt.
Seminţele sunt mari, 5-6 mm, aripate, brune, uneori pestriţe, cu o
aripă neagră strălucitoare, la 1 kg intrând circa 50.000 bucăţi.
Maturaţia este bienală, iar conurile se desfac în primăvara anului al
treilea. Puterea germinativă este de 40-60%. Maturitatea intervine la 20-
30 ani, iar periodicitatea fructificaţiei este de 2-3 ani. Creşterile sunt
destul de mari, din al treilea an mai slabe decât la pinul silvestru.
51