28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

egiunile sudice ale arealului (+35°C, repaus vegetativ 4 luni).<br />

Solurile pe care vegetează sunt în general nisipoase, slab humifere,<br />

turbării, soluri uscate, pseudogleizate, podzoluri, puternic aci<strong>de</strong>, extrem<br />

oligotrofice (exemplu, munţii Vrancei la Tulnici, bazinul Râmnicu Sărat).<br />

Binenţeles că înregistrează creşteri excepţionale pe soluri bogate şi<br />

suficient drenate.<br />

În termeni ecologici, se poate caracteriza pinul silvestru ca fiind o<br />

specie rustică, heliofilă, euritermă şi eurifilă.<br />

VARIABILITATE<br />

Fiind o specie cosmopolită, pinul silvestru este reprezentat în zonele<br />

arealului său prin numeroase rase geografice. Acestea sunt:<br />

- Pinus sylvestris rigensis – pinul silvestru nordic,<br />

- Pinus sylvestris lapponica – pinul <strong>de</strong> Laponia (dincolo <strong>de</strong> 62°<br />

latitudine),<br />

- Pinus sylvestris vin<strong>de</strong>lica – pinul din Austria <strong>de</strong> Jos (<strong>de</strong> mare<br />

altitudine),<br />

- Pinus sylvestris carpatica – pinul nord-carpatic (pe stâncării),<br />

- Pinus sylvestris rumunica – pinul silvestru românesc (Carpaţii<br />

Orientali),<br />

- Pinus sylvestris balcanica – pinul <strong>de</strong> Balcani,<br />

- Pinus sylvestris sibirica – pinul siberian (Munţii Altai),<br />

- Pinus sylvestris hamata – pinul <strong>de</strong> Caucaz.<br />

Ca ecotipuri şi climatipuri autohtone, sunt <strong>de</strong> menţionat: ecotipul <strong>de</strong><br />

mare altitudine din Retezat, climatipul est-carpatic din Carpaţii Orientali,<br />

climatipul vest-carpatic, ecotipul <strong>de</strong> soluri silicioase, oligotrofice (Cheile<br />

Bicazului, Răchitişul Mare) şi ecotipul <strong>de</strong> turbării (Poiana Stampei,<br />

Lucina, Luci).<br />

Provenienţele valoroase româneşti sunt cele <strong>de</strong> la Tulnici, Bisoca,<br />

Ciobănaşu-Trotuş.<br />

În cadrul variabilităţii morfologice, se disting: P. s. var. turfosa<br />

(turbării), constituită în acelaşi timp şi ca ecotip, P. s. var. <strong>de</strong>cumbens<br />

(port arbustiv), P. s. f. fastigiata (coroana columnară), P. s. f. kienitzii<br />

(ritidom adânc crăpat, solzi groşi), P. s. f. microphylla (ace scurte), P. s.<br />

f. plana (conuri lăţite), P. s. f. gibba (bazinul Bistriţei).<br />

VĂTĂMĂRI<br />

- Exemplarele cu lemn afânat <strong>de</strong> la altitudini mici suferă rupturi <strong>de</strong><br />

vânt şi zăpadă;<br />

- Ciupercile ce atacă pinul silvestru: Melampsora pinitorqua, Fomes<br />

anosus etc., iar ca insecte amintim Ipidae, Cryocephalus rusticus etc.<br />

50

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!