DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
periodicitatea fructificaţiei este <strong>de</strong> 3-5 ani.<br />
Maturitatea este timpurie, la arborii izolaţi la 10-15 ani, iar în masiv<br />
la 30-50 ani. Creşterea este rapidă şi susţinută din tinereţe, în primul an<br />
realizând 5-10 cm, iar primul verticil apare în anul al treilea.<br />
Longevitatea pinului silvestru este <strong>de</strong> până la 600 ani.<br />
AREAL<br />
Pinul silvestru este o specie cu areal vast, ocupând peste 145 milioane<br />
hectare, ceea ce înseamnă circa 3.7% din pădurile globului.<br />
El apare <strong>de</strong> la vest la est, <strong>de</strong> la Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific<br />
(Europa, Asia), iar <strong>de</strong> la nord la sud, <strong>de</strong> la peste 70° latitudine nordică<br />
(nordul Scandinaviei) la sub 40° latitudine (Peninsula Iberică).<br />
În vastul areal, apare compensarea latitudinii cu altitudinea, astfel<br />
încât în regiunile nordice şi vestice apare frecvent ca arbore <strong>de</strong> câmpie<br />
(Scandinavia, Siberia, ţinuturile baltice), iar la est şi sud doar în regiunile<br />
montane (Pirinei, Alpi, Balcani, Carpaţi). În concluzie, la nivelul<br />
arealului general, limita altitudinală creşte <strong>de</strong> la nord la sud şi <strong>de</strong> la vest<br />
la est.<br />
În România este puţin răspândit comparativ cu alte ţări, vegetând<br />
spontan, insular, în lungul Carpaţilor şi în Apuseni, pe stâncării ari<strong>de</strong>,<br />
turbării etc. Cert este că actualele staţiuni sunt refugii ale pinetelor <strong>de</strong><br />
dinaintea glaciaţiunii (circa 9000 ha, adică 0.14% din fondul forestier<br />
românesc), acolo un<strong>de</strong> alte specii lemnoase nu au reuşit să se instaleze<br />
datorită condiţiilor vitrege.<br />
Zona <strong>de</strong> maximă răspândire este în bazinul Trotuşului, un<strong>de</strong> formează<br />
arborete pure sau în amestec cu molidul, fagul ,bradul, gorunul, precum<br />
şi bazinele Buzăului, Râmnicului, Putnei, Oituzului (ocoalele silvice<br />
Nehoi, Nehoiaşi, Dumitreşti, Vintilă Vodă, Năruja ş.a.)<br />
Altitudinal, pinul silvestru apare între 300 m în Subcarpaţii Moldovei<br />
şi pe valea Oltului şi 1700 m în Retezat (1900 m în bazinul Gemenele).<br />
În Cheile Bicazului, vegetează pe stâncării lipsite aproape <strong>de</strong> sol<br />
mineral, în Bucovina apare în bazinul Bistriţei (Barnar, Zugreni), precum<br />
şi în bazinul Moldovei la Pojorâta şi în masivul Răchitişul Mare<br />
(rezervaţie cu Arctostaphyllos uva-ursi). De asemenea, pinul silvestru<br />
apare şi în turbăriile oligotrofe din Depresiunea Dornelor (Poiana<br />
Stampei, Coşna, Grădiniţa, Şaru Dornei etc.).<br />
CERINŢE ECOLOGICE<br />
Pinul silvestru este o specie nepretenţioasă faţă <strong>de</strong> climă şi sol, astfel<br />
încât o putem categorisi ca specie cu caracter pionier.<br />
Are o amplitudine ecologică largă, suportând gerurile din regiunile<br />
septentrionale (-40°C, sezon <strong>de</strong> vegetaţie <strong>de</strong> 3 luni), precum şi seceta din<br />
49