28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

periodicitatea fructificaţiei este <strong>de</strong> 3-5 ani.<br />

Maturitatea este timpurie, la arborii izolaţi la 10-15 ani, iar în masiv<br />

la 30-50 ani. Creşterea este rapidă şi susţinută din tinereţe, în primul an<br />

realizând 5-10 cm, iar primul verticil apare în anul al treilea.<br />

Longevitatea pinului silvestru este <strong>de</strong> până la 600 ani.<br />

AREAL<br />

Pinul silvestru este o specie cu areal vast, ocupând peste 145 milioane<br />

hectare, ceea ce înseamnă circa 3.7% din pădurile globului.<br />

El apare <strong>de</strong> la vest la est, <strong>de</strong> la Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific<br />

(Europa, Asia), iar <strong>de</strong> la nord la sud, <strong>de</strong> la peste 70° latitudine nordică<br />

(nordul Scandinaviei) la sub 40° latitudine (Peninsula Iberică).<br />

În vastul areal, apare compensarea latitudinii cu altitudinea, astfel<br />

încât în regiunile nordice şi vestice apare frecvent ca arbore <strong>de</strong> câmpie<br />

(Scandinavia, Siberia, ţinuturile baltice), iar la est şi sud doar în regiunile<br />

montane (Pirinei, Alpi, Balcani, Carpaţi). În concluzie, la nivelul<br />

arealului general, limita altitudinală creşte <strong>de</strong> la nord la sud şi <strong>de</strong> la vest<br />

la est.<br />

În România este puţin răspândit comparativ cu alte ţări, vegetând<br />

spontan, insular, în lungul Carpaţilor şi în Apuseni, pe stâncării ari<strong>de</strong>,<br />

turbării etc. Cert este că actualele staţiuni sunt refugii ale pinetelor <strong>de</strong><br />

dinaintea glaciaţiunii (circa 9000 ha, adică 0.14% din fondul forestier<br />

românesc), acolo un<strong>de</strong> alte specii lemnoase nu au reuşit să se instaleze<br />

datorită condiţiilor vitrege.<br />

Zona <strong>de</strong> maximă răspândire este în bazinul Trotuşului, un<strong>de</strong> formează<br />

arborete pure sau în amestec cu molidul, fagul ,bradul, gorunul, precum<br />

şi bazinele Buzăului, Râmnicului, Putnei, Oituzului (ocoalele silvice<br />

Nehoi, Nehoiaşi, Dumitreşti, Vintilă Vodă, Năruja ş.a.)<br />

Altitudinal, pinul silvestru apare între 300 m în Subcarpaţii Moldovei<br />

şi pe valea Oltului şi 1700 m în Retezat (1900 m în bazinul Gemenele).<br />

În Cheile Bicazului, vegetează pe stâncării lipsite aproape <strong>de</strong> sol<br />

mineral, în Bucovina apare în bazinul Bistriţei (Barnar, Zugreni), precum<br />

şi în bazinul Moldovei la Pojorâta şi în masivul Răchitişul Mare<br />

(rezervaţie cu Arctostaphyllos uva-ursi). De asemenea, pinul silvestru<br />

apare şi în turbăriile oligotrofe din Depresiunea Dornelor (Poiana<br />

Stampei, Coşna, Grădiniţa, Şaru Dornei etc.).<br />

CERINŢE ECOLOGICE<br />

Pinul silvestru este o specie nepretenţioasă faţă <strong>de</strong> climă şi sol, astfel<br />

încât o putem categorisi ca specie cu caracter pionier.<br />

Are o amplitudine ecologică largă, suportând gerurile din regiunile<br />

septentrionale (-40°C, sezon <strong>de</strong> vegetaţie <strong>de</strong> 3 luni), precum şi seceta din<br />

49

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!