DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Periodicitatea fructificaţiilor este, obişnuit, 3-4 ani, iar în regiunile
înalte 7-8 ani. Puterea germinativă este de 70-80%, cu păstrarea acesteia
până la 4 ani.
Creşterile sunt încete în primii ani (5-6 cm în primul an), de la 8-10
ani devenind foarte active; în condiţii staţionale bune, la 120 ani produce
16 m 3 /an/ha.
Longevitate până la 600 ani, fiind mai puţin longeviv decât bradul.
AREAL
Arealul general al molidului este exclusiv european, mai întins decât
al bradului, cu un contur foarte neregulat, apărând în următoarele masive
muntoase central şi est europene: Alpi, Jura, Vosgi, Pădurea Neagră,
Harz, Carpaţi, Alpii Dinarici, Rhodopi. Lipseşte din Pirinei şi Apenini.
Din Alpi urcă în Scandinavia, spre nord-est merge până în regiunea
Cazan unde se întâlneşte cu Picea obovata, coboară spre Carpaţi (evită
zonele stepei ruseşti de la nord de Marea Neagră); se întinde de-a lungul
Alpilor Dinarici, apare insular în munţii Apuseni şi Balcani; în nordul
arealului devine arbore de câmpie. În nordul continentului este zona
majoritară a arealului: Scandinavia şi nordul Rusiei.
Ca RASE GEOGRAFICE amintim molidul scandinav (rezistent la
ger şi la ciuperci parazite, cu creşteri lente şi productivitate redusă),
molidul subalpin, rasa carpatică (mare capacitate de creştere şi
adaptare), rasele din Alpi (diferă prin culoarea scoarţei şi forma solzilor
la conuri).
În România molidul este specie montană şi subalpină, constituind
subzona fitoclimatică a molidului. El ocupă 22% din suprafaţa fondului
forestier (peste 1 milion de hectare) şi apare în întregul lanţ carpatic, cu
excepţia Semenicului, Almăjului, Locvei.
Limita superioară altitudinală în Carpaţii Orientali este de 1500-1550
m, în partea nordică, iar în Carpaţii Meridionali este de 1700-1750 m,
max. 1860 m în Munţii Sebeşului (coincide cu limita superioară a
pădurii). Ca arbore izolat (port în drapel) urcă la 2000 m în munţii
Rodnei şi Călimani. Maximum de extindere îl înregistrează în Carpaţii
Orientali, unde apare concentrat în partea nordică şi pe clina
transilvăneană.
Limita inferioară de apariţie a molidului este la (600) 700-800 m în
Carpaţii Orientali şi 900-1000 m în Carpaţii Meridionali. În lanţul
vulcanic Călimani-Harghita, atinge altitudinea minimă (500 m în nordul
Moldovei, 538 m la Gurghiu). Creşterile maximale din punct de vedere
zonal le înregistrează pe valea Bistriţei, la Tulgheş, Broşteni, Cârlibaba,
Ciuc, unde molidul îşi manifestă caracterul de specie pionieră, având pe
alocuri caracter invadant.
37