DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL PICEA Dietr.
Acest gen cuprinde peste 50 specii, din care doar patru sunt spontane
în Europa: Picea abies, P. omorica, P. orientalis şi P. obovata. Sunt
specii arborescente din regiunile reci şi temperate din emisfera nordică,
ce merg până la limita arctică şi altitudinală a pădurilor.
Sunt specii mult mai puţin pretenţioase faţă de condiţiile staţionale în
raport cu speciile genului Abies, dar mai exigente decât pinii: rezistenţi la
ger, nu suportă seceta şi nu pot rezista la vânt.
Frunzele sunt persistente, aciculare, tetramuchiate (secţia Eupicea)
sau turtite dorso-ventral (secţia Omorica), ascuţite, aşezate spiralat pe
lujer pe perniţe proeminente ce rămân pe lujer după căderea acelor dând
acestora un aspect zgrăbunţos.
Conurile sunt pendente, au solzi pieloşi, persistenţi şi bractei ascunse.
Seminţe sunt prinse într-o aripioară ca într-o linguriţă.
- SECŢIA EUPICEA -
Denumire ştiinţifică: PICEA ABIES (L.) Karst.
Denumire populară: MOLID
CARACTERE MORFOLOGICE
Specie indigenă de mărimea a I-a, molidul atingând frecvent 30-40 m
înălţime, excepţional 60 m, şi până la 2 m diametru.
Înrădăcinarea este trasantă, astfel încât molidul poate vegeta pe
soluri superficiale, stâncoase, dar îi conferă o slabă rezistenţă la vânt. Ce
regulă generală, molidul are un sistem radicelar cu o mare plasticitate
ecologică, în funcţie de regimul hidrologic, substrat, temperatura solului
etc. (de exemplu este foarte dezvoltat la arborii izolaţi).
Tulpina este dreaptă, cilindrică cu elagaj destul de greoi.
Scoarţă brun-roşcată, uneori cenuşie, netedă numai la început, în
tinereţe se desface în solzi subţiri pergamentoşi, iar la bătrâneţe formează
un ritidom roşu-brun cu solzi oarecum rotunjiţi şi concavi (“sticle de
ceas”), cu fundul crăpăturilor roşcat; scoarţa conţine 6-18% tanin.
Lemnul fără duramen evident, mai alb decât la brad, este moale, uşor,
rezistent, superior calitativ celui de brad; în anumite staţiuni apare aşanumitul
“lemn de rezonanţă” cu calităţi tehnologice deosebite.
Coroana este piramidal-conică până la vârste înaintate, fapt ce
determină deosebirea de brad de la distanţă; ramurile sunt dispuse
verticilat pe trunchi, iar cele din mugurii proventivi sunt aşezate
neregulat între verticile.
Lujerii sunt glabri sau rar pubescenţi, bruni-roşiatici sau gălbui
roşiatici presăraţi cu proeminenţe decurente (pe care se inseră acele) ce
dau un aspect brăzdat, zgrăbunţos (figura 10 a).
35