DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

FAMILIA LILIACEAE Dumort.
GENUL RUSCUS L.
Genul Ruscus cuprinde subarbuşti întotdeauna verzi, cu rizom repent,
frunze tulpinale rudimentare reduse la nişte solzi membranoşi, iar rolul
de asimilaţie îl realizează filocladiile ovate sau lanceolate, pieloase,
sclerificate. Florile sunt dioice sau poligame, iar fructul este o bacă roşie.
Speciile genului sunt declarate “monument al naturii”.
Denumire ştiinţifică: RUSCUS ACULEATUS L.
Denumire populară: GHIMPE
Arbust indigen, permanent verde, de 60 cm înălţime, cu rizomii oblici,
cu fibre radicelare foarte lungi, groase, cărnoase (figura 166 a).
Tulpina este verde, ramificată, striată şi flexibilă, cu ramuri lăţite în
formă de frunză – filocladii – ovate, eliptice sau lanceolate, de 1-3.5 cm,
rigide, acuminate, ţepoase, cu rol asimilator.
Frunze foarte mici, solzoase, greu de observat.
Flori dioice, cele femele albe-verzui localizate pe faţa superioară a
filocladiilor, la subsuoara unei bractei mici, iar cele mascule verzi sau
violete situate tot pe faţa superioară a filocladiilor.
Fructul este bacă globuloasă, roşie, 1 cm, se păstrează şi peste iarnă.
Ghimpele este răspândit în Europa sudică şi vestică, în regiunile
mediteraneene, la noi fiind spontan în vestul Transilvaniei, sudul
Banatului, Câmpia Munteniei şi Dobrogea.
Creşte prin pădurile termofile de stejari şi tufărişurile de pe coastele
aride, în zonele secetoase, pe soluri calcaroase.
Denumire ştiinţifică: RUSCUS HYPOGLOSSUM L.
Denumire populară: GHIMPE
Subarbust indigen, permanent verde, de 40 cm înălţime, cu rizomi
groşi, târâtori.
Filocladiile sunt mai mari, pieloase, mai puţin sclerificate, alungit
lanceolate sau eliptice, acute, fără spin terminal, 7-12 cm (figura 166 b).
Flori dioice, mici, cu perigon alb-verzui, grupate câte 2-5 la mijlocul
feţei superioare a filocladiilor, la subsuoara unei bractei pieloase verzi.
Fructul este o bacă globuloasă, roşie, sferică, 2 cm; fructifică rar.
Este răspândită în Europa meridională, la noi fiind sporadică în
pădurile şi tufărişurile xerofile din regiunea colinară şi în părţile joase ale
munţilor din Banat, Oltenia şi Transilvania.
Este un element termofil, sensibil la geruri puternice.
290