DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL LONICERA L.
Denumire ştiinţifică: LONICERA XYLOSTEUM L.
Denumire populară: CAPRIFOI
Arbust indigen, până la 3 m, cu tulpini şi ramuri drepte sau arcuite.
Lujerii sunt fistuloşi, cenuşii, subţiri, pubescenţi sau glabri.
Muguri opuşi, conici, alungiţi, solitari sau câte 2-3 suprapuşi, stau
aproape perpendicular pe lujer, cu numeroşi solzi ciliaţi, cenuşii.
Frunze eliptic-ovate sau obovate, de 3-6 cm, pubescente pe ambele
feţe, scurt peţiolate.
Flori albe cu nuanţe roşii-gălbui, în perechi, prinse pe un peduncul
păros de 1-2 cm; apar în mai-iunie.
Fructele sunt bace roşii închis, libere sau puţin concrescute, sferice,
lucitoare (figura 163 a).
Caprifoiul este răspândit în Europa şi Asia, la noi fiind frecvent în
pădurile şi tufărişurile în zona de colinară şi de munte, prin gorunete,
făgete şi molidişuri.
Are o largă amplitudine ecologică, preferând solurile calcaroase,
scheletice, afânate; are un comportament heliofil (luminişuri, liziere).
Denumire ştiinţifică: LONICERA NIGRA L.
Denumire populară: CAPRIFOI
Arbust indigen, până la 2 m, cu lujeri glabri, cenuşii, puţin striaţi ce au
măduva plină în cinci colţuri şi muguri opuşi, ovo-conici, depărtaţi de
lujer.
Frunze eliptice sau ovat-lanceolate, de 4-7 cm, pe dos păroase numai
pe nervura mediană.
Flori roşiatice, câte două pe pedunculi glabri, 3-4 cm, apar prin iunie.
Fructele sunt bace negre puţin concrescute.
Apare în Europa, Asia, la noi sporadic în pădurile de molid umbroase,
mai ales în nordul ţării.
Creşte pe lângă pâraie, pe soluri scheletice cu drenaj bun, în staţiuni
semiumbrite.
Denumire ştiinţifică: LONICERA TATARICA L.
Denumire populară: CAPRIFOI TĂTĂRESC
Arbust exotic, până la 3 m.
Lujerii sunt fistuloşi, glabri, brun-gălbui sau cenuşii, uşor muchiaţi.
Muguri opuşi, suprapuşi câte doi, conici, bruni-cenuşii, cu solzi
glandulos-ciliaţi.
285