28.04.2013 Views

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

GENUL FRAXINUS L.<br />

Denumire ştiinţifică: FRAXINUS EXCELSIOR L.<br />

Denumire populară: FRASIN COMUN<br />

CARACTERE MORFOLOGICE<br />

Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea I, <strong>de</strong>păşind uneori 35 m înălţime şi 1 m<br />

diametru.<br />

Înrădăcinarea este puternică, ramificată şi profundă, cu o reţea <strong>de</strong>asă<br />

<strong>de</strong> rădăcini superficiale subţiri care usucă orizonturile superioare <strong>de</strong> sol.<br />

Atunci când frasinul se cultivă în amestec intim cu stejarul, <strong>de</strong>termină ca<br />

acesta din urmă, la nivelul solului să fie copleşit <strong>de</strong> concurenţa<br />

rădăcinilor <strong>de</strong> frasin.<br />

Tulpina este dreaptă, bine elagată în masiv, iar datorită tipului <strong>de</strong><br />

ramificaţie, când pier<strong>de</strong> mugurele terminal, tulpina <strong>de</strong>vine înfurcită.<br />

Scoarţa este în tinereţe cenuşiu-verzuie şi formează <strong>de</strong> timpuriu un<br />

ritidom negricios, mărunt crăpat.<br />

Lemn alb-gălbui, vărgat, cu inele anuale distincte, elastic, mătăsos,<br />

uneori mai roşcat spre interiorul tulpinii, cu multiple întrebuinţări.<br />

Coroana este regulat ovoidă, rară, luminoasă, cu ramuri şi lujeri<br />

ascen<strong>de</strong>nţi.<br />

Lujeri groşi, turtiţi în dreptul mugurilor, verzui-cenuşii, glabri; pe<br />

arborii bătrâni apar brachiblaste noduroase, curbate în sus.<br />

Muguri negri mat, cei laterali opuşi sau imperfect opuşi, mai mici,<br />

globuloşi, cel terminal mare, tetragonal şi intră în vegetaţie înaintea celor<br />

laterali (expus la îngheţuri târzii).<br />

Frunzele sunt imparipenat compuse, <strong>de</strong> 30-40 cm, cu 9-15 foliole<br />

sesile, ovat-lanceolate, acuminate, mărunt serate, pe dos verzi <strong>de</strong>schis,<br />

uneori păroase <strong>de</strong>-a lungul nervurii mediane (figura 156).<br />

Flori mici, negre-violacei, obişnuit poligame, lipsite <strong>de</strong> corolă şi<br />

caliciu, grupate în panicule erecte la început, apoi pen<strong>de</strong>nte şi apar<br />

înaintea înfrunzirii în aprilie din mugurii laterali.<br />

Fructele sunt samare cenuşiu-gălbui, oblong lanceolate, <strong>de</strong> 2-4 cm, la<br />

vârf trunchiate sau emarginate, cuneate, cu aripioara <strong>de</strong>curentă până la<br />

bază. La 1 kg intră circa 16000 fructe.<br />

Maturaţia este anuală, prin septembrie-octombrie, iar fructele rămân<br />

pe arbore peste iarnă. Germinaţia este anevoioasă, motiv pentru care se<br />

culeg în pârgă.<br />

Maturitatea intervine la 35-40 ani la arborii crescuţi izolat, iar<br />

fructificaţiile sunt anuale şi abun<strong>de</strong>nte; puterae germinativă este <strong>de</strong> 80%.<br />

Lăstăreşte puternic.<br />

272

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!