DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
GENUL FRAXINUS L.<br />
Denumire ştiinţifică: FRAXINUS EXCELSIOR L.<br />
Denumire populară: FRASIN COMUN<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea I, <strong>de</strong>păşind uneori 35 m înălţime şi 1 m<br />
diametru.<br />
Înrădăcinarea este puternică, ramificată şi profundă, cu o reţea <strong>de</strong>asă<br />
<strong>de</strong> rădăcini superficiale subţiri care usucă orizonturile superioare <strong>de</strong> sol.<br />
Atunci când frasinul se cultivă în amestec intim cu stejarul, <strong>de</strong>termină ca<br />
acesta din urmă, la nivelul solului să fie copleşit <strong>de</strong> concurenţa<br />
rădăcinilor <strong>de</strong> frasin.<br />
Tulpina este dreaptă, bine elagată în masiv, iar datorită tipului <strong>de</strong><br />
ramificaţie, când pier<strong>de</strong> mugurele terminal, tulpina <strong>de</strong>vine înfurcită.<br />
Scoarţa este în tinereţe cenuşiu-verzuie şi formează <strong>de</strong> timpuriu un<br />
ritidom negricios, mărunt crăpat.<br />
Lemn alb-gălbui, vărgat, cu inele anuale distincte, elastic, mătăsos,<br />
uneori mai roşcat spre interiorul tulpinii, cu multiple întrebuinţări.<br />
Coroana este regulat ovoidă, rară, luminoasă, cu ramuri şi lujeri<br />
ascen<strong>de</strong>nţi.<br />
Lujeri groşi, turtiţi în dreptul mugurilor, verzui-cenuşii, glabri; pe<br />
arborii bătrâni apar brachiblaste noduroase, curbate în sus.<br />
Muguri negri mat, cei laterali opuşi sau imperfect opuşi, mai mici,<br />
globuloşi, cel terminal mare, tetragonal şi intră în vegetaţie înaintea celor<br />
laterali (expus la îngheţuri târzii).<br />
Frunzele sunt imparipenat compuse, <strong>de</strong> 30-40 cm, cu 9-15 foliole<br />
sesile, ovat-lanceolate, acuminate, mărunt serate, pe dos verzi <strong>de</strong>schis,<br />
uneori păroase <strong>de</strong>-a lungul nervurii mediane (figura 156).<br />
Flori mici, negre-violacei, obişnuit poligame, lipsite <strong>de</strong> corolă şi<br />
caliciu, grupate în panicule erecte la început, apoi pen<strong>de</strong>nte şi apar<br />
înaintea înfrunzirii în aprilie din mugurii laterali.<br />
Fructele sunt samare cenuşiu-gălbui, oblong lanceolate, <strong>de</strong> 2-4 cm, la<br />
vârf trunchiate sau emarginate, cuneate, cu aripioara <strong>de</strong>curentă până la<br />
bază. La 1 kg intră circa 16000 fructe.<br />
Maturaţia este anuală, prin septembrie-octombrie, iar fructele rămân<br />
pe arbore peste iarnă. Germinaţia este anevoioasă, motiv pentru care se<br />
culeg în pârgă.<br />
Maturitatea intervine la 35-40 ani la arborii crescuţi izolat, iar<br />
fructificaţiile sunt anuale şi abun<strong>de</strong>nte; puterae germinativă este <strong>de</strong> 80%.<br />
Lăstăreşte puternic.<br />
272