DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Denumire ştiinţifică: ABIES PINSAPO Boiss. Denumire populară: BRAD DE SPANIA Specie exotică de mărimea a I-a. Coroana este lat piramidală, cu ramificaţie verticilată şi lujeri brunroşcaţi. Mugurii sunt ovoizi, foarte răşinoşi. Acele sunt relativ scurte, 8-15 mm, rigide, groase, cu dungi de stomate puţin vizibile, ascuţite, dispuse împrejurul lujerului şi din ce în ce mai scurte înspre vârful acestuia (figura 5). Conuri de 10-15 cm, brune, au solzii triunghiulari pubescenţi şi bractei spatulate ascunse. Această specie este originară din sudul Spaniei. Din punct de vedere al exigenţelor ecologice, bradul de Spania este adaptat la climate calde, cu ierni blânde şi veri secetoase, iar faţă de soluri trebuie de precizat că le preferă pe cele de origine calcaroasă. a. b. Fig 5 . 5. Abies pinsapo: a. ramură cu muguri şi frunze; b. conuri. 5 sursa: a. www.spazioinwind.libero.it; b. www.garden-picture.com. 29
Denumire ştiinţifică: ABIES CEPHALONICA Loud. Denumire populară: BRAD DE GRECIA Specie exotică de mărimea a II-a, cu înălţimi de până la 25 m. Coroana este piramidală, compactă, cu ramificaţie regulat verticilată. Lujeri brun-roşcaţi, glabri, iar mugurii ovoizi, acoperiţi cu răşină. Acele sunt lungi de 15-25 mm, rigide, pe dos cu 2 dungi de stomate, pe ramurile sterile se inseră radiar cu tendinţă de aglomerare în perie, iar pe lujerii fertili sunt puternic răsucite (figura 6 a). Conuri de 12-16 cm, brune sau brun-roşcate, cu bractei răsfrânte. Abies cephalonica este o specie originară din munţii meridionali ai Greciei, unde vegetează la altitudini de 700-1700 m. La noi ar putea fi introdus în regiunea dealurilor pe versanţii însoriţi, fiind rezistent la secetă şi mai exigent faţă de căldură. a. b. Fig 6 . 6. a. Abies cephalonica; b. Abies grandis. Denumire ştiinţifică: ABIES GRANDIS (Dougl.) Lindl. Denumire populară: BRAD URIAŞ, DE VANCOUVER Specie exotică, de mărimea a I-a, cu înălţimi ce pot atinge 80 m. Scoarţa este brun-negricioasă cu numeroase pungi de răşină. Lujeri brun-verzui, glabri, iar mugurii sunt acoperiţi de răşină. Acele sunt dispuse pectinat, liniare, de 3-6 cm, cu 2 dungi de stomate pe dos (figura 6 b) şi la strivire cu miros de lămâie. 6 sursa: a. www.pinetum.org; b. www.iastate.edu. 30
- Page 1 and 2: Dr. ing. Florin CLINOVSCHI DENDROLO
- Page 3 and 4: C U P R I N S PARTEA I. PREZENTAREA
- Page 5 and 6: FAMILIA LORANTHACEAE …………
- Page 7 and 8: FAMILIA CELASTRACEAE …………
- Page 9 and 10: PARTEA I. Prezentarea generală a s
- Page 11 and 12: Tulpina Tulpina este partea aerian
- Page 13 and 14: - vârfului lujerilor lungi (veriga
- Page 15 and 16: Inflorescenţa Florile pot fi aşez
- Page 17 and 18: PLANUL DE PREZENTARE AL SPECIILOR L
- Page 19 and 20: Flori unisexuat dioice, cele mascul
- Page 21 and 22: Frunze de 2-3 cm, aciculare, liniar
- Page 23 and 24: poligene, coluvii şi eluvii fertil
- Page 25: Bradul de Caucaz este originar din
- Page 29 and 30: Conuri mici, 17-25 mm, scurt pedunc
- Page 31 and 32: CERINŢE ECOLOGICE Duglasul este o
- Page 33 and 34: Muguri nerăşinoşi, cei terminali
- Page 35 and 36: CERINŢE ECOLOGICE Molidul este o s
- Page 37 and 38: - ploile de slabă intensitate (sub
- Page 39 and 40: pe suprafeţe reduse, obişnuit ame
- Page 41 and 42: Muguri sferici, bruni, glabri, ră
- Page 43 and 44: VARIABILITATE Laricele este o speci
- Page 45 and 46: itidom exfoliabil în foiţe lungi
- Page 47 and 48: egiunile sudice ale arealului (+35
- Page 49 and 50: Longevitatea pinului negru este de
- Page 51 and 52: în buchete şi se păstrează usca
- Page 53 and 54: Fig 17 . 17. Pinus banksiana: ramur
- Page 55 and 56: Areal general: etajul montan al ves
- Page 57 and 58: Conuri extrem de mari, 15-30 cm, pe
- Page 59 and 60: Formează arborete pure sau amestec
- Page 61 and 62: Coroana este conică, deasă, stufo
- Page 63 and 64: GENUL THUJA L. Denumire ştiinţifi
- Page 65 and 66: Denumire ştiinţifică: THUJA PLIC
- Page 67 and 68: Alte specii ale genului: Chamaecypa
- Page 69 and 70: Frunzele sunt frecvent solziforme,
- Page 71 and 72: Fig 33 . 33. Taxus baccata: ramuri
- Page 73 and 74: PARTEA A III-A. SUBÎNCRENGĂTURA A
- Page 75 and 76: în primele etape de dezvoltare car
Denumire ştiinţifică: ABIES PINSAPO Boiss.<br />
Denumire populară: BRAD DE SPANIA<br />
Specie exotică <strong>de</strong> mărimea a I-a.<br />
Coroana este lat piramidală, cu ramificaţie verticilată şi lujeri brunroşcaţi.<br />
Mugurii sunt ovoizi, foarte răşinoşi.<br />
Acele sunt relativ scurte, 8-15 mm, rigi<strong>de</strong>, groase, cu dungi <strong>de</strong><br />
stomate puţin vizibile, ascuţite, dispuse împrejurul lujerului şi din ce în<br />
ce mai scurte înspre vârful acestuia (figura 5).<br />
Conuri <strong>de</strong> 10-15 cm, brune, au solzii triunghiulari pubescenţi şi<br />
bractei spatulate ascunse.<br />
Această specie este originară din sudul Spaniei.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al exigenţelor ecologice, bradul <strong>de</strong> Spania este<br />
adaptat la climate cal<strong>de</strong>, cu ierni blân<strong>de</strong> şi veri secetoase, iar faţă <strong>de</strong><br />
soluri trebuie <strong>de</strong> precizat că le preferă pe cele <strong>de</strong> origine calcaroasă.<br />
a.<br />
b.<br />
Fig 5 . 5. Abies pinsapo: a. ramură cu muguri şi frunze; b. conuri.<br />
5 sursa: a. www.spazioinwind.libero.it; b. www.gar<strong>de</strong>n-picture.com.<br />
29
Change language