DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Preferă solurile aluvionare, nisipoase, prundişurile bogate în calcare. Stabilizează malurile şi staţiunile temporar inundate, cu soluri crude. FAMILIA CORNACEAE L. GENUL CORNUS L. Genul Cornus cuprinde circa 50 de specii de arbuşti, rar arbori, din regiunile temperate ale globului. Acestea prezintă muguri opuşi, alungit conici, cu cicatrici unite printr-o linie stipelară, frunze simple cu marginea întreagă şi nervuri arcuite, flori bisexuate, galbene sau albe, mici, pe tipul 4, grupate în umbele sau cime, iar fructul este o drupă. Denumire ştiinţifică: CORNUS SANGUINEA L. Denumire populară: SÂNGER Arbust indigen, de 5-6 m, cu scoarţa fin brăzdată, mărunt solzoasă. Lujeri subţiri, rotunzi, roşii-purpurii sau verzi, deseori bicolori: pe partea însorită purpurii, pe partea umbrită verzi, glabri, nelucitori. Muguri opuşi, cei laterali mici, îngust conici, alipiţi de lujer, cu 2 solzi erbacei, păroşi. Frunze lat-eliptice, scurt acuminate, de 4-8 cm, cu 3-5 perechi de nervuri arcuite, păroase pe ambele feţe, fără smocuri de peri în axila nervurilor, cu peţiol de 6-15 mm; toamna se colorează în roşu (fig. 146). a. b. Fig 146 . 146. Cornus sanguinea: frunze, flori, fructe. 146 sursa: a. atlas-roslin.pl; b. kulak.ac.be. 259
Flori albe grupate în cime umbeliforme, terminale, păroase, fără involucru bracteal; apar prin mai-iunie, după înfrunzire. Fructele drupe negre, sferice, de 5-8 mm se coc prin octombrie. Sângerul este un element eurasiatic, la noi fiind printre cei mai frecvenţi arbuşti din pădurile de foioase. Are o amplitudine ecologică largă, fiind răspândit din climatele secetoase din silvostepă, în amestec cu stejarul brumăriu, cerul, gârniţa, până în amestecurile de fag cu răşinoase (800-900 m). Se dezvoltă viguros pe solurile fertile din pădurile de şleau, iar în cazul altitudinilor mari apare pe versanţii umbriţi. Se instalează frecvent în lunci, pe soluri aluvionare, pe lăcovişti şi rezistă bine la umbrire. Denumire ştiinţifică: CORNUS MAS L. Denumire populară: CORN Arbust indigen, uneori ia formă de arboraş, putând atinge 6-7 m înălţime şi 40 cm diametru. Tulpina este scurtă, coroana rară, luminoasă, iar scoarţa formează de timpuriu un ritidom cenuşiu-roşcat, ce se exfoliază în solzi neregulaţi. Lujeri relativ muchiaţi, verzi-cenuşii până la roşii, fin cenuşiu-păroşi. Muguri opuşi, cei foliacei alungit conici, puţin depărtaţi de lujer, cu doi solzi fin pubescenţi; mugurii floriferi sunt mai mari sferici, pedicelaţi. Frunze lat-eliptice, acuminate, de 4-10 cm, cu 3-4 perechi de nervuri arcuite, pubescente pe ambele feţe, cu smocuri de peri albicioşi în axila nervurilor şi cu peţiol de 5-10 mm; toamna se înroşesc. Flori mici, galbene, grupate câte 6-10 în umbele, la bază cu un involucru de 4 bractei galben-verzui; apar primăvara devreme prin martie-aprilie, înainte de înfrunzire (figura 147). a. b. Fig 147 . 147. Cornus mas: frunze, fructe, flori. 147 sursa: a. mpiz-koeln.mpg.de; b. boga.ruhr-uni-bochum.de. 260
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 227 and 228: Coroana este largă, ovoidă, mai r
- Page 229 and 230: Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232: trilobată(figura 128 a) . A. n. va
- Page 233 and 234: Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
- Page 235 and 236: FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
- Page 237 and 238: Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
- Page 239 and 240: FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
- Page 241 and 242: Muguri alterni sau aproape opuşi,
- Page 243 and 244: a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocis
- Page 245 and 246: compacte sau cu umiditate în exces
- Page 247 and 248: • T. p. ssp. grandifolia, cu luje
- Page 249 and 250: a. b. Fig 141 . 141. a. Hibiscus sy
- Page 251 and 252: Denumire ştiinţifică: DAPHNE LAU
- Page 253 and 254: Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi,
- Page 255: Preferă soluri aluvionare, nisipoa
- Page 259 and 260: Flori albe-verzui, tip 5, umbele gl
- Page 261 and 262: Este un bun indicator de soluri uş
- Page 263 and 264: a. c. d. Fig 152 . 152. a,b. Callun
- Page 265 and 266: Este un element alpin-circumpolar,
- Page 267 and 268: Fructele sunt capsule silicviforme
- Page 269 and 270: GENUL FRAXINUS L. Denumire ştiinţ
- Page 271 and 272: VARIABILITATE MORFOLOGICĂ • Frax
- Page 273 and 274: Denumire ştiinţifică: FRAXINUS C
- Page 275 and 276: − flori mai slab mirositoare, gru
- Page 277 and 278: Specia este originară din Asia, bi
- Page 279 and 280: a. c. Fig 161 . 161. a,b. Sambucus
- Page 281 and 282: Frunze trilobate, de 4-12 cm, cu lo
- Page 283 and 284: Frunze ovat-lanceolate, de 3-6 cm,
- Page 285 and 286: Denumire ştiinţifică: SYMPHORICA
- Page 287 and 288: FAMILIA LILIACEAE Dumort. GENUL RUS
- Page 289 and 290: GLOSAR DE TERMENI Achenă - fruct d
- Page 291 and 292: Eurifit - specie cu mare amplitudin
- Page 293 and 294: Mezobazic - specie cu exigenţe med
- Page 295 and 296: Subulat - sub formă de ac de serin
Flori albe grupate în cime umbeliforme, terminale, păroase, fără<br />
involucru bracteal; apar prin mai-iunie, după înfrunzire.<br />
Fructele drupe negre, sferice, <strong>de</strong> 5-8 mm se coc prin octombrie.<br />
Sângerul este un element eurasiatic, la noi fiind printre cei mai<br />
frecvenţi arbuşti din pădurile <strong>de</strong> foioase.<br />
Are o amplitudine ecologică largă, fiind răspândit din climatele<br />
secetoase din silvostepă, în amestec cu stejarul brumăriu, cerul, gârniţa,<br />
până în amestecurile <strong>de</strong> fag cu răşinoase (800-900 m).<br />
Se <strong>de</strong>zvoltă viguros pe solurile fertile din pădurile <strong>de</strong> şleau, iar în<br />
cazul altitudinilor mari apare pe versanţii umbriţi. Se instalează frecvent<br />
în lunci, pe soluri aluvionare, pe lăcovişti şi rezistă bine la umbrire.<br />
Denumire ştiinţifică: CORNUS MAS L.<br />
Denumire populară: CORN<br />
Arbust indigen, uneori ia formă <strong>de</strong> arboraş, putând atinge 6-7 m<br />
înălţime şi 40 cm diametru.<br />
Tulpina este scurtă, coroana rară, luminoasă, iar scoarţa formează <strong>de</strong><br />
timpuriu un ritidom cenuşiu-roşcat, ce se exfoliază în solzi neregulaţi.<br />
Lujeri relativ muchiaţi, verzi-cenuşii până la roşii, fin cenuşiu-păroşi.<br />
Muguri opuşi, cei foliacei alungit conici, puţin <strong>de</strong>părtaţi <strong>de</strong> lujer, cu<br />
doi solzi fin pubescenţi; mugurii floriferi sunt mai mari sferici, pedicelaţi.<br />
Frunze lat-eliptice, acuminate, <strong>de</strong> 4-10 cm, cu 3-4 perechi <strong>de</strong> nervuri<br />
arcuite, pubescente pe ambele feţe, cu smocuri <strong>de</strong> peri albicioşi în axila<br />
nervurilor şi cu peţiol <strong>de</strong> 5-10 mm; toamna se înroşesc.<br />
Flori mici, galbene, grupate câte 6-10 în umbele, la bază cu un<br />
involucru <strong>de</strong> 4 bractei galben-verzui; apar primăvara <strong>de</strong>vreme prin<br />
martie-aprilie, înainte <strong>de</strong> înfrunzire (figura 147).<br />
a.<br />
b.<br />
Fig 147 . 147. Cornus mas: frunze, fructe, flori.<br />
147 sursa: a. mpiz-koeln.mpg.<strong>de</strong>; b. boga.ruhr-uni-bochum.<strong>de</strong>.<br />
260