DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

silvic.usv.ro
from silvic.usv.ro More from this publisher
28.04.2013 Views

Preferă solurile aluvionare, nisipoase, prundişurile bogate în calcare. Stabilizează malurile şi staţiunile temporar inundate, cu soluri crude. FAMILIA CORNACEAE L. GENUL CORNUS L. Genul Cornus cuprinde circa 50 de specii de arbuşti, rar arbori, din regiunile temperate ale globului. Acestea prezintă muguri opuşi, alungit conici, cu cicatrici unite printr-o linie stipelară, frunze simple cu marginea întreagă şi nervuri arcuite, flori bisexuate, galbene sau albe, mici, pe tipul 4, grupate în umbele sau cime, iar fructul este o drupă. Denumire ştiinţifică: CORNUS SANGUINEA L. Denumire populară: SÂNGER Arbust indigen, de 5-6 m, cu scoarţa fin brăzdată, mărunt solzoasă. Lujeri subţiri, rotunzi, roşii-purpurii sau verzi, deseori bicolori: pe partea însorită purpurii, pe partea umbrită verzi, glabri, nelucitori. Muguri opuşi, cei laterali mici, îngust conici, alipiţi de lujer, cu 2 solzi erbacei, păroşi. Frunze lat-eliptice, scurt acuminate, de 4-8 cm, cu 3-5 perechi de nervuri arcuite, păroase pe ambele feţe, fără smocuri de peri în axila nervurilor, cu peţiol de 6-15 mm; toamna se colorează în roşu (fig. 146). a. b. Fig 146 . 146. Cornus sanguinea: frunze, flori, fructe. 146 sursa: a. atlas-roslin.pl; b. kulak.ac.be. 259

Flori albe grupate în cime umbeliforme, terminale, păroase, fără involucru bracteal; apar prin mai-iunie, după înfrunzire. Fructele drupe negre, sferice, de 5-8 mm se coc prin octombrie. Sângerul este un element eurasiatic, la noi fiind printre cei mai frecvenţi arbuşti din pădurile de foioase. Are o amplitudine ecologică largă, fiind răspândit din climatele secetoase din silvostepă, în amestec cu stejarul brumăriu, cerul, gârniţa, până în amestecurile de fag cu răşinoase (800-900 m). Se dezvoltă viguros pe solurile fertile din pădurile de şleau, iar în cazul altitudinilor mari apare pe versanţii umbriţi. Se instalează frecvent în lunci, pe soluri aluvionare, pe lăcovişti şi rezistă bine la umbrire. Denumire ştiinţifică: CORNUS MAS L. Denumire populară: CORN Arbust indigen, uneori ia formă de arboraş, putând atinge 6-7 m înălţime şi 40 cm diametru. Tulpina este scurtă, coroana rară, luminoasă, iar scoarţa formează de timpuriu un ritidom cenuşiu-roşcat, ce se exfoliază în solzi neregulaţi. Lujeri relativ muchiaţi, verzi-cenuşii până la roşii, fin cenuşiu-păroşi. Muguri opuşi, cei foliacei alungit conici, puţin depărtaţi de lujer, cu doi solzi fin pubescenţi; mugurii floriferi sunt mai mari sferici, pedicelaţi. Frunze lat-eliptice, acuminate, de 4-10 cm, cu 3-4 perechi de nervuri arcuite, pubescente pe ambele feţe, cu smocuri de peri albicioşi în axila nervurilor şi cu peţiol de 5-10 mm; toamna se înroşesc. Flori mici, galbene, grupate câte 6-10 în umbele, la bază cu un involucru de 4 bractei galben-verzui; apar primăvara devreme prin martie-aprilie, înainte de înfrunzire (figura 147). a. b. Fig 147 . 147. Cornus mas: frunze, fructe, flori. 147 sursa: a. mpiz-koeln.mpg.de; b. boga.ruhr-uni-bochum.de. 260

Flori albe grupate în cime umbeliforme, terminale, păroase, fără<br />

involucru bracteal; apar prin mai-iunie, după înfrunzire.<br />

Fructele drupe negre, sferice, <strong>de</strong> 5-8 mm se coc prin octombrie.<br />

Sângerul este un element eurasiatic, la noi fiind printre cei mai<br />

frecvenţi arbuşti din pădurile <strong>de</strong> foioase.<br />

Are o amplitudine ecologică largă, fiind răspândit din climatele<br />

secetoase din silvostepă, în amestec cu stejarul brumăriu, cerul, gârniţa,<br />

până în amestecurile <strong>de</strong> fag cu răşinoase (800-900 m).<br />

Se <strong>de</strong>zvoltă viguros pe solurile fertile din pădurile <strong>de</strong> şleau, iar în<br />

cazul altitudinilor mari apare pe versanţii umbriţi. Se instalează frecvent<br />

în lunci, pe soluri aluvionare, pe lăcovişti şi rezistă bine la umbrire.<br />

Denumire ştiinţifică: CORNUS MAS L.<br />

Denumire populară: CORN<br />

Arbust indigen, uneori ia formă <strong>de</strong> arboraş, putând atinge 6-7 m<br />

înălţime şi 40 cm diametru.<br />

Tulpina este scurtă, coroana rară, luminoasă, iar scoarţa formează <strong>de</strong><br />

timpuriu un ritidom cenuşiu-roşcat, ce se exfoliază în solzi neregulaţi.<br />

Lujeri relativ muchiaţi, verzi-cenuşii până la roşii, fin cenuşiu-păroşi.<br />

Muguri opuşi, cei foliacei alungit conici, puţin <strong>de</strong>părtaţi <strong>de</strong> lujer, cu<br />

doi solzi fin pubescenţi; mugurii floriferi sunt mai mari sferici, pedicelaţi.<br />

Frunze lat-eliptice, acuminate, <strong>de</strong> 4-10 cm, cu 3-4 perechi <strong>de</strong> nervuri<br />

arcuite, pubescente pe ambele feţe, cu smocuri <strong>de</strong> peri albicioşi în axila<br />

nervurilor şi cu peţiol <strong>de</strong> 5-10 mm; toamna se înroşesc.<br />

Flori mici, galbene, grupate câte 6-10 în umbele, la bază cu un<br />

involucru <strong>de</strong> 4 bractei galben-verzui; apar primăvara <strong>de</strong>vreme prin<br />

martie-aprilie, înainte <strong>de</strong> înfrunzire (figura 147).<br />

a.<br />

b.<br />

Fig 147 . 147. Cornus mas: frunze, fructe, flori.<br />

147 sursa: a. mpiz-koeln.mpg.<strong>de</strong>; b. boga.ruhr-uni-bochum.<strong>de</strong>.<br />

260

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!