DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Lujeri cu cârcei opuşi frunzelor şi măduvă brună, întreruptă la noduri. Frunze 3-5 lobate, alterne, cu lobi adânci, neregulat-seraţi (fig. 136). Flori poligame sau dioice, pe tip 5, galben-verzui, grupate în panicule. Fructele sunt bace sferice, 5-7 mm, albastre-violacei, brumate, cu 2-3 seminţe. Arealul este pontic-mediteranean, la noi fiind prezentă în pădurile de luncă de la câmpie şi coline, rar în etajul montan inferior. Este frecventă în lunca Prutului, ostroavele Dunării, în silvostepa marină atingând dimensiuni apreciabile (20 m). Este o specie termofilă, vegetând în staţiuni însorite, pe soluri bogate, aluvionare, umede; rar pe grohotişuri, stâncării, prin făgete şi stejărete (600-800 m). Fig 136 . . Vitis sylvestris: ramuri, frunze, fructe. GENUL PARTHENOCISUS Planch. Denumire ştiinţifică:PARTHENOCISSUS TRICUSPIDATA Planch. Arbust exotic, căţărător. Lujeri cu cârcei prevăzuţi cu discuri aderente ce permit prinderea pe ziduri netede. Frunze de 10-20 cm, prevăzute cu trei lobi acuminaţi, dinţaţi, (figura 137 a) iar toamna se colorează în roşu. Flori mici, verzui, grupate în ciorchine mici, iar fructele sunt bace sferice, negre, brumate, de 7-9 mm. Specia este originară din Japonia, la noi fiind introdusă în scop ornamental. Un exemplar poate acoperi 200 m 2 de perete. Temperaturile de sub -20°C afectează lujerii. 136 sursa: flore06.site.voila.fr. 245
a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocissus tricuspidata: frunze, fructe; b. Parthenocissus quinquefolia: frunze, flori. Denumire ştiinţifică:PARTHENOCISSUS QUINQUEFOLIA Planch. Denumire populară: VIŢĂ DE CANADA Arbust exotic căţărător. Lujerii sunt prevăzuţi cu cârcei ce au 5-8 ramificaţii terminate cu discuri aderente, uneori şi cu rădăcini adventive. Frunzele sunt palmat compuse, cu 5 foliole crenat-serate, glabre, toamna colorându-se în roşu intens (figura 137 b). Fructe bace sferice, albastre-violacei, brumate, cu 1-3 seminţe. Specia este originară din America de Nord. Ca exigenţe ecologice viţa de Canada este nepretenţioasă faţă de sol şi climă. FAMILIA TILIACEAE Juss. GENUL TILIA L. Genul cuprinde circa 50 de specii din emisfera nordică. Scoarţa este mult timp netedă, lujerii geniculaţi, mugurii distici, frunzele simple şi florile hermafrodite, cu 5 sepale, 5 petale libere, uneori cu 5-10 staminodii petaloide şi numeroase stamine. Florile sunt grupate în cime pedunculate, iat inflorescenţa este prevăzută cu o bractee liguliformă. Fructul este o achenă globuloasă, cu 1-3 seminţe. 137 sursa: a. www.cuyamaca.net; b. www.duke.edu. 246
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225 and 226: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 227 and 228: Coroana este largă, ovoidă, mai r
- Page 229 and 230: Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232: trilobată(figura 128 a) . A. n. va
- Page 233 and 234: Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
- Page 235 and 236: FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
- Page 237 and 238: Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
- Page 239 and 240: FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
- Page 241: Muguri alterni sau aproape opuşi,
- Page 245 and 246: compacte sau cu umiditate în exces
- Page 247 and 248: • T. p. ssp. grandifolia, cu luje
- Page 249 and 250: a. b. Fig 141 . 141. a. Hibiscus sy
- Page 251 and 252: Denumire ştiinţifică: DAPHNE LAU
- Page 253 and 254: Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi,
- Page 255 and 256: Preferă soluri aluvionare, nisipoa
- Page 257 and 258: Flori albe grupate în cime umbelif
- Page 259 and 260: Flori albe-verzui, tip 5, umbele gl
- Page 261 and 262: Este un bun indicator de soluri uş
- Page 263 and 264: a. c. d. Fig 152 . 152. a,b. Callun
- Page 265 and 266: Este un element alpin-circumpolar,
- Page 267 and 268: Fructele sunt capsule silicviforme
- Page 269 and 270: GENUL FRAXINUS L. Denumire ştiinţ
- Page 271 and 272: VARIABILITATE MORFOLOGICĂ • Frax
- Page 273 and 274: Denumire ştiinţifică: FRAXINUS C
- Page 275 and 276: − flori mai slab mirositoare, gru
- Page 277 and 278: Specia este originară din Asia, bi
- Page 279 and 280: a. c. Fig 161 . 161. a,b. Sambucus
- Page 281 and 282: Frunze trilobate, de 4-12 cm, cu lo
- Page 283 and 284: Frunze ovat-lanceolate, de 3-6 cm,
- Page 285 and 286: Denumire ştiinţifică: SYMPHORICA
- Page 287 and 288: FAMILIA LILIACEAE Dumort. GENUL RUS
- Page 289 and 290: GLOSAR DE TERMENI Achenă - fruct d
- Page 291 and 292: Eurifit - specie cu mare amplitudin
a.<br />
b.<br />
Fig 137 . 137. a. Parthenocissus tricuspidata: frunze, fructe;<br />
b. Parthenocissus quinquefolia: frunze, flori.<br />
Denumire ştiinţifică:PARTHENOCISSUS QUINQUEFOLIA Planch.<br />
Denumire populară: VIŢĂ DE CANADA<br />
Arbust exotic căţărător.<br />
Lujerii sunt prevăzuţi cu cârcei ce au 5-8 ramificaţii terminate cu<br />
discuri a<strong>de</strong>rente, uneori şi cu rădăcini adventive.<br />
Frunzele sunt palmat compuse, cu 5 foliole crenat-serate, glabre,<br />
toamna colorându-se în roşu intens (figura 137 b).<br />
Fructe bace sferice, albastre-violacei, brumate, cu 1-3 seminţe.<br />
Specia este originară din America <strong>de</strong> Nord. Ca exigenţe ecologice viţa<br />
<strong>de</strong> Canada este nepretenţioasă faţă <strong>de</strong> sol şi climă.<br />
FAMILIA TILIACEAE Juss.<br />
GENUL TILIA L.<br />
Genul cuprin<strong>de</strong> circa 50 <strong>de</strong> specii din emisfera nordică. Scoarţa este<br />
mult timp netedă, lujerii geniculaţi, mugurii distici, frunzele simple şi<br />
florile hermafrodite, cu 5 sepale, 5 petale libere, uneori cu 5-10<br />
staminodii petaloi<strong>de</strong> şi numeroase stamine. Florile sunt grupate în cime<br />
pedunculate, iat inflorescenţa este prevăzută cu o bractee liguliformă.<br />
Fructul este o achenă globuloasă, cu 1-3 seminţe.<br />
137 sursa: a. www.cuyamaca.net; b. www.duke.edu.<br />
246
Change language