DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Muguri alterni sau aproape opuşi, cu doi solzi inegali, păroşi.
Frunze ovat-eliptice, de 2-4 cm, asimetrice, mărunt serate, cu 3
nervuri din care cele laterale arcuite (figura 135 c).
Flori gălbui, mici, complete, pe tipul 5, în cime umbeliforme axilare.
Fructele sunt drupe uscate, gălbui sau roşiatice, cu un sâmbure
semiglobulos cu înveliş uscat, înconjurat de o aripă rotundă, reticulată cu
marginea ondulată.
Este un element submediteranean, la noi fiind întâlnit spontan în
Dobrogea în şibliacuri; mai apare lângă Arad.
Este o specie termofilă, calcicolă, nepretenţioasă faţă de sol, vegetând
în locuri stâncoase, pe rendzine, coaste puternic erodate; rezistă la
uscăciune şi secetă.
a.
b.
c.
Fig 135 . 135. a, b. Rhamnus frangula; c. Paliurus spina-christi.
FAMILIA VITACEAE A. L. Juss.
GENUL VITIS L.
Cuprinde specii lemnoase agăţătoare, adesea cu cârcei opuşi frunzelor,
cu frunze alterne simple, palmat lobate sau palmat compuse, flori
actinomorfe pe tip 5, cu caliciu rudimentar şi corola cu petale verzui
lipite la vârf. Fructul este o bacă.
Denumire ştiinţifică: VITIS SYLVESTRIS Gmel.
Denumire populară: VIŢĂ SĂLBATICĂ
Arbust indigen, târâtor sau agăţător.
Scoarţa este exfoliabilă în fâşii lungi şi înguste.
135 sursa: a, b. tncweeds.ucdavis.edu; c. www.piante-e-arbusti.it.
244