DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Denumire ştiinţifică: RHAMNUS TINCTORIA W. et K.
Denumire populară: SPINUL CERBULUI
Se deosebeşte de precedenta prin:
- tulpini ascendente, cu scoarţă brun-roşcată crăpată,
- ramuri neregulate, noduroase, spinoase şi lujeri brun-roşcaţi,
pubescenţi,
- frunze mai mici, 1-3 cm, pe dos pubescente,
- fructe obovoide, negre.
Arealul este central şi sud european, la noi întâlnindu-se sporadic din
silvostepă până în etajul montan inferior.
Denumire ştiinţifică: RHAMNUS FRANGULA L.
Denumire populară: PAŢACHINĂ, CRUŞÂN
Arbust indigen, de 5-7 m, cu înrădăcinare trasant-fasciculată, cu
radicele colorate în roşu-violet sau roşu-portocaliu.
Coroană rară, cu ramuri subţiri ascendente.
Lujeri nespinoşi, bruni, pubescenţi în tinereţe, cu numeroase lenticele
alungite albicioase.
Muguri alterni, nuzi, alcătuiţi din numeroase frunzişoare brunepăroase,
cei laterali alipiţi de lujer mult mai mici decât cel terminal
Frunze lat-eliptice, 4-7 cm, acute, întregi, glabre, pe dos pubescente
pe nervuri, cu nervaţiune proeminentă.
Flori hermafrodite, tip 5, verzi-albicioase, grupate câte 3-10 în
buchete axilare ce apar în mai-august.
Fructele sunt drupe de circa 6 mm, violet-negricioase (figura 135 b).
Drajonează şi lăstăreşte viguros.
Cruşânul este prezent în toată Europa, Asia, Africa de Nord, iar la noi,
de la câmpie până în etajul montan inferior, obişnuit prin păduri de luncă,
zăvoaie, mlaştini, malul apelor, piemonturi. În staţiunile umede, cu exces
de umiditate apare în asociaţii cu Salix cinerea. Suportă umbrirea,
participând ca specie de subarboret.
GENUL PALIURUS Mill.
Denumire ştiinţifică: PALIURUS SPINA-CHRISTI Mill.
Denumire populară: PĂLIUR, SPINUL LUI CHRISTOS
Arbust indigen, 2-5 m, cu înrădăcinare pivotantă, cu tulpini des
ramificate, ramuri curbate şi scoarţă cenuşie, netedă.
Lujeri geniculaţi, bruni, pubescenţi în tinereţe, cu câte 2 spini de o
parte şi de alta a mugurilor: unul drept şi mai lung, celălalt mai scurt şi
încovoiat.
243