DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Denumire ştiinţifică: RHAMNUS TINCTORIA W. et K.<br />
Denumire populară: SPINUL CERBULUI<br />
Se <strong>de</strong>osebeşte <strong>de</strong> prece<strong>de</strong>nta prin:<br />
- tulpini ascen<strong>de</strong>nte, cu scoarţă brun-roşcată crăpată,<br />
- ramuri neregulate, noduroase, spinoase şi lujeri brun-roşcaţi,<br />
pubescenţi,<br />
- frunze mai mici, 1-3 cm, pe dos pubescente,<br />
- fructe obovoi<strong>de</strong>, negre.<br />
Arealul este central şi sud european, la noi întâlnindu-se sporadic din<br />
silvostepă până în etajul montan inferior.<br />
Denumire ştiinţifică: RHAMNUS FRANGULA L.<br />
Denumire populară: PAŢACHINĂ, CRUŞÂN<br />
Arbust indigen, <strong>de</strong> 5-7 m, cu înrădăcinare trasant-fasciculată, cu<br />
radicele colorate în roşu-violet sau roşu-portocaliu.<br />
Coroană rară, cu ramuri subţiri ascen<strong>de</strong>nte.<br />
Lujeri nespinoşi, bruni, pubescenţi în tinereţe, cu numeroase lenticele<br />
alungite albicioase.<br />
Muguri alterni, nuzi, alcătuiţi din numeroase frunzişoare brunepăroase,<br />
cei laterali alipiţi <strong>de</strong> lujer mult mai mici <strong>de</strong>cât cel terminal<br />
Frunze lat-eliptice, 4-7 cm, acute, întregi, glabre, pe dos pubescente<br />
pe nervuri, cu nervaţiune proeminentă.<br />
Flori hermafrodite, tip 5, verzi-albicioase, grupate câte 3-10 în<br />
buchete axilare ce apar în mai-august.<br />
Fructele sunt drupe <strong>de</strong> circa 6 mm, violet-negricioase (figura 135 b).<br />
Drajonează şi lăstăreşte viguros.<br />
Cruşânul este prezent în toată Europa, Asia, Africa <strong>de</strong> Nord, iar la noi,<br />
<strong>de</strong> la câmpie până în etajul montan inferior, obişnuit prin păduri <strong>de</strong> luncă,<br />
zăvoaie, mlaştini, malul apelor, piemonturi. În staţiunile ume<strong>de</strong>, cu exces<br />
<strong>de</strong> umiditate apare în asociaţii cu Salix cinerea. Suportă umbrirea,<br />
participând ca specie <strong>de</strong> subarboret.<br />
GENUL PALIURUS Mill.<br />
Denumire ştiinţifică: PALIURUS SPINA-CHRISTI Mill.<br />
Denumire populară: PĂLIUR, SPINUL LUI CHRISTOS<br />
Arbust indigen, 2-5 m, cu înrădăcinare pivotantă, cu tulpini <strong>de</strong>s<br />
ramificate, ramuri curbate şi scoarţă cenuşie, netedă.<br />
Lujeri geniculaţi, bruni, pubescenţi în tinereţe, cu câte 2 spini <strong>de</strong> o<br />
parte şi <strong>de</strong> alta a mugurilor: unul drept şi mai lung, celălalt mai scurt şi<br />
încovoiat.<br />
243