DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

silvic.usv.ro
from silvic.usv.ro More from this publisher
28.04.2013 Views

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arealul general este localizat în Asia de Vest, Europa Centrală şi de Sud, depăşind 55° latitudine nordică. În România specia se cantonează în regiunea colinară şi montană (până la 1500-1600 m altitudine), diseminat apărând în şleaurile de deal şi molidişuri, izolat în rariştile subalpine, pe grohotişuri montane. Uneori paltinul de munte are comportament de specie pionieră, instalându-se pe conuri de dejecţie înaintea fagului. Preferă climatul umed şi răcoros specific zonei montane, dar poate suporta şi climate calde, uscate (zona de deal); îngheţurile târzii îi produc vătămări. Specia este pretenţioasă faţă de sol, creşte viguros pe soluri fertile, afânate, reavene chiar umede. Solurile formate pe substrate calcaroase, de conglomerate poligene sau roci vulcanice determină, de asemenea, creşteri semnificative. Temperamentul paltinului de munte este de lumină, dar poate suporta şi o oarecare umbrire (datorită mozaicului foliar). a. b. c. d. Fig 124 . 124. Acer pseudoplatanus:frunze, muguri, flori, fructe. Denumire ştiinţifică: ACER PLATANOIDES L. Denumire populară: PALTIN DE CÂMP, ARŢAR CARACTERE MORFOLOGICE Arbore indigen de mărimea a II-a, cu înrădăcinare pivotant-trasantă, mai superficială decât la paltinul de munte. Tulpina este destul de dreaptă şi înaltă, scoarţa cenuşie, cu ritidom timpuriu subţire, fin crăpat longitudinal, neexfoliabil. Lemnul este bun, dar de calitate inferioară celui de paltin de munte. 124 sursa: a,b. ang.kfunigraz.ac.at; c. crdp.ac-besancon.fr; d.boga.ruhr-uni-bochum.de. 229

Coroana este largă, ovoidă, mai regulată decât la specia precedentă. Lujeri brun-roşcaţi, glabri lucitori. Muguri opuşi, ovoizi, alipiţi de lujer, roşcaţi, glabri, cu solzi ciliaţi pe margini; mugurele terminal este mai mare în patru muchii; cicatricele mugurilor perechi se unesc într-un unghi ascuţit. Frunze subţiri, de 9-18 cm, penta-palmat-lobate, cu lobi acuminaţi, ce au vârfuri ascuţite, pe margini cu puţini dinţi, cu sinusuri larg rotunjite, pe dos glabre; peţiol de 8-15 cm, conţine un suc lăptos. Flori poligame, verzui-gălbui, grupate în corimbe erecte, se deschid în aprilie-mai înainte de înfrunzire. Fructele sunt disamare, cu nucule turtite şi aripi divergente ce sunt unite sub un unghi obtuz (figura 125). Fructificaţia începe de la 30-35 ani în masiv, aproape anual şi abundent, iar maturaţia fructelor este în septembrie-octombrie. Creşterile sunt destul de rapide până la 40-50 ani, ulterior fiind depăşit de stejar, frasin, astfel că paltinul de câmp rămâne în subetaj. Longevitatea este de 200 ani. a. b. c. d. Fig 125 . 125. Acer platanoides: frunze, lujeri, muguri, flori, fructe. AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arealul general al paltinului de câmp este mai larg decât cel al paltinului de munte: Europa Centrală şi estică până în munţii Urali, la nord depăşind 60° latitudine nordică în Scandinavia (Finlanda), ajunge la ţărmul Oceanului Atlantic şi al Mării Mediterane şi în Caucaz. La noi paltinul de câmp se găseşte diseminat la câmpie şi deal, dar poate apare şi la munte, în făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase. Specia este adaptată la un climat continental excesiv: reclamă căldură estivală, rezistă la geruri excesive. Este mai puţin pretenţioasă faţă de sol în raport cu paltinul de munte, solicitând totuşi soluri fertile, prezenţa sa fiind un indicator al fertilităţii ridicate. 125 sursa: a, b. www.iastate.edu; c. www.toyen.uio.no; d. www.forestryimages.org. 230

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />

Arealul general este localizat în Asia <strong>de</strong> Vest, Europa Centrală şi <strong>de</strong><br />

Sud, <strong>de</strong>păşind 55° latitudine nordică. În România specia se cantonează în<br />

regiunea colinară şi montană (până la 1500-1600 m altitudine), diseminat<br />

apărând în şleaurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>al şi molidişuri, izolat în rariştile subalpine, pe<br />

grohotişuri montane.<br />

Uneori paltinul <strong>de</strong> munte are comportament <strong>de</strong> specie pionieră,<br />

instalându-se pe conuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţie înaintea fagului.<br />

Preferă climatul umed şi răcoros specific zonei montane, dar poate<br />

suporta şi climate cal<strong>de</strong>, uscate (zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>al); îngheţurile târzii îi produc<br />

vătămări.<br />

Specia este pretenţioasă faţă <strong>de</strong> sol, creşte viguros pe soluri fertile,<br />

afânate, reavene chiar ume<strong>de</strong>. Solurile formate pe substrate calcaroase,<br />

<strong>de</strong> conglomerate poligene sau roci vulcanice <strong>de</strong>termină, <strong>de</strong> asemenea,<br />

creşteri semnificative.<br />

Temperamentul paltinului <strong>de</strong> munte este <strong>de</strong> lumină, dar poate suporta<br />

şi o oarecare umbrire (datorită mozaicului foliar).<br />

a. b. c.<br />

d.<br />

Fig 124 . 124. Acer pseudoplatanus:frunze, muguri, flori, fructe.<br />

Denumire ştiinţifică: ACER PLATANOIDES L.<br />

Denumire populară: PALTIN DE CÂMP, ARŢAR<br />

CARACTERE MORFOLOGICE<br />

Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea a II-a, cu înrădăcinare pivotant-trasantă,<br />

mai superficială <strong>de</strong>cât la paltinul <strong>de</strong> munte.<br />

Tulpina este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dreaptă şi înaltă, scoarţa cenuşie, cu ritidom<br />

timpuriu subţire, fin crăpat longitudinal, neexfoliabil.<br />

Lemnul este bun, dar <strong>de</strong> calitate inferioară celui <strong>de</strong> paltin <strong>de</strong> munte.<br />

124 sursa: a,b. ang.kfunigraz.ac.at; c. crdp.ac-besancon.fr; d.boga.ruhr-uni-bochum.<strong>de</strong>.<br />

229

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!