DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ... DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arealul general este localizat în Asia de Vest, Europa Centrală şi de Sud, depăşind 55° latitudine nordică. În România specia se cantonează în regiunea colinară şi montană (până la 1500-1600 m altitudine), diseminat apărând în şleaurile de deal şi molidişuri, izolat în rariştile subalpine, pe grohotişuri montane. Uneori paltinul de munte are comportament de specie pionieră, instalându-se pe conuri de dejecţie înaintea fagului. Preferă climatul umed şi răcoros specific zonei montane, dar poate suporta şi climate calde, uscate (zona de deal); îngheţurile târzii îi produc vătămări. Specia este pretenţioasă faţă de sol, creşte viguros pe soluri fertile, afânate, reavene chiar umede. Solurile formate pe substrate calcaroase, de conglomerate poligene sau roci vulcanice determină, de asemenea, creşteri semnificative. Temperamentul paltinului de munte este de lumină, dar poate suporta şi o oarecare umbrire (datorită mozaicului foliar). a. b. c. d. Fig 124 . 124. Acer pseudoplatanus:frunze, muguri, flori, fructe. Denumire ştiinţifică: ACER PLATANOIDES L. Denumire populară: PALTIN DE CÂMP, ARŢAR CARACTERE MORFOLOGICE Arbore indigen de mărimea a II-a, cu înrădăcinare pivotant-trasantă, mai superficială decât la paltinul de munte. Tulpina este destul de dreaptă şi înaltă, scoarţa cenuşie, cu ritidom timpuriu subţire, fin crăpat longitudinal, neexfoliabil. Lemnul este bun, dar de calitate inferioară celui de paltin de munte. 124 sursa: a,b. ang.kfunigraz.ac.at; c. crdp.ac-besancon.fr; d.boga.ruhr-uni-bochum.de. 229
Coroana este largă, ovoidă, mai regulată decât la specia precedentă. Lujeri brun-roşcaţi, glabri lucitori. Muguri opuşi, ovoizi, alipiţi de lujer, roşcaţi, glabri, cu solzi ciliaţi pe margini; mugurele terminal este mai mare în patru muchii; cicatricele mugurilor perechi se unesc într-un unghi ascuţit. Frunze subţiri, de 9-18 cm, penta-palmat-lobate, cu lobi acuminaţi, ce au vârfuri ascuţite, pe margini cu puţini dinţi, cu sinusuri larg rotunjite, pe dos glabre; peţiol de 8-15 cm, conţine un suc lăptos. Flori poligame, verzui-gălbui, grupate în corimbe erecte, se deschid în aprilie-mai înainte de înfrunzire. Fructele sunt disamare, cu nucule turtite şi aripi divergente ce sunt unite sub un unghi obtuz (figura 125). Fructificaţia începe de la 30-35 ani în masiv, aproape anual şi abundent, iar maturaţia fructelor este în septembrie-octombrie. Creşterile sunt destul de rapide până la 40-50 ani, ulterior fiind depăşit de stejar, frasin, astfel că paltinul de câmp rămâne în subetaj. Longevitatea este de 200 ani. a. b. c. d. Fig 125 . 125. Acer platanoides: frunze, lujeri, muguri, flori, fructe. AREAL. CERINŢE ECOLOGICE Arealul general al paltinului de câmp este mai larg decât cel al paltinului de munte: Europa Centrală şi estică până în munţii Urali, la nord depăşind 60° latitudine nordică în Scandinavia (Finlanda), ajunge la ţărmul Oceanului Atlantic şi al Mării Mediterane şi în Caucaz. La noi paltinul de câmp se găseşte diseminat la câmpie şi deal, dar poate apare şi la munte, în făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase. Specia este adaptată la un climat continental excesiv: reclamă căldură estivală, rezistă la geruri excesive. Este mai puţin pretenţioasă faţă de sol în raport cu paltinul de munte, solicitând totuşi soluri fertile, prezenţa sa fiind un indicator al fertilităţii ridicate. 125 sursa: a, b. www.iastate.edu; c. www.toyen.uio.no; d. www.forestryimages.org. 230
- Page 175 and 176: Bacele sunt negre-purpurii, lucioas
- Page 177 and 178: FAMILIA ROSACEAE Juss. Familia incl
- Page 179 and 180: Flori albe grupate în umbele. Area
- Page 181 and 182: Denumire ştiinţifică: RUBUS IDAE
- Page 183 and 184: Denumire ştiinţifică: RUBUS CAES
- Page 185 and 186: Măceşul apare în Europa sudică
- Page 187 and 188: GENUL COTONEASTER Med. Denumire şt
- Page 189 and 190: a. b. Fig 101 . 101. a. Piracantha
- Page 191 and 192: Părul pădureţ este puţin preten
- Page 193 and 194: Alte specii ale genului Malus Mill.
- Page 195 and 196: Denumire ştiinţifică: SORBUS TOR
- Page 197 and 198: Frunze rombic-ovate, penat-lobate,
- Page 199 and 200: GENUL PRUNUS L. Denumire ştiinţif
- Page 201 and 202: Înrădăcinarea este puternică, p
- Page 203 and 204: a. b. c. Fig 110 . 110. a. Prunus p
- Page 205 and 206: FAMILIA CESALPINACEAE Familia Cesal
- Page 207 and 208: Flori dioice, grupate în panicule
- Page 209 and 210: Apare natural în Europa, Asia de V
- Page 211 and 212: strat de subarboret continuu ce pro
- Page 213 and 214: Frunze imparipenat compuse, cu 9-19
- Page 215 and 216: Salcâmul are un consum ridicat de
- Page 217 and 218: GENUL COLUTEA L. Denumire ştiinţi
- Page 219 and 220: Frunzele sunt alterne, paripenat co
- Page 221 and 222: Muguri alterni, mici, tomentoşi, s
- Page 223 and 224: GENUL RHUS L. Denumire ştiinţific
- Page 225: FAMILIA ACERACEAE A. L. Juss. GENUL
- Page 229 and 230: Jugastrul apare în toată Europa
- Page 231 and 232: trilobată(figura 128 a) . A. n. va
- Page 233 and 234: Frunze palmat compuse, cu 5-7 folio
- Page 235 and 236: FAMILIA CELASTRACEAE Lindl. GENUL E
- Page 237 and 238: Denumire ştiinţifică: EUONYMUS N
- Page 239 and 240: FAMILIA RHAMNACEAE A. L. Juss. GENU
- Page 241 and 242: Muguri alterni sau aproape opuşi,
- Page 243 and 244: a. b. Fig 137 . 137. a. Parthenocis
- Page 245 and 246: compacte sau cu umiditate în exces
- Page 247 and 248: • T. p. ssp. grandifolia, cu luje
- Page 249 and 250: a. b. Fig 141 . 141. a. Hibiscus sy
- Page 251 and 252: Denumire ştiinţifică: DAPHNE LAU
- Page 253 and 254: Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi,
- Page 255 and 256: Preferă soluri aluvionare, nisipoa
- Page 257 and 258: Flori albe grupate în cime umbelif
- Page 259 and 260: Flori albe-verzui, tip 5, umbele gl
- Page 261 and 262: Este un bun indicator de soluri uş
- Page 263 and 264: a. c. d. Fig 152 . 152. a,b. Callun
- Page 265 and 266: Este un element alpin-circumpolar,
- Page 267 and 268: Fructele sunt capsule silicviforme
- Page 269 and 270: GENUL FRAXINUS L. Denumire ştiinţ
- Page 271 and 272: VARIABILITATE MORFOLOGICĂ • Frax
- Page 273 and 274: Denumire ştiinţifică: FRAXINUS C
- Page 275 and 276: − flori mai slab mirositoare, gru
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE<br />
Arealul general este localizat în Asia <strong>de</strong> Vest, Europa Centrală şi <strong>de</strong><br />
Sud, <strong>de</strong>păşind 55° latitudine nordică. În România specia se cantonează în<br />
regiunea colinară şi montană (până la 1500-1600 m altitudine), diseminat<br />
apărând în şleaurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>al şi molidişuri, izolat în rariştile subalpine, pe<br />
grohotişuri montane.<br />
Uneori paltinul <strong>de</strong> munte are comportament <strong>de</strong> specie pionieră,<br />
instalându-se pe conuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţie înaintea fagului.<br />
Preferă climatul umed şi răcoros specific zonei montane, dar poate<br />
suporta şi climate cal<strong>de</strong>, uscate (zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>al); îngheţurile târzii îi produc<br />
vătămări.<br />
Specia este pretenţioasă faţă <strong>de</strong> sol, creşte viguros pe soluri fertile,<br />
afânate, reavene chiar ume<strong>de</strong>. Solurile formate pe substrate calcaroase,<br />
<strong>de</strong> conglomerate poligene sau roci vulcanice <strong>de</strong>termină, <strong>de</strong> asemenea,<br />
creşteri semnificative.<br />
Temperamentul paltinului <strong>de</strong> munte este <strong>de</strong> lumină, dar poate suporta<br />
şi o oarecare umbrire (datorită mozaicului foliar).<br />
a. b. c.<br />
d.<br />
Fig 124 . 124. Acer pseudoplatanus:frunze, muguri, flori, fructe.<br />
Denumire ştiinţifică: ACER PLATANOIDES L.<br />
Denumire populară: PALTIN DE CÂMP, ARŢAR<br />
CARACTERE MORFOLOGICE<br />
Arbore indigen <strong>de</strong> mărimea a II-a, cu înrădăcinare pivotant-trasantă,<br />
mai superficială <strong>de</strong>cât la paltinul <strong>de</strong> munte.<br />
Tulpina este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> dreaptă şi înaltă, scoarţa cenuşie, cu ritidom<br />
timpuriu subţire, fin crăpat longitudinal, neexfoliabil.<br />
Lemnul este bun, dar <strong>de</strong> calitate inferioară celui <strong>de</strong> paltin <strong>de</strong> munte.<br />
124 sursa: a,b. ang.kfunigraz.ac.at; c. crdp.ac-besancon.fr; d.boga.ruhr-uni-bochum.<strong>de</strong>.<br />
229