DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

Muguri alterni, mici, ovoizi, depărtaţi de lujer, cei laterali îngrămădiţi
spre vârful lujerului.
Frunze obovate sau eliptice, simple, de 3-8 cm, emarginate, întregi,
glabre, cu peţiol de 1-4 cm, toamna colorându-se în roşu aprins (conţin
21-35% tanin).
Flori poligame, foarte mici, 3 mm, verzi-gălbui, pe tipul 5, grupate în
panicule terminale rare, cu numeroşi pedunculi sterili cu peri plumoşi
cenuşii; inflorescenţa durează din mai până în iulie, iar spre sfârşitul verii
devine violacee, decorativă (figura 121).
Fructele sunt drupe uscate obovate, negre, glabre, se coc repede în
iulie-august, fructifică de la 3-4 ani, anual şi abundent.
Longevitatea scumpiei este de circa 70 ani.
Scumpia este element submediteranean (Balcani, Europa de Sud şi
sudul Europei Centrale, Asia Mică, Asia până în nord-vest Himalaia).
a.
b.
Fig 121 . 121. a. Cotinus coggygria: frunze, flori (inflorescenţă).
La noi apare la câmpie şi coline, fiind frecventă în sudul Banatului şi
Dobrogea, precum şi insular în Oltenia, Muntenia, Moldova, alături de
stejarii termofili. În silvostepa Dobrogei şi Moldovei constituie o specie
componentă a subarboretului. În silvostepa nordică a Moldovei este
semnalată la Breazu, Roşcani, Ciornohal (BT), iar în insula de silvostepă
Dealu Perchiu-Oneşti creşte pe stâncării alături de stejarul pufos.
Preferă staţiuni adăpostite, calde, suportă gerurile (-30ºC) şi seceta,
creşte pe soluri calcaroase, cernoziomuri levigate de silvostepă.
Temperament de semiumbră.
121 sursa: a. www.diplomlandespfleger.de; b. www.salisbury.edu.
225