DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

pungi de răşină care conţin terebentină aromat mirositoare. La 1 kg intră
circa 23.000 seminţe dezaripate.
Puterea germinativă este de 30-50% datorită alterării terebentinei din
tegument, iar germinaţia este epigee, plantula având 5-6 cotiledoane.
Maturitatea izolat 30 ani, în masiv intervine la 60-70 ani.
Creşteri în primul an 5-6 cm şi un verticil de ace, verticilul de muguri
se formează în anul al III-lea, iar cel de ramuri în anul al IV-lea.
Productivitatea la 100 ani este de 10-12 m 3 /an/ha.
Longevitatea până la 800 ani.
AREAL
Areal general al bradului este neregulat, putând fi continuu (deseori
arborete pure în munţii Vosgi, Pădurea Neagră) sau insular (munţii
Pirinei). Arealul este exclusiv european: munţii Jura, Vosgi, Masivul
Central Francez, Pădurea Neagră, Alpi, Apenini, Balcani, Carpaţi,
Pirinei; în Polonia este arbore de câmpie. În nord, dincolo de 55°
latitudine nordicăşi spre est, în afara arealului carpatic bradul lipseşte.
Ca rase geografice sunt de precizat: Abies alba Podolica (în nordul
arealului) A. a. Carpatica (în Carpaţii Româneşti), A. a. Bihariense
(Munţii Apuseni), A. a. Illyrica (Alpii Dinarici), A. a. Moesiaca
(Balcani), A. a. Apenninica (Munţii Apenini).
În România, bradul este al doilea conifer ca pondere, după molid,
ocupând 5% din suprafaţa păduroasă a ţării. El este bine reprezentat în
Carpaţii Orientali (clina estică) în intervalul altitudinal 400-1200 m,
regăsindu-se în amestecuri cu fagul şi molidul sau în arborete pure.
În Carpaţii Meridionali formează păduri de amestec, în special la vest
de Olt; altitudinea maximă în Carpaţii Sudici este de 1700-1750 m. În
Apuseni, apare frecvent în Munţii Gilăului şi Munţii Bihorului. Apare
frecvent în Munţii Banatului, pe valea Nerei coborând până la 192 m.
CERINŢE ECOLOGICE
Bradul este una din speciile cu mari pretenţii faţă de condiţiile
staţionale: limitele arealului european sunt impuse de exigenţele ridicate
faţă de umiditate şi sensibilitatea la îngheţurile târzii.
Optimul ecologic al bradului este considerat într-un climat moderat
(umiditate atmosferică 70-75%), suficient de cald (5-6°C), fără variaţii
mari de temperatură (-27°C – +39°C) şi precipitaţii bogate. Trebuie de
precizat că amplitudinea climatică caracteristică bradului este mai redusă
decât cea a molidului şi cea a fagului.
Solul joacă deseori rol compensator, bradul preferând solurile brune
eumezobazice, profunde, bogate în substanţe nutritive, cu umiditate
suficientă, formate pe roci marnogresoase ale flişului, conglomerate
25