DENDROLOGIE - Facultatea de Silvicultura Suceava - Universitatea ...

GENUL COLUTEA L.
Denumire ştiinţifică: COLUTEA ARBORESCENS L.
Denumire populară: BĂŞICOASĂ
Arbust indigen, 4 m, cu coroană rară şi scoarţa de pe tulpină şi ramuri
exfoliabilă în fâşii înguste, longitudinale.
Lujeri verzi, glabri, slab muchiaţi. Mugurii sunt mici, alterni, gălbui,
păroşi, cu resturi de stipele de ambele părţi. Frunze imparipenat
compuse, cu 9-13 foliole eliptice, emarginate, mucronate.
Flori asemănătoare cu cele de Caragana, grupate câte 6-8 în ciorchini
erecţi; înfloreşte timpuriu şi toată vara, în iunie-august (figura 117 a).
Fructele sunt păstăi veziculoase (ca o băşică), 6-8 cm, verzi-palid, 20-
30 seminţe, rămânând peste iarnă pe ramuri.
Băşicoasa este un element submediteranean, la noi fiind sporadic în
Banat, Muntenia, Dobrogea. Vegetează pe coaste stâncoase, însorite,
rarişti de pădure. Specia este rezistentă la secetă, dar suferă la geruri
excesive şi este nepretenţioasă faţă de soluri.
a.
b.
c.
Fig 117 . 117. a. Colutea arborescens: ramură cu frunze, flori şi fruct;
Caragana arborescens: b. frunze, flori; c. lujer, muguri.
GENUL CARAGANA Lam.
Denumire ştiinţifică: CARAGANA ARBORESCENS L.
Denumire populară: CARAGANĂ
Arbust exotic, 6 m, formând o tufă nu prea deasă.
Înrădăcinarea pe soluri uscate de stepă depăşeşte 2 m, cu bacterii
fixatoare de azot îmbogăţind astfel solul.
117 sursa: a. boisbas.free.fr; b. www.funet.fi; c. plantsciences.montana.edu.
220